UNIVERSITATEA „AL.I.

CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Extensiunea Iaşi- Bălţi - 2020

Evaluarea curentă la disciplina Microeconomie

N.P.____________________________GR._____________data___________________

Titularul cursului:Trusevici Alla, dr.conf.

1) Afirmaţia că „rolul ştiinţei economice este să explice procesul prin care individul este servit”
a fost expusă de: (3 p.)
a) J. K. Galbraith;
b) J. M. Keynes;
c) P. Samuelson;
d) R. Lipsey;
e) A. Chrystal.
2) Economia, ca ştiinţă, a apărut în perioada: (3 p.)
a) marxismului;
b) şcolii clasice engleze;
c) antică;
d) mercantilismului;
e) după criza din anii 1929-1933.
3) Economia Politică, ca termen, a fost utilizat în literatura economică pentru prima dată: (3 p.)
a) de către J. M. Keynes;
b) de economistul K. Marx;
c) în anul 1815;
d) de către A. de Montchrestien;
e) în anul 1929.
4) Autorul teoriei debuşeelor este: (3 p.)
a) K. Marx;
b) A. Smith;
c) J. B. Say;
d) Aristotel;
e) T. R. Malthus.
5) Principiile teoriei microeconomice au apărut odată cu: (3 p.)
a) „revoluţia marginalistă”;
b) „revoluţia industrială”;
c) „revoluţia informaţională”.
6) Cererea pentru bunul x este elastică, iar preţul înregistrează o scădere. Ca rezultat, venitul total
obţinut de vânzător: (3 p.)
a) creşte;
b) scade;
c) rămâne neschimbat;
d) creşte dacă este bun Giffen;
e) scade dacă este bun de lux.
7) Bunurile x şi y sunt complementare. Px scade, iar Py este constant. Cererea săptămânală pentru
bunul y: (3 p.)
a) creşte;
b) scade;
 c) rămâne neschimbată.
d) nu putem determina modificarea;
e) scade dacă este un bun Giffen;
8) Bunul „x” este un bun Giffen. Dacă venitul consumatorului scade, cererea pentru acest bun
(caeteris paribus): (3 p.)
a) creşte;
b) scade;
c) rămâne neschimbată.
d) pe termen scurt scade;
e) dacă este bun de lux creşte.
9) Curba cererii unui bun se deplasează spre dreapta dacă: (3 p.)
a) preţul unitar creşte;
b)preţul unitar scade;
b) veniturile medii ale menajelor cresc;
c) preferinţele consumatorilor pentru acest bun scad;
d) preţurile factorilor de producţie din care se obţine scad.
10) Producătorii de aspirină şi farmaciştii decid să reducă preţul la aspirină, în medie cu 10%, dar
diferenţiat în funcţie de sortiment. Dacă celelalte împrejurări nu se schimbă, încasările lor: (3
p.)
a) cresc;
b) scad;
c) rămân neschimbate;
d) cresc în mediul urban;
e) scad în mediul rural.
11) Elasticitatea cererii pentru automobile este de 0,5 în raport de preţ şi 2,5 în raport de veniturile
consumatorilor. În t0, cererea anuală de automobile=10000 bucăţi. În t1 se scontează creşterea
preţurilor cu 10%, iar a veniturilor menajelor cu 8%. Cantitatea de automobile cerute (caeteris
paribus): (3 p.)
a) creste cu 25% şi devine12500;
b) scade cu 15% şi devine 8500;
c) rămâne neschimbată;
d) creşte cu 15% şi devine 11500;
e) creşte, dar nu poate fi determinată creşterea;
12) Pentru cetăţenii pasionaţi să se informeze din presa centrală şi având acces la Internet, dacă
preţul ziarelor creşte, cererea pentru acestea se manifestă ca fiind: (3 p.)
a) elastică;
b) inelastică;
c) cu elasticitate unitară;
d) încrucişată;
e) perfect inelastică.
13) Când coeficientul de elasticitate a cererii bunului x în raport de preţul bunului y este pozitiv,
respectivele bunuri sunt: (3 p.)
a) substituibile;
b) complementare;
c) indiferente;
d) iniţial substituibile, apoi complementare;
e) iniţial indiferente, apoi substituibile;
14) Dacă la creşterea cu 30% a preţului o firmă pierde 50% din cantitatea vândută, atunci cererea
este: (3 p.)
a) inelastică;
b) elastică;
 c) cu elasticitate unitară;
d) perfect elastică;
e) perfect inelastică;
15) Dacă preţul creioanelor creşte cu 10%, iar încasările din vânzări se reduc cu 15%, atunci
cererea pentru creioane este: (3 p.)
a) perfect inelastică în raport cu preţul;
b) cu elasticitate unitară în raport cu preţul;
c) elastică în funcţie de preţ;
d) inelastică în raport cu preţul;
e) perfect elastică în raport cu preţul.
16) Atunci când se consumă în mod succesiv unităţi din acelaşi bun economic, până la saturaţie:
(3 p.)
a) Umg creşte şi UT scade;
b) Umg rămâne constantă şi UT scade;
c) Umg descreşte în aceeaşi măsură cu UT;
d) Umg creşte în aceeaşi măsură cu UT;
e) Umg descreşte iar UT creşte.
17) Panta curbei de indiferenţă este: (3 p.)
a) raportul dintre preţurile bunurilor;
b) dreapta bugetului;
c) raportul dintre utilitatea totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl
substituie;
d) rata marginală de substituţie;
e) raportul dintre utilitatea totală a bunului care substituie şi utilitatea totală a bunului substituit;
18) Curbele de indiferenţă au o pantă negativă deoarece: (3 p.)
a) atunci când consumatorul obţine o cantitate suplimentară dintr-un bun, trebuie să renunţe la
o cantitate din celălalt bun pentru a păstra utilitatea constantă;
b) atunci când consumatorul obţine o cantitate suplimentară dintr-un bun, trebuie să obţină o
cantitate suplimentară şi din celălalt bun pentru a păstra utilitatea constantă;
c) rata marginală de substituţie nu este constantă;
d) rata marginală de substituţie este pozitivă; e) nici un răspuns din cele de mai sus;
19) Diferenţa dintre valoarea bunului – cât de mult suntem dispuşi să plătim pentru a-l procura - şi
preţul aferent acelui bun pe piaţă, la un moment dat, reprezintă: (3 p.)
a) surplusul producătorului;
b) surplusul de venituri la bugetul statului;
c) surplusul de cantitate pe piaţă;
d) surplusul consumatorului;
e) izoutilitatea.
20) Panta curbei de indiferenţă este: (3 p.)
a) raportul dintre preţurile bunurilor;
b) unitară;
c) raportul dintre utilitatea totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl
substituie;
d) raportul dintre utilitatea totală a bunului care substituie şi utilitatea totală a bunului substituit;
e) rata marginală de substituţie în consum;
 II. Descrieţi legea economică: Legea creșterii costurilor de oportunitate: (3 p.)
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Barem de apreciere:
Punctaj 0-29 30-36 37-42 43-49 50-59 60-62 63
Nota „1-4” „5” „6” „7” „8” „9” „10”