Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Studiu de caz FONDURILE EUROPENE NERAMBURSABILE

Student: CHEMENTE AMELIA An Studiu/Seria: An II FR/Seria A

Bucuresti 2012

CUPRINS:
I. II. Introducere Detalii generale privind Fondurile Europene Nerambursabile

III. Studiu de caz privind atragerea Fodurilor Europene in practica IV. V. Concluzii Bibliografie

I. Introducere Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de ctre Comisia European, al cror scop este s acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, n principal, regiunilor mai puin dezvoltate, n scopul de a consolida coeziunea economic i social n Uniunea European. Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune Economic i Social a Uniunii Europene: 1. Convergena sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot solicita finan are pentru regiunile care au PIB/capita sub 75% din media european. 2. Competitivitatea regional i ocuparea forei de munc. Statele pot solicita finanare pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergen. 3. Cooperarea teritorial european. Obiectiv tematic care sprijin adaptarea i modernizarea politicilor i sistemelor de educaie, instruire i angajare a forei de munc. Fondurile Structurale i de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele financiare prin care Uniunea European acioneaz pentru eliminarea disparitilor economice i sociale ntre regiuni, n scopul realizrii coeziunii economice i sociale. Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) este fondul structural care finaneaz n principal infrastructura, investiiile generatoare de locuri de munc, proiectele de dezvoltare local i ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii. Dei a pastrat denumirea, a suferit o serie de reorientri strategice fa de perioada 2000-2006. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR) este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Agricole Comune, care contribuie la ndeplinirea obiectivelor de cretere a competitivitii agricole i forestiere, de management agricol i mediu, de mbuntire a calitii vieii i diversificare a activitilor economice n perimetre ce variaz de la zone rurale cu populaie redus pn la zonele rurale periurbane aflate n declin sub presiunea centrelor urbane. FEADR inlocuieste FEOGA, instrument activ n perioada 2000-2006. Fondul European pentru Pescuit (FEP) este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Comune de Pescuit, care se concentreaz asupra continuitii activitilor de pescuit i exploatare rational i protejrii resurselor de pescuit, dezvoltrii de intreprinderi viabile n sectorul de pescuit, dezvoltrii i mbuntirii calitii vieii din zonele dependente de pescuit. FEP a nlocuit Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP), care a fost lansat n anul 1995. FEP dispune de un buget de 4,3 miliarde de euro pentru perioada 2007 - 2013. Fondul Social European (FSE) este fondul structural care promoveaz reintegrarea n munc a omerilor i a grupurilor defavorizate, prin finanarea activitilor de formare profesional i asisten n procesul de recrutare. FSE i-a pstrat denumirea i obiectivele din perioada 2000-2006.
3

Fondul de Coeziune (FC) este instrumentul structural ce cofinanteaz nu programe, ci mari proiecte n materie de mediu, reele de transport transeuropene i domenii de dezvoltare durabile ce aduc beneficii proteciei mediului (eficien energetic i energie regenerabil, transport intermodal, transport urban i transport public ecologic. II. Date generale privind Fondurile Europene Nerambursabile Fondurile Structurale i de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele financiare prin care Uniunea European acioneaz pentru eliminarea disparitilor economice i sociale ntre regiuni, n scopul realizrii coeziunii economice i sociale.

Regulile generale privind Fondurile Structurale i de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006, care definete regulile generale

privind Fondul European pentru Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de Coeziune. Stadiul absorbtiei fondurilor europene * Pentru situaia la 31.12.2009, alocarea UE este raportat la perioada 2007 - 2009, iar pentru situaia la 31.01.2010, alocarea UE este raportat la perioada 2007 - 2010.

Stadiul absorbtiei fondurilor europene pana in present: - Fondul European de Dezvoltare Regionala sprijina: investitii menite sa creeze locuri de munca (destinate cu prioritate sectorului IMM), in infrastructura (de transport, de mediu, de comunicatii, de educatie, de sanatate, sociala, culturala si pentru energie), dezvoltarea potentialului autohton (acordarea de sprijin si servicii pentru intreprinderi, networking, cooperare si schimburi de experienta), asistenta tehnica. Activitati neeligibile: TVA, dobanzi la credite, achizitionarea de terenuri intr-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totala eligibila pentru activitatea respectiva, constructii de locuinte. Prioritati: accent pe strategia Lisabona; infrastructura; investitii; cercetare si dezvoltare; IMMuri - Fondul Social European sprijin aciunile statelor n urmtoarele domenii: * adaptarea lucrtorilor i a ntreprinderilor; sisteme de nvare pe toat durata vieii, conceperea i diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii; * mbuntirea accesului la un loc de munc al persoanelor n cutarea unui loc de munc, a persoanelor inactive, a femeilor i a emigranilor; * integrarea social a persoanelor defavorizate i combaterea tuturor formelor de discriminare pe
5

piaa muncii; * consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de nvmnt i prin activitile de conectare n reea a unitilor de nvmnt. Prioritati: accent pe strategia Lisabona; training; ocupare; Capacitate Institutionala si eficienta administrativa. - Fondul de coeziune promoveaza dezvoltarea durabila prin retele de transport trans-european; protectia mediului (eficienta energetica, transport, transport non-rutier, transport public ecologic etc.) Prioritati: Infrastructura de mediu si transport; energie. Zonele eligibile pentru finanare din Fondurile Structurale i de Coeziune

ACTIUNI COMPLEMENTARE: - Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala - Fondul European pentru Pescuit Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creterea economic a statelor membre ale Uniunii i de a conduce la reducerea disparitilor dintre regiuni. Ele nu acioneaz ns singure, necesitnd asigurarea unei contribuii din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanate n principal din resursele publice ale statului membru, ns n multe domenii este necesar i contribuia financiar privat, aceasta fiind ncurajat n cele mai multe cazuri. Programe operaionale sectoriale i regionale: 1. Programul Operaional Sectorial Creterea Competitivitii Economice Prin POS Creterea Competitivitii Economice, se acord finanare IMM-urilor, ntreprinderilor mari, autoritilor locale .a. pentru extinderea capacitii de producie, modernizarea ntreprinderii; accesul instituiilor publice i IMM-urilor la internet i servicii conexe etc. 2. Programul Operaional Sectorial Transport Prin POS Transport administraiile infrastructurii naionale de transport .a. pot obine finanare pentru modernizarea i dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea msurilor necesare pentru protecia mediului nconjurtor, modernizarea i dezvoltarea reelelor naionale de transport, n conformitate cu principiile dezvoltrii durabile etc. 3. Programul Operaional Sectorial Mediu POS Mediu acord finanare pentru proiecte- proiecte pentru sectoarele apa/apa uzata, managementul deseurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric, termoficare, protecia naturii, protecia mpotriva inundaiilor i reducerea eroziunii costiere. Beneficiarii pot fi organizaii nonguvernamentale, autoriti publice .a. 4. Programul Operaional Regional Proiectele finanate prin POR urmresc, ntre altele, mbuntirea calitii vieii i a nfirii oraelor, precum i cresterea rolului lor n regiune, modernizarea serviciilor sociale: coli, clinici, servicii de intervenie n situaii de urgen etc. i pot fi derulate de autoriti ale administraiei publice locale, organizaii neguvernamentale, companii private .a.

5. Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative Acest program operaional acord finanare pentru proiecte de studii i cercetri privind experienele de reform ale administraiei locale din alte state membre, de asisten tehnic pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituional, de training i asisten tehnic pentru sprijinul receptrii bunelor practici etc. Pot obine finanare organisme ale administraiei centrale i locale, ONG-uri etc. 6. Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) POSDRU finaneaz organizarea de seminarii de instruire, proiecte de dezvoltare i promovare a abilitilor manageriale moderne etc. Pot obine finanare, ntre altele, coli, universiti, camere de comer etc. Informaiile detaliate despre POSDRU se gsesc pe website-ul dedicat POSDRU i gestionat de ctre Autoritatea de Management pentru Programului Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale: 7.Programul Operaional Asisten Tehnic PO Asisten Tehnic finaneaz, ntre altele, asigurarea sprijinului i a instrumentelor adecvate n vederea unei coordonri i implementri eficiente a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 i pregtirea pentru urmtoarea perioad de programare a instrumentelor structurale. Pot beneficia de finanare Autoritile de Management responsabile de gestionarea Programelor Operaionale; Organismele Intermediare .a. Programe de cooperare teritorial cu alte state Informaii detaliate despre toate programele de cooperare teritorial cu alte state se gsesc pe portalul Infocooperare i pe site-ul Ministerului Dezvoltrii Regionale i Locuinei 1. Programul Operaional Comun Romnia-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 Programul Operational Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 primeste finantare europeana in perioada 2007-2013 prin intermediul Instrumentului European de Vecinatate si Parteneriat. Programul isi propune crearea unei punti de legatura intre cele trei state partenere, cu scopul sustinerii comunitatilor din zonele de frontiera in gasirea unor solutii comune la problemele similare cu care acestea se confrunta. Prin intermediul acestui program, autoritatile locale si alte organizatii din zonele de frontiera vor fi incurajate sa colaboreze in vederea dezvoltarii economiei locale, rezolvarii anumitor probleme legate de mediul inconjurator si pentru intarirea pregatirii pentru situatii de urgenta. Programul va promova, de asemenea, o mai buna interactiune intre comunitatile din zonele de granita. Finantarea Comisiei Europene pentru Programul Operational Comun Romania-UcrainaRepublica Moldova 2007-2013 este de 126,72 milioane de Euro, pentru perioada 2007-2013.La
8

aceste fonduri se va adauga cofinantarea celor trei state partenere, potrivit tabelului de mai jos. 2. Programul Operaional Comun Ungaria-Slovacia-Romnia-Ucraina. Exist o Autoritate Naional n fiecare din cele 4 ri participante. 3. Programul Operaional Comun de Cooperare n bazinul Mrii Negre Guvernul Romaniei a aprobat in sedinta din data de 4 iunie 2008 Programul Operational Comun de Cooperare in bazinul Marii Negre, elaborat in parteneriat de cele 10 state participante in program (Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Turcia, Romania, Republica Moldova, Rusia, si Ucraina,). Programul Operational Comun de Cooperare in bazinul Marii Negre este finantat de Uniunea Europeana prin Instrumentul European de Vecinatate si Parteneriat si co-finantat de statele participante in program. Instrumentul pentru Asistenta de Preaderare (IPA) finanteaza participarea Turciei la acest program, ca stat candidat care desfasoara negocierile de aderare la Uniunea Europeana. Bugetul total, comun pentru intregul program pentru perioada 2007-2013, este de 18.863.479 Euro din care 17.305.944 Euro contributia Instrumentului European de Vecinatate si Parteneriat (ENPI) si 1.557.535 Euro cofinantare nationala. Alocarea indicativa a fondurilor IPA pentru finantarea participarii Turciei la program este de 1.000.000 Euro pe an pentru perioada 2007 2009 (va fi confirmata anual prin decizia financiara anuala). 4. Programul de Cooperare Transfrontalier Romnia-Bulgaria 2007-2013 Comisia Europeana a aprobat, in data de 10 iunie 2010, sistemul de management si control pentru Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013. Descrierea sistemului de management si control al Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013, aprobat prin decizia CE nr. C(2007) 6331 din 18.12.2007, a fost elaborata de catre Autoritatea de Management, din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, si transmisa Comisiei Europene, la sfarsitul anului 2008. Descrierea revizuita, in conformitate cu cele mai recente modificari legislative si institutionale din Romania si Bulgaria, a sistemului de management si control a Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania Bulgaria 2007-2013, impreuna cu opinia calificata a Autoritatii de Audit, au fost transmise Comisiei Europene in data de 17 mai 2010. Astfel, Programul poate primi plati intermediare din Fondul European de Dezvoltare Regionala, de la Comisia Europeana. Peste 19 milioane euro au fost primiti ca prefinantare, iar restul de 198 de milioane au devenit disponibili, in conditiile transmiterii de cereri de plata catre Comisie, de catre Autoritatea de Certificare, ca urmare a transmiterii cererilor de rambursare de catre beneficiari. 5. Programul de Cooperare Transfrontalier Ungaria-Romnia Programul de Cooperare Transfrontalier Ungaria-Romnia 2007-2013 continu programele de cooperare transfrontalier implementate n trecut n regiune (Interreg IIIA n Ungaria i Phare CBC n Romnia) fiind implementat n cadrul unei structuri instituionale
9

comune, prin utilizarea de fonduri comune, totodat extinznd i dezvoltnd rezultatele i experienele acumulate anterior. Drumul spre ntrirea coeziunii sociale i economice n zona de frontier romno-maghiar a fost deschis la data de 21 Decembrie 2007 odat cu aprobarea oficial a programului de ctre Comisia European. 248 de milioane de Euro sunt disponibili pentru stimularea cooperrii transfrontaliere n perioada 2007-2013, sum care se compune din contribuia UE prin Fondul European de Dezvoltare Regional i contribuia celor dou State Membre. Principalele caracteristici ale noii perioade de programare sunt:

Cooperarea teritorial ca i obiectiv n sine > vizibilitate crescut Baz legal mbuntit (Clauze specifice privind cooperarea, principiul Partenerului Lider de Proiect, GECT, nu se accept proiectele n oglind sau individuale) Focalizarea asupra obiectivelor Strategiilor de la LISABONA SI GOTEBORG: accent mai pronunat pe competitivitate i probleme de mediu n unele cazuri 85% co-finanare din fonduri europene pentru toate regiunile plus 10-13% cofinanare naional - numai 2-5% contribuie proprie Finanare comun, european(FEDR) i naional Programul ofer potenialilor beneficiari o gam variat de oportunti prin intermediul celor dou prioriti

mbuntirea condiiilor cheie pentru dezvoltarea durabil, comun a zonei de cooperare ntrirea coeziunii sociale i economice n regiunea de grani. 6. Programul IPA de Cooperare Transfrontalier Romnia-Serbia Programul IPA de Cooperare Transfrontalier Romnia-Republica Serbia este finanat de Uniunea European prin Instrumentul de Asisten pentru Preaderare (IPA), Componenta Transfrontalier i cofinanat de Statele Partenere n Program: Romnia i Republica Serbia. Programul are scopul de a crete competitivitatea economiei din zona de grani Romnia-Republica Serbia i mbuntirea calitii vieii comunitilor din zona de grani a ambelor ri. Programul Phare Granie Externe 2003 pentru Romnia i Programul de Vecintate Romnia-Republica Serbia & Montenegru 2004-2006 au creat premisele noilor instrumente de cooperare transfrontalier implementate la graniele externe ale UE din anul 2007. Deoarece condiiile de baz pentru cooperarea transfrontalier au fost realizate, Programul IPA de Cooperare Transfrontalier Romnia-Republica Serbia se poate concentra pe
10

atingerea scopului strategic de obinere a unei dezvoltri socio-economice durabile a zonei de grani Romnia-Republica Serbia.

7. Programul de cooperare transnaional Sud Estul Europei Programul Transnaional de Cooperare n Europa de Sud Est, cu un buget de 245,111.97 Euro, este un instrument unic care, n cadrul obiectivului teritorial al Politicii Regionale de Cooperare a UE, are drept scop amplificarea integrrii i competitivitii ntr-o zon care este att de complex i divers. Programul sprijin proiecte dezvoltate n cadru a patru axe prioritare: Inovare, Mediu, Accesibilitate, precum i zonele de cretere durabil - n conformitate cu prioritile de la Lisabona i Gothenburg, i, care, de asemenea, contribuie la procesul de integrare a statelor ne-membre ale UE. Candidaii eligibili sunt autoriti publice; organisme publice echivalente, precum i orice organism juridice de drept public sau privat, care nu desfoar activiti cu un caracter industrial sau comercial. Danuta Hbner, comisarul european pentru politic regional a declarat: Programului Europa de Sud-Est este de o importan deosebit pentru Europa (...) cci n aceast parte a Europei exist provocri care nu exist nicieri altundeva pe continentul nostru, i acest lucru face Programul cu att mai important cci noi putem lucra mpreun n mod eficient n cadrul acestui program transnaional. 8. PO-uri Cooperare Interregional - INTERREG IV C - URBACT II - ESPON 2013 - INTERRACT II

11

III. Studiu de caz privind atragerea Fodurilor Europene in practica In practica aceste Fonduri Europene pot fi folosite in orice domeniu de activitate, dupa cum putem observa si in urmatoarele exemple: Exemplue real preluat de pe site-ul: www.fonduri-euro.ro I.Infintare sera legumicola: Costul total eligibil al investitiei aproximativ 350.000 euro/sera de aproximativ 1.500 mp de cultura, cu sistemul complet de irigare si incalzire, utilajele necesare si spatiu de sortare, spalare, ambalare. Durata maxima de realizare a investitiei este de 3 ani, prevazuta cu decontarea cheltuielilor in 5 transe. Personal: aproximativ 4 angajati (inginer agronom, paznic, personal recoltare-sortare-spalare-amabalare, etc). Finantare nerambursabila: 175.000 euro Avizele si documentele necesare: - infiintare societate comerciala cu cod CAEN principal 0113 Cultivarea legumelor i a pepenilor a rdcinoaselor i tuberculilor - actionarul unic sub 40 de ani - certificat de urbanism - avize/autorizatii de la mediu, sanepid, directia sanitar-veterinara - certificat constatator de la Registrul Comertului - certificate fiscale - cazier judiciar - inscriere in asociatia cultivatorilor de legume - altele Documentatie proiect: - studiu fezabilitate - plan afacere - cerere de finantare - declaratii
12

Implementarea: - Proiect tehnic - Autorizatie de Constructie - Dosare de achizitii - Dosare de plati - Grafic de implementare

Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. Totul depinde de locatia aleasa, de regiune, de posibilitatile de racordare la curent electric, apa, de utilitatile existente, de pozitionare, de fluxul tehnologic ales, de caracteristicile constructiilor, de materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu furnizorii de bunuri, lucrari, servicii.. II.Infintare ferma de vaci de lapte Construire ferma de crestere a vacilor de lapte (100 vaci / hala cu suprafata de aproximativ 1.800 mp) - dotata cu boxe de crestere a vacilor (15 vaci / boxa), dront furajare, sistem de adapatori, sistem racleti pentru dejectii, fanar, sanitar personal si auto, imprejmuire, put forat - apa, racord curent electric, cabinet veterinar, sala de muls - 10 vaci, sistem colectare dejectii + platforma dejectii, platforma siloz, sursa intangibila de apa. Costul total eligibil al investitiei de aproximativ 600.000 euro / ferma de 100 vaci, durata maxima de realizare a investitiei este de 3 ani, prevazuta cu decontarea cheltuielilor in 5 transe. Personal: aproximativ 4 angajati (veterinar, paznic, personal ingrijire vaci, etc) Achizitia vacilor NU este eligibila. Pretul unei vaci este de aproximativ 1.500 euro. Finantare nerambursabila: 300.000 euro Avizele si documentele necesare: - infiintare societate comerciala cu cod CAEN principal 0141 Cresterea bovinelor de lapte
13

- actionarul unic sub 40 de ani - certificat de urbanism - avize/autorizatii de la mediu, sanepid, directia sanitar-veterinara - certificat constatator de la Registrul Comertului - certificate fiscale - cazier judiciar - inscriere in asociatie de crescatori de bovine - altele Documentatie proiect: - studiu fezabilitate - plan afacere - cerere de finantare - declaratii Implementarea: - Proiect tehnic - Autorizatie de Constructie - Dosare de achizitii - Dosare de plati - Grafic de implementare Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. Totul depinde de locatia aleasa, de regiune, de posibilitatile de racordare la curent electric, apa, de utilitatile existente, de pozitionare, de fluxul tehnologic ales, de caracteristicile constructiilor, de materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu furnizorii de bunuri, lucrari, servicii.. III. Infiintare ferma gaini ouatoare: Exemplul se refera la infiintarea unei ferme de gaini ouatoare cu sistem de crestere in boxe (custi). Un alt sistem este cel de crestere la sol. Investitia a prevazut, ca si constructii: Corpul I (Corp spaii sortare, control, depozitare i livrare), regim de nlime Parter, cu dimensiunile n plan 52,50 x 10,65m, S.construit=560 mp, Corpul II (Hal cretere gini), regim

14

de nlime Parter, dimensiuni n plan 25 x 160,37m (cu 8 randuri de boxe), S.construit=4014 mp, sistem de silozuri cilindrice pentru furaje, incinerator deseuri animale, platforma dejectii. Fluxul de productie incepe cu achizitionarea de gaini ouatoare la varsta de 14-16 saptamani. Acestea dupa o acomodare de circa 10 zile, ofera o productie medie zilnica de 105.000 oua, colectate printr-un sistem automat, direct in spatiul de colectare, sortare si apoi ambalare direct pentru distribuire in centrele de desfacere (magazine alimentare, supermarket, distribuitori specializati, etc). Investitie ferma gaini ouatoare - 110.000 cap Costul total eligibil al investitiei de aproximativ 1.500.000 euro / ferma cu capacitatea de maxim 110.000 gaini ouatoare, cu sistemul complet automat de colectare, si spatiul de sortare si ambalare. Durata maxima de realizare a investitiei este de 3 ani, prevazuta cu decontarea cheltuielilor in 5 transe. Personal: aproximativ 5 angajati (medic veterinar, paznic, personal sortare-ambalare, personal contabil, etc). Finantare nerambursabila minima: 750.000 euro Avizele si documentele necesare: - infiintare societate comerciala cu cod CAEN principal 0147 Cresterea pasarilor - actionarul unic sub 40 de ani - certificat de urbanism - avize/autorizatii de la mediu, sanepid, directia sanitar-veterinara - certificat constatator de la Registrul Comertului - certificate fiscale - cazier judiciar - inscriere in asociatia crescatorilor de pasari - studiu impact de mediu - altele Documentatie proiect: - studiu fezabilitate - plan afacere - cerere de finantare - declaratii Implementarea: - Proiect tehnic - Autorizatie de Constructie - Dosare de achizitii - Dosare de plati
15

- Grafic de implementare Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. Totul depinde de locatia aleasa, de regiune, de posibilitatile de racordare la curent electric, apa, de utilitatile existente, de pozitionare, de fluxul tehnologic ales, de caracteristicile constructiilor, de materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu furnizorii de bunuri, lucrari, servicii. IV. Infiintare pensiune turistica rurala - 4 margarete: Construire pensiune turistica cu 10 camere pentru cazare - dotate corespunzator cu mobilier, tv, telefon, internet, aer conditionat, sala de mese aferenta, bucatarie dotata corespunzator, living, receptie, vestiare si spatii personal, depozite alimente, spalatorie lenjerie camere, centrala termica, piscina, sala de fitness, sala jocuri recreative, amenajare spatii verzi, teren sport, loc de joaca pentru copii, parcare masini, pubele gunoi, imprejmuire teren, put forat apa, racord energie electrica. Costul total eligibil al investitiei este de 400.000 euro, durata maxima de realizare a investitiei este de 3 ani, prevazuta cu decontarea cheltuielilor in 5 transe. Personal: aproximativ 8 angajati (cameriste, bucatar, ospatar, receptioner, ghid turistic, paznic, ingrijitor spatii/echipamente, responsabil piscina/fitness, etc) Finantare nerambursabila: 200.000 euro

Avizele si documentele necesare: - infiintare societate comerciala cu cod CAEN principal 5520 'Faciliti de cazare pentru vacane i perioade de scurt durat' - actionarul unic barbat sub 40 de ani sau femeie indiferent de varsta - certificat de urbanism - avize/autorizatii de la mediu, sanepid, directia sanitar-veterinara - certificat constatator de la Registrul Comertului - certificate fiscale - cazier judiciar - aviz OAR (Ordinul Arhitectilor din Romania) - aviz Ministerul Turismului - altele

16

Documentatie proiect: - studiu fezabilitate - plan afacere - cerere de finantare - declaratii Implementarea: - Proiect tehnic - Autorizatie de Constructie - Dosare de achizitii - Dosare de plati - Grafic de implementare Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. Totul depinde de locatia aleasa, de regiune, de posibilitatile de racordare la curent electric, apa, de utilitatile existente, de pozitionare, de fluxul tehnologic ales, de caracteristicile constructiilor, de materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu furnizorii de bunuri, lucrari, servicii. IV. Concluzii In cocluzie, putem spune ca aceste programe sunt facute de Uniunea Europeana special pentru tarile subdezvoltate, astfel incurajandu-le sa investeasca si sa creasca din punct de vedere economic. Desii aceste fonduri nu sunt usor de accesat, fiind nevoie de cunostinte foarte bune in domeniu, dar si un plan de afaceri foarte bine pus la punct, totusi nu este imposibil, dupa cum am prezentat in cele patru cazuri de mai sus, este nevoie ori de ajutor de specialitate, ori de informatii sit imp pentru ati creea singur propria afacere. In Romania aceste fonduri nu au fost folosite la nivel maxim, putini dorind sa investeasca in aceasta perioada de criza. Sa nu uitam faptul ca Europa trece printr-o perioad de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice i sociale i a pus n eviden deficienele structurale ale economiei Europei. ntre timp, lumea evolueaz rapid, iar provocrile pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitat asupra resurselor, mbtrnirea) se intensific. UE trebuie s se ocupe acum de propriul viitor. Programele actuale si viitoare: Programele actuale (2007-2013) Oportunitati de finantare active: - Ghidul complet al fondurilor europene in anul 2011
17

- Motor de cutare pentru fonduri europene Pentru perioada 2007-2013, politicii de coeziune i-a fost atribuit un buget de 347 de miliarde de euro adic peste o treime (35,7%) din ntregul buget european. Resursele disponibile se ridic la 308,041 miliarde de euro (exprimate n preurile din 2004) sau 347,410 miliarde de euro (exprimate n preurile actuale): 81,5% pentru obiectivul convergen; 16% pentru obiectivul competitivitate regional i ocuparea forei de munc; 2,5% pentru obiectivul cooperare transfrontalier european. Viitoarele programe (2014-2020) In actualitate: Comisia Europeana - 12 iulie 2011 In cadrul strategiei sale de stimulare a ocuparii fortei de munca, Comisia Europeana are drept obiectiv aproape dublarea numarului de tineri, profesori si cercetatori care primesc burse UE pentru a invata si pentru a se forma in strainatate, de la 400 000 de beneficiari pe an in prezent, la aproape 800 000 in viitor. Acesta este unul dintre obiectivele-cheie care stau la baza cresterii semnificative a investitiilor UE pentru educatie, tineret si creativitate propusa de Comisie in planul sau de buget pentru 2014-2020. Europa 2020 propune trei prioriti care se susin reciproc: cretere inteligent: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere i inovare; cretere durabil: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizrii resurselor, mai ecologice i mai competitive; cretere favorabil incluziunii: promovarea unei economii cu o rat ridicat a ocuprii forei de munc, care s asigure coeziunea social i teritorial. UE trebuie s defineasc direcia n care vrea s evolueze pn n anul 2020. n acest scop, Comisia propune urmtoarele obiective principale pentru UE: 75% din populaia cu vrsta cuprins ntre 20 i 64 de ani ar trebui s aib un loc de munc; 3% din PIB-ul UE ar trebui investit n cercetare-dezvoltare (C-D); obiectivele 20/20/20 n materie de clim/energie ar trebui ndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorat la 30%, dac exist condiii favorabile n acest sens); rata abandonului colar timpuriu ar trebui redus sub nivelul de 10% i cel puin 40% din generaia tnr ar trebui s aib studii superioare; numrul persoanelor ameninate de srcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

18

V.Bibliografie: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
http://eufinantare.info http://www.fonduri-euro.ro http://www.esimplu.ro http://www.international.asm.md http://www.huro-cbc.eu http://www.mdrl.ro http://www.euractiv.ro

19