UNIVERSITATEA “BABES-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT

BUGETUL UNIUNII EUROPENE

GRIGORAS ADRIAN

AN I, MG, ID
 Politica bugetara reprezinta una din cele mai importante parghii de functionare a
sistemului unic european, dar in ciuda acestui fapt, spre deosebire de celelalte politici, in nici
unul din tratatele fundamentale - Roma sau Maastricht - nu se prevedea definirea sau
reglementarea sa explicita.Astfel nici unul din cele doua tratate nu acorda politicii bugetare un
caracter comunitar pronuntat si, desi bugetul comunitar a crescut destul de mult, el nu
reprezinta decat 2,4% din totalul bugetelor statelor membre.

Baza legala a bugetului comunitar este constituira din:

- Art. 272 (203) din Tratatul de la Roma

- Art. 177 din Tratatul EURATOM
- Art. 78 din Tratatul CECO

Momente semnificative ce au marcat dezvoltarea sistemului bugetar

comunitar
In dezvoltarea sistemului si regimului bugetar comunitar se pot identifica de-a lungul
timpului mai multe moment:

- 8 aprilie 1965 – Are loc fuziunea bugetelor celor trei Comunitati(CECO, EURATOM
SI CEE) si crearea bugetului unic (fara Fondul Economic de Dezvoltare).
- 21 aprilie 1970 – Consiliul decide introducerea unui regim de resurse bugetare
- beneficiaza si contributia sa totala la veniturile bugetare comunitareproprii,
prevazute de art. 202 din Tratatul de la Roma.
- 21 iulie 1975 – Sunt introduce o serie de amendamente la Tratatul de la Roma care
duc la cresterea autoritatii Parlamentului European in domeniul bugetar
- 17 mai 1976 – Decizia Consiliului de punere in aplicare, pentru o perioada de doi
ani, a unui mecanism corrector a cotei de participare a fiecarui stat membru in
functie de evolutia relative a produsului sau national brut.
- 1984 – Acordul Consiliului de la Fontainbleau asupra principiului unei rambursari
compensatorii pentru Marea Britanie in proportie de 2/3 din soldul negative
rezultat din cheltuielile comunitare de care
 - 7 mai 1985 – Decizia Consiliului cu privire la mentinerea principiului rembursarii
compensatorii si modificarea deciziei din 1970 cu referire la regimul resurselor
proprii, in sensul cresterii ratei TVA de le 1% la 1,4%.
- 4 iunie 1988 – Decizia Consiliului de a introduce o a patra resursa bugetara
(rezultata din diferenta dintre marirea TVA si PNB-ul fiecarui stat membru) fixate
anual, calculate proportional cu PNB-ul fiecarui stat membru si avand drept scop
asigurarea echilibrului bugetar.
- 7 februarie 1992 – Tratatul de la Maastricht care repune in discutie si concretizeaza
principiile elaborarii si executiei bugetare, sistemul resurselor si cheltuielilor
bugetului Uniunii si modalitatile de intarire a disciplinei bugetare.
- 11 februarie 1992 – Pachetul Delors II
- Decembrie 1992 – Rezolutia Consiliului European de la Edinburgh asupra
perspectivelor financiare ale Uniunii pe perioada 1993 – 1999.

Institutii implicate in elaborarea bugetului/procedure effective

Comisia Europeana este cea care elaboreaza si propune proiectul de buget al Uniunii
Europene celor doua brate ale autoritatii bugetare: Consiliul de Ministrii si Parlamentul
European.Conform Acordului interinstitutional din 17 mai 2006, Comisia efectueaza ajustarile
tehnice ale cadrului financiar pentru anul urmator, in conformitate cu variatia PIB-ului si a
preturilor, pe baza unui deflator de 2% pe an.Rezultatele sunt communicate autoritatii
bugetare, de obicei, spre sfarsitul lunii februarie.
In conformitate cu Tratatul Comunitatii Europene, procedura bugetara e precedata de
stabilirea de catre Comisia Europeana a unei rate maxime de crestere a cheltuielilor
neobligatorii, calculate de Comisie pe baza parametrilor macroeconomici (evaluarea PNB-ului,
a Uniunii Europene in ansamblu, a bugetelor nationale ale statelor member si a nivelului de
trai) si dupa consultarea Comitetului de politica economica.Rata maxima de crestere stabilita de
Comisie poate sa fie depasita in doua cazuri:
- atunci cand rata de crestere a cheltuielilor neobligatorii care rezulta din proiectul
de buget stabilit de Consiliu de Ministrii este mai mult de jumatate din rata
maxima, Parlamentul European poate mari cheltuielile neobligatorii pana la
jumatate din rata maxima sau
- atunci cand Consiliul, hotarand cu o majoritate calificata si Parlamentul European,
hotarand cu o majoritate a membrilor sai si trei cincimi din numarul voturilor
exprimate este de accord cu noua rata.

Procedura bugetara este anuala si incepe cu pregatirea de catre Comisie a unui proiect
preliminar de buget.Pana la 1 iulie, fiecare institutie, cu exceptia Bancii Centrale Europene,
trebuie sa realizeze o previziune privind cheltuielile si veniturile, pe care Comisia le regrupeaza
in proiectul preliminar de buget.In cadrul Comisiei, D.G. BUBG. este insarcinata cu elaborarea
proiectului preliminar de buget.Plasata sub autoritatea comisarului insarcinat cu bugetul, D.G.
BUDG. urmareste si ia parte la ansamblul procedurilor de adaptare a bugetului prin doua ramuri
ale autoritatii bugetare si vegheaza apoi la buna sa executare.Acest serviciu al Comisiei
Europene este organizat in jurul a patru directii implantate la Bruxelles.

Elaborarea proiectului preliminary de buget in cadrul Comisiei face parte dintr-un process
mai larg de de planificare introdus in 2001 “Strategia politica anuala”, care defineste prioritatile
politice ale Comisiei pentru anul urmator celui in care se aproba.Pe aceasta baza, se naste in
cadrul Comisiei un dialog intre D.G. BUDG. si D.G. Sectoriale care echivaleaza cu conferintele
bugetare tinute in Franta de catre Directia bugetului din cadrul Ministerului de Finante
impreuna cu ceilalti ministri.Dezacordurile intre D.G. sunt solutionate la nivelul Colegiului
Comisarilor, iar proiectul preliminar de buget este in general adoptat pana la sfarsitul lunii
august.

Rolul bugetului Uniunii Europene

Bugetul Uniunii Europene reprezinta o permanenta sursa de soliditate si de tensiune intre

statele membre.

Bugetul UE finanțează inițiativele și proiectele din domeniile în care toate țările UE au convenit să
acționeze la nivelul Uniunii. Unirea forțelor în aceste domenii poate aduce rezultate mai bune, la costuri
reduse

Scurta analiza comparative privind perspectivele financiare 2007-

2013 respectiv 2014-2020

1. Creștere durabilă

- fondurile structurale,

-cercetarea

-educația, avand un buget de 382 de miliarde de euro pentru 7 ani.

 2. Conservarea și gestionarea resurselor naturale:

- finanțarea politicii agricole comune

-finantarea politicilor de mediu, avand un buget de 371 de miliarde de euro.

3. Cetățenie, libertate, securitate și justiție: 10,7 de miliarde de euro sunt destinate

activităților legate de justiție și afaceri interne. Această sumă va acoperi și programele care
încurajează cetățenia europeană, cum ar fi:

-schimburile între tineri,

-înfrățirea orașelor

-dimensiunea europeană a presei și culturii

4. Uniunea Europeană ca actor global: 49,5 de miliarde de euro vor fi alocate acțiunilor:

în favoarea țărilor în curs de dezvoltare,

promovării drepturilor omului,

politicii externe și de securitate comune,

sprijinul pentru dezvoltarea țărilor învecinate

. 5. Administrația va beneficia de 49,8 de miliarde de euro, adică 5,75% din bugetul total.

Pentru finanțarea politicilor sale, Uniunea Europeană dispune de un buget anual care a depășit 140
miliarde EUR în 2010. Acest buget este finanțat prin așa-numitele „resurse proprii” ale UE, care nu
pot depăși echivalentul a 1,23 % din venitul național brut total al tuturor statelor membre și nici
1,29 % din venitul național brut (VNB) al UE pentru angajamente (cea ce se numește plafonul CFM
pentru perioada 2007 – 2013).
Summitul european din 7-8 februarie 2013 s-a sfârșit cu un acord privind cadrul financiar
multianual 2014-2020, următorul pas este Parlamentul European. În conformitate cu eforturile de
consolidare din statele membre, liderii Uniunii Europene au convenit să reducă resursele financiare
de care poate dispune Uniunii Europene, în comparație cu cadrul financiar multianual actual care
acoperă perioada 2007-2013. Pentru ca noul CFM să intre în vigoare în ianuarie 2014, mai rămâne
să se ajungă la un acord final cu Parlamentul European.  Acordul la care s-a ajuns în Consiliul
European limitează cheltuielile maxime posibile pentru o Uniune Europeană cu 28 de state
membre la 959,99 miliarde euro în angajamente de plată, sumă echivalentă cu 1,0 % din venitul
național brut (VNB) al Uniunii Europene. Aceasta înseamnă că plafonul total de cheltuieli a fost
redus cu 3,4 % în termeni reali, în comparație cu actualul CFM (2007-2013). Această reducere este
motivată de necesitatea de a se reflecta consolidarea finanțelor publice la nivel național. Este pentru
prima dată că limita globală a cheltuielilor pentru un CFM a fost redusă în comparație cu CFM
anterior. Plafonul total de cheltuieli a fost stabilit la 908,40 miliarde euro, față de 942,78 miliarde
euro în CFM 2007-2013. Statelor membre li se va permite să rețină doar 20 % (în loc de 25 % cum
era înainte) din resursele proprii tradiționale pentru acoperirea costurilor legate de colectare.
 Principiile fundamentale ale bugetului Uniunii Europene

Bugetul este întocmit și executat în conformitate cu următoarele principii: unitate, exactitate

bugetară, anualitate, echilibru, unitate de cont, universalitate, specificitate, bună gestiune financiară
și transparențăPrincipiul unității și principiul exactității bugetare implică înregistrarea tuturor
veniturilor și cheltuielilor Uniunii, în cazul în care acestea sunt prevăzute de buget, într-
un document unic.

 Principiul anualității implică adoptarea bugetului pentru fiecare exercițiu bugetar și

utilizarea, în principiu, atât a creditelor de plată, cât și a creditelor de angajament pentru
exercițiul bugetar în cursul anului respectiv (anul bugetar începe la 1 ianuarie și se termină la 31
decembrie).
 Principiul echilibrului implică faptul că estimările veniturilor pentru exercițiul bugetar trebuie
să fie egale cu creditele de plată pentru exercițiul respectiv: operațiunile de împrumut în scopul
acoperirii unui eventual deficit bugetar nu sunt compatibile cu sistemul resurselor proprii și nu
sunt autorizate.
 În conformitate cu principiul unității de cont, bugetul se întocmește și se execută în euro,
iar conturile se prezintă în euro.
 Principiul universalității implică faptul că veniturile totale acoperă creditele totale de plată,
cu excepția unor anumite venituri, determinate în mod limitat, alocate pentru finanțarea unor
anumite cheltuieli. Veniturile și cheltuielile sunt înregistrate integral în buget fără a fi ajustate
între ele.
 Principiul specificității implică faptul că fiecare credit trebuie să aibă o anumită destinație și
să fie alocat unui obiectiv specific în scopul prevenirii oricărei confuzii între credite.
 Principiul bunei gestiuni financiare este definit în raport cu principiile economiei, eficienței
și eficacității.
 Bugetul este întocmit în conformitate cu principiul transparenței, asigurând o bună
informare privind execuția bugetară și conturile.
Bibliografie:

1.Lutas Mihaela, Calea Sorin - Economie Europeana, Cluj-Napoca, 2005

2.Sabau-Popa Claudia Diana-Bugetul Uniunii Europene si Fondurile Comunitare, Bucuresti-

Editura Economica, 2010

3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bugetul_Uniunii_Europene