ABSORBȚIA FONDURILOR

STRUCTURALE CAZUL ROMANIEI

 Capitolul 1 . Impactul Aderării României la UE: Beneficii
Economice și Sociale
 Aderarea României la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie 2007 a implicat angajamentul
țării noastre în adoptarea principiilor de dezvoltare ale UE, precum și a instrumentelor de lucru
pentru promovarea creșterii economice și reducerea disparităților regionale. Strategia Europa
2020 a devenit ghidul principal pentru politica economică a UE, având obiective de creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Fondurile structurale au fost utilizate pentru
promovarea dezvoltării regionale, sprijinind diverse sectoare, precum agricultura, mediul de
afaceri, educația și infrastructura. Prin aderare, România a beneficiat de fonduri considerabile,
contribuind pozitiv la bugetul UE. Aceasta reprezintă o politică complexă care vizează
reducerea discrepanțelor economice și sociale între regiunile europene, având impact în mai
multe domenii cheie precum creșterea economică, transporturile, mediul, educația și ocuparea
forței de muncă.
 Capitolul 2. Fondurile și programele europene în România înainte
de aderarea în Uniunea Europeană
Programul Phare (Pologne et Hongrie - Aide à Restructuration Economique -> Polonia și Ungaria - ajutor
pentru restructurarea economică)
 Phare a jucat un rol semnificativ în pregătirea și sprijinirea țărilor din Europa Centrală și de Est în procesul
lor de aderare la Uniunea Europeană. Acest program a facilitat reformele necesare în domeniul legislației,
administrației publice și a altor sectoare pentru a se alinia la standardele și cerințele UE.În cazul României,
programul Phare a fost esențial în dezvoltarea instituțională și în pregătirea țării pentru aderarea la UE.
Fondurile au fost folosite pentru proiecte de modernizare a infrastructurii, sprijinirea întreprinderilor mici
și mijlocii, și pentru dezvoltarea societății civile.Totuși, gradul de absorbție a fondurilor Phare a variat în
timp și în funcție de programele specifice. Chiar dacă au existat rate ridicate de absorbție în anumite
perioade, au fost și perioade în care fondurile nu au fost utilizate în întregime.Cu toate acestea, România a
beneficiat de investiții semnificative prin programul Phare, contribuind la modernizarea țării și la
pregătirea pentru aderarea la UE.Este important să se înțeleagă că Phare a fost doar unul dintre mai multe
instrumente și programe de pre-aderare folosite de UE pentru a sprijini țările candidate. Aceste programe
au jucat un rol crucial în procesul de extindere a UE în Europa Centrală și de Est.
 În cadrul mediului, ISPA s-a concentrat pe: Apă potabilăTratarea apelor rezidualeGestionarea
deșeurilor solide și periculoasePoluarea aeruluiÎn domeniul transporturilor, ISPA a susținut
proiecte de reabilitare și dezvoltare a rețelelor feroviare, drumurilor, porturilor și aeroporturilor.
Scopul programului a fost să asiste țările beneficiare, inclusiv România, să se conformeze
standardelor de mediu impuse de UE, să extindă și să conecteze rețelele de transport interne cu
cele trans-europene și să le familiarizeze cu politicile și procedurile fondurilor UE pentru
coeziune și structurale. România a beneficiat de o finanțare substanțială, fiind a doua țară, după
Polonia, ca dimensiune a resurselor alocate.
Programul SAPARD (Programul Special de preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală)
Programul SAPARD (Programul Special de preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) a
avut ca obiectiv principal pregătirea României pentru implementarea Politicii Agricole Comune
(PAC) a Uniunii Europene. Prin acest program, România a primit anual 162 milioane de euro
pentru dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor rurale. Principalele obiective ale SAPARD au
inclus:Implementarea legislației UE: SAPARD a avut ca scop alinierea legislației românești cu cea
a Uniunii Europene în domeniul agricol, cunoscută sub numele de acquis-ul comunitar.Dezvoltare
rurală durabilă: Programul a avut ca obiectiv îmbunătățirea zonelor rurale din România,
promovând dezvoltarea durabilă, care să sprijine economia rurală și resursele
umane.Standardizarea calității: SAPARD a urmărit îmbunătățirea standardelor de calitate pentru
producția, prelucrarea și comercializarea produselor agricole din România, aliniindu-le cu cerințele
UE.
 CAPITOLUL 3. Programele operaționale
Programul Operațional Capital Uman
Programul Operațional Capital Uman (PO CU) reprezintă un program de investiții în resurse umane în
România, cu scopul de a reduce discrepanțele între țară și alte state membre ale Uniunii Europene.
Programul cuprinde șapte axe prioritare, fiecare cu fonduri alocate specifice pentru a susține diferite
aspecte legate de dezvoltarea resurselor umane în diverse regiuni ale României. Acestea includ:Locuri de
muncă pentru tineri, cu o alocare de 230.693.510 Euro.Îmbunătățirea situației tinerilor NEETs, cu o alocare
specifică.Dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate, cu o alocare specifică.Dezvoltarea regiunii
București-Ilfov, cu fonduri alocate.Crearea de locuri de muncă pentru toți, cu alocări specifice pentru
regiuni mai puțin dezvoltate și regiunea București-Ilfov.Incluziune socială și combaterea sărăciei, cu
fonduri alocate pentru regiuni mai puțin dezvoltate și regiunea București-Ilfov.Dezvoltare locală sub
responsabilitatea comunității, cu fonduri alocate pentru regiuni mai puțin dezvoltate și regiunea București-
Ilfov.Educație și dezvoltarea competențelor, cu fonduri specifice pentru regiuni mai puțin dezvoltate și
regiunea București-Ilfov.Asistență tehnică, cu alocări distincte pentru regiuni mai puțin dezvoltate și
regiunea București-Ilfov.
Programul Operațional Competitivitate
Programul Operațional Competitivitate (POC) se concentrează pe susținerea investițiilor pentru a
aborda deficiențele de competitivitate în economie. Acesta se axează pe sprijinul insuficient pentru
cercetare, dezvoltare și inovare (CDI), precum și pe infrastructura subdezvoltată a tehnologiei
informației și comunicațiilor (TIC), având un rol cheie în economie și societate.Programul POC
are două axe prioritare:Axa Prioritară 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul
competitivității economice și dezvoltării afacerilor, cu sume alocate pentru regiunile mai puțin
dezvoltate și Regiunea București-Ilfov.Axa Prioritară 2 - Tehnologia Informației și Comunicațiilor
(TIC) pentru o economie digitală competitivă, cu sume alocate pentru regiunile mai puțin
dezvoltate și Regiunea București-Ilfov.Aceste axe prioritare și sumele alocate au ca scop abordarea
diferitelor aspecte ale competitivității economice și promovarea investițiilor în cercetare,
dezvoltare și infrastructura TIC, contribuind la creșterea și sustenabilitatea economică.