ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCUREŞTI
 2007
Banii proveniţi de la contribuabili sunt utilizaţi de către Uniunea Europeană
pentru a finanţa activităţi pe care toate ţările membre şi parlamentele le-au acceptat
anterior prin tratatele semnate. O sumă mică, apoximativ 1% din fondurile Uniunii, care
este echivalentă cu circa 235 euro pe cap de locuitor- intră în bugetul anual al UE şi este
cheltuit, în principal, pentru cetăţenii statelor membre.
O gamă largă de activităţi ale statelor membre sunt finanţate din bugetul UE, de
exemplu, agricultură, pescuit, infrastructură ( străzi, poduri, etc.), educaţie şi traininguri,
cultură, politică socială, politica de mediu, sănătate şi protecţia consumatorului, cercetare,
etc. O parte a bugetului UE este cheltuită în scopuri precum dezvoltare economică,
acţiuni umanitare pentru ţările din afara Uniunii afectate de dezastre naturale şi alte
situaţii de criză.
Planul anual de cheltuieli bugetare este negociat de către Parlamentul European şi
Consiliul Miniştrilor având ca bază propunerea de către Comisie.
Bugetul acoperă cheltuielile tuturor instituţiilor Uniunii, stabileşte veniturile şi
cheltuielile anuale, activităţile care urmează a fi finanţate, totalul sumelor disponibile şi
numărul de angajaţi necesari pentru fiecare activitate în parte. Înainte de a putea fi
implementate, aproape toate activităţile necesită o lege comunitară- bază legală- propusă
de către Comisie şi acceptată de autoritatea legislativă- Parlamentul European şi Consiliul
Miniştrilor.

Veniturile şi cheltuielile bugetare ale UE sunt limitate printr-un acord

Bugetul Uniunii nu trebuie să fie deficitar, ceea ce înseamnă că veniturile trebuie

să acopere totalul cheltuielior în cazul tuturor activităţilor. Veniturile provin din trei surse
principale: taxe vamale, o parte din TVA, alte contribuţii de la statele membre bazate pe
mărimea produsului naţional brut.
Fondul care poate fi disponibil Uniunii este limitat de o înţelegere dintre statele
membre şi parlamente. Marja pentru plăţile făcute din bugetul european este de 1,24%
din veniturile brute ale Uniunii. Ca o comparaţie, aproximativ 45% din venitul naţional

2
brut al Uniunii este alocat cheltuielilor publice regionale, naţionale şi locale în interiorul
statelor membre.
Cheltuielile UE sunt limitate şi de către o înţelegere multianuală între membrii
Parlamentului European, Consiliul Miniştrilor şi Comisia Europeană.

Management şi control adecvat

Comisia implementează bugetul pe propria răspundere, dar se consultă totodată şi

cu statele membre. Actul legislativ al comunităţii- Reglementarea Financiară- agreat de
statele membre stabileşte bugetul şi utilizarea fondurilor europene.
Comisia este organizată în Directorate Generale (DG) conduse fiecare de către un
director general. Angajaţii DG-urilor administrează programele şi activităţile UE.
Auditul este atât intern cât şi extern (Curtea Europeană de Audit). Directorii
generali fac rapoarte anuale, revizuind modul în care au fost utilizate resursele în cadrul
departamentelor. Aceste rapoarte anuale sunt prezentate membrilor Comisiei, unul fiind
trimis către autoritatea bugetară, de exemplu către Parlamentul European şi Consiliul
Miniştrilor, până pe data de 15 iunie a fiecărui an bugetar. Comisia răspunde faţă de
Parlament cu privire la utilizarea fondurilor europene.
Atât rapoartele auditorilor interni şi externi privind utilizarea fondurilor sunt
trimise către Parlamentul European şi Consiliul Miniştrilor. Comisia este obligată să ia
măsuri pe baza concluziilor şi a recomandărilor rezultate în urma aşa numitei proceduri
„discharge”. Aceste acţiuni sunt verificate ulterior de către Parlament, Consiliu şi Curte.

Cum este stabilit bugetul?

Comisia, Parlamentul şi Consiliul Miniştrilor au diferite roluri în actul de decizie

a bugetului.
Într-o primă etapă aceste trei instituţii încheie un tratat pentru a asigura disciplina
bugetară şi planificarea pe termen lung a bugetului. Această înţelegere între instituţii
include şi cadrul financiar multianual ce stabileşte limitele anuale superioare ale
bugetului. Bugetul anual trebuie sa respecte aceste plafoane.

3
 Procedurile bugetare stabilite prin tratate europene durează de la 1 septembrie
până la 31 decembrie. Însă, în practică începe mult mai devreme. De exemplu, pregătirile
pentru bugetul pe 2007 au început înainte de 2005.
Sunt două tipuri de cheltuieli bugetare : obligatorii – cele rezultate din acordurile
internaţionale şi tratatele europene - şi facultative. Consiliul Miniştrilor hotărăşte
cheltuielile europene şi Parlamentul European pe celelalte.
Toate instituţiile UE intocmesc un plan bugetar preliminar în concordanţă cu
procedurile lor interne.
Comisia consolidează aceste propuneri şi stabileşte planul bugetar preliminar,
care ia în considerare toate implicaţiile şi priorităţile pentru următorul an bugetar.
Comisia dă spre examinare planul către Consiliul Uniunii, în aprilie sau începutul
lunii mai. Planul bugetar preliminar are ca anexe şi elemente justificative ale cererilor
pentru alocarea fondurilor.
Consiliul Miniştrilor şi Parlamentul decid în funcţie de propunerea înaintată de
către Comisie.
Procedura internă de aprobare a planului bugetar în cadrul Consiliului începe cu
examinarea planului bugetar preliminar de către comitetul bugetar şi apoi de către
comitetul reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre. În urma acestei examinări
Consiliul stabileşte, înainte de 31 iulie, planul bugetar. În paralel este iniţiată o procedură
de conciliere ad-hoc pentru stabilirea cheltuielilor obligatorii ce vor fi incluse în buget,
ce are drept consecinţă o nouă întâlnire între instituţii la sfârşitul lui iunie.
Planul bugetar trebuie să fie aprobat prin cel puţin 255 de voturi (73,9%) din
totalul de 345. Aceste reguli de vot impiedică formarea minorităţilor unde, de exemplu,
cel puţin trei state membre cu 29 de voturi fiecare şi un stat cu 4 voturi pot aduna un total
de 91 de voturi impotrivă.
În plus, un stat membru poate solicita să se verifice dacă populaţia ţărilor al căror
vot a ieşit majoritar reprezintă cel puţin 62% din totalul populaţiei UE. Dacă această
condiţie nu este îndeplinită decizia nu va fi adoptată.
Ulterior întâlnirii cu Parlamentul, Consiliul Miniştrilor aprobă planul bugetar cu
amendamente (dacă există) şi le înaintează către Parlament în septembrie.

4
 La prima citire din octombrie, Parlamentul poate decide să amendeze acest plan
bugetar, acceptând şi sugestii de la Preşedintele Consiliului şi de la Comisie. Le
înapoiaza apoi Consiliului. Acesta poate aduce modificări la planul bugetar luând în
considerare amendamentele (la cheltuieli facultative) şi modificările propuse (cheltuieli
obligatorii) votate de Parlament la prima citire. Consiliului are drept de decizie asupra
sumei finale a cheltuielilor obligatorii.
Planul modificat este returnat Parlamentului aproape de sfârşitul lunii noiembrie.
Deoarece Consiliul are ultimul cuvând în ceea ce priveşte cheltuielile obligatorii,
Parlamentul mai poate revizui doar cheltuielile facultative. Bugetul este aprobat atunci
când trei cincimi din voturi sunt pentru. Dacă este aprobat, Preşedintele Parlamentului
semnează bugetul transformându-l în lege.
Pentru anul 2008 bugetul este prezentat în ANEXĂ.

Responsabilităţile în administrarea bugetului

Cea mai mare responsabilitate în administrarea bugetului îi aparţine Comisiei

Europene. În practică, cea mai mare parte a fondurilor europene (aproximativ 76%) este
cheltuită prin aşa zisa acţiune „share management”. În spatele acestei acţiuni stau
autorităţile statelor membre care administrează cheltuielile. Sunt efectuate o serie de
verificări pentru a asigura faptul că fondurile respective sunt administrate corespunzător
şi în acord cu regulamentul în vigoare.
Comisia trebuie să recupereze sumele cheltuite necorespunzător - prin eroare sau
fraudă. Statele membre sunt în egală măsură responsabile pentru protejarea intereselor
financiare ale UE. Ele cooperează cu Comisia şi cu OLAF- Oficiul European Anti Fraudă
care investighează potenţialele cauze de fraudă.
Pentru o mai mare transparenţă , de exemplu: ce politici sunt urmărite pentru a se
realiza, cum sunt cheltuiţi banii pentru fiecare dintre acestea, bugetul UE este separat în
31 de domenii politice. Fiecare dintre acestea sunt divizate pentru a arăta diferite
activităţi care pot fi finanţate prin intermediul politicilor existente şi pentru a arăta totalul
cheltuielilor, atat cele financiare cât şi cele legate de resursele umane ( de exemplu,
activitatea de protejare a pădurilor este finanţată prin intermediul politicii de mediu).

5
 Reguli ce stau la baza stabiilirii cheltuielilor

Principalele reguli ce stau la baza stabilirii cheltuielilor fondurilor UE se găsesc în

Regulamentul Financiar. Un al doilea set de reguli de implementare explică în detaliu
cum este aplicat Regulamentul Financiar.
În plus, cu mici excepţii, fiecare din programele lansate are la bază un act
legislativ pentru a putea fi alocate fondurile. Aceste baze legale stabilesc obiectivele
activităţilor cât şi costul acestora, şi de multe ori impun limite ale cheltuielior
multianuale.

Management, audit si control intern

Din partea Comisiei, programele şi activităţile UE sunt administrate de Directorii

Generali ai Comisiei împreună cu omologii lor din partea Statelor Membre ale UE. În
fiecare departament al Comisiei, un membru din personal (de obicei Directorul General)
este nominalizat ca „ofiţer autorizat” şi îşi asumă întreaga responsabilitate pentru
operaţiunile care intră în competenţa sa.
Controalele interne se efectuează conform unor standarde de control, auditul
intern independent se face pe baza evaluării riscului şi regulat se fac şi rapoarte care se
trimit către membrii Comisiei.
Din anul 2002 toate departamentele Comisiei emit anual un raport al activităţilor
către membrii Comisiei subliniind realizările anului în cauză şi sugestiile pentru a
remedia problemele. O sinteză a raportului este ulterior trimisă către parlament şi
Consiliu. Acest raport constituie unul dintre pilonii pe care Curtea Europeană de Auditori
îşi stabileşte declaraţia anuală cu privire la managementul resurselor UE .

Modalitatea de realizarea a plăţilor de către Comisie

Comisia are conturi bancare la Trezorerile statelor membre, bănci centrale şi

bănci comerciale şi este membru SWIFT. Toate instrucţiunile de plăţi şi mesagele legate
de acestea sunt trimise electronic într-o formă criptată şi cu un cod de autentificare.

6
Comisia lucrează cu 200 000 de terţi, în principali majoritatea beneficiari ai donaţiilor şi
furnizori de bunuri şi servicii. Pentru a administra aceste tranzacţii utilizează LEF pentru
fiecare din terţi (individ sau campanie). Toate aceste fişiere trebuie autorizate şi validate
înainte ca plata să fie efectuată.

Cum sunt cheltuiţi banii şi cum se realizează aceasta

Direct sau indirect, cu toţii beneficiem din finanţările UE, fie prin faptul că plajele
noastre sunt mai curate, fie că avem străzi mai bune şi drepturile noastre fundamentale
sunt respectate.
Acţiunile şi proiectele finanţate prin bugetul european reflectă priorităţile impuse
de ţările membre UE la un moment dat.
Bugetul european finanţează acţiuni şi proiecte în domenii în care toate ţările din
UE s-au înţeles pentru a acţiona la nivelul Uniunii. Aceste decizii sunt luate pentru
motive concrete. Unirea forţelor în aceste domenii are drept consecinţă rezultate foarte
bune şi costuri mai mici. Există politici în care ţările membre UE decid să nu acţioneze
la unional, de exemplu, securitatea naţională, pensie, sistemul de sănătate sau educaţie,
acestea fiind finanţate de guvernele naţionale, regionale sau locale. Principiul
subsidiarităţii asigură ca aceste activităţi finanţate la nivel regional, naţional sau local să
fie finanţate corespunzător astfel încât Uniunea să nu intervină.
Pentru următorii 7 ani, ţările UE au decis să-şi îndrepte atenţia către dezvoltarea
economică şi asigurarea locurilor de muncă. Dezvoltarea sustenabilă a devenit una din
priorităţile Uniunii. Economia UE trebuie să fie mai competitivă şi ţările mai puţin
prospere trebuie să ajungă la acelaşi nivel ca cele dezvoltate.
În perioada 2007-2013 din fiecare euro cheltuit prin bugetul anual al UE , 8 cenţi
vor fi alocaţi pentru a creşte competitivitatea UE. Dezvoltarea pe termen lung depinde, de
asemenea, şi de creşterea potenţialui de dezvoltare al UE. Această prioritate numită şi
Coeziune , are ca scop, în special, ajutorarea regiunilor mai puţin dezvoltate pentru a-şi
transforma economia astfel încât sa facă faţă competiţiei globale. Din fiecare euro
cheltuit, 36 de cenţi merg către această coeziune.

7
ANEXĂ
Bugetul UE pentru anul 2008

Cheltuieli estimative pentru Bugetul 2008 Modificări în

politicile UE (în miliarde de raport cu anul
euro) 2007

Creştere durabilă 58.0 5.7 %

Competitivitate 11.1 18.4%

Educaţie şi formare 1.0 9.3%
Cercetare 6.1 11.0%
Competitivitate şi inovaţie 0.4 6.8%
Reţele de energie şi transport 1.9 92.5%
Agenda pentru politicile sociale 0.2 8.0%
Coeziune, inclusiv 46.9 3.1%
Convergenţă 37.0 5.5%
Competitivitate regională şi ocuparea 8.6 -5.1%
forţei de muncă
Cooperare teritorială 1.2 2.6%
Resurse naturale, inclusiv 55.0 -1.5%
Mediu 0.3 12.0%
Cheltuieli cu agricultura şi ajutoare 40.9 -3.4%
directe
Dezvoltare rurală 12.9 4.5%
Pescuit 0.9 2.2%
Libertate, securitate şi justiţie (inclusiv 0.7 16.7%
drepturile fundamentale şi justiţia,
securitate şi libertăţile, deplasarea forţei
de muncă)
Cetăţenie (inclusiv cultura, media, 0.6 14.7%
sănătate publică şi protecţia
consumatorilor)
UE- actor mondial, inclusiv 7.3 7.3%
Preaderarea 1.4 14.0%
Vecinătatea europeană 1.6 10.2%
Cooperare pentru dezvoltare 2.3 3.3%
Ajutor umanitar 0.8 3.1%
Democraţie şi drepturile omului 0.1 4.7%
Politică externă şi de securitate comună 0.3 72.9%
Instrument de stabilitate 0.2 28.7%
Administraţie, inclusiv 7.3 4.4%
Comisia europeană 3.4 2.9%
Alte instituţii 2.7 3.8%
Compensaţii pentru noile state 0.2 -53.5%
membre ale UE
TOTAL 129.1 2.2%

8
Bibliografie

1. http://ec.europa.eu/budget/budget_glance/index_en.htm
2. http://ec.europa.eu/budget/budget_glance/how_decided_en.htm
3. http://ec.europa.eu/budget/budget_glance/how_managed_en.htm
4. http://ec.europa.eu/budget/library/publications/budget_in_fig/dep_eu_budg_2008
_en.pdf
5. http://ec.europa.eu/budget/budget_detail/deciding_en.htm