Sunteți pe pagina 1din 89

Cod curs: Denumire curs Tip curs: Titular curs: Durata cursului/ nr.

credite Perioada de accesare a cursului: Seminar: Manuale recomandate:

CIG 2307 FINANE PUBLICE I FISCALITATEA Obligatoriu Prof.univ.dr. Constantin CIOTEI Semestrul 3/ 4 credite

Prof.univ.dr. Constantin Ciotei Asist.drd. Laurenia Avram Ciotei, Constantin, Bucureti, 2003; Ciotei, Constantin,
      !  "  #    !

Editura Expert,
 

Editura Expert, Bucureti, 2000; Ciotei, Constantin, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 1999.
  "  #   $ % "  

'

Obiectivele cursului:

Modul de stabilire a notei finale: Consultaii pentru studeni: Adrese e-mail responsabil pentru contactul cu studenii

(Manuelele aprute n Editura Fundaia se procur de la centrele de vnzare a crii a Universitii ) Studierea finanelor publice ofer studentului economist cunotinele necesare privind formarea, distribuirea i redistribuirea P.I.B., formarea resurselor bugetare ale statului, ale instituiilor bugetare locale, ale bugetului asigurrilor sociale. Cursul trateaz i problematica bugetului general al Uniunii Europene: structur, principii, tendine, precum i mecanismul financiar-bancar romnesc, politicile financiare, cheltuielile publice, adaptarea impozitelor i taxelor la cerinele aquis-ului comunitar. Nota final este compus din: - ponderea de 80% testul de evaluare final; - ponderea de 20% activitatea n cadrul cursului Prof.univ.dr. Constantin Ciotei Miercuri 13-15; Vineri 12-14; Asist.drd. Laurenia Avram Mari i Joi 13-15. Prof.univ.dr. Constantin Ciotei e-mail: ushm_conta@spiruharet.ro
    !   &  

CONINUTUL TEMATIC AL CURSULUI

Tema 1. FINANELE PUBLICE I FISCALITATEA. NOIUNI GENERALE. MECANISMUL FINANCIAR. POLITICA FINANCIAR 1.1. Conceptul de finane 1.1.1. Concepiile clasice 1.1.2. Concepia modern, intervenionist, caracteristici 1.2. Coninutul economic al finanelor publice 1.3. Funciile finanelor publice 1.4. Mecanismul financiar 1.5. Politica financiar Tema 2. CHELTUIELI PUBLICE 2.1. Noiuni generale 2.2. Clasificarea cheltuielilor publice 2.2.1. Criteriul instituiilor (administrativ) 2.2.2. Criterii economice 2.2.2.1. Clasificaia economic ONU a cheltuielilor publice 2.2.2.2. Clasificaia economic a cheltuielilor publice ale Romniei conform prevederilor legii bugetare 2.2.2.3. Cheltuieli funcionale 2.2.3. Clasificaia funcional a cheltuielilor publice ale Romniei n conformitate cu prevederile legii bugetare 2.2.4. Criterii de natur financiar 2.2.5. Criteriul rolului cheltuielilor publice n procesul reproduciei sociale 2.3. Categorii de cheltuieli 2.3.1. Categoriile de cheltuieli care se prevd n bugetele proprii ale judeelor pe anul n curs 2.3.2. Categoriile de cheltuieli care se prevd n bugetele proprii ale comunelor, oraelor, municipiilor, sectoarelor Municipiului Bucureti i al Consiliul General al Municipiului Bucureti pe anul n curs 2.3.3. Categorii de cheltuieli care se prevd n bugetul Fondului de asigurri sociale de sntate 2.3.4. Categorii de cheltuieli care se prevd n bugetul Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic 2.3.5. Categoriile de cheltuieli care se prevd n bugetul Fondului special al drumurilor publice 2.3.6. Categoriile de cheltuieli care se prevd n bugetul Fondului social pentru protejarea asigurailor 2.4. Indicatori de analiz ai cheltuielilor publice 2.4.1. Nivelul cheltuielilor publice 2.4.2. Structura cheltuielilor publice 2.4.3. Dinamica cheltuielilor publice

Tema 3. RESURSELE FINANCIARE PUBLICE 3.1. Consideraii generale. Clasificare 3.1.1. n funcie de coninutul economic 3.1.2. n funcie de regularitatea ncasrii la buget 3.1.3. n funcie de provenien 3.1.4. n funcie de bugetul colector 3.2. Structura resurselor financiare publice 3.2.1. Resursele financiare ale bugetului de stat 3.2.2. Resurse financiare ale bugetului asigurrilor curente sociale de stat 3.2.3. Resursele bugetelor locale 3.2.4. Resursele fondurilor cu destinaie special 3.3. Venituri. 3.3.1. Tipuri de venituri 3.3.2. Componena veniturilor 3.4. Indicatori de analiz a resurselor financiare publice 3.4.1. Indicatori de nivel 3.4.2. Indicatori de structur 3.4.3. Indicatori de dinamic 3.4.3.1.Creterea nominal i creterea real a resurselor financiare publice n mrime absolut i n mrime relativ 3.4.3.2.Modificarea ponderii resurselor financiare publice n produsul intern brut 3.4.3.3.Modificarea nivelului mediu al resurselor financiare publice pe locuitor 3.4.3.4.Modificarea structurii resurselor financiare publice 3.4.3.5.Indicatorul de coresponden dintre creterea resurselor financiare publice i creterea produsului intern brut 3.4.3.6.Elasticitatea resurselor financiare publice fa de produsul intern brut Tema 4. IMPOZITELE 4.1. Consideraii generale. 4.2. Clasificarea impozitelor 4.2.1. Clasificarea impozitelor dup trsturile de fond i form 4.2.2. Clasificarea impozitelor dup obiectul impunerii 4.2.3. Clasificarea impozitelor dup scopul urmrit 4.2.4. Clasificarea impozitelor dup frecvena realizrii 4.2.5. Clasificarea impozitelor dup instituia care le administreaz 4.3. Clasificarea taxelor vamale 4.3.1. Clasificarea taxelor vamale dup obiectul impunerii 4.3.2. Clasificarea taxelor vamale dup scopul urmrit 4.3.3. Clasificarea taxelor vamale dup modul perceperii 4.3.4. Clasificarea taxelor vamale dup modul de stabilire

TEMATICA SEMINARIILOR (pentru studenii de la forma de nvmnt de zi) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Noiunea i funciile finanelor. Mecanismul financiar Politica financiar Veniturile bugetare Impozitele Cheltuielile bugetare Indicatorii cheltuielilor.

BIBLIOGRAFIE MINIM obligatorie: 1. Ciotei, Constantin, 2. Ciotei, Constantin, Editura Expert, Bucureti, 2000; 3. Ciotei, Constantin, Bucureti, 1999.
   !       

Editura Expert, Bucureti, 2003;


       !  "  #   

"

"

Editura Fundaiei Romnia de Mine,

BIBLIOGRAFIE FACULTATIV: 1. Ristea, Luminia, Trandafir, Adina Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2005 2. Grigore, Lcria, Cioponea, N. Mariana Cristina Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2004; 3. *** publicat n MO nr. 577/2002; 4. ***        

"

Obiectivele leciei 1 Finane publice i fiscalitatea. Noiuni generale. Mecanismul financiar. Politica financiar

Inelegerea rolului deosebit de important al finanelor n activitatea de conducere a economiei Evidenierea rolului activitii financiare n interrelaie cu nevoile umane n evoluia societii. Punerea n eviden a obiectului de studiu al finanelor publice i a locului acesteia n sistemul tiinelor economice.

Concepte cheie Finane publice i fiscalitatea. Noiuni generale. Mecanismul financiar. Politica financiar

Finanele publice Lege financiar Relaii financiare Funcii financiare Mecanism financiar Sistem financiar Stat Bugete Fonduri speciale extrabugetare Creditul Asigurrile Politica financiar

Tema 1 - Finane publice i fiscalitatea. Noiuni generale. Mecanismul financiar. Politica financiar

1.1. Conceptul de finane Aprute pe o anumit treapt de dezvoltare a societii, i anume, n perioada de trecere de la ornduirea gentilic la ornduirea sclavagist, finanele, strns legate de istoria statului i dreptului, nsoesc pe scena istoriei, att instituia statului, ct i instituia dreptului, utiliznd banii i formele valorice n procesul repartiiei produsului social. Este de presupus c finanele vor disprea de pe aceast scen n momentul n care existena lor nu va mai fi util societii. Evoluie termenului de finane se poate prezenta succint astfel: - origine limba latin - finare * sens general: - a termina - a ncheia * sens restrns: - a aranja o afacere - a soluiona un diferend prin mijlocirea banului - financia - financia pecuniaria - a ncheia o tranzacie patrimonial prin plata unei sume de bani.

- finis

- n sensul de termen de plat ; utilizat de romani ; - avea sensul de co n care se depuneau drile ncasate ;

- ficusus

hommes de finances financiers (sec.al XV-lea) Frana

pentru a denumi

- arendaii de impozite ; - persoanele care ncasau impozitele regelui ;

finance (sec.al XVI-lea) sum de bani ; les finances (sec.al XVI-lea) gospodria public, patrimoniul statului ; La ntrebarea "ce sunt finanele?" specialitii, de-a lungul timpului, au susinut preri diferite: - unii au susinut c finanele sunt fonduri bneti la dispoziia statului; - alii au considerat c finanele sunt numai mijloace de intervenie a statului economie; - dup prerea altora, finanele ar fi numai metode de gestionare a banului public; - ali specialiti au susinut c finanele sunt numai un act juridic, respectiv un act dispoziie al statului prin care acesta i constituie fonduri de resurse financiare procesul repartiiei produsului intern brut.

Concepiile despre finane au evoluat de-a lungul timpului, evideniindu-se drept concepii distincte, specifice celor dou etape de dezvoltare din istoria societii omeneti ntre secolele XVIII i XX. 1.1.1. Concepiile clasice caracteristici : - conceptul are caracter juridic; - specific epocii "statului jandarm"; - reflect doctrina liberal predominant n perioada capitalismului ascendent ; principiul de baz: - scopul: evitarea oricror intervenii ale statului n economie pentru a nu influena iniiativa privat, libera concuren, aciunea legilor obiective ale pieei; - statul trebuie s-i ndeplineasc atribuiile numai n domeniile urmtoare: - meninerea ordinii interne; - aprarea naional; - ntreinerea de relaii diplomatice cu alte state; - sarcinile finanelor publice erau: - asigurarea resurselor financiare pentru ntreinea i funcionarea instituiilor publice; - caracterul neutru al impozitelor i mprumuturilor pentru nu modifica relaiile socialeconomice; - asigurarea echilibrului bugetar, deficitul fiind acceptat cu. titlu de excepie, nu de regul.

s s

Sinteza principiilor concepiei liberale este: - impozitele sunt un ru (influeneaz procesul reproduciei i afecteaz acumularea de capital productiv), dar unul necesar, pentru c asigur resursele financiare publice pentru finanarea cheltuielilor societii; - impozitul cel mai bun: - presupune un efort mic al contribuabilului; - are n vedere posibilitile contribuabilului; - nu este arbitrar, ci cunoscut anterior; - veniturile bugetare: - s acopere anual cheltuielile publice; - apelarea la emisiunea bneasc s fie foarte rar utilizat; - s nu se apeleze la mprumuturi; - s nu se contracteze mprumuturi pentru scopuri neproductive; - cheltuielile publice: - reduse la minim; - s acopere numai costurile instituiilor i lucrrilor publice strict necesare n societi i pe care piaa nu le poate furniza. 1.1.2. Concepia modern, intervenionist, caracteristici: economic; - conceptul are caracter sociologic; - specific perioadei "statului providen" sau "statului bunstrii"; Autoritatea public are urmtoarele sarcini: - s influeneze procesele economice;

- s corecteze evoluia ciclic; - s previn crizele economice; - s limiteze efectele negative ale crizelor; - sa acorde subvenii, alte faciliti ntreprinderilor private; - studierea mijloacelor de intervenie a statului n economie cu ajutorul veniturilor i al cheltuielilor. De-a lungul etapelor parcurse de istoria societii omeneti, finanele s-au concretizat sub forma relaiilor sociale, de natur economic, n strns legtur cu repartiia produsului social, contribuind la ndeplinirea funciilor interne i externe ale statului. 1.2. Coninutul economic al finanelor publice Relaiile financiare presupun transferul de valoare exprimat n forma bneasc ca fluxuri financiare de la persoanele fizice i juridice ctre stat, n manifestarea atributelor sale de autoritate public, de asigurtor, de bancher, de agent economic, pe de o parte, i, pe de alt parte, ca fluxuri financiare de la stat, conform atributelor sale, ctre beneficiari, persoane, fizice i juridice. Transferul de valoare se manifest ca un transfer de putere de cumprare transferul de valoare se efectueaz, de regul, cu titlu obligatoriu, fr contraprestaie dintre cu titlu nerambursabil, ori n anumite condiii de rambursabilitate (relaiile financiare speciale). Avnd n vedere caracteristicile lor, relaiile financiare pot fi clasificate astfel:

Manifestate ca relaii economice aprute n procesul repartiiei produsului intern independent de voina i contiina oamenilor, finanele fac parte din baza economiei societii.

1.3. Funciile finanelor publice Finanele publice ndeplinesc dou funcii: de repartiie i funcia de control. Funcia de repartiie se manifest prin dou faze distincte: faza de constituire a fondurilor i cea de distribuire a acestora.

n cadrul celei de-a doua faz a funciei de repartiie se distribuie fondurile pe beneficiari : persoane fizice; persoane juridic; Fazele premergtoare sunt : inventarierea nevoilor sociale ale perioadei; cuantificarea nevoilor sociale existente; ierarhizarea nevoilor sociale n funcie de politica economic, social, financiar. Destinaiile resurselor financiare publice sunt cele prevzute conform clasificaiei funcionale a cheltuielilor n legile bugetare anuale. Funcia de control a finanelor publice este n legtur strns cu funcia de repartiie dar are o arie de manifestare mai larg, pentru are n vedere numai constituirea i repartizarea fondurilor din economie, dar i n modul de utilizare al resurselor. Controlul financiar se exercit nu numai n faza de repartiie, ci i n fazele de producie, schimb i consum.

1.4. Mecanismul financiar Mecanismul financiar este o categorie complex, dinamic, prin care se exercit funciile de conducere i de reglare a proceselor economice n strns legtur cu interesele statului. Acest mecanism cuprinde toate fluxurile financiare, monetare de credit din cadrul economiei naionale, precum i modalitile de determinare , cuantificare i impulsionare a dezvoltrii economico-social, prin intermediul crora se constituie i se gestioneaz fondurile de resurse financiare ale statului i ale agenilor economici. n realizarea sarcinilor sale, mecanismul financiare are n vedere utilizarea cunotinelor urmtoare: categoriile economice i legile economice; realiti istorice economice; relaiile de pia; mecanismul produciei lrgite; creterea produsului intern brut n condiiile asigurrii echilibrului economico-financiar, valutar, monetar , precum i a unei eficiene ridicate; amortizarea intereselor generale ale societii cu cele ale populaiei, ale agenilor economici; creterea rspunderii, stimularea interesului n stoparea risipei din domeniul public, pentru administrarea cu eficien a banului. Mecanismul financiar cuprinde: sistemul financiar; prghiile financiare folosite de stat n scopul influenrii activitii economice; instrumentele i tehnicile financiare cu caracter administrativ utilizate n domeniul finanelor; sistemul instituional alctuit din instituii i organe cu atribuii n domeniul finanelor; cadrul juridic, respectiv ansamblul normelor juridice (legi, decrete, hotrri, ordonane, precizri, instruciuni norme metodologice) n domeniul finanelor

1.5. Politica financiar Politica financiar const n totalitatea principiilor, metodelor, msurilor, instrumentelor concrete care sunt utilizate n activitatea financiar, att la nivel. macroeconomic, ct i la nivel microeconomic; la acestea se adaug legislaia financiare utilizat n scopul realizrii obiectivelor sociale i economice, pe plan intern i extern. Politica financiar este element de suprastructur; ea acioneaz cu precdere n sfera repartiiei, dar influeneaz practic i sfera produciei, schimbului i consumului. Politica financiar are caracter tiinific, deoarece ia n considerare legile economice, particularitile concrete, performanele muncii sociale. De asemenea, aceasta are i caracter realist, deoarece este elaborat i nfptuit pe baza realitilor concrete, a posibilitilor economice. Trebuie avut n vedere, n aceeai msur, i caracterul transformator, umanist al politicii financiare, puternic ancorat n economia naional. Politica financiar jaloneaz anumite coordonate n: domeniul cheltuielilor publice (mrimea, tendina, dinamica, destinaia, eficiena acestora); domeniul resurselor financiare publice (volumul, proveniena, dinamica, modul de influenare a proceselor economice, randamentul impunerii, nivelul presei fiscale); - domeniul echilibrului economico-financiare (acoperirea cheltuielilor din veniturile realizate, constituirea unor rezerve, echilibrarea balanei financiare generale economiei naionale, a balanei creanelor i angajamentelor externe pe rile balanei de pli externe, a balanei masei monetare, a balanei formrii capitalurilor pe economie, a balanei de venituri i cheltuieli a populaiei).

Lista subiectelor posibile

1. Noiunea finanelor publice 2. Istoria finanelor publice 3. Concepia clasic a finanelor publice 4. Coninutul economic al finanelor publice 5. Relaiile financiare 6. Trsturile relaiilor financiare 7. Clasificarea relaiilor financiare 8. Funciile finanelor publice 9. Funcia de repartiie a finanelor publice 10. Funcia de control a finanelor publice 11. Finanele publice ca sistem 12. Mecanismul finanelor publice 13. Sistemul financiar public 14. Sistemul financiar privat 15. Bugetul de stat 16. Bugetele locale 17. Formele de colectare a bugetelor 18. Formele de distribuire 19. Asigurrile sociale de stat 20. Beneficiarii asigurrilor sociale de stat 21. Formele asigurrilor sociale de stat 22. Contribuabilii asigurrilor sociale de stat 23. Creditul bancar i public. 24. Politica financiar

Aplicaii, teste pentru autoevaluare tema 1 1. Relaiile financiare presupun transferul de valoare exprimat n form bneasc ca fluxuri financiare de la persoanele fizice i juridice ctre stat. 2. Manifestate ca relaii economice aprute n procesul repartiiei produsului intern independent de voina i contiina oamenilor, finanele nu fac parte din baza economiei societii. 3. Funciile finanelor publice sunt de repartiie i de control. 4. Mecanismul financiar cuprinde toate fluxurile financiare, monetare de credit din cadrul economiei naionale, precum i modalitile de determinare, cuantificare i impulsionare a dezvoltrii economico-social, prin intermediul crora se constitue i se gestioneaz fondurile de resurse financiare ale statului i ale agenilor economici. 5. Apariia finanelor publice a fost generat de: a) apariia societii b) folosirea banilor c) apariia economiei de schimb d) scindarea societii n clase antagoniste 6. Care este concepia clasic a finanelor publice a) corespund perioadei mainismului b) corespund dezvoltrii monopolurilor c) corespunde secolului XX 7. Finanele publice prezint urmtoarele trsturi 1. sistem de relaii financiare 2. asigur formarea i repartizarea fondurilor de resurse financiare publice 3. satisfac numai nevoile legate de dezvoltarea economic i social a rii 4. sistem de relaii ce exprim schimbarea formei valorii 5. satisfac nevoile colective ale rii a) 2, 3, 4, 5 b) 2, 3, 4 c) 1, 2, 3, 4, 5, d) 2, 5 e) 1, 2, 5 8. Conceptul de finane publice, n statul modern, are un pronunat caracter: 1. juridic 2. economic 3. sociologic 4. politic a) 1, 2 b) 2, 3 c) 2, 4 d) 1, 2, 3, 4

9. Obiectul de studiu al finanelor este reprezentat de: a. politica financiar promovat de stat b. metodele de gestionare folosite n cadrul sectorului public c. metode i tehnici de analiz a echilibrului financiar al firmelor private d. nici una din variantele de mai sus 10. Principala destinaie a resurselor financiare n rile dezvoltate, cu economie de pia este: 1. nvmnt, sntate, cultur 2. aprare naional 3. ordine public 4. asigurri sociale i protecie social 5. gospodrie comunal i locuine 6. aciuni economice a) 1, 2, 3 b) 1, 3, 4 c) 1, 4, 5 d) 2, 4, 6 11. Scopul finanelor publice este: a) asigurarea unor condiii demne de via pentru toi cetenii rii b) consolidarea instituiilor rii c) preluarea de la contribuabili a impozitelor i taxelor d) ridicarea nivelului de informatizare 12. Controlul financiar nu se efectueaz: a) n faza repartiiei b) n faza schimbului c) n faza produciei d) n faza consumului e) se efectueaz n toate fazele de mai sus 13. Organele prin care se exercit controlul financiar: a) Parlamentul b) Curtea de Conturi c) Consiliul local d) Curtea European 14. La nivelul unei societi se disting urmtoarele categorii de nevoi: a) nevoi individuale b) nevoi colective c) nevoi private d) nevoi publice 15 Funcia de cretere a rentabilitii produselor proprii pe baza analizei costurilor este ndeplinit de: a) compartimentul de control financiar intern; b) compartimentul de previziune financiar;

c) d) e) 16

compartimentul de preuri i tarife; conducerea executiv a ntreprinderii; compartimentul de analiz economico-financiar

Deciziile privind repartizarea profitului la nivelul ntreprinderii au la baz tehnicile de execuie oferite de: a) investitori direci; b) evaluarea ntreprinderii; c) gestiunea financiar; d) managementul informaional; e) sindicatul salariailor. Principiile fiscalitii nu cuprind: a) neutralitatea msurilor fiscale n raport cu diferitele categorii de investitori i capitaluri; b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care s nu conduc la interpretri arbitrare; c) echitate fiscal la nivelul persoanelor fizice; d) eficiena impunerii prin asigurarea stabilitii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal; e) msuri aleatorii care s asigure echilibrul bugetar. Rolul finanelor se manifest ntr-o ntreprindere, n principal, la nivelul: a) consumului resurselor bneti; b) repartiiei resurselor de care dispune ntreprinderea; c) produciei de bunuri i servicii; d) circulaiei resurselor la nivelul ntreprinderii; e) managementului financiar-contabil. Sunt active amortizabile: a) terenurile, inclusiv cele amortizabile; b) tablourile i operele de art; c) investiiile efectuate la mijloacele fixe; d) fondul comercial; e) bunurile din domeniul public finanate din surse bugetare.

17

18

19

20. Avnd n vedere caracteristicile lor, relaiile financiare pot fi clasificate astfel: relaii financiare publice i relaii financiare...................... Rezolvri i rspunsuri: 1. adevrat 2. fals 3. adevrat 4. adevrat 5. d 6. a 7. e

8. b 9. a 10. b 11. a 12. e 13. b 14. d 15. b 16. c 17. c 18. b 19. c 20. private

Obiectivele leciei 2 Cheltuieli publice

Explicarea nsemntii cunotinelor financiare n manifestarea relaiilor social economice exprimate n form bneasc. Evidenierea coninutului economic al cheltuielilor publice n corelaie cu destinaia acestora. Importana rolului cheltuielilor publice n procesul reproduciei sociale.

Concepte cheie Cheltuieli publice

Cheltuieli curente i cheltuieli de capital Transferuri Fonduri de rezerv Cheltuieli definitive, temporare, virtuale Ponderea cheltuielilor publice Dinamica cheltuielilor publice Elasticitatea cheltuielilor publice

Tema 2 Cheltuieli publice 2.1. Notiuni generale Cheltuielile publice se manifesta ca relatii social-economice exprimate in forma baneasca, ce apar intre stat si persoane fizice si juridice in procesul repartizarii si utilizarii resurselor financiare publice, in vederea indeplinirii functiilor interne si exteme ale statului. Continutul economic al cheltuielilor publice este dependent de destinatia acestora. In unele situatii, cheltuielile publice pot exprima un consum definitiv de produs intern brut (ex.: cheltuielile curente ale institutiilor publice), iar in alte situatii pot exprima o avansare de produs intern brut (modalitatea de participare a statului la finantarea formarii brute de capital atat in sfera productiei materiale, cat si in sfera produciei nemateriale). Cheltuielile publice se manifesta la diferite niveluri organizatorice in stransa legatura cu institutiile publice finantate. Avand in vedere componenta sistemului unitar de bugete (conform Legii privind finantele publice), pe de o parte, nivelurile organizatorice de finantare si regimul transferurilor, pe de alta parte, cheltuielile publice pot fi neconsolidate si consolidate. Cheltuielile publice neconsolidate reprezinta suma cheltuielilor publice ale administratiilor centrale de stat, ale unitatilor administrativ-teritoriaie, ale fonduriior asigurarilor sociale de stat, ale fondurilor speciale, ale fondurilor autoritatilor supranationale. Cheltuielile pubiice consolidate se determina prin deducerea din cheltuielile publice neconsolidate a transferurilor efectuate intre diferitele categorii de bugete.

2.2. Clasificarea cheltuielilor publice 2.2. 2.2.1.

2.2.2.

2.2.2.1. Clasificatia economica ONU a cheltuielilor publice Cheltuieli ce reprezinta un consum final de venit national: bunuri si servicii publice (salarii, bunuri materiale, servicii, alte achizitii); dobanzi aferente datoriei publice; subventii de exploatare; alte transferuri curente; transferuri la alte niveluri ale bugetului national Cheltuieli ce reprezinta formare bruta de capital: investitii brute; cresterea stocurilor de materiale; achizitii de terenuri si de active necorporale; transferuri de capital.

2.2.2.2. Clasificatia economica a cheltuielilor publice ale Romaniei conform prevederilor legii bugetare Structura economica a cheltuielilor publice este urmatoarea: Cheltuieli totale, din care: Cheltuieli curente: cheltuieli de personal; cheltuieli materiale si servicii; subventii; prime acordate producatorilor agricoli; transferuri; dobanzi aferente datoriei publice s alte cheltuieli; rezerve;

Cheltuieli de capital; Imprumuturi acordate; Rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite, din care: rambursari de credite exteme; plati de dobanzi si comisioane la credite externe; rambursari de credite interne; plati de dobanzi si comisioane la credite interne.

2.2.2.3. Criterii functionale Criteriile utilizate sunt: domeniile; ramurile; sectoarele de activitate.

2.2.3. Clasificaia functionala a cheltuielilor publice ale Romaniei, in conformitate cu prevederile legii bugetare Partea I - Servicii publice generale Administratia Prezidentiala; Autoritatile legislative; Autoritatile judecatoresti; Alte organe ale autoritatilor publice; Autoritati executive. Partea a II-a - Aparare, ordine publica si siguranta nationala aparare nationala: administratie centrala; aparare nationala si operatiuni de mentinere a pacii; actiuni de integrare euro-atlantica si pentru constituirea fortei de reactie rapida; parteneriat pentru pace; plati efectuate in cadrul programului de redistribuire a fortei de munca (plati compensatorii); ordine publica si siguranta nationala: administratie centrala; politic; protectie si paza contra incendiilor; paza si supravegherea frontierei; jandarmerie; siguranta nationala; penitenciare; alte institutii si actiuni privind ordinea publica si siguranta nationala (plati compensatorii). Partea a III-a - Cheltuieli social - culturale Invatamant: administratie centrala; invatamant prescolar; invatamant primar si gimnazial; invatamant liceal, invatamant profesional; invatamant postliceal, invatamant special; invatamant superior; biblioteci centrale, universitare si pedagogice; internate, camine si cantine pentru elevi si studenti; servicii publice descentralizate; alte institutii si actiuni de invatamant. Sanatate: administratie centrala; spitale; sanatorii de recuperare si balneare; crese;


#  

centre de transfuzii sanguine; centre de sanatate; servicii publice descentralizate; alte institutii si actiuni sanitare.
 

"

administratie centrala; biblioteci publice nationale, muzee; teatre si institutii profesioniste de spectacole si concerte; culte religioase; activitatea sportiva, activitatea de tineret; servicii publice descentralizate; alte institutii si actiuni privind cultura, religia, activitatea sportiva

administratie centrala; alocatia de incredintare si plasament familial; alocatia de stat pentru copii; pensii, ajutoare, indemnizatii, sporuri IOVR, veterani de razboi si pe categorii de beneficiari; pensii militari; ajutor social; ajutoare speciale; centre de primire a minorilor; indemnizatii nevazatori salariati; ajutoare pentru sotiile de militari in termen; centre de primire, triere si cazare a persoanelor solicitante a statutului de refugiat; alocatia suplimentara pentru familiile cu copii; concediu platit pentru cresterea copilului pana la 2 ani; servicii publice descentralizate; programe de protectie sociala si integrare socioprofesionala a persoanelor cu handicap sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului; sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap; alte ajutoare, actiuni privind asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemizatii

Partea a IV-a - Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape Servicii si dezvoltare publica si locuinte administratie centrala; locuinte; alte actiuni privind dezvoltarea publica si locuintele. Mediu si ape dezvoltare surse de apa, acumulari si amenajari hidrotehnice; supraveghere si protectie mediu, reducerea si controlul poluarii; prospectiuni geologice privind sursele de apa; controlul activitatilor nucleare.

Partea a V-a - Actiuni economice Industrie: administratie centrala; prospectiuni si lucrari geologice pentru descoperirea de resurse minerale; combustibili minerali solizi; resurse minerale, altele decat combustibili; industrie prelucratoare; alte cheltuieli in domeniul industriei. Agricultura si silvicultura: administratie centrala; amendare soluri acide si alcaline; acoperire sume fixe la seminte; combatere daunatori si boli in sectorul vegetal; reproductie si selectie animale; programe pentru sustinerea preturilor la produsele agricole; subventionare dobanzi aferente creditelor bancare acordate producatorilor agricoli; alte programe pentru sprijinirea producatorilor agricoli; imbunatatiri funciare, irigatii, desecari si combatere a eroziunii solului; prevenirea si combaterea bolilor la animale si combaterea epizootiilor; silvicultura; alte unitati si actiuni din domeniul agriculturii si silviculturii; servicii publice descentralizate Transporturi si comunicatii: administratie centrala; aviatie civila; navigatie civila; drumuri s poduri; transport feroviar; transport in comun; aeroporturi de interes local; aviatie civila finantata din venituri cu destinatie speciala; comunicatii; alte cheltuieli.

Alte actiuni economice: administratie centrala; rezerve materiale nationale si de mobilizare; prevenirea si combaterea inundatiilor si ingheturilor; meteorologie si hidrologie; stimulare productie de export si a exportului; actiuni de cooperare economica intemationala; stimulare intreprinderi mici si mijlocii; sistemul national antigrindina; promovarea si dezvoltarea turismului;

Fondul National de Preaderare; alte cheltuieli pentru actiuni economice.

Partea a Vl-a - Alte actiuni Cercetare stiintifica: administrate centrala; cercetare fundamentala; cercetare aplicativa si experimentala; alte institutii si actiuni pentru cercetarea stiintifica. Alte actiuni: administratia centrala vamala si unitati teritoriale; sistemul national de decoratii; distrugerea tehnicii militare (an 1999); cheltuieli pentru aplicarea tratatelor internationale; protectie civila; executarea silita a creantelor bugetare; despagubiri civile, precum si cheltuieli judiciare si extrajudiciare derivate din actiuni in reprezentarea intereselor statului, conform dispozitiilor legale onorarii pentru expertizele contabile dispuse in cadrul procesului penal; dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei precum si a celorlalte unitati vamale; masuri active pentru combaterea somajului; zboruri speciale; Fondul Roman de Dezvoltare Sociala; alte cheltuieli. Partea a VII-a - Transferuri Transferuri din bugetul de transferuri din bugetul statului catre bugetul asigurarilor sociale de stat - transferuri din bugetul statului catre bugetele locale pentru partial din imprumuturi externe.
s

investitii

Partea a VIII-a - Imprumuturi acordate imprumuturi acordate pentru finalizarea unor obiective aprobate prin acorduri bilaterale si acorduri interguvemamentale; imprumuturi acordate persoanelor care beneficiaza de statutul de refugiati lipsite de mijloace de existenta; microcredite acordate persoanelor fizice care desfasoara activitati pe cont propriu aducatoare de venituri, in vederea intretinerii materiale. Partea a IX-a - Plati de dobanzi si alte cheltuieli dobanzi aferente datoriei publice interne; dobanzi aferente datoriei publice externe; cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de stat si de riscul garantiilor acordate de stat, in conditiile legii; diferente de curs aferente datoriei publice externe;

diferente de curs aferente datoriei publice interne; rambursairi de credite externe pentru importul de combustibili; dobanzi si comisioane aferente creditului extern pentru importul de combustibili.

Partea a X-a - Fonduri de rezerva fond de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului; fond de interventie la dispozitia Guvernului; fond la dispozitia Guvernului Romaniei pentru rclatiile cu Republica Moldova. Deficit

2.2.4. Criterii de natura financiara

A. In functie de momentul efectuarii: cheltuieli definitive: reprezinta punctul final al distribuirii resurselor financiare publice; reprezinta plati la scadente certe; atesta lichidarea completa a sarcinii statului - conform prevederilor bugetare; cuprind si cheltuieli curente; cuprind si cheltuieli de capital; sunt ca posturi distincte in bugetele pubiice; cheltuieli temporare: ele nu reprezinta cheltuieli certe, ci vor fi urmate de plati cu scadente certe: sunt specifice trezoreriei; sunt gestionate separat prin trezoreria publica; ele nu figureaza in bugetele publice (ex: finantarea rambursarii imprumuturilor si avansurilor anterior consimtite); cheltuieli virtuale sau posibile: reprezinta cheltuieli pe care statul se obliga sa le efectueze in anumite conditii (ex. garantiile acordate de stat pentru imprumuturi, in situatia in care debitorii girati devin insolvabili); cheltuieli ce se vor efectua pentru actiuni, obiective neprevazute. B. Dupa forma de manifestare: I. In functie de existenta contraprestatiei: cheltuieli cu contraprestatie: privesc serviciile publice sau administrative: remuneratii, servicii, prestatii, furnituri necesare bunei functionari achizitionare de : echipamente, aparatura, mobilier; - reprezinta incasarea unor sume datorate pentru anumite servicii prestate de stat: - comisioane la garantiile guvernamentale ale imprumuturilor; - dobanzi la imprumuturi acordate.

cheltuieli fara contraprestatie: reprezinta fmantare defmitiva fara un contraserviciu din partea colectivitatii; sunt cheltuieli de transfer care au caracter: - economic - catre persoane juridice: - alocatii bugetare; - subventii pentru acoperirea cheltuielilor de productie; - subventii pentru stimularea exportului; - subventii pentru redresare fmanciara; - subventii pentru restrangerea activitatii economice; - social catre persoane fizice: o burse, alocatii; o pensii, alocatii familiale; ajutoare; o indemnizatii de somaj; - catre colectivitatile locale - pentru finantare actiuni utile colectivitatii

In functie de rambursabilitate: cheltuieli definitive - nu presupun restituirea fondunlor banesti alocate de stat: creditele bugetare; subventiile - transferurile; bursele; pensiile; indemnizatiile s.a. cheltuieli provizorii - presupun rambursarea sau lichidarea obligatiei de furnizare produse sau servicii institutiilor statului: - imprumuturi; - avansuri. III. In functie de aria de manifestare: cheltuieli speciale - acele cheltuieli destinate unui anumit sector economic sau social; cheltuieli globale - au in vedere influenta tuturor cheltuielilor asupra : echilibrului general economic; conjuncturii economice.

II.

2.2.5. Criteriul rolului cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale cheltuieli reale (negative) - reprezinta un consum defmitiv de produs intern brut si cuprind: cheltuieli pentru intretinerea aparatului de stat; cheltuieli pentru plata anuitatilor, dobanzilor, comisioanelor la imprumuturile de stat intretinerea, dotarea armatei cu armament si tehnica militara. cheltuieli economice (pozitive): reprezinta acele cheltuieli care conduc la crearea de valoare adaugata: reprezinta o avansare de produs intern brut; cuprind investitii ale statului pentru: construirea de scoli, spitale, obiective culturale; construirea de drumuri, poduri s.a.; dezvoltarea, modernizarea unitatilor existente; infiintarea de unitati economice.

2.3. Categorii de cheltuieli 2.3.1. Categoriile de cheltuieli care se prevad in bugetele proprii ale judetelor pe anul in curs: 1. Autoritati executive 2. Invatamant. - Invatamant special; 3. Cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret: - Biblioteci publice judetene; - Muzee; - Teatre si institutii profesioniste de spectacole si concerte; - Scoli populare de arta; - Centre de conservare si de valorificare a traditiei si creatiei populare; - Culte religioase; - Activitate sportiva; - Alte institutii si actiuni privind cultura, religia si activitatea sportiva si tineret; 4. Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii: - Sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului; - Servicii publice specializate pentru protectia copilului; - Alte actiuni privind asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemniza 5. Servicii si dezvoltare publica si locuinte: Alimentari cu apa, statii de epurare pentru ape uzate, colectoare, stati pompare; Retele, centrale si puncte termice; Canalizare; Amenajari hidrotehnice de interes local, in intravilan; Alte actiuni privind servicii, dezvoltare publica si locuinte; 6. Agricultura si silvicultura: - Combaterea daunatorilor si a bolilor m sectorul vegetal - servicii public protectie a plantelor; 7. 8. 9. Transporturi si comunicatii: Aviatie civila; Drumuri si poduri; Alte cheltuieli in domeniul transporturilor si comunicatiilor; Alte actiuni economice: Prevenirea si combaterea inundatiilor si gheturilor; Sustinerea programelor de dezvoltare regionala;

Alte actiuni: Comandamente militare; Protectia civila; Alte cheltuieli; 10. Fond pentru garantarea imprumuturilor externe, a dobanzilor si comisioanelor aferente 11. Dobanzi aferente datoriei publice si alte cheltuieli:

Dobanzi aferente datoriei publice locale interne; Dobanzi aferente datoriei publice locale externe; Cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de valoare; Diferente de curs aferente datoriei publice locale externe; 12. Plati de dobanzi si comisioane: Dobanzi aferente imprumuturilor din fondul de tezaur; Dobanda datorata trezoreriei statului in cadrul planului de redresare; 13. Rambursari imprumuturi: Rambursare imprumuturi acordate din fondul de tezaur; Rambursare imprumuturi acordate din trezoreria statului; Rambursare imprumuturi interne pentru investitii; Rambursare imprumuturi externe pentru investitii; 14. Fondul de rezerva bugetara: - Fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliilor judetene; 15. Cheltuieli cu destinatie speciala: Servicii publice finantate din taxe speciale; Cheltuieli din Fondul special al drumurilor publice; Cheltuieli din Fondul de interventie; Cheltuieli din Fondul pentru locuinte; Cheltuieli din amortizarea mijloacelor fixe; Cheltuieli din donatii si sponsorizari; Cheltuieli din sume acordate de persoane juridice si fizice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de interes public; Cheltuieli pentru finantarea Programului de pietruire a dmmurilor comunale si alimentarea cu apa a satelor; Cheltuieli pentru finantarea actiunilor privmd reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu destinatie de locuinta; Cheltuieli pentru investitii din venituri realizate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat.

2.3.2. Categoriile de cheltuieli care se prevad in bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor Municipiului Bucuresti si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti: Autoritati executive. Invatamant: Invatamant prescolar; Invatamant primar si gimnazial; Invatamant liceal; Invatamant profesional; Invatamant postliceal; Invatamant special; Internate, camine si cantine pentru elevi (alocatii de la bugetele locale in completarea veniturilor proprii);

Sanatate (cheltuielile creselor, cele pentru drepturile donatorilor onorifici de sange ce se acorda potrivit Legii nr. 4/1995 privind donarea de sange, utilizarea terapeutica a sangelui uman si organizarea transfuzionala in Romania, precum si alte cheltuieli care se pot suporta in conformitate cu prevederile Legii asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997, cu modificarile ulterioare): Crese; Alte institutii si actiuni sanitare; Cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret: Biblioteci publice comunale, orasenesti, municipale; Muzee; Teatre si institutii profesioniste de spectacole si concerte; Scoli populare de arta; Case de cultura; Camine culturale; Culte religioase; Activitatea sportiva; Activitatea de tineret; Alte institutii si actiuni privind cultura, religia si activitatea sportiva de tineret; Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii: Centre de ingrijire si asistenta; Centre-pilot de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap; Centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap; Centre de integrare pri.ni terapie ocupationala; Centre de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica; Cantine de ajutor social; Ajutor social; Sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului; Indemnizatii de nastere; Servicii publice specializate pentru protectia copilului; Camine pentru persoane varstnice; Drepturile asistentului personal pentru copii si adulti cu handicap grav; Alte actiuni privind asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii Servicii si dezvoltare publica si locuinte: Intretinerea si repararea strazilor; Iluminat; Salubritate; Intretinere gradini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive si de agrer Locuinte; Alimentari cu apa, statii de epurare pentru ape uzate, colectoare, si pompare; Retele, centrale si puncte termice; Canalizare; Amenajari hidrotehnice de interes local, in intravilan;

Introducere de gaze naturale in localitati; Electrificari rurale; Alte actiuni privind servicii, dezvoltare publica si locuinte; Agricultura si silvicultura: Combaterea daunatorilor si a bolilor in sectorul vegetal - servicii publice de protectie a plantelor; Puncte de insamantari artificiale; Circumscriptii sanitar-veterinare (exclusiv epizootii); Centre locale de consultanta agricola: Transporturi si comunicatii: Drumuri si poduri; Transportul in comun; Alte cheltuieli in domeniul transporturilor si comunicatiilor; Alte actiuni economice: Prevenirea si combaterea inundajiilor si gheturilor; Sustinerea prograraelor de dezvoltare regionala; Alte cheltuieli pentru actiuni economice; Alte actiuni: Comandamente militare; Protectia civila; Fondul Roman de Dezvoltare Sociala; Alte cheltuieli; Fond pentru garantarea imprumuturilor externe, a dobanzilor si comisioanelor aferente. Transferuri catre alte bugete: Transferuri din bugetele locale catre bugetul Fondului de asigurari sociale de sanatate; Transferuri din bugetele locale pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului; Dobanzi aferente datoriei publice si alte cheltuieli: Dobanzi aferente datoriei publice locale interne; Dobanzi aferente datoriei publice locale externe; Cheltuieli ocazionate de ernisiunea si plasarea titlurilor de valoare in conditiile legii; Diferente de curs aferente datoriei publice locale externe; Plati de dobanzi: Dobanzi aferente imprumuturilor din fondul de tezaur; Dobanda datorata trezoreriei statului in cadrul planului de redresare;

Rambursari imprumuturi acordate: Rambursare imprumuturi acordate din fondul de tezaur; Rambursare imprumuturi acordate din trezoreria statului; Rambursare Tmprumuturi interne pentru investitii; Rambursare imprumuturi externe pentru investitii;

Fondul de rezerva bugetara: Fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliilor locale; Cheltuieli cu destinatie speciala: Servicii publice fmantate din taxe speciale; Cheltuieli din fondul pentru drumurile publice; Cheltuieli din fondul de interventie; Cheltuieli din fondul pentru locuinte; Cheltuieli din amortizarea mijloacelor fixe; Cheltuieli din donatii si sponsorizari; Cheltuieli din sume acordate de persoane juridice si fizice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de interes public; Cheltuieli pentru finantarea Programului de pietruire a drumurilor comuna alimentarea cu apa a satelor; Cheltuieli pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu destinatie de locuinta; Cheltuieli pentru achizitionarea de aparatura medicala pentru spitalele publice Cheltuieli pentru investitii din venituri realizate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat* ;

2.3.3. Categoriile de cheltuieli care se prevad in bugetul Fondului de asigurari sociale de sanatate: Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/26.04.2001, anex 10 n structura economica si in structura functionala sunt urmatoarele CHELTUIELI - TOTAL: CHELTUIELI CURENTE; CHELTUIELI DE PERSONAL; CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII; CHELTUIELI DE CAPITAL;

'

&

CHELTUIELI CURENTE; CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII; SERVICII MEDICALE SI MEDICAMENTE; CHELTUIELI CURENTE; CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII; Materiale si prestari servicii cu caracter medical;

CHELTUIELI CURENTE; CHELTUIELI DE PERSONAL; CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII;

CHELTUIELI DE CAPITAL; CHELTUIELI DE ADMINISTRARE A FONDULUI; CHELTUIELI CURENTE; CHELTUIELI DE PERSONAL ; CHELTUIELI DE PERSONAL; Cheltuieli cu salariile; Contributii pentru asigurari sociale de stat; Cheltuieli pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj; Deplasari, detasari, transferari: Deplasari, detasari, transferari in tara; Deplasari in strainatate; Contribute pentru constituirea Fondului de asigurari sociale de sanatate CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII: Cheltuieli pentru intretinere si gospodarie; Materiale si prestari de servicii cu caracter functional; Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata si echipamente; Reparatii curente; Reparatii capitale; Carti si publicatii; Alte cheltuieli; CHELTUIELI DE CAPITAL: - Investitii ale institutiilor publice din total capital: - Administrate centrala; - Servicii publice descentralizate; FONDURI DE REZERVA - Fondul de rezerva al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate; - Fondul de rezerva la dispozitia caselor de asigurari de sanatate judetene si a Municipiului Bucuresti; EXCEDENT/DEFICIT 2.3.4. Categoriile de cheltuieli care se prevad in bugetul Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic: Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 16/26.04.2001, anexa nr. 11 in structura economica si in structura functionala, sunt urmatoarele: CHELTUIELI - TOTAL CHELTUIELI CURENTE; - TRANSFERURI; Transferuri consolidabile - CHELTUIELI DE CAPITAL;

INDUSTRIE; CHELTUIELI DE CAPITAL;

Investitii ale regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale si societatilor comerciale cu capital majoritar de stat. Electricitate si alte forme de energie: TRANSFERURI CATRE BUGETELE LOCALE: Transferuri consolidabile: Transferuri din bugetul Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic catre bugetele locale; EXCEDENT / DEFICIT 2.3.5. Categoriile de cheltuieli care se prevad in bugetul Fondului special al drumurilor publice: CHELTUIELI - TOTAL CHELTUIELI CURENTE; - CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII CHELTUIELI DE CAPITAL; a) Pentru drumurile nationale: ACTIUNI ECONOMICE; TRANSPORTURI SI COMUNICATII; CHELTUIELI CURENTE; CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII; Reparatii curente; Reparatii capitale; CHELTUIELI DE CAPITAL; Investitii ale regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale si societatilor comerciale cu capital majoritar de stat; Drumuri si poduri; EXCEDENT/DEFICIT. 2.3.6. Categoriile de cheltuieli protejarea asiguratilor : care se prevad in bugetul Fondului special pentru

CHELTUIELI - TOTAL CHELTUIELI CURENTE: TRANSFERURI;

ALTE ACTIUNI ECONOMICE; CHELTUIELI CURENTE; TRANSFERURI - Transferuri neconsolidate Despagubiri datorate in caz de faliment al societatilor de asigurari EXCEDENT/DEFICIT

2.4. Indicatori de analiza ai cheltuielilor publice 2.4.1. Nivelul cheltuielilor publice

Nivelul cheltuielilor publice se apreciaza pe baza urmatorilor indicatori: Volumul cheltuielilor publice, in expresie nominala si reala; Ponderea cheltuielilor publice in PIB; Volumul cheltuielilor publice ce revine in medie pe un locuitor. Analiza cheltuielilor publice serveste, printre altele, si la caracterizarea politicii financiare a fiecarui stat in diferite perioade. Aprecierea efectelor interventiei statului in viata ala si in economie presupune cunoasterea volumului cheltuielilor publice. Indicatorul volumul cheltuielilor publice in expresie nominala (in preturile curente anului considerat, in moneda nationala) se noteaza Cpn. Dar preturile curente sunt influentate de inflatie si, pentru exprimarea efortului financiar real, cheltuielile publice se calculeaza in preturi constante, care exprima volumul cheltuielilor publice in expresie la, care se noteaza cu Cpr. Transformarea valorilor din preturi curente in preturi constante se efectueaza cu ajutorul indicelui PIB deflator, care masoara modificarea nivelului general al costurilor in anul considerat fata de anul de baza. Pentru calcularea cheltuielilor publice reale (Cpr) pentru anul "t(0)" si pentru anul "t(i)" se utilizeaza urmatoarele relatii de calcul: C p r (0) = C p n (0) : I p (0) , unde C p n (0) - cheltuielile publice nominale ale anului "t(0)"; I p (0) - indicele preturilor, iar pentru anul " t(1) " C p r (1) = C p n (1) : I p (1) semnificatiile indicatorului sunt asemanatoare cu cele de mai sus, dar aplicabile anului curent Indicatorul care poate exprima o caracterizare a nivelului cheltuielilor publice in fiecare stat intr-o anumita perioada este ponderea cheltuielilor publice in PIB. Astfel: Cp/PIB = Cpn / PIBn . 100, Cp/PIB- ponderea cheltuielilor publice in PIB; Cpn - cheltuielile publice in expresie nominala; PlBn - produsul intern brut exprimat in preturi curente. Un alt indicator il constituie cheltuielile publice medii pe un locuitor, care se poate exprima in moneda nationala sau in una de circulate internationala, respectiv $ SUA. Relatia de calcul este urmatoarea: Cp/loc = Cpn : P , unde, cheltuieli publice medii pe un locuitor; - cheltuieli publice exprimate in preturi curente; - populatia (numar de locuitori). Pentru exprimarea acestui indicator in $ SUA se recurge la cursul de schimb relatia de calcul
$

fiind: Cp$/loc = Cpn:P:Cs

2.4.2. Structura cheltuielilor publice Analiza cheltuielilor publice ale unei tari poate fi efectuata atat din punct de vedere global, pc baza nivelului total al acestora, cat i dm punct de vedere al structurii lor diferite categorii, in cadrul unui criteriu de clasificare adoptat (economic, functional s.a.) In acest scop este necesara stabilirea ponderii fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora, pe baza relatiei: gsCpi = (Cpi / Cpt) x 100 unde: gsCpi - ponderea cheltuielii publice "i" in totalul cheltuielilor publice; Cpi - cheltuiala publica "i" (cheltuielile componente, in functie de criteriul de clasificare); Cpt cheltuieli publice totale. Cu ajutorul acestui indicator, se poate stabili in ce proportie au fost orientate resure financiare ale statului spre anumite obiective: sociale, administrative, economice. Spre exemplu, in tarile dezvoltate locul principal il ocupa cheltuielile pentru securitate sociala si bunastare, pentru educatie, iar in tarile in curs de dezvoltare, cheltuielile pe servicii publice generale si ordine publica. Nu este o regula, acest fapt depinde si de situatia politica, economica si sociala ce caracterizeaza statele respective.

2.4.3. Dinamica cheltuielilor publice Dinamica cheltuielilor publice exprima modificarile care intervin in cuantumul si structura acestora in decursul unui interval de timp. Pentru o perioada considerata, indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt: Cresterea nominala si reala a cheltuielilor publice in marime absoluta si in marimerelativa; Modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB; Modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor; Modificarea structurii cheltuielilor publice; Indicatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea PIB (coeficient de devansare); Elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB

Elasticitatea cheltuielilor publice fa de PIB

Cand e > 1, aceasta exprima tendinta de utilizare intr-o mai mare masura a PIB pentru finantarea cheltuielilor publice. Cheltuielile publice sunt elastice fata de PIB. Daca e < 1, aceasta exprima tendinta de restrangere a proportiei cheltuielilor publice in PIB. Cheltuielile publice sunt inelastice fata de PIB

Lista subiectelor posibile

1. Clasificarea cheltuielilor publice 2. Cheltuieli curente i cheltuieli de capital 3. Criterii funcionale ale cheltuielilor 4. Cheltuieli social culturale 5. Transferuri 6. mprumuturi acordate 7. Pli de dobnzi 8. Fonduri de rezerv 9. Cheltuielile privind aprarea, ordinea public i sigurana naional 10. Cheltuielile privind serviciile publice generale 11. Cheltuielile privind aciunile economice 12. Cheltuielile publice n expresie nominal 13. Cheltuielile publice medii pe locuitor 14. Structura cheltuielilor publice 15. Dinamica cheltuielilor publice 16. Modificarea ponderii cheltuielilor publice n PIB 17. Modificarea structurii cheltuielilor publice 18. Modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor 19. Creterea nominal i real a cheltuielilor publice 20. Elasticitatea cheltuielilor publice fa de PIB

Aplicaii, teste pentru autoevaluare tema 2 1. 2. 3. 4. Mecanismul financiar nu are n vedere relaiile de pia Mecanismul financiar are n vedere creterea produsului intern brut n condiiile asigurrii echilibrului economico-financiar, valutar, monetar, precum i a unei eficiene ridicate. Creditul bancar se acord pentru obiective precise, pe termen limitat, pe baz de garanii materiale, sunt purttoare de dobnzi. Asigurrile de bunuri, persoane, rspundere civil nu se fac n caz de calamiti, dezastre naturale, accidente, evenimente n viaa omului. 5. Orientrile moderne privind eficiena cheltuielilor publice presupun: 1. serviciile publice nu trebuie s fie furnizate ntotdeauna n mod gratuit 2. Serviciile publice trebuie s fie furnizate ntotdeauna n mod gratuit 3. oriunde este posibil, furnizarea public de servicii s fie nlocuit de cea privat 4. toi productorii de servicii publice trebuie sa-i maximizeze profitul a. 1,3 b. 1,4 c. 1,5 d. 2,3 e. 2,5 6. Cheltuielile bugetare : cuprind i venituri proprii ale institiiilor publice au o sfer mai larg dect cele publice au aceeai sfer cu cele publice au o sfer mai restrns dect cele publice cheltuielile bugetare sunt aprobate de ctre organul legislativ sub forma debitelor bugetare 7. Cnd elasticitatea cheltuielilor publice n raport cu produsul intern brut este mai mare dect 1; exist tendina de utilizare ntr-o mai mare msur a PIB, pentru finanarea cheltuielilor publice produsul intern brut crete ntr-un ritm superior cheltuielilor publice tendina de utilizare a PIB pentru finanarea cheltuielilor publice rmne constant cheltuielile publice cresc n acelai ritm cu PIB Rolul social ndeplinit de cheltuielile publice pentru aciuni social culturale este evideniat prin: stimularea sporirii produciei asistena medical a indivizilor ridicarea nivelului cultural, artistic i de civilizaie educaia i instrucia copiilor i a tinerilor 8.

a. b. c. d. e.

a. b. c. d.

a. b. c. d.

9. Caracteristicile subveniilor ajutoare financiare directe din partea statului sunt urmtoarele: a. fr afectaie special b. necondiionate

c. caracter discreionar d. acord bilateral i cu contraprestaie e. ajutor rambursabil 10. Despre investiia intelectual se fac urmtoarele afirmaii: a. reprezint o avansare de venit naional b. are caracterul unei investiii pe termen scurt c. poate fi corectat cu ajutorul reciclrii cunotinelor, al mbogirii sistematice a acestora n funcie de cerinele economiei i ale dezvoltrii tiinei i tehnicii d. este o cheltuial pentru nvmnt i pregtire profesional, efectuat cu scopul educaiei, instruirii i calificrii forei de munc 11. Mediul nconjurtor este un bun public pur pentru c: chiar dac este consumat de ctre unul, el rmne disponibil i pentru alii depinde de nivelul salarizrii funcionarilor publici consumatorul nu se poate exclude pe el nsui de la utilizarea unui bun public pur nu are caracter permanent 12. Organele puterii i administraiei publice sunt: organele puterii judectoreti organele executive centrale i locale poliia jandarmeria 13. Creterea resurselor financiare publice este determinat de: factori monetari factori politici i militari factori sociale toate categoriile de factori de mai sus influeneaz creterea resurselor financiare publice

a. b. c. d.

a. b. c. d.

a. b. c. d.

14. n categoria resurselor financiare publice interne nu se include: a. impozitele b. salariile personalului angajat la instituiile publice c. taxele d. emisiunea de bani fr acoperire 15. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat cu privire la sfera de cuprindere a cheltuielilor publice i cea a cheltuielilor bugetare? a) b) c) d) e) cheltuielile publice sunt mai cuprinztoare, incluznd cheltuielile bugetare sfera de cuprindere a cheltuielilor bugetare este aceeai cu cea a cheltuielilor publice sfera de cuprindere a cheltuielilor publice nu se intersecteaz cu cea a cheltuielilor bugetare cheltuielile bugetare sunt mai cuprinztoare, incluznd cheltuielile publice nici una dintre afirmaiile de mai sus nu este adevrat

16. Care dintre urmtorii indicatori nu se ncadreaz n grupa indicatorilor de analiz a dinamicii cheltuielilor publice? a) b) c) d) e) cheltuieli publice medii pe locuitor, exprimate n $/loc modificarea nominal a volumului cheltuielilor publice modificarea real a ponderii cheltuielilor publice n PIB coeficientul de devansare a creterii cheltuielilor publice fa de creterea PIB elasticitatea cheltuielilor publice n raport cu PIB

17. Prin cheltuielile publice: a) se acoper satisfacerea unor preferine individuale, avnd la baz opiunea individual; b) se concretizeaz prima faz a funciei de repartiie a finanelor publice i anume, cea de mobilizare a resurselor la fondurile financiare publice; c) se efectueaz direct de ctre beneficiarul bunurilor i serviciilor, cunoscnd preul acestora; d) privesc finanarea de bunuri i servicii publice, precum i efectuarea de transferuri n scopuri sociale; e) se transpune n practic politica n domeniul canalelor de procurare a resurselor financiare publice.

18. Care dintre urmtoarele enunuri cu privire la cheltuielile publice nu este adevtar? a) mrimea lor depinde de: potenialul economic al rii, de gradul de consimire a contribuabililor la plata impozitelor i de nclinaia populaiei spre consumul de bunuri i servicii publice; b) urmresc satisfacerea unor preferine colective, stabilite pe baza opiunilor colective; c) sunt efectuate de stat, ca intermediar, astfel c beneficiarii lor nu cunosc preul serviciilor publice furnizate; d) se efectueaz n scopul finanrii de bunuri i servicii publice, precum i pentru redistribuirea veniturilor n societate; e) privesc pli efectuate de populaie, pentru a primi n schimb servicii i bunuri publice. 19. Care dintre criteriile de clasificare a cheltuielilor publice, le mparte n: temporare, virtuale, definitive? a) criteriul administrativ; b) criteriul financiar; c) criteriul funcional; d) criteriul referitor la rolul lor n viaa economic i social; e) criteriul economic. 20. Cheltuielile publice consolidate se determin prin deducerea din cheltuielile publice.. a transferurilor efectuate ntre diferitele categorii de bugete.

Rezolvri i rspunsuri:

1. fals 2. adevrat 3. adevrat 4. fals 5. a 6. b 7. b. 8. a 9. b 10. a 11. a 12. b 13. d 14. d 15. d 16. a 17. a 18. c 19. b 20. neconsolidate

Obiectivele leciei 3 Resursele financiare publice

Importana resurselor financiare pentru realizarea obiectivelor economice i sociale. nelegerea rolului important al prelevrilor cu caracter obligatoriu n elaborarea politicii bugetare. nelegerea importanei elasticitii resurselor financiare publice pe piaa intern.

Concepte cheie Resursele financiare publice

Resurse financiare Resurse ordinare i extraordinare Venitul general i specific Impozite Contribuii Taxa pe valoare adugat Accize Indicatori de analiz

Tema 3 Resursele financiare publice

Resursele organismelor fara scop lucrativ; Resursele populatiei. Resursele financiare publice cuprind: Resursele administratiei centrale de stat; Resursele administratiei locale de stat; Resursele asigurarilor sociale de stat; Resursele fondurilor speciale; Resursele institutiilor publice cu caracter autonom.

3.2. Structura resurselor financiare publice

3.2.1.

3.2.2. Structura resurselor bugetului asigurarilor sociale de stat

3.2.3. Structura resurselor bugetelor locale

3.2.4. Structura resurselor fondurilor cu destinaie special

3.3. VENITURI I. VENITURI CURENTE A. VENITURI FISCALE A l. IMPOZITE DIRECTE IMPOZITUL PE PROFIT IMPOZITUL PE SALARII Impozitul pe salarii - total IMPOZITUL PE VENIT Impozit pe venituri din activitati independente; Impozit pe venituri din salarii; Impozit pe venituri din cedarea folosintei bunurilor; Impozit pe venituri din dividende; Impozit pe venituri din dobanzi; Impozit pe alte venituri. Impozit pe venit din pensii; Impozitul pe veniturile obtinute din jocurile de noroc, din premii si din prime in bani si/sau natura; Impozitul pe veniturile obtinute din transferal dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si vanzarea partilor sociale; Regularizari; Impozitul pe veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala; Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice nerezidente; COTE SI SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT (se scad) Cote defalcate din impozitul pe venit (se scad); Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (se scad); Sume defalcate din impozitul pe venit pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei (se scad); ALTE IMPOZITE DIRECTE Impozitul pe veniturile realizate de persoanele juridice nerezidente; Impozitul pe profit obtinut din activitati comerciale ilicite sau din nerespectarea Legii privind protectia consumatorilor; Impozitul pe dividende de la societatile comerciale; Contributia agentilor economici pentru invatamantul de stat; Alte incasari din impozite directe;

CONTRIBUTII Contributia pentru pensia suplimentara; Contributia agentilor economici pentru persoanele cu handicap; A2. IMPOZITE INDIRECTE

TAXA PE VALOAREA ADAUGATA TVA incasata; Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale (se scad); ACCIZE TAXE VAMALE Taxe vamale de la persoane juridice; Taxe vamale si alte venituri incasate de la persoane fizice prin unitatile vamale; ALTE IMPOZITE INDIRECTE Taxe pentru jocurile de noroc; Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare; Taxa pentru activitatea de prospectiune, explorare si exploatare a resurselor minerale; Taxe judiciare de timbru; Taxe de timbru pentru activitatea notariala; Taxe extrajudiciare de timbru; Amenzi judiciare; Venituri din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat; Taxa asupra unor activitati daunatoare sanatatii si din publicitatea lor; Taxa de timbru social asupra valorii automobilelor noi din import; Contributia agentilor economici din turism; Impozitul pe titeiul din productia sj gazele naturale; Taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc; Taxe de autorizare pentru comercialiazarea alcoolului, bauturilor alcoolice, produselor din tutun si a cafelei; Venituri cu destinatie speciala din comisionul pentru servicii vamale; Venituri cu destinatie speciala din cotele aplicate asupra veniturilor realizate in domeniul aviatiei civile; Alte incasari din impozite indirecte. B. VENITURI NEFISCALE VARSAMINTE DIN PROFITUL NET AL REGIILOR AUTONOME VARSAMINTE DE LA INSTITUTIILE PUBLICE Taxe de metrologie; Taxe pentru prestatiile efectuate si pentru eliberarea autorizatiilor de transport in trafic international; Taxe consulare; Taxe pentru analize efectuate de laboratoare, altele decat cele sanitare, de pe langa instirutii; Taxe si alte venituri din protectia mediului; Varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate; Varsaminte din veniturile institutiilor publice si activitatilor autofinantate; Alte venituri de la institutiile publice. DIVERSE VENITURI Venituri din aplicarea prescriptiei extinctive; Venituri din araenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale; Incasari din cota retinuta, conform Codului Penal; Restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti;

Venituri din concesiuni; Penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe; Incasarea dobanzilor aferente ratelor lunare din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului; Varsaminte de la persoane juridice, pentru persoane cu handicap neincadrate; Incasari din valorificarea bunurilor consfiscate, abandonate si alte sume constatate o data cu confiscarea potrivit legii; Venituri realizate din incasarea debitelor evidentiate in bilanturile de lichidare a patrimomului fostelor cooperative agricole de productie; Venituri din dividende; Incasari din alte surse;

II. VENITURI DIN CAPITAL VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI ALE STATULUI Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice; Venituri din dividende; Incasari din alte surse; III. VENITURI DIN CAPITAL VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI ALE STATULUI Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice; Venituri din valorificarea stocurilor de la rezervele materiale nationale si de mobilizare; IV. DONATII SI SPONSORIZARI Donatii V. INCASARI DIN RAMBURSAREA IMPRUMUTURILOR ACORDATE Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru finalizarea unor obiective aprobate prin conventii bilaterale si acorduri interguvernamentale; Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate persoanelor care beneficiaza de statutul de refugiat; Incasari din rambursarea imprumuturilor pentru finantarea lucrarilor agricole; Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru acoperirea arieratelor catre CONEL si ROMGAZ; Incasari din rambursarea imprumuturilor din fondul de redresare financiara; Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru proiecte de investitii in turism;

3.3.2. Componena veniturilor Componenta veniturilor care se prevad in bugetele proprii ale judetelor este evidentiata in Iegea bugetului de stat pe anul 2001, astfel: Impozitul pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor judetene; Alte impozite directe: a) Alte incasari din impozite directe; Alte impozite indirecte: a) Taxe de timbru pentru contestatiile si plangerile asupra sumelor constatate si aplicate prin acte de control sau de impunere. Varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judetene; Varsaminte de la institutiile publice: Venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal - servicii publice de protectie a plantelor; Alte venituri de la institutiile publice; Diverse venituri: Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri; Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale; Restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti; Venituri din concesiuni si inchirieri; Incasari din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii; Incasari din alte surse; Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului: Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice (de subordonare judeteana); Venituri din privatizare; Venituri cu destinatie speciala: Taxe speciale; Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat; Venituri din fondul pentru drumurile publice; Venituri din fondul de interventie; Venituri din fondul pentru locuinte; Venituri din amortizarea mijloacelor fixe; Donatii si sponsorizari; Sume acordate de persoane juridice si fizice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de interes public; Venituri pentru finantarea Programului de pietruire a drumurilor comunale si alimentarea cu apa a satelor; Venituri pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al contructiilor existente cu destinatie de locuinta; Cote si sume defalcate din impozitul pe venit:

Cote defalcate din impozitul pe venit; Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echiiibrarea bugetelor locale; Sume alocate de Consiliul judetean din cota defalcata din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale si a bugetului propriu Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru bugete locale. Subventii primite din bugetul de stat: Subventii primite de bugetele locale pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe; Subventii primite de bugetele locale pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului; Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea elaborarii si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism; Subventii primite de bugetele locale pentru aeroporturi de interes local. Subventii primite de la alte bugete: Subventii primite de la alte bugete locale pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului. Componenta veniturilor care se prevad in bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor Municipiului Bucuresti si al Consiliul general al Municipiului Bucuresti este evidentiata in Legea bugetului de stat pe anul 2001, astfel: Impozitul pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale. Impozite si taxe de la populatie: Impozitul pe cladiri de la persoane fizice; Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice; Impozitul pe terenuri de la persoane fizice; Alte impozite si taxe de la populatie; Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat. Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice: Impozitul pe cladiri de la persoane juridice; Impozitul pe teren de la persoane juridice; Alte impozite directe: Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice; Alte incasari din impozite directe; Impozitul pe spectacole. Alte impozite indirecte: Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare; Taxe de timbru pentru constestatiile si plangerile asupra sumelor constatate si aplicate prin acte de control sau impunere; Taxe extrajudiciare de timbru; Alte incasari din impozite indirecte;

Varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale. Varsaminte de la institutiile publice: Alte venituri privind circulatia pe drumurile publice; Venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor bolilor in sectorul vegetal - servicii publice de protectie a plantelor; Veniturile punctelor de insamantari artificiale; Veniturile circumscriptiilor sanitar-veterinare; Varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate Contribute datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor cu ajutor social; Contributia lunara a parintilor sau sustinatorilor legali pentru intretinerea copiilor in crese; Alte venituri de la institutiile publice Diverse venituri; Venituri din recuperarea cheltuielilorde judecata, imputatii si despagubiri; Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale; Restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti Venituri din concensiuni si inchirieri; Penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe; Incasari din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii; Venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor cooperative agricole de productie; Incasari din alte surse; Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului: Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice; Venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului; Venituri din privatizare; Venituri cu destinatie speciala: Taxe speciale; Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat; Venituri din fondul pentru drumurile publice; Venituri din fondul de interventie; Venituri din fondul pentru locuinte; Venituri din amortizarea mijloacelor fixe; Donatii si spononzari; Sume acordate de persoane juridice si fizice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de interes public; Venituri pentru finantarea Prograraului de pietruire a drumurilor comunale si alimentarea cu apa a satelor; Venituri pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu destinatie de locuinta;

Venituri din mchirierea, vanzarea si concensionarea unor bunuri aflate in administrarea spitalelor publice; Cote si sume defalcate din impozitul pe venit: Cote defalcate din impozitul pe venit; Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale; Sume defalcate din impozitul pe venit pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei; Sume alocate de Consiliul judetean din cota defalcata din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale si a bugetului propriu Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru bugetele locale. Subventii primite din bugetul de stat: Subventii primite de bugetele locale pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe; Subventii primite de bugetele locale pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului; Subventii primite de bugetele locale pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap; Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea elaborarii si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism; Subventii primite de la alte bugete: Subventii primite de la bugetul Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic; Subventii primite de la alte bugete locale pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului.

3.4. Indicatori de analiz a resurselor financiare publice 3.4.1. Indicatori de nivel Indicatorii utilizati in analiza nivelului resurselor financiare publice sunt: volumul resurselor financiare publice exprimat in marimea nominala (preturi curente, RFP n( 0 ) si RFP n( 1 ) ) si in marimea reala (preturi constante, RFP r( 0 ) si RFP r( 1 ) ) Determinarea volumului resurselor financiare publice in marime reala are in vedere utilizarea indicelui de crestere a preturilor. Relatiile de calcul sunt: RFP r( 0 ) = RFP n( 0 ) : I p ( 0) ; RFP r( 1 ) = RFP n( 1 ) : I p ( 1) unde, RFP n( 0 ) = RFP n( 1 ) reprezinta resursele financiare publice ale anilor t (0) si t (1) exprimate in preturi curente; RFP r( 0 ) = RFP r( 1 ) reprezinta resursele financiare publice ale anilor t (0) si t (1) exprimate in preturi constante;

Ip(0) si Ip(1) reprezinta indicele de crestere a preturilor anilor (0) si (1). ponderea resurselor financiare publice in produsul intern brut calculata conform relatiei: RFP/PIB x 100, unde RFP - resursele financiare publice ale perioadei analizate; PIB - produsul intern brut al aceleiasi perioade marimea resurselor financiare publice medii pe locuitor. Acest indicator se poate exprima in moneda nationala, iar, pentru a se asigura comparabilitatea internationala, el se poate exprima si intr-o moneda de circulatie internationala relativ stabila, de regula, dolarul american. Astfel, pentru primul caz, relatia de calcul este : RFP/loc = RFP : P, unde RFP/loc - resursele financiare publice medii pe locuitor, exprimate in moneda nationala; P - numarul de locuitori in perioada analizata; RFP - resursele financiare publice ale perioadei analizate. Pentru cel de-al doilea caz, relatia de calcul este : RFP$ SUA/loc - RFP : P : Cs, unde RFP $/loc - resursele financiare publice medii pe locuitor, exprimate in $ SUA; Cs - cursul de schimb al monedei nationale comparativ cu $ SUA, iar RFP si P au aceleasi semnificatii ca mai sus.

3.4.2. Indicatori de structura Deoarece analiza resurselor financiare publice cu ajutorul indicatorilor de nivel nu este intotdeauna elocventa mai ales daca economia statului respectiv este afectata intr-o masura mai mare de inflatie, de cresterea preturilor, de deprecierea monedei nationale, atunci, pentru analiza, se poate recurge la indicatorul de structura. Relatia de calcul este: gs RFPi = RFPi / RFPt x 100, unde gs RFPi - proportia (ponderea) resursei financiare publice "i" in totalul resurselor financiare publice, in perioada analizata; RFPi - resursa financiara publica "i", componenta a resurselor financiare publice tot in perioada analizata; RFPt - resursele financiare publice totale in perioada analizata. Indicatorul de structura poate fi utilizat si la analiza in dinamica a proportiilor diverselor categorii de resurse financiare in totalul acestora.

3.4.3. Indicatori de dinamic Dinamica resurselor financiare publice reflecta modificarile care intervin in masura, nivelul si structura acestora intr-o anumita perioada de timp. Indicatorii dinamicii resurselor financiare publice pentru o perioada considerata sunt: Cresterea nominala si reala a resurselor financiare publice in marime absoluta si marime relativa; Modificarea ponderii resurselor financiare publice in produsul intern brut;

Modificarea nivelului mediu al resurselor financiare publice pe locuitor; Modificarea structurii resurselor financiare publice; Indicatorul de corespondenta dintre cresterea resurselor financiare publice si cresterea produsului intern brut; Elasticitatea resurselor financiare publice fata de produsul intern brut. 3.4.3.1. Cresterea nominala si cresterea reala a resurselor financiare publice in marime absoluta si in marime relativa Cresterea nominala rezulta din comparatia resurselor financiare publice exprimata in preturi curente, iar cresterea reala rezulta din comparatia resurselor financiare publice exprimate in preturi constante. Cresterea in marime absoluta se poate determina cu ajutorul relatiilor: RFPn ( 1 0 ) = RFPn ( 1 ) - RFPn ( 0 ) ; RFPr ( 1 0 ) = RFPr ( 1 ) RFPr (0), unde: RFPn ( 1 0 ) cresterea nominala absoluta a resurselor financiare publice in anul t (1 ) comparativ cu anul t (0) RFPn ( 1 ) , respectiv RFPn ( 0 ) resursele financiare publice in anul in anul t (0) exprimate in preturi curente t ( 1) si

RFPr ( 1 0 ) cresterea reala absoluta a resurselor financiare publice in anul t(1 ) comparativ cu anul t (0) RFPr ( 1 ) , respectiv RFPr ( 0 ) resursele financiare publice in anul t ( 1) si in anul t (0) exprimate in preturi constante.

3.4.3.2. Modificarea ponderii resurselor financiare publice in produsul intern brut. Calculul se efectueaza astfel: (RFP/PIB )(1-0) = RFP( 1 ) / PIB (1) . 100 - RFP( 0 ) / PIB (0) . 100 unde (RFP/PIB )(1-0) modificarea ponderii resurselor financiare publice in PIB in anul t(1) fata de anul t(0)

3.4.3.3. Modificarea nivelului mediu al resurselor financiare publice pe locuitor Calculul se efectueaza astfel: (RFP/loc )(1-0) = RFP/loc (1) - RFP/loc (0), unde resursele financiare publice sunt exprimate in moneda nationala. Pentru crearea posibilitatii comparabilitatii internationale se recurge la cursul de schimb, relatia de calcul a modificarii nivelului resurselor financiare publice fiind: (RFP $ /loc )(1-0) = RFP $ /loc (1) RFP $ /loc (0) Relatiile de calcul pentru RFP $ /loc pentru anii t(o) si t(1) sunt cele mentionate la punctul Indicatori de nivel 3.4.3.4. Modificarea structurii resurselor financiare publice Calculul se efectueaza cu ajutorul formulei: gs RFP i(1-0) = gs RFP i( 1 ) -gs RFP i( 0 ) unde gs RFP i(1-0) modificarea ponderii resurselor financiare publice i in totalul resurselor financiare publice, in anul t(1) comparativ cu anul t(0) 3.4.3.5. Indicatorul de corespondenta dintre cresterea resurselor financiare publice si cresterea produsului intern brut. Relatia de calcul este: K d = (I RFP (1/0) / I PIB (1/0) ), unde Kd coeficientul de corespondenta (sau coeficient de davansare) dintre cresterea resurselor de finantare publice si cresterea produsului intern brut I RFP (1/0) si I PIB (1/0) indicii de crestere a resurselor financiare publice si a produsului intern brut. In situatia in care Kd > 1, atunci resursele financiare publice cresc mai repede decat ritmul de crestere al produsului intern brut in anul t(1) comparativ cu anul t(0) Daca Kd < 1, atunci ritmul de crestere al produsului intern brut devanseaza ritmul de crestere a resursele financiare publice. 3.4.3.6. Elasticitatea resurselor financiare publice fata de produsul intern brut Relatia de calcul este: E = ( RFP (1-0) / RFP ( 0 ) )/ ( PIB (1-0) / PIB ( 0 ) ) in care: RFP (1-0) si PIB (1-0) reprezinta cresterea resurselor financiare publice si a produsului intern brut, in anul t(1) comparativ cu anul t(0) RFP (0) si PIB (0) reprezinta resursele financiare publice si produsul intern brut, in anul t(0)

Lista subiectelor posibile 1. Clasificarea resurselor financiare publice 2. Resursele populaiei 3. Prelevri cu caracter onbligatoriu 4. Resurse de trezorerie 5. Resurse provenite din mprumuturi publice 6. Finanare prin emisiune monetar fr acoperire 7. Veniturile 8. Impozitele directe 9. Impozitele indirecte 10. Vrsminite din profitul net 11. Vrsminte de la instituiile publice 12. Venituri din concesiuni 13. Donaii 14. Structura resurselor bugetului 15. Taxa pe valoarea adugat 16. Accizele 17. Taxele vamale 18. Veniturile nefiscale 19. Venituri din capital 20. Componena veniturilor 21. Indicatori de analiz a resurselor financiare publice

Aplicaii, teste pentru autoevaluare tema 3 1. Politica financiar const n totalitatea principiilor, metodelor, msurilor, instrumentelor concrete care sunt utilizate n activitatea financiar, att la nivel macroeconomic, ct i la nivel microeconomic. 2. Politica financiar nu are caracter tiinific, deoarece ia n considerare legile economice, particularitile concrete, performanele muncii sociale. 3. Politica financiar are caracter realist, deoarece este elaborat i nfptuit pe baza realitilor concrete, a posibilitilor economice. 4.Cu titlul definitiv i caracter obligatoriu sunt impozitele, taxele i contribuiile. 5. Care dintre urmtoarele impozite i taxe reprezint venit nefiscal pentru stat? a) taxa asupra mijloacelor de transport b) taxele vamale c) taxele pentru folosirea terenurilor n alte scopuri dect pentru producia vegetal, agricol sau silvic d) taxele consulare e) impozitul pe spectacole 6. Dintre veniturile nefiscale fac parte a) impozitul pe spectacole, taxa asupra mijloacelor de transport, taxele de metrologie, taxa pentru reconstrucia drumurilor b) venituri din amenzi, taxele consulare, taxele de metrologie, venituri din aplicarea prescripiei extinctive c) taxele de metrologie, taxele consulare, taxele vamale, impozitul pe venitul agricol d) penaliti de majorare pentru veniturile nevrsate la termen, taxa asupra mijloacelor de transport e) impozitul pe profit, veniturile din amenzi 7. Factorii economici i monetari influeneaz asupra nivelului ncasrilor fiscale astfel: 1) Sintetizeaz influena factorilor de orice natur prin cheltuielile bugetare 2) Creterea sau descreterea PIB determin sporirea sau diminuarea ncasrilor fiscale pe seama modificrii veniturilor impozabile 3) Msurile politice pot influena creterea bazei de impozitare i a veniturilor bugetare 4) Modificarea preului, inflaia genereaz schimbri n veniturile statului din impozite 5) Impozitele servesc la redistribuirea veniturilor Alegei varianta corect: a) 2,4 b) 2,5 c) 3,4 d) 1,2 e) 1,4 8. Care din afirmaiile urmtoare este fals? a) impozitele i taxele sunt reglementate prin lege b) pe baza impozitelor i taxelor statul poate efectua cheltuielile sale c) impozitele i taxele reprezint venituri bugetare d) impozitele i taxele pot fi introduse numai de organele de stat centrale

e) impozitele i taxele constitue prelevri cu titlu definitiv i nerambursabil 9. Care principiu al impunerii urmrete ca sistemul fiscal s asigure ncasarea impozitelor cu minimul de cheltuieli i s fie ct mai puin apstor pentru pltitor? a) certitudinii impunerii b) randamentelor impozitelor c) comoditii impunerii d) justeii impunerii e) toate cele de mai sus 10. Echitatea fiscal presupune a) utilizarea, cu predilecie, a sistemului de impozitare bazat pe utilizarea cotelor progresive pe trane b) impunerea veniturilor i averii s nu se fac n funcie de puterea contributiv a subiectului impozitului c) scutirea de la plata impozitului a persoanelor cu venituri mici d) impunerea s fie general i asemntoare indiferent de venit 11. Care dintre msurile de mai jos nu conduce la ncurajarea dezvoltrii economice a) micorarea impozitelor indirecte b) stabilirea unor taxe vamale ridicate la import c) facilitarea amortizrii accelerate d) stabilirea unor taxe ridicate la export e) scutirea de la plata impozitelor indirecte 12. Stabilirea obiectivului impozitului are ca scop 1. constatarea materiei impozabile 2. stabilirea contribuabilului 3. evaluarea materiei impozabile a) 1,2,3 b) 1,2 c) 1,3 d) 2,3 e) 1 13. Cnd evaluarea are loc pe baza declaraiei contribuabilului a) are loc o evaluare indirect a materiei impozabile b) se elimin orice posibilitate de evaziune fiscal c) materia impozabil este stabilit arbitrar d) stabilirea mrimii materiei impozabile se determin de ctre organele fiscale pe baza datelor furnizate de contribuabil e) are loc o verificare a declaraiei contribuabilului cu o declaraie a unei tere persoane 14. Trsturile comune taxelor i impozitelor sunt: a) termenele de plat b) caracter obligatoriu c) serviciul de care beneficiaz pltitorul

d) titlul nerambursabil e) urmrirea n caz de neplat 15. n categoria impozitelor nu este nchis: a) impozitul pe profit; b) impozitul pe venit; c) taxa pe valoarea adugat; d) impozitul pe veniturile micro-ntreprinderilor; e) impozitul pe veniturile obinute din Romnia de nerezideni. 16. Caracteristicile impozitelor directe sunt: A) B) C) D) E) F) G) H) a) b) c) d) e) Sunt nominative Se stabilesc pe consumul unor produse Se stabilesc pe venituri si/sau avere Se determina pe baza de documente Sunt cuprinse in pretul unor produse Prevad suma ce trebuie platita Sunt stabilite inainte de termenul de plata al acestora Termenul de plata fiind cunoscut de contribuabili

A+C+D+E+G+H B+C+D+E+G+H A+C+D+F+G+H B+C+D+F+G+H A+D+E+F+G+H

17. Dividendul reprezint: a) o tax permanent pe avere; b) un impozit pe avere; c) contribuie la bugetul asigurrilor; d) o distribuire n bani sau natur, efectuat de o persoan juridic numai deintor de titluri de participare la acea persoan juridic; e) un venit din activiti independente. 18. n definiia impozitului se afirm c: a) b) c) d) e) se achit doar de persoanele fizice sunt pltite de ctre stat persoanelor fizice i juridice se achit doar de ctre persoanele juridice au caracter obligatoriu, definitiv, nerambursabil i nu presupun o contraprestaie din partea statului au caracter facultativ, fiind pltite doar n msura n care contribuabilul consimte acest lucru

19. n fucie de bugetul colector resursele colectate de la bugetele instituiilor publice au character .

20. Resursele financiare ale bugetului de stat curente sunt: fiscale i

Rezolvri i rspunsuri: 1. adevrat 2. fals 3. adevrat 4. fals 5. d 6. b 7. e 8. b 9. b 10. d 11. b 12. b 13. d 14. b 15. e 16. c 17. d 18. d 19. autonom 20. nefiscale

Obiectivele leciei 4 Impozitele

Importana realizrii prin impozitare a obiectivelor politicii sociale, economice, financiare. Realizarea funciilor interne i externe ale statului. Rolul social al impozitelor prin distribuirea unei pri din produsul intern brut de la persoanle fizice i juridice la dispoziia statului. Redistribuirea de ctre stat a unei pri din produsul intern brut conform obiectivelor de politic social, financiar n domeniul utilizrii resurselor financiare publice.

Concepte cheie Impozitele

Contribuabil Impozit direct i indirect Cote de impozit Impozite reale i personale Baz impozabil Salariul Dividendul Monopulul fiscal

Tema 4 - Impozitele

4.1. Consideratii generale Impozitele sunt prelevari din venitul si/sau averea persoanelor fizice si juridice rezidente si nerezidente catre bugetul public national. Sumele astfel colectate i sunt necesare statului pentru realizarea obiectivelor politicii sociale, economice, financiare, respectiv realizrii funciilor sale interne i externe. O prim caracteristic a impozitelor este aceea c au un caracter obligatoriu, ele fiind daterminate s pltite pe baza unor reglementri legale, care sunt adoptate de puterea legislativ i, n anumite condiii, de organele de stat locale, n strns legtur cu obiectivele politicii financiare n domeniul resurselor financiare publice. O alt caracteristic a impozitelor este aceea c reprezint pli cu titlu definitiv, contribuabilii nebeneficiind, de regul, de rambursarea acestor sume. O a treia caracteristic este aceea c plata impozitelor nu presupune obligaia unei contraprestaii imediate i directe din partea statului n favoarea contribuabilului. Impozitele au rol social, economic, financiar, ele fiind utilizate de stat ca prghii economico-financiare, ca mijloace de intervenie n economie. Rolul social al impozitelor se manifest prin aceea c prin intermediul lor se distribuie o parte din produsul intern brut de la persoanele fizice i juridice la dispoziia statului; avnd resursele financiare astfel constituite, statul redistribuie o parte din produsul intern brut la dispoziia diverilor beneficiari, persoane fizice i juridice, conform obiectivelor de politic social, financiar n domeniul utilizrii resurselor financiare publice. Determinarea impozitului pentru veniturile realizate de persoane fizice avnd n vedere situaia proprie sau a persoanelor aflate n ntreinerea contribuabilului prin deducerea unor sume determinate prin lege, conduce la scderea presiunii fiscale a impozitului pe veniturile din salariu i la motivaia muncii pentru angajat. Msura stabilirii unor taxe de consumaie (accize) mari la unele produse, cum ar buturile alcoolice spirtoase sau produsele din tutun, este menit s descurajeze consumul acestora de ctre populaie, limitnd influenele negative asupra strii de sntate a acesteia. Din punct de vedere economic, impozitele i pot manifesta rolul prin influenarea desfurrii activitilor economice. Astfel, acordarea de faciliti fiscale de natura scutirii de plat a impozitului pe profit pentru activitatea desfurat n ntreprinderile mici i mijlocii sau practicarea unor cote reduse de impunere pentru profitul obinut din activitatea de producie sunt msuri menite s stimuleze productorii vizai. Scutirea de la plata taxelor vamale i/sau a texei pe valoarea adugat pentru achiziia de mijloace fixe, linii tehnologice care constituie aport de capital, poate conduce la stimularea investiiilor strine, la creterea produciei ntr-un domeniu al economiei, la crearea de noi locuri de munc, la obinerea unor resurse financiare publice sporite. Limitarea exporturilor de materii prime, materiale, prin stabilirea unor taxe vamale de export poate conduce la stimularea produciei naionale n anumite domenii.

Ocupnd primul loc n mobilizarea i constituirea resurselor financiare impozitele i manifest rolul lor i pe plan financiar. Proporia n care impozitele, taxele i contribuiile i aduc aportul la constituirea resurselor financiare publice depinde de politica financiar a fiecrui stat i de gradul de dezvoltare al acestuia.

4.2. Clasificarea impozitelor Impozitele se pot clasifica avndu-se n vedere mai multe criterii, astfel: trsturile de fond i form, obiectul impunerii, scopul urmrit, frecvena de realizare i instituia care le administreaz. 4.2.1. Clasificarea impozitelor dup trsturile de fond i form

4.2.2. Clasificarea impozitelor dup obiectul impunerii

4.2.3. Clasificarea impozitelor dup scopul urmrit

4.2.4. Clasificarea impozitelor dup frecvena realizrii

4.2.5. Clasificarea impozitelor dup instituia care le administreaz

4.3. Clasificarea taxelor vamale

Lista subiectelor posibile

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Definiia impozitului Caracteristicile impozitului Determinarea impozitului Clasificarea impozitelor dup trsturi Clasificarea impozitelor dup obiectul impunerii Clasificarea impozitelor dup scopul urmrit Clasificarea impozitelor dup frecvena realizrii Clasificarea impozitelor dup instituia care le administreaz Clasificarea taxelor vamale

Aplicaii, teste pentru autoevaluare tema 4 1. Impozitele sunt un ru, dar unul necesar, pentru c asigur resursele financiare publice pentru finanarea cheltuielilor societii. 2. Acordarea pensiei pentru munca depus i limita de vrst necesit ndeplinirea cumulativ a dou condiii: persoana s fi ndeplinit vrsta la carea se consider c nu mai exist capaciatea normal de munc i s aib o anumit vechime n munc. 3. Ajutorul de omaj nu constituie o form important de protecie social. 4. Impozitele directe sunt impozitele percepute direct de la persoanele fizice i juridice, obligate prin lege la plata acestora. 5. a) b) c) d) e) 6. a. b. c. d. e. Nu se regsete printre metodele de evitare a dublei impuneri procedeul: creditrii totale imputrii ordinare scutirii progresive exonerrii totale imputrii progresive Primii o motenire, constnd ntr-o cas. Trebuie supus la impozitare astfel: impozit indirect, numit impozit pe valoare motenit impozit direct numit impozit, impozit pe plusul de valoare mobiliar impozit direct, numit impozit pe donaiuni impozit direct numit impozit pe succesiuni impozit indirect, numit impozit pe valoare adugat

7. Care din factori nu sunt luai n considerare la stabilirea impozitului pe veniturile persoanelor fizice? a. starea civil a pltitorului b. proprietile deinute de acesta c. numrul de persoane aflate n ntreinerea sa d. veniturile realizate e. vrsta 8. a. b. c. d. e. 9. a. b. c. d. e. Impozitele indirecte se caracterizeaz prin aceea c: reclam cheltuieli ridicate de aezare reclam cheltuieli ridicate de percepere reclam cheltuieli necesit o perioad scurt de timp de la modificarea cotei i pn devin operaionale sunt mai voalante Zona liberului schimb reprezint: perimetrul mai multor state care duc o politic vamal comun uniunea vamal percep taxe vamale pentru statele membre vizeaz taxele vamale nscrise n tarifele vamale livrri de anumite produse

10. n Romnia taxa pe valoare adugat a fost introdus : a. n anul 2000 b. n anul 1993 c. n anul 2005 d. in anul 1990 11. Taxele de consumaie a. sunt impozite indirecte b. nu in cont de veniturile celor ce o pltesc c. depind de averea personal a celor care o pltesc d. nu afecteaz puterea de cumprare e. sunt reprezentate i de accize 12. Creditul fiscal se cunoate i sub denumirea de: a. dubl impunere b. impozit niminativ c. degrevare fiscal d. imputare progresiv 13. Accizele : a. nu sunt taxe speciale de consumaie b. se institue asupra unor produse cu cerere elastic c. sunt aezate asupra unor produse care nu pot fi nlocuite de cumprtori cu altele d. se percep asupra bunurilor produse n interiorul rii 14. SGPC: a. a fost instituit prin acordul semnat la Belgrad, n 1988, i a intrat n vigoare un an mai trziu b. reprezint sistemul global de preferine comerciale c. urmrete nlocuirea gruprilor economice subregionale d. nu se bazeaz pe principiul reciprocitii avantajelor 15. Nu sunt considerate venituri impozabile: a) venituri din activiti independente; b) venituri din salarii; c) venituri din cedarea folosinei bunurilor; d) venituri din investiii; e) sumele ncasate din asigurri de orice fel reprezentnd despgubiri.

16. O societate comercial dorete s realizeze 12.000 buci din produsul C, consumul specific fiind 0,7 tone, iar preul de aprovizionare 3.000 u.m./ton. Intervalul dintre dou aprovizionri Cantitatea aprovizionat (zile) (tone) 30 2.000 40 2.500 10 1.000 60 4.000 50 3.500 Intervalul mediu de abatere i stocul de siguran au urmtoarele valori a) 45 zile i 3.150 u.m.; b) 10,3 zile i 721.000 u.m.; c) 10,3 zile i 1.030.000 u.m.; d) 34,7 zile i 2.429.000 u.m.; e) 45 zile i 721.000 u.m. 17. Bilanul unei societi se prezint astfel: Valori la nceputul Valori la sfritul Elemente exerciiului exerciiului Active imobilizate 1360 1220 Active circulante 350 1190 Total activ 1710 2410 Capitaluri proprii 770 960 Datorii financiare 880 1330 Datorii din exploatare 60 120 Total pasive 1710 2410 Pe baza informaiilor prezentate activul economic are valoarea: a) 2340 b) 2450 c) 2290 d) 2920 e) 2900 18. Impozitele au un caracter., ele fiind determinate i pltite pe baza unor reglementri legale. 19. Impozitele directe reale sunt: impozitul ., impozitul pe cldiri, impozitul pe activiti industriale, comerciale i profesii libere, impozitul pe capital mobiliar sau bnesc. 20. Ocupnd primul loc n mobilizarea i constituirea resurselor financiare.i manifest rolul lor i pe plan financiar. Rezolvri i rspunsuri: 1. adevrat 2. adevrat 3. fals

4. adevrat 5. c 6. d 7. e 8. c 9. a 10. d 11. a 12. c 13. d 14. b 15. e 16. b 17. c 18. obligatoriu 19. funciar 20. impozitele