Instrumente de finanţare și stabilizare financiară

în cadrul Uniunii Europene

Profesor coordonator: Prof.univ.dr. Bogdan Narcis Fîrțescu

Student: Onea Alexandra
Master: Administrație publică, grupa 2
 Cuprins

Capitolul 1. Bugetul Uniunii Europene. ......................................................................................... 3

Accepțiuni generale ........................................................................................................................ 3

Capitolul 2. Instrumentele de finanţare extrabugetară .................................................................... 6

ale Uniunii Europene ...................................................................................................................... 6

2.1. Împrumuturile contractate de către UE şi acordate statelor membre ................................... 6

2.2 Imprumuturile acordate de către BEI (Banca Europenă de Investiții) .................................. 7

2.3. Mecanismul BDP ................................................................................................................. 8

2.4. Fondul European de Dezvoltare ........................................................................................... 9

Capitolul 3. Instrumente de stabilizare financiară ........................................................................ 10

în cadrul Uniunii Europene ........................................................................................................... 10

3.1. Considerații generale .......................................................................................................... 10

3.2. Principalele caracteristici ale funcției de stabilizare .......................................................... 12

Concluzii ....................................................................................................................................... 14

Bibliografie ................................................................................................................................... 15

2
 Capitolul 1. Bugetul Uniunii Europene.
Accepțiuni generale

Bugetul Uniunii Europene este documentul, actul care împuternicește an de an finanțarea

tuturor activităților comunitare. Potrivit acestui buget se pot observa și analiza tendințele și
prioritățile politice comunitare. Bugetul anual se încadrează în categoria ”perspectivă financiară”
întrucât este cunoscut faptul că acesta face parte dintr-un ciclu bugetar de circa șapte ani. Aceste
tipuri de perspective financiare sunt adoptate de către Comisia Europeană, așteptându-se
încuviințare de la statele membre europene și dezbateri prin care să se obțină acordul
Parlamentului European.
În fapt, bugetul Uniunii Europene reprezintă doar 1% din venitul național brut generat
anual de statele membre UE. Întotdeauna a creat controverse și a fost considerat un punct
sensibil al integrării europene. Referitor la bugetul anual, statele membre au încercat diferite
metode de atragere a banilor, încercându-se ca, după prelungite negocieri, fiecare stat membru să
aibă de câștigat de pe urma redistribuirii banilor. De altfel, toate instituțiile incluse în luarea
deciziilor țin să își promoveze și să-și urmărească propriile interese, chiar dacă aceste interese, de
cele mai multe ori, nu coincid cu interesele partenerilor.
Conform statisticilor, în anul 2015, bugetul Uniunii Europene a atins pragul de 145 de
miliarde de euro.1 Bugetul UE se utilizează în domenii care privesc în cea mai mare parte
punerea în consum a resurselor. Astfel, consumul se realizează pe protejarea mediului în statele
membre UE, îmbunătățirea căilor de comunicație și de transport, inclusive a legăturilor
energetice, valorificarea potențialului oamenilor de știință și a cercetătorilor în vederea creării de
beneficii la nivel transfrontalier, dezvoltarea mediului competitiv al economiei europene în plan
mondial.2
În practică, bugetul UE finanțează în mare parte (circa 94% din buget) activitățile
desfășurare pe teren, atât în interiorul tările membre, cât și în afara acestora. În baza unor
măsurători, aproximativ 508 milioane de cetățeni europeni au avantaje de pe urma bugetului UE.

1
Uniunea Europeană- https://europa.eu/european-union/topics/budget_ro
22
Idem.

3
Acesta oferă suport financiar diferitelor orașe, regiuni, ONG-uri, sprijină milioane de studenți și
facilitează munca miilor de cercetători și oameni de știință.3
Finanțarea bugetului Uniunii Europene se realizează din taxele la import fixate
produselor puse în circulație, care provin din afara Uniunii, amenzile date firmelor care încalcă
dispozițiile europene și contribuțiile primite de la statele componente ale UE. Țările care fac
parte din Uniunea Europeană au posibilitatea stabilirii mărimii bugetului, cât și a modalității de
procurare a surselor de venit, adică a modului în care va fi finanțat în anii ce urmează.4
Bugetul UE este destinat să finanțeze cât mai multe domenii de activitate, ajută la crearea
de noi locuri de muncă și susține creșterea economică. Politica de coeziune presupune finanțarea
de către bugetul UE a investițiilor care au drept scop reducerea diferențelor de ordin economic
major dintre țările și regiunile UE. Mai mult decât atât, contribuie la evoluția și la extinderea
zonelor rurale din întreaga Europă.
De-a lungul timpului, bugetul Uniunii Europene s-a bazat pe:
- finanțarea din resurse proprii ale UE, în raport de 98%, plus finanțarea din alte surse de
venituri;
- principiul „echilibrului între venituri și cheltuieli” ;
- anumite mecanisme de compensare în favoarea unor state din UE.
Cât despre resursele proprii ale UE care încadrează 98% din buget, se consider că suma
totală a acestora necesită o acoperire totală a plăților anuale, luând în calcul și creditele care nu
trebuie să depășească valoarea de 1,20% din venitul național brut al Uniunii. Procentul de 2%
din buget, care a mai rămas provine din alte surse de finanțare.
Prin bugetul pe care l-a întocmit, Uniunea Europeană acordă finanțare pentru numeroase
programe și proiecte din diferite domenii de activitate. Șase mari domenii beneficiază de
finanțare europeană și anume:
- creșterea forței de muncă și apartenența social;
- inovația și investigația;
- extinderea urbană și regional;
- dezvoltarea rurală și sprijinirea agriculturii;
- ajutorul umanitar;

3
https://europa.eu/european-union/topics/budget_ro
4
https://europa.eu/european-union/about-eu/money/revenue-income_ro

4
 - activități de domeniul maritim și al pescuitului.5
Pe lângă finanțarea acestor domenii de interes, se mai adaugă și câteva inițiative în
favoarea cetățenilor UE care cuprind securitatea și justiția fără limitări interne. Din bugetul
Uniunii, o cotă parte este alocată cheltuielilor cu finanțarea dezvoltării economice în diverse
locuri din lume și pentru ajutoare umanitare în statele din afara Europei care au fost afectate de
catastrofe sau se aflau în situații de criză.
Bugetul Uniunii Europene este în măsură a finanța inițiativele și programele din diverse
domenii unde statele membre UE au decis să opereze la nivelul Uniunii. Apropierea și
consolidarea forțelor în astfel de domenii poate conduce la așteptări și rezultate foarte bune dar și
la costuri mai reduse.
În fapt, toată lumea are de câștigat de pe urma acțiunilor întreprinse și finanțate de
bugetul UE, în mod direct ori indirect, fie privind alimentația mai sănătoasă sau a drumurilor mai
curate și mai bune, fie a plajelor mai îngrijite, fie a asigurării respectării și inviolabilității
drepturilor noatre fundamentale.6
În plan general, Uniunea Europeană deține circa 500 milioane de locuitori. De altfel, în
interiorul UE se comunică în diferite limbi de circulație și se păstrează diferite tradiții culturale.
De aici rezultă că diversitatea multiculturală construită pe valori comune este avuția de preț a
Uniunii. Așadar, bugetul UE susține, promovează și apără această avuție și patrimoniu cultural,
sprijină implicarea activă în diverse dezbateri sociale, dar nu în ultimul rând, are în vedere
protejarea integrității și intereselor cetățenilor UE și a sănătății publice.
În prezent este pusă în discuție situația în care “bugetul UE condiționează finanțarea
europenă de respectarea statului de drept”. Astfel, Uniunea Europeană ar deține putere să reducă,
să întrerupă temporar accesul la finanțare sau să-l limiteze, în mod proporțional cu natura,
greutatea situației și amploarea lipsurilor care dăunează statului de drept.7
Ca o concluzie generală a ceea ce s-a expus mai sus, bugetul Uniunii Europene acoperă
un spectru larg de domenii de activitate și oferă suport de finanțare pentru diverse proiecte
europene, urmărind în fapt îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor statelor membre.

5
https://europa.eu/european-union/about-eu/funding-grants_ro.
6
http://ec.europa.eu/budget/library/biblio/publications/glance/budget_glance_ro.pdf .
7
http://www.economica.net/bugetul-ue-pentru-2021-2027-conditioneaza-finantarea-europeana-de-respectarea-
statului-de-drept .

5
 Capitolul 2. Instrumentele de finanţare extrabugetară
ale Uniunii Europene

Acest capitol are în vedere detalierea instrumentelor de finanțare extrabugetară ale

Uniunii Europene, instrumente care sunt defalcate pe mai multe categorii. Astfel, întâlnim:
împrumuturile contractate de către UE şi acordate statelor membre, împrumuturile acordate de
către BEI, relaţia dintre bugetul general comunitar şi operaţiunile de împrumuturi acordate sau
garantate de UE, fondul European de Dezvoltare.
În privința acestor instrumente de finanțare, Comisia este în măsură să contracteze
anumite împrumuturi din cadrul piețelor financiare, în scopul finanțării împrumuturilor oferite
țărilor membre, lăsând loc beneficiarilor să aibă parte de acțiunile privilegiate ale acestora.

2.1. Împrumuturile contractate de către UE şi acordate statelor membre

În vederea sprijinirii statelor membre, Uniunea Europeană trebuie să contracteze
împrumuturi de pe piața de capital. Cu alte cuvinte, cea în măsură să ia împrumuturi de pe piața
de capital este Comisia, care poate lua decizii atât în favoarea Uniunii Europene, cât și în
favoarea Euratom, în privința finanțării acțiunilor de a acorda împrumut țărilor din UE.
Mecanismul prin care funcționează acordarea și luarea unui împrumut este bazat pe
temeiul juridic al respectivului mecanism. Cele două operațiuni, de luare și de acordare a unui
împrumut au o conexiune, legătură de tipul back-to-back, ceea ce le conferă avantajul că bugetul
UE nu este expus vreunui risc cu referire la cursul de schimb ori la rata dobânzii.
Sumele de bani contractate cu împrumut și încă nerestituite (nerambursate) semnifică
echivalentul împrumuturilor puse la dispoziție și încă nerestituite (nerambursate).
Prin intermediul Comisiei, Uniunea European oferă suport financiar statelor membre și
nu numai în baza unor acte juridice temeinic justificate. Un astfel de ajutor se acordă în funcție
de obiectivele vizate dar și de unele zone geografice care sunt implicate.
Activitățile financiare efectuate de Comisie în baza unui set de decizii luate de Consiliu,
are loc în genere sub forma unor împrumuturi bilaterale. Astfel de acțiuni sunt finanțate cu
ajutorul bugetului UE, de pe piețele de capital.

6
2.2. Împrumuturile acordate de către BEI (Banca Europenă de Investiții)

Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă sprijin financiar pe o durată mai mare de
timp, pentru diverse proiecte și programe în scopul susținerii obiectivelor Uniunii Europene. BEI
acordă finanțare atât pentru proiecte care fac parte din UE, cât și pentru cele din afara Uniunii.
Acționarii sunt reprezentați de țările membre UE. Însă acționarul principal al Fondului European
de Investiții este BEI, iar împreună formează grupul BEI. Comisia propune un plan de investiții
pentru Europa, în cadrul căruia grupul BEI are bine pusă la punct o anume strategie special
concepută pentru acoperirea deficitului de investiții, scutind investitorii de posibilele riscuri
inerente proiectelor.8
Împrumuturile acordate de către BEI acordă finanțare atât în mod direct, cât și prin
intermediari finaciari. Astfel, BEI se ocupă atât de proiecte individuale, cât și de întreprinderi
mici și mijlocii sau de proiecte locale de întindere mai mică.
Operațiunile cu ajutorul cărora se realizează împrumuturile BEI manifestă un impact
semnificativ asupra bugetului UE numai când sunt legate de garanțiile UE, sau când fac referire
la subvențiile la dobândă ori alte prevederi ale Uniunii sau Băncii Europene de Investiții de
repartizare a riscurilor.
În mare parte, împrumuturile acordate de BEI în afara Uniunii obțin o asigurare de la
bugetul UE prin care se elimină riscul politic sau suveran, urmând ca riscul commercial să fie
asumat și eliminate de BEI.
Banca Europeană de Investiții administrează sistemele de partajare a riscurilor care atrage
după sine folosirea bugetului UE, în vederea sprijinirii politicilor din cadrul Uniunii Europene.
Activitățile finanțate de către BEI prezintă o arie de cuprindere formată din patru domenii
prioritare și anume: - inovație și competențe;
- infrastructură;
- dreptul întreprinderilor mai mici la finanțare;
- mediul și schimbările climaterice.9
Referitor la împrumuturile acordate de BEI, trebuie menționat și faptul că România a
primit un împumut de 1 miliard de euro. Acest împrumut a fost acordat pentru a finanța

8
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_1.3.15.html .
9
Idem.

7
proiectele legate de infrastructura de transport. Asemenea proiecte trebuiesc implementate pe
teritoriul României pe perioada în care ele au fost programate, adică în perioada 2014-2020.

2.3. Mecanismul BDP

Acest tip de mecanism se referă la împrumuturile contractate pe o perioadă medie de
timp, puse la dispoziție de către Uniunea Europeană, în legătură cu Fondul Monetar Internațional
și cu alți creditori precum Banca Mondială și altele, care beneficiază și de asistența bilaterală a
țărilor din UE.
Mecanismul BDP prezintă anumite caracteristici prin care bugetul UE contractează
împrumuturi. Prin natura sa excepțională, acesta este antrenat prin decizie a Consiliului. Posibilii
beneficiari ai acestor împrumuturi sunt statele membre care nu fac parte din zona euro și care se
înfruntă cu probleme majore privind balanța de plăți.
Fondurile din bugetul UE se distribuie și se repartizează numai cu respectarea unor
condiții prestabilite de politică economică și care vizează diminuarea constrângerilor financiare
globale din mediul extern și refacerea calității balanței de plăți.10
Condițiile de politică economică sunt impuse de către Comisie, alături de Comitetul
economic și financiar dar și a respectivei țări, prin intermediul unui memorandum de bunăvoință
ștampilat anterior implementării acordurilor de împrumut. Este necesară introducerea unor
măsuri de ajustare pentru repararea dificultăților apărute. Se impune ca asemenea măsuri să fie
verificate întrucât apare condiția plății unor viitoare tranșe ale împrumutului.
Odată cu apariția crizei financiare din plan internațional s-a decis repornirea
mecanismului BDF. Mai mult decât atât, situația economică a ajuns să fie din ce în ce mai
precară, numărul de state membre a crescut și multe dintre ele s-au extins, acest fapt conducând
la mărirea plafonului de împrumut, scopul vizat fiind satisfacerea posibilelor nevoi sociale.
Potrivit unor date statistice, în anul 2008, a fost majorat plafonul de la 12 miliarde de euro la 25
miliarde de euro, urmând ca în 2009 să se mai realizeze încă o majorare de până la 50 de
miliarde de euro, în scopul angrenării capacității de reacție spontană la oricare solicitare
ulterioară de asistență în interiorul BDP.11 Tot din surse clare, circulă informația că în anul 2010
România a beneficiat de o sumă în valoare de 14,6 miliarde de euro din plafonul respectiv.

10
https://eur-lex.europa.eu .
11
Idem.

8
2.4. Fondul European de Dezvoltare
Fondul European de Dezvoltare (FED) este un instrument de finanțare de o importanță
majoră care se poate utiliza în vederea unei colaborări financiare și tehnice eficientă, care are loc
între Comunitatea Europeană, între statele membre și regiunile din Africa care sunt în curs de
dezvoltare.
Finanțarea Fondului European de Dezvoltare provine de la țările membre UE, alături și
de o contribuție specifică. Comisia a făcut nenumărate demersuri și a propus de mai multe ori ca
Fondurile Europene de Dezvoltare să fie atașate bugetului UE, să fie parte componentă a
acestuia, în vederea extinderii controlului politic a unui asemenea ajutor, a cerut și eficiența și
transparența actelor decizionale, însă această cerere a Comisie a rămas nesoluționată, ba chiar
mai mult a fost respinsă de Consiliul de Miniștrii. Veniturile și cheltuielile FED sunt realizate în
afara ariei de executare a bugetului comunitar general conducând la eschivarea de la aprobarea
parlamentară a unei capacități remarcabile de cheltuieli.
Autonomia expresă și personalitatea juridică nu sunt puncte forte ale Fondului European
de Dezvoltare întrucât administratorii săi nu sunt decât departamente ale Comisiei Europene.
FED-urile nu se pot executa concomitent deoarece se creează o stare de confuzie care
generează critici și contraargumente la adresa acestora. Cu toate acestea, Fondul European de
Dezvoltare se manifestă printr-un regim financiar diferit care în timp și-a dovedit eficiența.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este inclus în Fondul European de
Dezvoltare. Astfel, FEDR este un fond care are ca scop final consolidarea coeziunii sociale și
economice din interiorul Uniunii Europene prin luarea unor măsuri de corectare a situațiilor
dificile manifestate în regiunile UE.
FEDR investește în diverse domenii de activitate, în domenii care vizează minimizarea
problemelor și deficiențelor economice, sociale sau de mediu din zonele urbane, accentuându-se
cu precădere pe dezvoltarea urbană durbilă. Minim 5% din rezervele FEDR sunt puse deoparte
pentru acest domeniu prin mijlocirea acțiunilor integrate, administrate de orașe.12
Prin crearea FEDR-ului a prin forme și o politică regională la nivel comunitar și imediat
după înființarea acesteia a devenit principalul element de sprijin structural.
Fondul European de Dezvoltare este în fapt un instrument de finanțare extrabugetară de
la nivelul Uniunii Europene.

12
http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/erdf/ .

9
 Capitolul 3. Instrumente de stabilizare financiară
în cadrul Uniunii Europene

3.1. Considerații generale

Instrumentele publice de stabilizare financiară se referă la un anume tip de sprijin
financiar public care poate fi aplicată în caz de rezoluție. O asemenea participare și implicare din
partea statului privește două forme și anume:
- instrumentul de sprijin financiar prin aport de capital;
- instrumentul de transformare treptată în proprietatea privată a statului.13
Aceste două instrumente menționate anterior sunt date în folosință numai cu aprobarea
Ministerului Finanțelor Publice și doar sub conducerea acestuia, în calitatea sa de minister
competent, alături de Banca Europeană de Investiții cu prerogative de autoritate de rezoluție.
Ministerul Finanțelor Publice are în competențe dispunerea, potrivit actelor normative, de
autoritate de rezoluție specifice,în scopul implementării celor două instrumente.
Comisia Europeană a apreciat că instrumentele publice de stabilizare financiară pot fi
finanțate integral, în mod direct din partea statelor membre, existând și situația în care investitorii
privați nu ar pune la dispoziție nici o măsură care să le susțină și în acest caz se constituie
ajutorul de la stat. Comisia Europeană este cea care aprobă implementarea instrumentelor de
stabilizare financiară. Până la momentul actual, nici măcar o țară membru a Uniunii Europene nu
a apelat la instrumentele publice de stabilizare financiară regăsite în directiva BRR, de altfel
instrumente de gestiune clasice a recesiunii financiare, care acum se conformează unor situații
restricționate dar și unor procedee particulare de aplicare.
În cadrul instrumentelor de stabilizare financiară este stabilit Fondul European de
Stabilitate Financiară (FESF) care a fost înființat de către statele membre ce se află în zona euro
sub titulatura unei comunități înmatriculată la Luxemburg, ca urmare a hotărârilor luate în mai
2010 în contextual reunirii Consiliului Ecofin.

13
OpiniiBNR.ro- http://www.opiniibnr.ro/index.php/macroeconomie/234-instrumentele-publice-de-stabilizare-
financiara-recapitalizare-finantata-de-stat-in-rezolutia-bancara .

10
 Fondul European de Stabilitate Financiară este apt de a elabora obligațiuni asigurate de
țările incluse în zona euro, până la un plafon cu valoare de 440 de miliarde de euro pentru a
acoperi creditarea din fondurile statelor membre dar respectând anumite cerințe stabilite de la
început care prevăd aprobarea Eurogrupului, cerințe care au fost tratate de către statul membru
de Comisie în parteneriat cu FMI și cu Banca Centrală Europeană. FESF oferă posibilitatea unui
împrumut dar care nu cuprinde garanția bugetului UE.14
În cadrul instrumentelor de stabilizare financiară predomină funcția de stabilizare. O
asemenea funcție contribui la atenuarea dar și la prevenirea riscurilor de intensificare a unor
efecte de propagare negativă. Scopul acestei funcții este acela de a acorda resurse unui stat din
Uniune ce a avut parte de un impact major. În asemenea circumstanțe, s-ar pune presiune asupra
statului ca ulterior să apeleze la piață pentru finanțare chiar dacă ar apărea riscul unui impact
asupra deficitului țării respective.
La nivelul Uniunii Europene, funcția de stabilizare ar arăta probabilitatea activării promte
a resurselor pentru a rezista șocurilor care sunt dificil de gestionat la nivel national. Prin accesul
la funcția de stabilizare se identifică criteriile de eligibilitate și mecanismul de pornire a folosirii
acestia. O cotă parte din funcția de stabilizare este adresată statelor membre din zona euro și
benefică tuturor persoanelor care activează în acest sens.
Funcția de stabilizare, în ansamblu, vizează un rol stabilizator pe care îl dețin bugetele
naționale în cazuri extreme, de șocuri asimetrice majore. Bugetele naționale prezintă un rol
primordial în economie, fiind axate pe instrumentul central de politică bugetară, fapt pentru care
li s-ar îngădui statelor membre adaptabilitatea la împrejurările economice mereu în schimbare.
Din acest motiv, țările din Uniunea Europeană ar trebui să-și constituie și să mențină rezervele
bugetare, mai ales pe perioade economice favorabile, așa cum este stipulat în Pactul de stabilitate
și de creștere.
În situația defavorabilă în care s-ar încetini creșterea, ar fi necesar ca statele membre să-și
folosească în primă fază atât politica bugetară discreționară, cât și stabilizatorii automați conform
Pactului menționat anterior. În cazul în care s-ar declanșa șocurile asimetrice majore și
stabilizatorii automați nu fac față și nu sunt destul de puternici în combaterea șocului, atunci se
purcede la declanșarea funcției de stabilizare din cadrul Uniunii Europene.

14
Raport al Comisie către Parlamentul European și către Consiliu privind activitățile de luare și acordare de
împrumuturi ale UE- https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011DC0485&from=RO .

11
3.2. Principalele caracteristici ale funcției de stabilizare
În vederea eficientizării, ar trebui ca funcția de stabilizare să se bazeze pe criterii concret
stabilite. Așadar, acestea pot fi:15
- neutralitatea pe o perioadă medie care să nu permit schimburi permanente între statele
membre. Stabilirea unei astfel de funcții ar trebui să aibă în vedere ca toate țările din UE
participante să dețină aceeași posibilitate de procurare a beneficiilor și să acorde o contribuție
consecventă;
- contribuția la stabilizarea financiară;
- eficacitatea și rapiditatea. Statele membre care îndeplinesc condițiile Uniunii Europene
în ceea ce privește eligibilitatea acțiunilor întreprinse pot avea acces la funcția de stabilizare care
se presupune a fi activată rapid și automat, luând în calcul parametrii predefiniți, adică anumite
deviații negative de întinedere mare spre evoluția lor privind șomajul și investițiile.
- contribuția la o politică bugetară trainică și reducerea pe cât posibil a hazardului moral.
În acest sens, nu vor avea loc condiționalități de natura sprijinului, dar se vor admite
caracteristicile de eligibilitate concret predefinite, care au la bază politici macroeconomice
rezistente, în vederea obținerii de facilități la funcția de stabilizare. Ca și regulă generală, doar
statele membre ce îndeplinesc cadrul de verificare al Uniunii Europene în perioada expres
stabilită ar fi eligibile pentru accesul la o asemenea funcție. Prin urmare, se va avea în vedere
ocolirea hazardului moral și întocmirea unui stimulant complementar în scopul respectării
politicilor bugetare și structural durabile.
- includerea unei caracteristici de grant, sprijin financiar. În situația în care se apelează la
un singur sistem de împrumuturi, accesul la funcția de stabilizare ar fi limitat, pentru că statul
membru în cauză ar avea posibilitatea împrumutului de pe piață sau accesarea unei linii de credit
de genul prevenirii impactului. Sistemul de granturi care acoperă instrumentele de stabilizare ar
putea resimți consecințele macroeconomice imediat și cu o intensitate mai mare.
- amprenta economică în circumstanțe stabile. Evaluările realizate până în acest moment
estimează că eficacitatea din zona euro este data de această funcție care ar putea permite plăți
nete la nivel global de minim 1% din PIB. Pentru a inspira încredere, funcția de stabilizare ar
trebui să își constituie cât mai multe resurse care să fie disponibile și pe perioada unei încetiniri a

15
Raport al Comisie către Parlamentul European și către Consiliu privind activitățile de luare și acordare de
împrumuturi ale UE- https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0822&from=RO

12
creșterii. Acest fapt ar insemna existența unei forme de împrumut care evidențiază ideea potrivit
căreia bugetul UE rămâne în echilibru.
Comisia Europeană fixează o structură pentru funcția de stabilizare europeană în vederea
sprijinirii investițiilor.

Fondul Monetar Mecanismul de

Bugetul UE European asigurare

Funcția de stabilizare

Sprijin mixt bazat

pe împrumuturi și Rambursarea
granturi împrumuturilor

Platformă națională pentru investiții

Funcția de stabilizare coordonează întreg instrumentul de stabilizare financiară din cadrul

Uniunii Europene.

13
 Concluzii

În lucrarea de față s-au tratat instrumentele de finanțare și stabilizare financiară din cadrul
Uniunii Europene. Astfel, sistemul de finanțare și de stabilizare al Uniunii Europene susține
atenuarea responsabilităților bugetare, astfel că majorarea cheltuielilor apare ca un obiectiv
pentru Parlament și pentru Comisia Europeană, iar statele membre identifică frecvența pozițiilor
lor asupra politicilor commune datorită soldului lor.

Cu toate că au existat aceste instrumente prin care s-au finanțat diverse activități, pe de o
parte Uniunea Europeană a avut de câștigat extrem de mult de pe urma integrării noilor state din
Europa de Est și Centrală, dar în aceeași măsură sau poate într-o măsură un pic mai mică a avut
de pierdut anumite drepturi. A avut parte de câștiguri pe partea de putere socială, economică și
culturală, putere de care Uniunea Europeană s-a bucurat în mod absolut, fără nici un fel de
limitări sau restricții. Pierderile au constat în productivitatea ușor scăzută, eficiența și
flexibilitatea forței de muncă au fost undeva la pragul de jos al nivelului mediu, instabilitate
macroeconomică, însă toate aceste dezavantaje au fost pe o perioadă mai scurtă de timp.

Prin intermediul acestor tipuri de instrumente, Uniunea Europeană beneficiază de sprijin

financiar public, de anumite avantaje pe care le exploateză întocmai. În situația unor întâmplări
negative neprevăzute, instrumentele de finanțare și de stabilizare financiară vin în ajutorul
Uniunii cu diverse soluții și garanții care elimină consecințele produse și scot din impas statele
membre ale Uniunii Europene.

14
 Bibliografie

1. Raport al Comisie către Parlamentul European și către Consiliu privind activitățile de

luare și acordare de împrumuturi ale UE- www.eur-lex.europa.eu ;
2. European Union Public Finance, 5th Edition - www.europa.eu ;
3. OpiniiBNR.ro- www.opiniiBNR.ro ;
4. Uniunea Europeană- www.europa.eu ;
5. Economica.net-bussines la minut- www.economica.net .

15