Bugetul UE

Bugetul Uniunii Europene centralizează resurse la nivel european și le

permite țărilor din UE să obțină mai mult decât dacă ar acționa singure. El
contribuie la economisirea banilor publici finanțând, de exemplu, proiecte de
infrastructură și programe de cercetare. De asemenea, permite realizarea
unor economii de scară și generarea unor efecte de levier, prevenind ca
aceleași eforturi să fie depuse la nivel național în același timp.

Bugetul UE este în principal un buget de investiții care completează bugetele

naționale ale țărilor UE. Principalul său obiectiv este de a stimula creșterea și
competitivitatea la nivel european. Bugetul este utilizat doar atunci când este
mai eficient ca fondurile să fie cheltuite la nivelul UE decât la nivel local,
regional sau național. Printre activitățile pe care le finanțează se numără:

 dezvoltarea zonelor rurale

 promovarea coeziunii și conservarea mediului
 susținerea programelor de educație și cercetare ale UE (Erasmus și
Orizont)
 protejarea frontierelor externe
 intensificarea cooperării pentru dezvoltare
 promovarea drepturilor omului.

La ce folosește bugetul UE? Câteva exemple

Bugetul pe termen lung

Bugetul pe termen lung stabilește prioritățile și limitele de cheltuieli ale UE pe

termen lung. Planul bugetar pe termen lung, cunoscut sub numele de cadrul
financiar multianual (CFM), acoperă în general o perioadă de 7 ani. CFM
stabilește sumele anuale maxime (plafoanele) pentru totalitatea cheltuielilor
UE, precum și principalele categorii de cheltuieli (rubrici). El îi permite UE să
își planifice programele de finanțare cu mai mulți ani înainte. Această
planificare este importantă pentru a asigura eficacitatea politicilor UE.

CFM-ul actual acoperă perioada 2021-2027. La negocierea sa au contribuit

Parlamentul European, Consiliul și Comisia.

Bugetul anual
În fiecare an se negociază și se adoptă un nou buget anual. Acesta stabilește
cheltuielile și veniturile pentru anul financiar, în limitele stabilit1e deja în CFM-
ul în vigoare.

Dimensiunea bugetului anual și modul în care este alocat acesta sunt stabilite
de Parlamentul European, Consiliu și Comisie. Însă, potrivit tratatelor
(articolul 17 alineatul 1 din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 317
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene), Comisia este cea care
răspunde de executarea bugetului. În funcție de natura finanțării în cauză,
bugetul UE poate fi gestionat (i) în comun de către Comisie și autoritățile
naționale; (ii) direct de către Comisie sau (iii) indirect de către alte autorități
din UE sau din afara acesteia. Țările UE și Comisia își împart
responsabilitatea pentru executarea a aproximativ 80 % din buget.

Procesul de negociere a bugetului pe termen lung

Prezentarea bugetului

Procesul de negociere pentru bugetul pe termen lung începe cu câțiva ani

înaintea adoptării sale.

Comisia lansează procesul oficial prezentându-și pachetul CFM.

Acesta include propuneri pentru:

 un regulament privind CFM, care stabilește cât poate cheltui UE

 o decizie privind resursele proprii, care definește sursele veniturilor UE
 legislația sectorială care reglementează toate programele de finanțare
ale UE

Negocierea bugetului

Consiliul UE își pregătește poziția, identificând punctele care necesită o

orientare politică și stabilirea priorităților de către liderii UE. Concluziile sale
ajută Consiliul European să își elaboreze proiectul de concluzii privind
pachetul CFM.

Liderii UE reuniți în cadrul Consiliului European oferă orientări politice cu

privire la principalele elemente ale bugetului pe termen lung, permițând
Consiliului să își adopte poziția.
Parlamentul European adoptă, de asemenea, o poziție privind propunerea
Comisiei. Negocierile trilaterale cu Parlamentul European încep după ce
Consiliul European și-a stabilit poziția, în scopul de a obține aprobarea
Parlamentului European.

Adoptarea bugetului

Bugetul pe termen lung este apoi adoptat în urma unei proceduri legislative
speciale.

Regulamentul privind CFM este adoptat odată ce:

 a fost obținută unanimitatea asupra unui acord în cadrul Consiliului

 Parlamentul European își dă acordul pentru finalizarea procesului
decizional (Parlamentul European poate aproba sau respinge poziția
Consiliului, însă nu poate aduce modificări la aceasta).

Înainte ca decizia privind resursele proprii să intre în vigoare, este nevoie de:

 acordul unanim pentru adoptarea sa în cadrul Consiliului

 avizul favorabil al Parlamentului European
 aprobarea fiecărei țări a UE, în conformitate cu propriile cerințe
constituționale

CFM 2021-2027

Cum este negociat bugetul pe termen lung

Bugetul pe termen lung al UE explicat

Procesul de negociere a bugetului anual

Temei juridic

Bugetul anual al UE este decis împreună de Parlamentul European și

Consiliu. Procedura pe care o urmează este prevăzută de articolul 314
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și are loc în anul care
precedă executarea bugetului.

Procedura bugetară standard

  Până la 1 iulie, toate instituțiile UE trimit Comisiei situația estimărilor de
venituri și cheltuieli, întocmită conform procedurilor lor interne
 Până la 1 septembrie, Comisia își prezintă proiectul de buget anual
Parlamentului European și Consiliului, pe baza Regulamentului privind
CFM în vigoare și a orientărilor bugetare pentru anul următor. În
practică, Comisia urmărește să își prezinte proiectul de buget în iunie
 Până la 1 octombrie, Consiliul își adoptă poziția privind proiectul de
buget (inclusiv modificările)
 Parlamentul European dispune de 42 de zile pentru a-și prezenta
poziția (inclusiv eventualele modificări)

În cazul în care Parlamentul European și Consiliul au poziții divergente: 

 este convocat un comitet de conciliere format din reprezentanți ai

Parlamentului și ai Consiliului. Acesta are sarcina de a obține un acord
asupra unui text comun în termen de 21 de zile de la adoptarea poziției
Parlamentului European
 Parlamentul European și Consiliul au la dispoziție 14 zile pentru a
aproba sau respinge textul comun

Dacă textul comun este aprobat:

 bugetul anual este adoptat de Parlamentul European

Dacă textul comun este respins de Consiliu:

 Parlamentul European poate încă să adopte bugetul, dar doar cu o

majoritate specifică (majoritatea membrilor săi și trei cincimi din voturile
exprimate)

Dacă proiectul comun este respins atât de Parlament, cât și de Consiliu

sau dacă acestea nu cad de acord:

  bugetul este respins, iar Comisia trebuie să prezinte un nou proiect de

buget

Bugetul anual poate fi modificat pentru a face față unor situații neprevăzute
sau în lumina unor informații care nu erau disponibile în momentul prezentării
propunerii de către Comisie. Acest lucru se poate face printr-o scrisoare
rectificativă (dacă modificările sunt anterioare adoptării definitive) sau printr-un
buget rectificativ (dacă modificările apar în cursul executării bugetului).
Scrisorile rectificative și bugetele rectificative sunt supuse acelorași reguli
procedurale ca și bugetul general.

Venituri
Sursele de venit ale UE sunt în principal: contribuțiile din partea țărilor membre; taxele la import
pentru produsele din afara UE; o nouă contribuție bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic
nereciclate; amenzile impuse întreprinderilor care nu respectă normele UE. Țările UE convin
asupra mărimii bugetului UE și a modului în care va fi finanțat acesta în următorii ani. 

Bugetul UE

 este finanțat în proporție de 98 % din resursele proprii ale UE, la care se adaugă alte surse de
venituri 
 se bazează pe principiul echilibrului între cheltuieli și venituri. 

Bugetul UE este finanțat din următoarele surse:

 o proporție din venitul național brut (VNB) al fiecărei țări, în funcție de nivelul de prosperitate al
acesteia
 taxe vamale la importurile din afara UE
 o mică parte din taxa pe valoarea adăugată colectată de fiecare țară din UE
 începând din 2021, o contribuție bazată pe cantitatea de deșeuri de ambalaje din plastic
nereciclate din fiecare țară
 alte venituri – contribuții ale țărilor din afara UE la anumite programe, penalități de întârziere și
amenzi, orice excedent din anul precedent etc.

Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia Europeană va strânge fonduri împrumutând

de pe piețele de capital Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• . Împrumuturile vor fi
rambursate pe o perioadă lungă (până în 2058).

Cheltuieli
Bugetul UE este dedicat în principal investițiilor. Din acest motiv, UE adoptă planuri de
cheltuieli pe termen lung, cunoscute sub numele de cadre financiare multianuale (CFM), care se
derulează pe o perioadă de 5-7 ani. Bugetul pe termen lung stabilește prioritățile și limitele de
cheltuieli ale UE. CFM-ul actual acoperă perioada 2021-2027.
Bugetul UE finanțează activități diverse, de la dezvoltarea zonelor rurale și conservarea
mediului, până la promovarea drepturilor omului și protecția frontierelor externe. Împreună
cu NextGenerationEU, bugetul ajută economiile UE să se redreseze în urma crizei provocate de
pandemia de COVID-19. Dimensiunea bugetului și modul în care este alocat acesta sunt stabilite
de Comisie, Consiliu și Parlament. Însă Comisia este instituția responsabilă de gestionarea
bugetului. În fiecare an, Parlamentul European evaluează execuția bugetului pentru exercițiul
precedent și decide dacă îi acordă sau nu Comisiei o „descărcare de gestiune” (adică dacă aprobă
modul în care Comisia a executat bugetul), pe baza unei recomandări din partea Consiliului.
Elaborarea proiectului de buget
Bugetul anual este decis în comun de Comisie, Consiliu și Parlament Căutați traducerile disponibile
pentru linkul precedentEN••• . Comisia elaborează un proiect de buget pe care îl înaintează spre analiză

Consiliului și Parlamentului. Consiliul și Parlamentul pot aduce modificări proiectului. În caz de

dezacord, cele trei instituții trebuie să negocieze până ajung la un compromis.

Bugetul fiecărui an stabilește sumele disponibile care urmează să fie cheltuite în limitele
convenite în prealabil în cadrul financiar multianual. Acest fapt îi permite Uniunii Europene să
planifice programele de cheltuieli cu câțiva ani înainte. 

Mai multe despre procedura bugetară a UE

Gestionarea fondurilor UE
În perioada 2021-2027:

 autoritățile naționale vor gestiona aproximativ trei sferturi din cheltuielile bugetare împreună cu
Comisia Europeană (gestiune partajată)
 Comisia Europeană și agențiile și delegațiile sale vor gestiona aproximativ 18 % din bugetul UE
(gestiune directă)
 alte organizații internaționale, agenții naționale sau țări din afara UE vor gestiona 8 % din
bugetul UE (gestiune indirectă)
 pentru NextGenerationEU, 90 % din fonduri vor fi canalizate prin Mecanismul de redresare și
reziliență (MRR), executat prin gestiune directă (MRR este un instrument care oferă granturi și
împrumuturi pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor în țările UE, cu o valoare totală de
723,8 miliarde EUR)

Responsabilitatea finală pentru execuția bugetului îi revine Comisiei, care trebuie să se asigure
că fiecare euro cheltuit este înregistrat și contabilizat. Dacă se constată că au fost efectuate plăți
necuvenite, Comisia colaborează cu statele membre în cauză pentru a recupera banii. Aflați ce
măsuri de asigurare a transparenței și de protejare a UE se aplică. 

Categorii de cheltuieli
Bugetul UE poate fi împărțit în circa 7 categorii de cheltuieli. 

Bugetul UE pentru 2021: principalele categorii de cheltuieli

În prezent, cea mai mare parte a bugetului contribuie la construirea unei Europe mai verzi și mai
reziliente. O parte importantă a bugetului este dedicată și asigurării unei tranziții digitale de
succes, consolidării politicilor de coeziune (pentru a ajuta regiunile mai sărace din UE) și
stimulării inovării. Alte domenii de cheltuieli includ combaterea migrației ilegale, îmbunătățirea
gestionării frontierelor și consolidarea securității.
Bugetul UE
Bugetul UE combină resursele la nivel european. El finanțează atât prioritățile UE, cât și
proiecte mari de infrastructură și de cercetare. De asemenea, contribuie la finanțarea
măsurilor luate ca răspuns la provocările care nu au frontiere, cum ar fi pandemia de
coronavirus, schimbările climatice și problema terorismului.

Bugetul UE este complementar bugetelor naționale ale țărilor UE: evită astfel dublarea
eforturilor și intervine atunci când este mai eficient să se intervină la nivel european
decât la nivel local, regional sau național.

Bugetul UE presupune, de asemenea, solidaritate: UE poate sprijini statele membre mai

puțin bogate în dezvoltarea lor economică. Datorită lui, UE poate oferi ajutor statelor
membre UE atunci când acestea sunt afectate de dezastre naturale.

De asemenea, solidaritate înseamnă sprijinirea țărilor învecinate sau a altor țări terțe și
luarea măsurilor necesare pentru îmbunătățirii vieții cetățenilor lor. Bugetul UE îi permite
Uniunii Europene să își mențină și chiar să își consolideze rolul de actor global,
rămânând, în același timp, împreună cu statele sale membre, principalul donator de
ajutor umanitar și pentru dezvoltare din lume.

Urmăriți acest material video

Combaterea crizei cauzate de coronavirus

Comisia Europeană a luat diverse măsuri pentru a răspunde crizei provocate de
pandemia de COVID-19, cum ar fi:

 acordarea de împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde EUR pentru

programele de ocupare a forței de muncă pe termen scurt în cadrul programului
SURE
 crearea Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII) și a Inițiativei
plus pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII+) pentru a le permite țărilor
din UE să utilizeze fondurile politicii de coeziune pentru a sprijini sectoarele care
suferă cel mai mult în urma crizei provocate de pandemie
 semnarea de contracte cu șase companii farmaceutice pentru a se asigura că
cetățenii au acces la vaccinurile împotriva COVID-19
 mobilizarea a 2,7 miliarde EUR în cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgență
pentru a ajuta țările UE să atenueze costul financiar imediat al pandemiei
 furnizarea unei finanțări de până la 806,9 de miliarde EUR în prețuri curente în
cadrul fondului de redresare NextGenerationEU, pentru a contribui la realizarea
unei redresări mai ecologice, mai digitale și mai durabile.

Răspunsul UE la pandemia de coronavirus

Cu toții beneficiem de bugetul UE
Bugetul UE nu este și nu a fost niciodată despre a da și a lua. De întotdeauna s-a pus
accentul pe punerea în comun a resurselor, pe confruntarea cu provocările comune și
pe crearea unei valori adăugate la nivelul UE, pentru a-i ajuta pe europeni să ducă o
viață mai bună.

Prin urmare, nu este vorba despre cât primește fiecare țară din UE din bugetul
european comparativ cu contribuția sa financiară la acesta. Ar însemna să nu se ia în
considerare avantajele de care se bucură statele membre în cadrul pieței unice. Și nici
oportunitățile de afaceri pe care le creează politica de coeziune – principala politică de
investiții a UE – pentru întreprinderile din întreaga Uniune. UE contribuie în mod
semnificativ la prosperitatea economiilor statelor sale membre, aspect care este ignorat
complet de calculele care se concentrează pe soldul net.

Conform datelor recente reunite în 2019, beneficiile aduse de piața unică statelor

membre au depășit de 6 ori contribuțiile lor. Aceasta înseamnă un randament al
investițiilor de unu la șase. Raportul dintre beneficii și contribuții variază de la o țară la
alta, deoarece piața unică înseamnă circa 450 de milioane de clienți și creează
oportunități pe care nicio țară din UE nu le poate oferi pe cont propriu.

Mai jos puteți consulta exemple privind modul în care bugetul UE a avut o influență
semnificativă până în prezent și care va fi rolul său în perioada 2021-2027.

Intensificarea cercetării și inovării

Cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru asigurarea creșterii viitoare. Programul de

cercetare Orizont Europa va continua să le ofere cercetătorilor și inovatorilor de vârf un
sprijin considerabil pentru a asigura o Europă verde, sănătoasă și rezilientă.

De exemplu, Europa dorește ca, până în 2030, să salveze 3 milioane de bolnavi de

cancer, să aibă 100 de orașe neutre din punct de vedere climatic, precum și oceane,
mări și ape interioare nepoluate, soluri și alimente sănătoase și regiuni rezistente la
schimbările climatice.

Cercetare și inovare

Planul de investiții pentru Europa

Din 2015, Fondul european pentru investiții strategice:

 a sprijinit peste 8,5 milioane de locuri de muncă

 a contribuit la furnizarea de energie din surse regenerabile pentru 10 milioane de
gospodării
  a contribuit la furnizarea de internet de mare viteză pentru 15 milioane de
gospodării.

În perioada 2021-2027, succesorul Planului de investiții pentru Europa, InvestEU, va

continua să sprijine investițiile în Europa.

InvestEU

Dezvoltare regională

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR):

 va finanța servicii de sănătate mai bune în UE

 va sprijini investițiile în întreprinderile mici
 va contribui la reducerea inegalităților dintre regiunile europene
 va promova dezvoltarea durabilă
 va îmbunătăți accesul la noi piețe pentru bunuri, servicii și investiții
 va oferi oportunități de achiziții publice pentru infrastructură, tehnologia
informației, cercetare și dezvoltare.

Dezvoltare regională și urbană în UE

Agricultură și mediu

În perioada 2021-2027:

 politica agricolă comună (PAC) va căuta să asigure accesul la alimente sigure,

de înaltă calitate, la prețuri accesibile, nutritive și diverse și va sprijini tranziția
către o agricultură și o dezvoltare rurală pe deplin durabile
 programul LIFE va finanța proiecte care vizează îmbunătățirea calității aerului și
conservarea speciilor de plante și animale aflate în prezent în pericol
 noul Fond pentru o tranziție justă va sprijini tranziția către neutralitatea climatică
prin reducerea impactului tranziției în regiunile cele mai afectate.

Politica agricolă comună

Combaterea terorismului 

În cadrul bugetului UE, Fondul pentru securitate internă va fi consolidat pentru a

contribui la îmbunătățirea capacității UE de a face față amenințărilor la adresa securității
prin:

 schimbul de informații
 efectuarea de evaluări comune ale riscurilor și de investigații
 utilizarea tehnologiilor comune și unirea forțelor pentru a face față amenințărilor
comune.
În plus, Fondul european de apărare va continua, de asemenea, să promoveze
cooperarea în domeniul apărării între industrii, indiferent de dimensiune.

Fondul pentru securitate internă

Problematica migrației

Unele țări din UE sunt mult mai expuse la presiunile migratorii. În perioada 2021-2027,
sprijinul pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii Europene este majorat
pentru a proteja sistemul de azil în cadrul UE. Țările membre vor primi, de asemenea,
mai multe fonduri UE pentru a fi în măsură să gestioneze mai bine migrația, de exemplu
prin intermediul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă
(Frontex).

Fondul pentru azil și migrație