1.Cum este ales parlamentul European? Cum se face repartizarea voturilor?
Este ales odata la 5 ani (sufragiu universal direct) . Repartizarea voturilor se face în baza principiului proporţionalităţii regresive în funcţie de numărul populaţiei, cu un prag minim de șase membri pentru fiecare stat membru și un număr maxim de 96 ( incepand din 2014). 2.Care sunt puterile parlametului European? Fundamentale Parlamentul European exercită trei puteri fundamentale: - puterea legislativă; - puterea bugetară; - puterea de control asupra celorlalte instituții , si în special a Comisiei pentru a se asigura că acestea funcționează în mod democratic. - Coopereaza cu parlamentele nationale ale tarilor UE si ale altor tari 3.Care sunt sursele de venit ale UE? O contribuție de maximum 1,27% din Produsul( venitul) Naţional Brut (PNB)7 al fiecărui stat membru (calculată conform principiilor solidarităţii şi al capacităţii de plată; totuşi, se pot face ajustări dacă se constată o împovărare excesivă a anumitor ţări), care reprezintă 73,8% din finanţare şi permite asigurarea echilibrului bugetar; • 1,4% din încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA) asupra bunurilor şi serviciilor pe ansamblul Uniunii, care reprezintă aproximativ 9,4% din finantare; • Resurse proprii traditionale drepturile de vamă percepute la graniţele externe ale UE, taxele agricole asupra produselor importate de pe terţe pieţe, precum şi cotizaţiile pentru zahăr (10,3% din finanţare); • altele (impozite plătite de personalul UE, contribuţii din partea ţărilor non-UE la anumite programe comunitare, amenzi aplicate firmelor care încalcă leg 4.Cum se adopta bugetul UE? • Fiecare instituție a UE întocmește, înainte de data de 1 iulie a fiecărui an, o situație estimativă pentru proiectul de buget. Comisia grupează aceste situații în proiectul anual de buget, care este înaintat Parlamentului și Consiliului până la data de 1 septembrie. • Până la 1 octombrie , Consiliul adoptă o poziție privind proiectul de buget și o transmite Parlamentului până la data de 1 octombrie, împreună cu motivele care l-au determinat să adopte poziția respectivă. În același timp, comisiile parlamentare discută proiectul de buget și emit avize către comisia pentru bugete, responsabilă cu pregătirea poziției Parlamentului. • Parlamentul are la dispoziție 42 de zile pentru a aproba poziția Consiliului sau pentru a o modifica cu majoritatea absolută a membrilor săi. De obicei, votul asupra poziției comisiei pentru bugete și a eventualelor amendamente depuse are loc în cursul sesiunii plenare din octombrie. • În cazul în care Parlamentul aprobă poziția Consiliului sau nu ia nicio hotărâre, bugetul este considerat adoptat. Cu toate acestea, Parlamentul adoptă de obicei amendamente, iar textul modificat este transmis Consiliului. În acest caz, președintele Parlamentului convoacă fără întârziere o întrunire a comitetului de conciliere. Comitetul nu se întrunește dacă, în termen de 10 zile, Consiliul informează Parlamentul că aprobă toate amendamentele sale. • Dacă Parlamentul nu vrea să adopte poziția Consiliului , are loc procedura de conciliere. Este elaborat un text comun. Comitetul de conciliere, ce reunește reprezentanți ai Consiliului și tot atâția membri reprezentând Parlamentul European, are la dispoziție 21 de zile pentru a ajunge la un acord asupra unui proiect comun. • În cazul în care comitetul de conciliere ajunge la un acord asupra unui proiect comun, Parlamentul și Consiliul dispun de 14 zile pentru a-l aproba. Președintele Parlamentului semnează apoi bugetul și îl declară adoptat definitiv. • În cazul în care procedura de conciliere eșuează sau dacă Parlamentul respinge proiectul comun, Comisia prezintă un nou proiect de buget. În cazul în care Consiliul respinge proiectul comun, Parlamentul poate decide, totuși, adoptarea lui. Deciziile Parlamentului și Consiliului în privința cheltuielilor și a veniturilor anuale trebuie să se încadreze în limitele de cheltuieli anuale prevăzute în planul financiar pe termen lung al UE, și anume cadrul financiar multianual, negociat o dată la șapte ani. 5.In ce consta puterea de control a Parlamentului asupra executivului? Parlamentul exercită un control politic democratic asupra ansamblului activităţilor comunitare. Această putere se exercită asupra acţiunii Comisiei, Consiliului de Miniştri, Consiliului European şi asupra organelor de cooperare politică. Parlamentul, pentru exercitarea puterii sale, poate constitui şi comisii de anchetatori. 6.Care sunt atributiile coonsiliului UE? În baza Tratatului de constituire a Comunităţii Europene, Consiliul are următoarele atribuţii: • este organismul legislativ al Comunităţii în rezolvarea unei game largi de probleme comunitare, exercitând această putere legislativă împreună cu Parlamentul European; • coordonează politica economică generală a statelor membre; • încheie, în numele Comunităţii, acordurile internaţionale dintre aceasta şi unul sau mai multe state sau organizaţii internaţionale; Consiliul semnează, în numele UE, acorduri în domenii diverse: mediu, comerţ, dezvoltare, industrie textilă, pescuit, ştiinţă, tehnologie şi transport. • împreună cu Parlamentul European formează autoritatea bugetară care adoptă bugetul Comunităţii. În temeiul Tratatului privind Uniunea Europeană, el: • adoptă deciziile necesare pentru definirea şi punerea în practică a politicii externe şi de securitate comune, pe baza orientărilor generale trasate de către Consiliul European; 7.Din cine este format consililul UE? Acest Consiliu este compus din reprezentanţii fiecărui stat membru la nivel ministerial care pot angaja responsabilitatea statelor membre din care fac parte. 8.Cum se adopta deciziile consilului UE? 55% dintre state Peste 150 de grupuri de lucru și comitete ajută la pregătirea lucrărilor miniștrilor care examinează propunerile în cadrul diferitelor formațiuni ale Consiliului. Aceste grupuri de lucru și comitete sunt alcătuite din funcționari din toate statele membre. Odată ce Consiliul primește o propunere a Comisiei, textul este examinat în mod simultan de Consiliu și de Parlamentul European. Examinarea este cunoscută sub numele de „lectură”. Se pot efectua maximum trei lecturi până când Consiliul și Parlamentul convin asupra unei propuneri legislative sau o resping. Uneori, Consiliul poate adopta un acord politic în așteptarea poziției în primă lectură a Parlamentului, cunoscut și sub numele de „abordare generală”. Abordarea generală asupra căreia s-a convenit în cadrul Consiliului poate contribui la accelerarea procedurii legislative și chiar la facilitarea unui acord între cele două instituții, deoarece oferă Parlamentului informații despre poziția Consiliului înaintea avizului în primă lectură al acestora. Cu toate acestea, poziția finală a Consiliului nu poate fi adoptată înainte ca Parlamentul să își prezinte propriul său aviz în primă lectură. La fiecare lectură, propunerea trece prin trei niveluri în cadrul Consiliului: • Grupul de lucru • Comitetul Reprezentanților Permanenți (Coreper) • Formațiunea Consiliului Acest lucru asigură examinarea tehnică a propunerii la nivelul grupului de lucru, responsabilitatea politică pentru propunere la nivelul miniștrilor, precum și examinarea de către ambasadori în cadrul Coreper, care îmbină cunoștințele tehnice cu analiza politică. 9. Care sunt actele care formează uniunea europeană? Actele adoptate și diferențele dintre ele Tratatele fondatoare, care au instituit Uniunea Europeană şi reglementează modul de funcţionare a acesteia - Regulamentele, directivele şi deciziile UE, care au efect direct sau indirect asupra statelor membre
10.Ce este consiliul European?Care este rolul lui?
Consiliul Uniunii Europene, cunoscut sub denumirea de Consiliul de Miniştrii, nu are
echivalent în lume. Reunite în cadrul Consiliului, statele membre legiferează, fixează obiectivele politicilor, coordonează politicile naţionale şi reglementează diferendele ce există între ele sau între ele şi alte instituţii. Consiliul UE prezintă caracteristicile unei organizaţii uneori supranaţionale, alteori interguvernamentale. 11.Rolul si functiile comisiei europene Unul dintre rolurile principale ale Comisiei este asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor pe întregul teritoriu al UE. În afară de acest rol, Comisia îndeplineşte patru funcţii principale: A. Motor al UE – Comisia este cea care elaborează propunerile de natură legislativă23 . O dată cu elaborarea propunerilor sale, Comisia încearcă să ţină cont de interesele statelor membre, precum şi de realităţile economice, politice, sociale ale momentului B. Apărătoare a tratatelor europene. Ea veghează la aplicarea corectă a acestor tratate şi a deciziilor adoptate pe baza acestora. C. Organ executiv al UE. Comisia gestionează şi implementează politicile europene24 şi bugetul UE. D. Reprezintă Uniunea la nivel internaţional, în forumurile internaţionale (precum Organizaţia Mondială a Comerţului). De asemenea, negociază acordurile europene comerciale şi de cooperare internaţională în numele Uniunii. 27 membrii.
Prin ce tratat a fost constituita comunitatea europeana a carbunelui a a otelului?
Prin Tratatul de la Paris încheiat la 18 aprilie 1951 , Planul Schuman a fost acceptat de toate ţările participante la negocieri (Franţa, Germania, Italia şi cele trei ţări ale Benelux-ului) Prin ce tratat a fost create Comunintatea …si Euroatom? Cine a semnat? Tratatul de la Roma La data de 25 martie 1957, la Roma, reprezentanţii Germaniei, Belgiei, Franţei, Italiei, Luxemburgului şi Olandei au semnat Tratatele prin 2 care se instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM). Care sunt obiectivele Comunitatii Economice europene?
Cand a avut loc prima extindere a comunitatii Europene si cine a aderat?
Prima extindere a deplasat centrul de gravitate al Europei „Celor Şase“ către nordul continentului. La 1972, la Bruxelles se semnează Tratatele de aderare5 între „Cei Şase“ şi alte patru state europene : Danemarca, Irlanda, Regatul Unit şi Norvegia7 . Tratatul de la Mastrif. Tratatul a instituit principiul subsidiarităţii, conform căruia deciziile trebuie adoptate de către autorităţile publice cele mai apropiate de cetăţeni. Acest principiu încearcă să evite adoptarea unor decizii centralizate şi lipsite de realitate. Tratatul de la Maastricht reprezintă o nouă etapă de integrare europeană Care sunt criteriile de Aderare la UE? a) criteriul geografic b) criteriul politic c) criteriul economic d) adoptarea acquis-ului comunitar. e) Criteriu capacitatii administrative de aplicare a acquiului comunitar Ce este acqiul European? Termenul acquis comunitar desemnează totalitatea drepturilor și a obligațiilor comune care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene. Toata legislatia .Incluzând, pe lângă tratate, și actele adoptate de către instituțiile UE, acquis-ul comunitar este în continuă evoluție. A doua extindere si cine a aderat? (1981-1986) are loc a doua extindere, prin aderarea celor trei ţări mediteraneene8 – Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986) – care, la sfârşitul anilor ’60, au ieşit dintr-o lungă perioadă de regim autoritar. A 3 extindere si cine a aderat? 1995 Tratatele de adeziune au fost semnate cu Austria, Suedia, Norvegia şi Finlanda16 şi au fost supuse referendumului,1995. Referendumul norvegian s-a soldat cu un rezultat negativ (52% fiind împotrivă). Norvegia nu a intrat în UE. Obiectivele trataului de la Amsterdam? • plasarea preocupărilor privind ocuparea şi drepturile cetăţenilor în „inima“ Uniunii. • suprimarea obstacolelor din calea liberei circulaţii şi întărirea securităţii. • crearea unui mesaj care să-i permită Europei să-şi facă mai bine auzită vocea în lume. • creşterea eficacităţii arhitecturii instituţionale a Uniunii în vederea viitoarelor lărgiri. Cand a avut loc a4a extindere si cine a aderat 2004- Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia, Estonia şi Cipru
Care sunt competentele Ue?
Comptetente exclusive Partajate competențe de sprijinire Speciale Ce este Comitetul economic si social European? Comitetul Economic și Social European (CESE) este un organism consultativ al UE format din reprezentanți ai organizațiilor lucrătorilor și angajatorilor și ai altor grupuri de interese.
Din cine este format?389 membrii
Membrii CESE reprezintă diversitatea organizațiilor societății civile din Europa, printre care întreprinderi, sindicate și alte părți interesate. Sunt desemnați de guvernele naționale și numiți în funcție de Consiliul UE pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Numărul membrilor din fiecare țară depinde de populația țării respective. CESE își alege președintele și doi vicepreședinți pentru un mandat de doi ani și jumătate. Membrii sunt repartizați în 3 grupuri:
angajatori lucrători alte grupuri de interese (de exemplu, agricultori, consumatori).
Care este rolul sau, misiune?
Le oferă grupurilor de interese posibilitatea de a se exprima oficial în legătură cu propunerile legislative ale UE. CESE îndeplinește trei misiuni principale:
garantează că politicile și legislația UE se adaptează condițiilor economice și
sociale, căutând un consens care servește binelui comun promovează o Uniune participativă, oferindu-le organizațiilor lucrătorilor și angajatorilor și altor grupuri de interese posibilitatea de a se exprima, și menținând dialogul cu acestea promovează valorile integrării europene, susține democrația participativă și organizațiile societății civile. Functii: Emite avize.
Comitetul regiunilor ,rolul? 353 reprezentanti
Comitetul European al Regiunilor (CoR) este un organism consultativ al UE, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre, aleși la nivel local și regional. Prin intermediul CoR, aceștia își pot exprima în mod direct opiniile cu privire la legislația UE care are impact asupra regiunilor și orașelor. Ce face CoR? CoR le oferă regiunilor și orașelor posibilitatea de a se implica oficial în procesul legislativ al UE, asigurându-se că punctele de vedere și nevoile autorităților locale și regionale sunt respectate. Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European trebuie să consulte CoR atunci când elaborează acte legislative în domenii care intră în competența autorităților locale și regionale precum sănătatea, educația, ocuparea forței de muncă, politica socială, coeziunea economică și socială, transportul, energia și combaterea schimbărilor climatice. Dacă nu este consultat, CoR poate sesiza Curtea de Justiție. Din momentul în care primește o propunere legislativă, Comitetul pregătește și adoptă un aviz pe care îl transmite apoi tuturor instituțiilor europene relevante. De asemenea, CoR poate emite avize și din proprie inițiativă. Componența Membrii CoR sunt reprezentanți aleși din cadrul autorităților locale sau regionale. Fiecare țară își desemnează membrii. Aceștia sunt numiți de Consiliul UE pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit. Numărul de membri din fiecare țară depinde de mărimea populației. Membrii provenind dintr-o țară formează delegația națională care reflectă echilibrul politic, geografic, regional și local al țării respective. Fiecare membru poate decide să facă parte dintr-un grup politic în cadrul CoR. În prezent, sunt șase grupuri politice care reflectă diverse afilieri politice: Partidul Popular European (EPP)EN, Partidul Socialiștilor Europeni (PES), Grupul Renew Europe, Grupul Alianța Europeană (Grupul AE), Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și Grupul Verzilor. Membrii au, de asemenea, posibilitatea de a alege să nu facă parte dintr-un grup politic, dacă doresc acest lucru (neafiliați). CoR numește un președinte din rândul membrilor săi pentru un mandat de doi ani și jumătate.