Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Contabilitate si Finante

Specializarea Administrarea afacerilor
Anul I ZI/ ID

SUBIECTE PROPUSE LA DISCIPLINA

INTRODUCERE ÎN ECONOMETRIE

Titular disciplină: Prof.univ.dr. Iosefina MOROŞAN

1. Ce înţelegeţi prin indicator de nivel ?

2. Ce înţelegeţi prin indicator de nivel totalizat ?
3. Ce condiţie trebuie să îndeplinească termenul seriei luat ca bază fixă ?
4. Cum se face trecerea de la baza fixă la baza în lanţ în cazul modificărilor
absolute ?
5. Cum se face trecerea de la baza în lanţ la baza fixă în cazul modificărilor
absolute ?
6. Cum se exprimă indicii de dinamică?
7. Cum se face trecerea de la baza fixă la baza în lanţ în cazul indicilor de
dinamică ?
8. Cum se face trecerea de la baza în lanţ la baza fixă în cazul indicilor de
dinamică ?
9. Cum se interpretează valoarea unui indice de dinamică?
10. Ce alţi indicatori se pot calcula pe baza indicelui de dinamică?
11. Ce înţelegeţi prin ritm de dinamică?
12. Ce semnificaţie are modificarea relativă?
13. Ce indicator se poate calcula pe baza modificării absolute şi a modificării
relative?
14. Cum se calculează nivelul mediu în cazul unei serii cronologice de momente?
15. Cum se calculează nivelul mediu în cazul unei serii cronologice de intervale?
16. Când se recomandă calcularea modificării medii absolute?
17. Când se recomandă calcularea modificării medii relative?
18. Când se recomandă calcularea indicelui mediu de dinamică?
19. Care pot fi componentele termenilor unei serii cronologice?
20. Care pot fi componentele sistematice?
21. Ce înţelegeţi prin trend?
22. Ce înţelegeţi prin sezonalitate?
23. Ce înţelegeţi prin ciclicitate?
24. Ce semnificaţie au componentele aleatoare?
25. Ce înţelegeţi prin ajustarea termenilor unei serii cronologice?
26. Care sunt metodele simple de ajustare a seriilor cronologice?
27. Ce înţelegeţi prin medii mobile?
28. Când se recomandă utilizarea metodei mediilor mobile?
29. Când se recomandă utilizarea metodei modificării medii absolute?
30. Când se recomandă utilizarea metodei indicelui mediu de dinamică?
31. Când se recomandă utilizarea metodei grafice?
32. Ce criterii se pot utiliza pentru utilizarea metodei analitice de ajustare?

1
 33. Ce semnificaţie au parametrii trendului liniar?
34. Pentru ce se utilizează metoda regresiei?
35. Care este semnificaţia statistică a parametrilor modelului liniar de regresie?
36. Care este semnificaţia geometrică a parametrilor modelului liniar de regresie?
37. Ce arată semnul coeficientului de regresie?
38. Prin ce se măsoară intensitatea legăturii în cazul legăturii liniare?
39. Prin ce se măsoară intensitatea legăturii în cazul legăturii neliniare?
40. Ce semnificaţie are valoarea coeficientului de corelaţie?
41. Între ce limite ia valori coeficientul de corelaţie? (
42. Cum se poate verifica ipoteza privind liniaritatea legăturii?
43. Între ce limite ia valori raportul de corelaţie?
44. Ce indicator se poate calcula pe baza raportului de corelaţie?
45. Ce semnificaţie economică are parametrul „b” al funcţiei liniare de regresie?
46. Care sunt problemele care trebuie rezolvate la analiza seriilor cronologice?
47. De cine este reprezentată evoluţia în timp a unui fenomen economic?
48. Ce înţelegeţi prin tratarea explorativă a viitorului?
49. Ce înţelegeţi prin tratarea normativă a viitorului?
50. Care sunt căile de realizare a activităţii de previziune?

MODELE DE ÎNTREBĂRI GRILĂ

1) Legătura dintre vechime şi productivitatea muncii (buc/muncitor) este exprimată
prin ecuaţia de regresie: y = 20 + 0,2 x. Productivitatea unui muncitor cu vechime de 10
ani va fi:
a) 22;
b) 20,2;
c) 24;
d) 22,2;
e) 24,2.
2) Valoarea adăugată a unei firme a crescut cu 15% în anul 2007 şi cu 20% în anul
2008. Calculaţi creşterea totală pe cei doi ani:
a) 38%;
b) 35%;
c) 17,5%;
d) 30%;
e) 18%.
3) Relaţia: ∆t/1 = yt – y1 reprezintă:
a) modificarea absolută cu bază în lanţ;
b) modificarea absolută cu bază fixă;
c) nivelul absolut al seriei cronologice;
d) nivelul totalizat al seriei cronologice;
e) indicele cu bază fixă.
4) Tratarea explorativă a viitorului înseamnă studiul viitorului ca soluţie a
problemelor prezentului, bazat pe obiective (T/F).
5) Determinaţi ecuaţia dreptei de regresie având coeficientul unghiular –9 şi
ordonata la origine 16:

2
 a) y = –9 + 16 x;
b) y = 16 – 9 x;
c) y = 9 + 16 x;
d) y = – 9 – 16 x;
e) y = –16 + 9 x;

Teste grilă – NUMERIC RESPONSE

1) Determinaţi ecuaţia dreptei de regresie având coeficientul unghiular –9 şi

ordonata la origine 16.
a) y = –9 + 16 x;
b) y = 16 – 9 x;
c) y = 9 + 16 x;
d) y = – 9 – 16 x;
e) y = –16 + 9 x;

2) Legătura dintre vechime şi productivitatea muncii (buc/muncitor) este

exprimată prin ecuaţia de regresie: y = 20 + 0,2 x. Productivitatea unui muncitor cu
vechime de 10 ani va fi:
a) 22;
b) 20,2;
c) 24;
d) 22,2;
e) 24,2.

3) Într-o firmă a fost analizată legătura dintre cheltuielile de producţie şi profit,

obţinându-se un coeficient de corelaţie de –0,9. Profitul depinde de cheltuielile de
producţie în proporţie de:
a) 81%;
b) 9%;
c) 90%;
d) 0,81%;
e) 89%.

4) Se cunosc următoarele date privind producţia şi costurile înregistrate într-o

firmă.

Producţie (buc) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cost unitar (mii lei/bc) 36 32 30 27 23 22 25 29 30 31

Legătura dintre variabile este exprimată printr-o:

a) funcţie liniară;
b) funcţie exponenţială;
c) parabolă;
d) hiperbolă;
e) funcţie logaritmică.

5) În cazul legăturilor liniare inverse, mulţimea valorilor raportului de corelaţie

este:
a) (–1, 1);

3
 b) (0,1];
c) (–1, 0);
d) [–1, 1];
e) [–1, 0];

6) Intensitatea legăturii dintre două variabile a fost măsurată prin intermediul

coeficientului şi raportului de corelaţie, obţinându-se în ambele cazuri valoarea 0,9.
Legătura nu este:
a) directă;
b) foarte puternică;
c) liniară;
d) curbilinie;
e) nu se poate preciza.

7) Legătura dintre două variabile se exprimă printr-o funcţie exponenţială.

Intensitatea legăturii dintre cele două variabile se va măsura cu:
a) coeficientul de corelaţie;
b) raportul de corelaţie;
c) coeficientul de regresie;
d) coeficientul de variaţie;
e) nu se poate preciza.

8) Cifra de afaceri a unei firme a scăzut în perioada 1998-2001 cu 20% şi a

crescut în perioada 2001-2008 cu 30%. Care a fost modificarea procentuală a cifrei de
afaceri în anul 2008 faţă de 1998?
a) a scăzut cu 10%;
b) a crescut cu 10%;
c) a scăzut cu 4%;
d) a crescut cu 4%;
e) nu s-a modificat.

9) Producţia unei firme a crescut, faţă de anul 2003, cu 20% în anul 2006 şi cu
40% în 2008. Care a fost creşterea producţiei în anul 2008 faţă de 2006?
a) 30%;
b) 16,67%;
c) 20%;
d) 25%;
e) 35%.

10) Valoarea adăugată a unei firme a crescut cu 15% în anul 2007 şi cu 20% în anul
2008. Calculaţi creşterea totală pe cei doi ani:
a) 38%;
b) 35%;
c) 17,5%;
d) 30%;
e) 18%.

11) Vânzările unui magazin au crescut cu 10% în primul trimestru al anului, s-au
redus cu 5% în cel de-al doilea trimestru şi au crescut cu 12%, respectiv 20% în
următoarele două trimesre. Calculaţi creşterea medie trimestrială.

4
 a) 11,75%;
b) 9,25%;
c) 8,86%;
d) 16%;
e) 25%.

12) Necesarul de petrol al unei ţări a crescut în 2007 faţă de 2006 cu 20% şi în 2008
faţă de 2007 cu 38,75%. Cu ce procent a crescut în medie din 2007 până în 2008 ?
a) 29,37%;
b) 30%;
c) 29%;
d) 29,03%;
e) 45%.

13) Se cunosc datele:

Anul 2006 2007 2008

Dinamica producţiei (%) 110 120 105
1999 = 100

Calculaţi modificarea procentuală a producţiei în 2008 faţă de 2007.

a) –10% ;
b) –15% ;
c) –12,5% ;
d) –25% ;
e) –45%.

14) Se cunosc datele:

Anul 2006 2007 2008

Creşterea producţiei (buc) faţă de anul 20 15 10
anterior

Calculaţi creşterea producţiei în 2008 faţă de 2007.

a) 40bc;
b) 45bc ;
c) 50bc ;
d) 11bc ;
e) 18bc.

Teste grilă – MULTIPLE CHOISE

1) Două şiruri de date paralele, în care primul arată variaţia caracteristicii de

timp şi al doilea variaţia fenomenului analizat reprezintă o serie statistică:
a) cronologică;

5
b) teritorială;
c) de distribuţie;
d) de repartiţie;
e) de spaţiu.

2) Evoluţia în timp a unui fenomen nu este ilustrată de o serie statistică:

a) cronologică;
b) de timp;
c) dinamică;
d) de distribuţie.

3) Problemele care trebuie rezolvate la analiza seriilor cronologice sunt:

a) calcularea indicatorilor absoluţi, relativi şi medii;
b) determinarea trendului;
c) analiza sezonalităţii;
d) extrapolarea.
Alegeţi combinaţia corectă:
A) a+b+c+d
B) a+b+c
C) a+d

4) Valorile individuale ale termenilor seriei cronologice depind de:

a) factorii esenţiali, cu acţiune sistematică;
b) factorii aleatori;
c) variaţiile sezoniere;
d) oscilaţiile ciclice;
e) politica economică.
Alegeţi combinaţia corectă:
A) a+b+c+d+e
B) a+b+c+d
C) a+c+d

5) Creşterea nivelului de ocupare vara reprezintă o evoluţie:

a) sezonieră;
b) pe termen lung;
c) întâmplătoare;
d) ciclică.

6) Nu este posibilă însumarea termenilor seriei cronologice:

a) de momente;
b) de intervale;
c) exprimate în unităţi fizice;
d) de fluxuri.

7) După natura relaţiei de cauzalitate, legăturile dintre fenomene pot fi:

a) asociere sau corelaţie;
b) simple sau multiple;
c) funcţionale sau statistice;
d) directe sau inverse.

6
 8) După numărul de caracteristici luate în consideraţie, legăturile statistice dintre
fenomene pot fi:
a) directe sau inverse;
b) simple sau multiple;
c) asociere sau corelaţie;
d) liniare sau neliniare.

9) După forma de realizare, legăturile dintre fenomene pot fi:

a) liniare;
b) parabolice;
c) hiperbolice;
d) exponenţiale.

10) Dependenţa profitului de cifra de afaceri şi cheltuielile de producţie

reprezintă o legătură statistică:
a) de asociere;
b) asincronă;
c) inversă;
d) multiplă.

11) Atunci când unei anumite valori a fenomenului cauză îi corespunde o

singură valoare a fenomenului efect, legătura este:
a) funcţională;
b) stochastică;
c) directă;
d) sincronă.

12) Atunci când fenomenul efect depinde de mai multe fenomene cauză, legătura
este:
a) multiplă;
b) statistică;
c) indirectă;
d) de corelaţie.

13) Metodele simple de analiză a legăturilor dintre fenomenele economice

permit evidenţierea:
a) existenţei sau lipsei legăturii;
b) direcţiei de realizare a legăturii;
c) formei de realizare a legăturii;
d) intensităţii acesteia;
e) a+b+c+d.

14) Dintre momentele de stabilire a existenţei şi formei de legătură dintre

fenomenele economice nu fac parte:
a) metoda regresiei;
b) metoda grupărilor;
c) metoda analizei dispersionale;

7
 d) metoda grafică;
e) metoda tabelului de corelaţie.

Teste grilă – TRUE/FALSE

1) Previziunile reprezintă estimări ale nivelurilor variabilelor economice.

2) Activitatea de previziune poate fi realizată pe baza percepţiei decidenţilor.
3) Activitatea de previziune poate fi realizată prin utilizarea unor metode şi
tehnici logice şi exacte.
4) Tratarea explorativă a viitorului înseamnă studiul viitorului ca soluţie a
problemelor prezentului, bazat pe obiective.
5) Tratarea normativă presupune tratarea viitorului pe baza datelor din trecut şi
prezent, care evidenţiază tendinţe.
6) Extrapolarea constă în prelungirea în viitor a evoluţiei constatate în trecut.
7) Seria cronologică sau seria de timp este constituită dintr-un şir de termeni care
reflectă evoluţia mai multor variabile.
8) Prin ajustarea termenilor unei serii de date statistice se înţelege operaţia de
înlocuire a termenilor teoretici cu termenii reali.
9) Sezonalitatea se manifestă sub formă de abateri de la tendinţa generală la
intervale regulate de timp mai mici de un an.
10) Ciclicitatea se prezintă sub forma unor abateri întâmplătoare de la ceea ce
are sistematic evoluţia variabilei analizate.

Teste grilă – MULTIPLE CHOICE

1) Relaţia: ∆t/t-1 = yt – yt-1 reprezintă:

a) modificarea absolută cu bază în lanţ;
b) modificarea absolută cu bază fixă;
c) nivelul absolut al seriei cronologice;
d) nivelul totalizat al seriei cronologice;
e) indicele cu bază fixă.

2) Pentru ajustarea termenilor unei serii de date cu ajutorul metodei indicelui

mediu se utilizează relaţia:
a) Yt = y1 + (t − 1)∆ ;
b) Yt i = a + bti ;
n

∑y
i =1
t
c) y = ;
n
(
d) R = I − 1 ⋅ 100 ; )
( t −1)
e) Yt = y1 ⋅ I .
∆ t /1
3) Relaţia: A t / 1 = semnifică:
R t /1
a) valoarea absolută a unui procent din ritmul modificării cu bază fixă;
b) valoarea modificării medii absolute;

8
c) valoarea indicelui mediu;
d) valoarea ritmului de modificare cu bază în lanţ;
e) valoarea absolută a unui procent din ritmul modificării cu bază în lanţ.

yt
4) Pe baza relaţiei: I t / t −1 = ⋅ 100 se determină:
y t −1
a) indicele de dinamică cu bază fixă;
b) modificarea absolută cu baza în lanţ;
c) nivelul totalizat al seriei;
d) nivelul absolut al seriei;
e) indicele de dinamică cu bază în lanţ.

5) Ritmul mediu al unei serii cronologice se determină cu relaţia:

( )
a) R = I − 1 ⋅ 100 ;
∆
b) R t / 1 = t / 1 ;
y1
∆
c) A t / 1 = t / 1 ;
R t /1

d) ∆ =
∑∆ t / t −1
;
n −1
e) I = n −1 I n / 1 .

6) Pe baza relaţiei: Yt i = a + bti se realizează ajustarea:

a) parabolică;
b) exponenţială;
c) liniară;
d) hiperbolică
e) multiplă.

7) Determinarea trendului prin metoda indicelui mediu se realizează cu relaţia:

( t −1)
a) Yt = y1 ⋅ I ;
b) Yt = y1 + (t − 1)∆ ;
c) Yt i = a + bti ;
d) I = n −1 I n / 1 ;
yt
e) I t / 1 = ⋅ 100
y 11

8) Pentru trendul parabolic relaţia este următoare:

a) y i = a + bt i + ct i2 ;
b) yi = a + bti ;
c) y i = e (a + bt i ) ;
1
d) y i = ;
a + bt i

9
 e) y i = a + bt i + ct i2 + dt 3i

σ yi
9) Pe baza relaţiei: ν = ⋅ 100 se calculează:
y
a) coeficientul de corelaţie;
b) coeficientul de variaţie;
c) abaterea medie pătratică;
d) ritmul de modificare cu bază în lanţ;
e) ritmul de dinamică cu bază în lanţ.

10) Pentru alegerea metodei care ajustează cel mai bine seria cronologică se
utilizează următoarele criterii:
a) compararea volumului total empiric cu cel teoretic;
b) compararea abaterilor absolute ale valorilor teoretice (ajustate) faţă de cele
empirice;
c) compararea pătratelor abaterilor dintre valorile empirice şi cele teoretice;
d) compararea coeficienţilor de variaţie;
e) a+b+c+d.

10