ABSORBȚIA

FONDURILOR
STRUCTURALE
CAZUL ROMANIEI

GHERGHE MARIA-ALEXANDRA
LUPU ANA-MARIA
MANOLACHE ANDREEA MADALINA
NISTOR ALEXANDRA MARINELA
NITA SABINA ANA-MARIA
Capitolul 1 . Impactul Aderării României la UE:
Beneficii Economice și Sociale

 Aderarea României la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie 2007 a implicat angajamentul

țării noastre în adoptarea principiilor de dezvoltare ale UE, precum și a instrumentelor de lucru
pentru promovarea creșterii economice și reducerea disparităților regionale. Strategia Europa
2020 a devenit ghidul principal pentru politica economică a UE, având obiective de creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Fondurile structurale au fost utilizate pentru
promovarea dezvoltării regionale, sprijinind diverse sectoare, precum agricultura, mediul de
afaceri, educația și infrastructura. Prin aderare, România a beneficiat de fonduri considerabile,
contribuind pozitiv la bugetul UE.
 Capitolul 2. Programul Phare (Pologne et Hongrie - Aide à Restructuration Economique ->

Fondurile și Polonia și Ungaria - ajutor pentru restructurarea economică)

 Phare a jucat un rol semnificativ în pregătirea și sprijinirea țărilor din Europa

programele Centrală și de Est în procesul lor de aderare la Uniunea Europeană. Acest

program a facilitat reformele necesare în domeniul legislației, administrației
publice și a altor sectoare pentru a se alinia la standardele și cerințele UE.În cazul
europene în României, programul Phare a fost esențial în dezvoltarea instituțională și în
pregătirea țării pentru aderarea la UE. Fondurile au fost folosite pentru proiecte
de modernizare a infrastructurii, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, și
România înainte pentru dezvoltarea societății civile.Totuși, gradul de absorbție a fondurilor Phare
a variat în timp și în funcție de programele specifice. Chiar dacă au existat rate

de aderarea în
ridicate de absorbție în anumite perioade, au fost și perioade în care fondurile nu
au fost utilizate în întregime.Cu toate acestea, România a beneficiat de investiții
semnificative prin programul Phare, contribuind la modernizarea țării și la

Uniunea pregătirea pentru aderarea la UE.Este important să se înțeleagă că Phare a fost

doar unul dintre mai multe instrumente și programe de pre-aderare folosite de UE
pentru a sprijini țările candidate.

Europeană
 În cadrul mediului, ISPA s-a concentrat pe: Apă potabilăTratarea apelor rezidualeGestionarea deșeurilor solide
și periculoasePoluarea aeruluiÎn domeniul transporturilor, ISPA a susținut proiecte de reabilitare și dezvoltare
a rețelelor feroviare, drumurilor, porturilor și aeroporturilor. Scopul programului a fost să asiste țările
beneficiare, inclusiv România, să se conformeze standardelor de mediu impuse de UE, să extindă și să
conecteze rețelele de transport interne cu cele trans-europene și să le familiarizeze cu politicile și procedurile
fondurilor UE pentru coeziune și structurale. România a beneficiat de o finanțare substanțială, fiind a doua
țară, după Polonia, ca dimensiune a resurselor alocate.
Programul SAPARD (Programul Special de preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală)
Programul SAPARD (Programul Special de preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) a
avut ca obiectiv principal pregătirea României pentru implementarea Politicii Agricole Comune
(PAC) a Uniunii Europene. Prin acest program, România a primit anual 162 milioane de euro pentru
dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor rurale. Principalele obiective ale SAPARD au
inclus:Implementarea legislației UE: SAPARD a avut ca scop alinierea legislației românești cu cea a
Uniunii Europene în domeniul agricol, cunoscută sub numele de acquis-ul comunitar.Dezvoltare
rurală durabilă: Programul a avut ca obiectiv îmbunătățirea zonelor rurale din România, promovând
dezvoltarea durabilă, care să sprijine economia rurală și resursele umane.Standardizarea calității:
SAPARD a urmărit îmbunătățirea standardelor de calitate pentru producția, prelucrarea și
comercializarea produselor agricole din România, aliniindu-le cu cerințele UE.
CAPITOLUL 3.
Programele operaționale

Programul Operațional Capital Uman

Programul Operațional Capital Uman (PO CU) reprezintă un program de investiții în resurse
umane în România, cu scopul de a reduce discrepanțele între țară și alte state membre ale
Uniunii Europene. Programul cuprinde șapte axe prioritare, fiecare cu fonduri alocate
specifice pentru a susține diferite aspecte legate de dezvoltarea resurselor umane în diverse
regiuni ale României. Acestea includ:Locuri de muncă pentru tineri, cu o alocare de
230.693.510 Euro.Îmbunătățirea situației tinerilor NEETs, cu o alocare specifică.Dezvoltarea
regiunilor mai puțin dezvoltate, cu o alocare specifică.Dezvoltarea regiunii București-Ilfov,
cu fonduri alocate.Crearea de locuri de muncă pentru toți, cu alocări specifice pentru regiuni
mai puțin dezvoltate și regiunea București-Ilfov.Incluziune socială și combaterea sărăciei, cu
fonduri alocate pentru regiuni mai puțin dezvoltate și regiunea București-Ilfov.Dezvoltare
locală sub responsabilitatea comunității, cu fonduri alocate pentru regiuni mai puțin
dezvoltate și regiunea București-Ilfov.Educație și dezvoltarea competențelor, cu fonduri
specifice pentru regiuni mai puțin dezvoltate și regiunea București-Ilfov.
Programul Operațional Competitivitate
Programul Operațional Competitivitate (POC) se
concentrează pe susținerea investițiilor pentru a aborda
deficiențele de competitivitate în economie. Acesta se
axează pe sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare
și inovare (CDI), precum și pe infrastructura
subdezvoltată a tehnologiei informației și comunicațiilor
(TIC), având un rol cheie în economie și
societate.Programul POC are două axe prioritare:Axa
Prioritară 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare
în sprijinul competitivității economice și dezvoltării
afacerilor, cu sume alocate pentru regiunile mai puțin
dezvoltate și Regiunea București-Ilfov.Axa Prioritară 2 -
Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o
economie digitală competitivă, cu sume alocate pentru
regiunile mai puțin dezvoltate și Regiunea București-
Ilfov.Aceste axe prioritare și sumele alocate au ca scop
abordarea diferitelor aspecte ale competitivității
economice și promovarea investițiilor în cercetare,
dezvoltare și infrastructura TIC, contribuind la creșterea și
sustenabilitatea economică.
CAPITOLUL 4. REGIUNILE DE
DEZVOLTARE

 Regiunile de dezvoltare din România sunt structurate în 8 regiuni astfel:

 Nord-Est: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui
 Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea
 Sud – Muntenia: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman
 Sud-Vest Oltenia: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea
 Vest: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș
 Nord-Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj
 Centru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu
 București – Ilfov: Municipiul București și județul Ilfov
 La 30 decembrie 2020, România a atins o rată de absorbție a
fondurilor europene de 50%, comparativ cu media UE de
55%. Bilanțul perioadei 2014-2020 evidențiază:

 15,53 miliarde euro fonduri europene pentru Politica de

Coeziune și Politica Agricolă, adițional la 7,92 miliarde euro
plăți directe pentru fermieri;
 26,43 miliarde euro reprezentând 96,5% din alocarea totală a
României disponibilă prin linii de finanțare;
 46,75 miliarde euro valoarea proiectelor depuse pentru
finanțare;
 38,4 miliarde euro valoarea totală a contractelor de finanțare
semnate, cu o rată de contractare de 137% din alocare
  In iulie 2020, rata de absorbție a fondurilor europene în România atinsese
43%. Situația specifică cuprindea:

CAPITOLUL 5.  13,09 miliarde euro atrași în țară prin Politica de Coeziune și Politica
Agricolă, plus 7,92 miliarde euro plăți directe pentru fermieri. Peste 6,62
miliarde euro au provenit din Fondul European de Garantare Agricolă,

BILANTUL 
absorbiți la 60%.
27,442 miliarde euro - valoarea totală a liniilor de finanțare deschise

ATRAGERII
(102,4% din alocarea totală a României).
 52,947 miliarde euro - valoarea proiectelor depuse.

FONDURILOR
 33,235 miliarde euro - valoarea totală a contractelor de finanțare semnate,
cu o rată de contractare de 111% din alocare.


EUROPENE IN
În contextul Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI),
gestionate de trei ministere, România a primit 31 de miliarde de euro. Până
atunci, au fost obținuți aproximativ 11 miliarde de euro din aceste fonduri,

PERIOADA
inclusiv prefinanțări. Rata de absorbție efectivă pentru FESI a fost de
aproximativ 29% fără prefinanțări, reflectând performanța absorbției
fondurilor europene, sub media UE, care este de 39%.

2014-2020
BIBLIOGRAFIE

 https://www.fonduri-ue.ro/po
 http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2018/10/SPOS_2017_Studiul-1_FINAL.pdf
 https://moradoconsulting.ro/regiunile-de-dezvoltare/
 https://mfe.gov.ro/stadiul-absorbtiei-fondurilor-ue/
 https://www.piatafinanciara.ro/romania-trebuie-sa-isi-imbunatateasca-rata-de-absorbtie-a- fondurilor-europene/
 https://www.fonduri-structurale.ro/
 https://www.startupcafe.ro/