FINANTE PUBLICE - TESTE GRILA

1. Aparitia finantelor publice a fost generata de:

a) aparitia societatii;
b) aparitia statului si scindarea societatii in clase antagoniste;
c) aparitia comunei primitive;
d) aparitia economiei de schimb;
e) folosirea banilor.
Raspuns: b)
2. Principiile de baza ale constituirii si repartizarii fondurilor financiare publice sunt:
a)      prelevarile de resurse la dispozitia statului au caracter obligatoriu;
b)      repartizarea cheltuielilor este uniforma;
c)      cheltuielile publice sunt repartizate direct si indirect, diferentiat pe grupuri si categorii sociale;
d)      fondurile mobilizate la dispozitia statului provin din munca celor ecupati in sfera productiei materiale
si nemateriale.
Unul dintre principii este fals.
Raspuns: b)
3. Separarea statului de societate in sfera relatiilor economice isi gaseste expresia in aceea ca:
a)      statul are veniturile si cheltuielile sale proprii;
b)      statul isi procura resursele cu ajutorul constrangerii pe care o exercita asupra membrilor societatii;
c)      statul urmareste indeplinirea unor nevoi individuale;
d)      statul isi procura resursele prin contributiile (fara titlu obligatoriu) agentilor economici.
Raspuns: b)
4. La formarea fondurilor necesare statului, pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale,
participa:
a)     numai persoanele care isi desfasoara activitatea in sfera productiei materiale;
b)     numai persoanele care isi desfasoara activitatea in sfera productiei nemateriale;
c)     atat persoanele care isi desfasoara activitastea in sfera productiei materiale, cat si cele din sfera
productiei nemateriale, contributia individuala variind, ca marime, de la o categorie sociala la alta;
d)     atat persoanele care isi desfasoara activitatea in sfera productiei materiale, cat si cele din sfera
productiei nemateriale, contributia individuala fiind aceeasi pentru fiecare categorie sociala;
e)     nici una din variantele de mai sus.
Raspuns: c)
5. Conceptul de finante publice, in statul modern, are un pronuntat caracter:
a)      juridic;
b)      economic;
c)      politic.
Raspuns: b)
6. Obiectul de studiu al finantelor publice nu il reprezinta:
a) metodele si tehnicile de analiza a echilibrului financiar al firmelor private;
b) metodele de gestionare folosite in cadrul sectorului peblic;
c) metode de stabilire, percepere si urmarire a impozitelor, taxelor si veniturilor nefiscale;
d) metode de dimensionare si repartizare a cheltuielilor publice pe obiective, actiuni si beneficiari;
e) politica financiara promovata de stat.
Raspuns: a)
7. De la constituirea fondurilor publice sunt excluse:
a) regiile autonome si societatile cu capital de stat;
b) societatile comerciale cu caracter privat sau mixt;
c) organizatiile cooperatiste si asociatiile cu scop lucrativ;
d) institutiile publice si unitatile din subordinea acestora;
e) nici unul din raspunsurile de mai sus.
Raspuns: e)
8. Contributia principala la constituirea fondurilor publice o are:
a) produsul intern brut;
b) avutia nationala;
c) transferurile din strainatate;
d) imprumuturile interne si externe;
e) donatiile si subventiile;
Raspuns: a)
9. Distributia fondurilor financiare are drept beneficiar
a) numai persoanele fizice;
b) numai persoanele juridice;
c) persoanele fizice si juridice;
d) statul;
e) nici unul din raspunsurile de mai sus.
Raspuns: c)
10. Principala destinatie a resurselor financiare in tarile dezvoltate, cu economie de piata este:
a)      invatamant, sanatate, cultura;
b)      aparare nationala;
c)      ordine publica;
d)      actiuni economice.
Raspuns: a)
11. Principala destinatie a resurselor publice, in tarile in curs de dezvoltare, este reprezentata
de:
a) asigurari si protectie sociala;
b) invatamant, sanatate;
c) ordine publica;
d) actiuni economice;
e) datorie publica.
Raspuns: d)
12. Scopul finantelor publice este:
a) preluarea de la contribuabili a impozitelor si taxelor;
b) favorizarea capitalului privat;
c) mentinerea relatiilor antagoniste intre diferite grupuri sociale;
d) asigurarea unor conditii demne de viata pentru toti cetatenii tarii;
e) consolidarea exclusiva a institutiilor statului.
Raspuns: d)
13. Functia de control nu reflecta:
a)      modul de constituire a fondurilor in economie;
b)      repartizarea fondurilor pe beneficiari;
c)      preocuparea statului pentru asigurarea unei vieti prospere populatiei;
d)      eficienta cu care unitatile economice cu capital de stat si institutiile publice utilizeaza resursele de
care dispun.
Raspuns: c)
14. Controlul financiar nu se efectueaza:
a) in faza repartitiei;
b) in faza productiei;
c) in faza schimbului;
d) in faza consumului;
e) se efectueaza in toate fazele de mai sus.
Raspuns: e)
15. Functia de control a finantelor publice are o sfera de manifestare fata de functia de
repartitie;
a) mai restransa, deoarece controlul nu include fazele repartitiei, productiei, schimbului si consumului;
b) mai larga, deoarece vizeaza pe langa constituirea si repartizarea fondurilor din economie si modul de
utilizare a resurselor;
c) identica;
d) sferele lor de manifestare nu se suprapun;
e) mai larga, deoarece se manifesta si in teritoriu.
Raspuns: b)
16. In faza de rapartitie, controlul financiar nu vizeaza:
a) provenienta resurselor care alimenteaza fondurile publice de resurse financiare si destinatia pe care
acestea o capata;
b) nivelul la care se constituie resursele;
c) titlul cu care se mobilizeaza si cel cu care se repartizeaza intre diversi buneficiari resursele;
d) dimensiunile fondurilor in raport cu produsul intern brut;
e) mijloacele de munca, obiectivele muncii si forta de munca.
Raspuns: e)
17. Controlul financiar in faza de repartitie nu urmareste:
a)      provenienta resurselor ce alimenteaza fondurile publice si destinatia pe care o capata;
b)      crearea valorilor de intrebuintare ce fac obiectul schimbului si consumului;
c)      nivelul la care se constituie fondurile de resurse financiare publice;
d)      titlul cu care se mobilizeaza fondurile publice;
e)      dimensionarea fondurilor in raport cu PIB;
f)        gradul de redistribuire a fondurilor intre membrii societatii;
g)      modul de asigurare a echilibrului intre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de procurare.
Raspuns: b)
18. Finantele publice prezinta urmatoarele trasaturi:
a)      sistem de relatii financiare;
b)      asigura formarea si repartizarea fondurilor de resurse financiare publice;
c)      satisfac numai nevoile legate de dezvoltarea economica si sociala a tarii;
d)      sistem de relatii ce exprima schimbarea formei valorii.
Raspuns: b)
Care dintre aspectele de mai jos sunt specifice conceptiilor clasice despre finantele publice:
a)      corespund dezvoltarii monopolurilor;
b)      reflecta doctrina liberala, predominanta in acea perioada;
c)      corespunde secolului XX si mai cu seama dupa marea recensiune economica mondiala;
20. Care dintre aspectele de mai jos sunt specifice conceptiilor moderne despre finantele publice
a)      apartin perioadei capitalismului ascendent;
b)      statul trebuie sa fie unul al bunastrarii;
c)      impozitele constituie un rau necesar.
Raspuns: b)
21. Conceptiile neoliberale aparute in ultimele decenii ale secolului al XX-lea prevad:
a)      infiintarea de intreprinderi publice si societati mixte;
b)      faptul ca echilibrul bugetar este cheia de bolta a finantelor publice;
c)      necesitatea retragerii statului din economie;.
Raspuns: c)
22. Intre raporturile stranse ce exista intre finantele publice si sfera politicului, nu putem
mentiona urmatoarele:
a) partidele aflate la putere definesc coordonatele politicii financiare a statului in programele lor de
guvernare;
b) autoritatile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni in domeniul economic;
c) autoritatile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni in domeniul social;
d) autoritatile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni in domeniul politic;
e) autoritatea judecatoreasca vegheaza ca politica financiara a statului sa fie tradusa in viata.
Raspuns: e)
23. Care dintre urmatoarele trasaturi nu apartin nevoilor individuale;
a) pretul bunurilor sau serviciilor ce le satisfac se stabileste pe piata;
b)sunt satisfacute pe baza bunurilor private;
c) pretul bunurilor sau serviciilor ce le satisfac nu se stabileste prin mecanismul pietei;
d) bunurile sau serviciile ce le satisfac sunt oferite de catre producatori autonomi;
e) bunurile sau serviciile ce le satisfac sunt concurentiale sau divizibile.
Raspuns: c)
Distribuirea fondurilor de resurse financiare, a doua faza a functiei de repartitie, consta in:
a)      repartitia este precedata de cuantificarea nevoilor sociale in expresie baneasca;
b)      procesul de distribuire are un caracter obiectiv;
c)      procesul de distribuire nu depinde de politica promovata de partidele politice la putere.
Raspuns: a)
25. Functia de control a finantelor publice;
a) are o sfera de manifestare mai restransa decat cea de repartitie;
b) necesitatea acesteia decurge din faptul ca fondurile de resurse financiare publice apartin intregii societati;
c) controlul se limiteaza numai la faza repartitiei;
d) controlul nu se exercita asupra productiei de bunuri realizate in sectorul public;
e) controlul financiar nu urmareste modul de realizare a echilibrului intre necesarul de resurse financiare si
posibilitatile de procurare a acestora.
Raspuns: b)
26. Ce se intelege prin buget public consolidat:
a) resursele si cheltuielile bugetului de stat;
b) resursele si cheltuielile bugetului de stat, asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale, bugetelor locale,
bugetului trezoreriei statului si ale bugetelor altor institutii publice cu caracter autonom, cumulate la nivel
national, din care se elimina transferurile dintre bugete;
d) resursele si cheltuielile bugetului de stat, asigurarilor sociale, fondurilor speciale, bugetelor locale,
bugetului trezoreriei statului si ale bugetelor altor institutii publice cu caracter autonom, cumulate la nivel
national.
Raspuns: b)
27. Din categoria ordonatorilor principali de credite fac parte:
a)      ministrii;
b)      agentii economici;
c)      conducatorii organelor de specialitate ale administratiei publice locale;
d)      nici una din variantele mentionate.
Raspuns: a)
28. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: 'Ordonatorii tertiari de credite ':
a)      repartizeaza creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si al
fondurilor speciale, pe unitatile ierarhic inferioare, in functie de sarcinile acestora si aproba efectuarea
cheltuielilor din bugetul propriu;
b)      raspund de integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care o conduc;
c)      aproba efectuarea creditelor din bugetele proprii si a celor din bugetele fondurilor speciale.
Raspuns: b)
29. Una din urmatoarele afirmatii este falsa: 'Ordonatorii principali, secundari si tertiari de
credite ' (Legea privind finantele publice):
a) raspund de utilizarea creditelor bugetare;
b) pot delega dreptul de a aproba folosirea si repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor de drept;
c) raspund de folosirea cu eficienta si eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor
sociale sau bugetul fondurilor speciale;
d) organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a darilor de seama contabile asupra
executiei bugetare;
e) raspund de realizarea veniturilor.
Raspuns: b)
30. Atributiile de coordonare si finalizare a elaborarii proiectului bugetului de stat nu revin:
a) Parlamentului;
b) Guvernului;
c) Bancii Centrale;
d) Ministerului Finantelor;
e) nici una din variantele de mai sus nu este adevarata.
Raspuns: c)
31. In etapele parcurse in executia cheltuielilor publice nu sunt cuprinse:
a)      angajarea;
b)      negocierea;
c)      ordonantarea;
d)      plata;
e)      lichidarea;
Raspuns: b)
32. Aprobarea bugetului de stat se face:
a) de consiliile judetene;
b) de Guvern;
c) de organele institutiilor financiare;
d) prin lege;
e) de Ministerul Finantelor.
Raspuns: d)
33. Intocmirea bugetului de stat se face de:
a) Comisia de Buget si Finante a Camerei Deputatilor;
b) comisiile reunite de Buget si Finante ale celor doua camere;
c) Guvern;
d) Ministerul Finantelor Publice;
e) ordonatorii principali de credite.
Raspuns: d)
34. Masurile fiscale aprobate prin legi bugetare se stabilesc:
a) pe 5 ani;
b) pe 3 ani;
c) anual;
d) lunar;
e) pentru primele 10 luni ale anului.
Raspuns: c)
35. Clasificatia bugetara nu cuprinde la venituri si cheltuieli:
a)    aliniate;
b)   capitole;
c)    parti;
d)   subcapitole;
e)    articole.
Raspuns: a)
36. Aprobarea bugetelor de catre Parlament se face:
a) pe fiecare buget in parte;
b) la fiecare comisie de specialitate;
c) pe fiecare capitol, articol, ordonator principal de credite in parte;
d) in functie de clasificatia bugetara;
e) pe ansamblu, pe capitole, pe articole si pe ordonatori principali de credite.
Raspuns: e)
37. Din bugetele locale sunt finantate, de regula, cheltuielile pentru:
a) cercetare;
b) desfasurarea activitatii administratiei publice locale;
c) scopuri militare;
d) datoria publica externa;
e) nici una din cele de mai sus.
Raspuns: b)
38. Imprumuturile interne sau externe, pe termen mediu si lung contractate de administratia
publica locala, servesc la:
a)      finantarea operatiunilor militare curente;
b)      refinantarea datoriei publice locale;
c)      efectuarea unor cheltuieli exceptionale;
Raspuns: b)
39. Din componentele bugetelor locale in Romania nu fac parte:
a)      bugetele proprii ale judetelor si al municipiului Bucuresti;
b)      bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti;
c)      bugetele proprii ale consiliilor populare si orasenesti.
Raspuns: c)
40. Bugetul Presedentiei Romaniei se aproba de:
a)      Parlament;
b)      Guvern;
 c)      Presedinte.
Raspuns: a)
41. In Romania, nevoile de resurse la nivelul societatii si posibilitatile de acoperire ale acestor
nevoi nu sunt reflectate in:
a)      bugetul de stat;
b)      bugetul economic;
c)      bugetul asigurarilor sociale de stat;
d)      bugetul fondurilor speciale;
e)      bugetul trezoreriei statului.
Raspuns: b)
42. Micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget se realizeaza:
a) prin stabilirea unei marje de siguranta in proiectul de buget;
b) dupa executia exercitiului bugetar;
c) in cursul exercitiului bugetar;
d) nu se poate realiza nici o modificare a bugetului aprobat;
e) numai in prima luna dupa votarea bugetului.
Raspuns:c)
43. Conform Legii finantelor publice, legile bugetare anuale nu cuprind:
a)      legea bugetului de stat;
b)      legea bugetelor locale;
c)      legea de rectificare a bugetului statului;
d)      legea de rectificare a bugetului asigurarilor sociale de stat;
e)      legea bugetului asigurarilor sociale de stat;
Raspuns: b)
44. Ce se intelege prin credit bugetar, conform Legii privind finantele publice?
a)        partea din unele venituri ale bugetului de stat ce se aloca unitatilor administrativ-teritoriale in vederea
echilibrarii bugetelor proprii ale acestora;
b)       aprobarea comunicata trezoreriei statului de catre ordonatorul principal de credite, in limita careia se pot
efectua plati de casa din bugetul de stat;
c)        suma aprobata prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se pot ordonanta si efectua plati in
cursul anului bugetar;
d)       plata unei sume efectuata de un agent economic sau de o institutie publica ori financiara in vederea
stingerii unei obligatii legale;
e)        nici una din variantele de mai sus.
Raspuns: c)
45. In cadrul calendarului bugetar, conform Legii finantelor publice, prima etapa este:
a) trimiterea scrisorii-cadru ordonatorilor principali de credite;
b) stabilirea limitelor de cheltuieli;
c) elaborarea indicatorilor macroeconomici;
d) centralizarea propunerilor ordonatorilor principali de credite;
e) transmiterea proiectului de buget la Guvern.
Raspuns: c)
46. Cheltuielile publice exprima:
a) relatii economico-sociale in forma baneasca, prin care se distribuie fonduri publice;
b) cheltuielile facute de stat pentru refacerea imaginii sale in strainatate;
c) in toate cazurile exprima un consum definitiv de produs intern brut;
d) in toate cazurile exprima o avansare de produs intern brut;
e) totalitatea cheltuielilor care se efectueaza la nivelul unui stat.
Raspuns: a)
47. Cheltuielile publice nu inglobeaza:
a)      cheltuielile colectivitatilor locale;
b)      cheltuielile efectuate de administratia centrala de stat;
c)      cheltuielile finantate din fondul asigurarilor sociale de stat;
d)      cheltuielile populatiei;
e)      cheltuielile organismelor internationale din resursele publice prelevate de la membrii acestora.
Raspuns: d)
48. O avansare de produs intern brut reprezinta:
a) imprumuturile primite de la organisme internationale;
b) totalitatea cheltuielilor cu sanatatea;
c) cheltuielile cu rambursarea imprumuturilor;
d) cheltuielile cu investitiile;
e) totalitatea cheltuielilor cu apararea.
Raspuns: d)
49. Diferenta dintre cheltuielile publice si cheltuielile bugetare este reprezentata de faptul ca:
a) cheltuielile bugetare se acopera numai prin transferuri de la bugete, pe cand cheltuielile publice au ca
mijloc de acoperire a lor si veniturile proprii;
b) data de nivelul administrativ la care se face comparatia;
c) cheltuielile publice cuprind si cheltuielile populatiei;
d) cheltuielile bugetare au ca sfera de cuprindere mai mare decat cheltuielile publice;
e) nu exista nici o diferenta, cei doi termeni fiind sinonimi.
Raspuns: a)
50. Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul celor publice se bazeaza pe cateva principii;
a) efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea nivelului acestora in
conformitate cu legea finantelor publice;
b) rambursarea sumelor alocate si cheltuite conform destinatiilor pentru care s-au aprobat aceste sume;
c) utilizarea resurselor alocate este determinata de indeplinirea conditiilor legale si nu de existenta resurselor
banesti;
d) finantarea se efectueaza in functie de gradul de subordonare a institutiilor sau activitatilor cu caracter
bugetar;
e) exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv, referitor la alocarea si utilizarea resurselor financiare
publice.
Care din principiile de mai sus nu a fost enuntat corect?
Raspuns: b)
51. Care din urmatoarele categorii de cheltuieli nu este folosita pentru clasificarea cheltuielilor publice:
a) clasificarea economica;
b) clasificarea administrativa;
c) clasificarea financiara;
d) clasificarea FMI;
e) clasificarea ONU.
Raspuns: d)
52. Cheltuielile de transfer cu caracter economic sunt:
a) subventiile;
b) bursele;
c) alocatiile de sprijin;
d) ajutoarele sociale;
e) pensiile.
Raspuns: a)
53. Care dintre urmatoarele categorii de cheltuieli nu sunt delimitate dupa clasificarea economica:
a) cheltuielile temporare;
b) cheltuieli materiale;
c) cheltuirelile cu salariile;
d) cheltuielile de transfer;
e) cheltuielile de investitii.
Raspuns: a)
54. In clasificarea financiara nu sunt incluse:
a)      cheltuielile definitive;
b)      cheltuielile cu investitiile;
c)      cheltuielile virtuale;
d)      cheltuielile temporare.
Raspuns: b)
55. Cheltuielile virtuale sau posibile reprezinta:
a) cheltuieli pe care statul se angajeaza sa le efectueze in anumite conditii;
b) cheltuieli care nu se reflecta in contabilitatea nationala;
c) sunt pseudocheltuieli, ele fiind de fapt niste imprumuturi ale statului;
d) sunt cheltuieli efectuate pentru constituirea de resurse strategice;
e) sunt cheltuieli cu majorarile de salarii.
Raspuns: a)
56. Cheltuielile fara contraprestatie au caracter de:
a) subventie;
b) alocare a unor venituri pentru care se percepe dobanda;
c) cheltuieli care se vor recupera in viitor;
d) cheltuieli care nu au caracter definitiv;
e) cheltuieli nefinanciare.
Raspuns: a)
57. Cheltuielile reale reprezinta:
a) cheltuieli pentru investitii;
b) un consum definitiv de produs intern brut;
c) cheltuieli care se achita prin numerar;
d) cheltuieli care se efectueaza pentru construirea de drumuri si poduri;
e) nici una din variantele de mai sus.
Raspuns: b)
58. Factorii care nu influenteaza cheltuielile publice sunt:
a) factori demografici;
b) factori economici;
c) factori sociali;
d) urbanizarea;
e) toti factorii de mai sus influenteaza cresterea economica.
Raspuns: e)
59. Satisfacerea nevoilor cu caracter social presupune folosirea, pe scara larga, a resurselor financiare publice in scopul:
a) cresterii gradului de independenta a cetatenilor fata de stat;
b) scaderii sarcinilor fiscale care apasa asupra contribuanbililor;
c) imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei;
d) imbunatatirii productiei materiale publice pentru a se asigura necesarul pentru traiul decent al populatiei;
e) nici unul dintre raspunsurile de mai sus.
Raspuns: c)
60. Activitatea economica, in sectorul public, nu se realizeaza prin:
a)      regiile autonome;
b)      societatile comerciale cu capital de stat;
c)      societatile comerciale cu capital privat.
Raspuns: c)
61. Conform teoriei lui Musgrave si Rostow privind cresterea cheltuielilor publice:
a) cheltuielile publice sporesc odata cu dezvoltarea economiei;
b) in perioadele incipiente ale cresterii si dezvoltarii economice, investitiile publice ocupa o pondere
importanta in totalul investitiilor din economie;
c) in perioadele de criza se manifesta un efect de transfer al cheltuielilor private asupra cheltuielilor publice;
d) in perioadele de criza, se manifesta un efect de inspectie;
e) dupa perioada de dezvoltare economica, ponderea investitiilor private in PIB scade.
Raspuns: b)
62. Specificati care este impactul direct al transferurilor guvernamentale asupra consumului:
a) determina o crestere a inflatiei;
b) conduce la cresterea cursului valutar;
c) sporeste cheltuielile autonome;
d) sporeste consumul;
e) sporeste veniturile bugetare.
Raspuns: d)
63. Care dintre urmatoarele enunturi cu privire la cheltuielile publice nu sunt adevarate:
a)      exprima relatii economico-sociale sub forma baneasca;
 b)      exprima intotdeauna un consum definitiv de produs intern brut;
c)      sunt extrem de diversificate.
Raspuns: b)
64. In cadrul clasificatiei economice a cheltuielilor publice, cheltuielile curente nu cuprind:
a)      cheltuieli de personal;
b)      cheltuieli materiale;
c)      prime;
d)      cheltuieli de investitii;
e)      rezerve;
f)        cheltuieli fara contraprestatie.
Raspuns: d)
65. Cand elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu produsul intern brut este mai mare decat 1:
a)      exista tendinta de restrangere a proportiei cheltuielilor publice in PIB;
b)      tendinta de utilizare a PIB pentru finantarea cheltuielilor publice ramane constanta;
c)      produsul intern brut creste intr-un ritm superior cheltuielilor publice;
d)      cheltuielile publice cresc in acelasi ritm cu PIB;
e)      exista tendinta de utilizare intr-o mai mare masura a PIB, pentru finantarea cheltuielilor publice.
Raspuns: e)
66. Cheltuielile bugetare:
a) au o sfera mai larga decat cele publice;
b) au aceeasi sfera cu cele publice;
c) au o sfera mai restransa decat cele publice;
d) cuprind si veniturile proprii ale institutiilor publice;
e) cheltuielile bugetare sunt aprobate de catre organul legislativ sub forma debitelor.
Raspuns: c)
67. Care dintre urmatoarele afirmatii privind clasificatia functionala a cheltuielilor publice este falsa:
a) foloseste drept criteriu domeniile spre care sunt dirijate resursele publice;
b) nu reflecta obiectivele politicii bugetare a statului;
c) foloseste drept criteriu ramurile spre care sunt dirijate resursele publice;
d) foloseste drept criteriu sectoarele spre care sunt dirijate resursele publice;
e) este importanta pentru urmarirea anumitor obiective.
Raspuns: b)
68. Finantarea actiunilor social-culturale nu are ca obiectiv:
a)      garantarea unui venit minim pentru toti membrii societatii;
b)      restrangerea ariei de nesiguranta a vietii indivizilor;
c)      satisfacerea necesitatilor de educatie si cultura pentru toti membrii societatii;
d)      asigurarea pentru toti membrii societatii a unor standarde de viata considerate minime.
Raspuns: c)
69. In categoria cheltuielilor pentru actiuni social-culturale nu intra cheltuielile destinate:

a)      invatamantului;
b)      sanatatii;
c)      culturii, relogiei, sportului;
d)      transportului si comunicatiei.
Raspuns: d)
70. Cheltuielile pentru actiuni social-culturale sunt finantate preponderent din :

a)      fonduri bugetare;
b)      fonduri proprii ale agentilor economici;
c)      imprumuturi externe;
d)      ajutor financiar extern.
Raspuns: a)
71. Cheltuielile pentru sanatate sunt finantate in primul rand din:

a)      fondul special pentru asigurarile de sanatate;

 b)      bugetele locale;
c)      fonduri extrabugetare;
d)      bugetul de stat.
Raspuns: a)
72. Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice sunt indreptate, in primul rand catre:

a)      intreprinderile cu capital integral sau majoritar privat;

b)      regii autonome, companii si intreprinderi de stat;
c)      organizatii cooperatiste.
Raspuns: b)
73. Metodele directe de interventie a statului in economie nu cuprind:

a)      subventiile;
b)      investitiile;
c)      avantaje fiscale;
d)      ajutoare financiare;
e)      imprumuturi cu dobanda subventionata.
Raspuns: c)
74. Metodele indirecte de interventie a statului in economie nu cuprind:

a)      avantaje fiscale;
b)      ajutoare financiare;
c)      garantarea de catre stat a imprumuturilor angajate de agentii economici.
Raspuns: b)
75. Ponderea cea mai mare a cheltuililor pentru actiuni si obiective economice o detin cheltuielile pentru:

a)      industrie;
b)      transport si comunicatii;
c)      agricultura si silvicultura;
d)      cercetare stiintifica.
Raspuns: b)
76. Cheltuielile cu ordinea publica si siguranta nationala nu cuprind:

a)      politia;
b)      jandarmeria;
c)      penitenciarele;
d)      apararea nationala;
e)      arhivele statului.
Raspuns: d)
77. Resursele financiare publice nu includ:
a) resursele administratiei de stat centrale;
b) resursele administratiei de stat locale;
c) resursele populatiei;
d) resursele intreprinderilor publice;
e) resursele asigurarilor sociale de stat.
Raspuns: c)
78. Principala categorie de resurse publice o constituie:
a) veniturile intreprinderilor de stat;
b) impozitele;
c) imprumuturile externe;
d) imprumuturile interne;
e) contributiile benevole ale agentilor economici la formarea anumitor fonduri.
Raspuns: b)
79. Care dintre urmatorii factori pot determina cresterea resurselor financiare publice:
a) factorii monetari;
b) factorii demografici;
c) factorii politici si militari;
d) factorii sociali;
e) toate categoriile de factori de mai sus influenteaza cresterea resurselor financiare publice.
Raspuns: e)
80. Care dintre urmatoarele modalitatide constituire a resurselor financiare publice au ca efect imediat aparitia inflatiei:
a) prelevarile fiscale;
b) imprumuturile pe termen scurt;
c) imprumuturile pe termen mediu;
d) imprumuturile pe termen lung;
e) finantarea pein emisiune monetara fara acoperire.
Raspuns: e)
81. Dupa regularitatea cu care se incaseaza la buget, resursele financiare se impart in:
a) resurse ordinare si resurse extraordinare;
b) resurse ordinare si resurse curente;
c) resurse extraordinare si resurse incidentale;
d) venituri fiscale si venituri nefiscale;
e) venituri fiscale si resurse curente.
Raspuns: a)
82. Resursele extraordinare sunt resursele:
a) pe care statul le obtine fara sa isi propuna acest lucru;
b) care apar datorita desfiintarii unor fonduri;
c) la care statul recurge in situatii exceptionale;
d) care pot fi folosite nuami cu aprobarea Presedentiei;
e) pe care statul le transfera la bugetele fondurilor speciale.
Raspuns: c)
83. Resursele ordinare nu cuprind:
a)      venituri fiscale;
b)      venituri nefiscale;
c)      emisiunea de bani de hartie.
Raspuns: c)
84. In categoria resurselor financiare publie interne nu se includ:
a)      impozitele;
b)      taxele;
c)      salariile personalului angajat la instittiile publice;
d)      donatiile interne;
e)      emisiunea de bani fara acoperire.
Raspuns: c)
85. Veniturile nefiscale au o pondere mai redusa deoarece:
a)      cotele de impunere care se aplica la masa impozabila aferenta acestor venituri este mai mica;
b)      apar numai in tarile in curs de dezvoltare;
c)      sunt venituri extraordinare;
d)      sfera de cuprindere a sectorului public este limitata;
e)      aceste venituri nu se redistribuie pentru populatie.
Raspuns:d)
86. Transferurile, ca venituri financiare publice, reprezinta, in principal:
a)      impozite percepute de la agenti economici de catre stat;
b)      imprumuturi de stat;
c)      ajutoare primite de tarile in curs de dezvoltare de la tarile dezvoltate;
d)      prelevari obligatorii;
e)      trecerea unor fonduri de la stat la agentii economici.
Raspuns:c)
87. Resursele financiare publice extraordinare sunt:
a)      emisiunea baneasca fara acoperire in economia reala;
b)      contributiile pentru asigurarile sociale de stat;
c)      veniturile fiscale;
 d)      acelea care se incaseaza la buget cu o anumita regularitate;
e)      contributiile care alimenteaza fondurile publice.
Raspuns: a)
88. Veniturile din capital:
a)      cuprind venituri din valorificarea bunurilor statuilui;
b)      constituie principalul canal de procurare a veniturilor publice;
c)      cuprind contributiile la asigurarile sociale pentru sanatate.
Raspuns: a)
89. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la sistemul fiscal, nu este adevarata?
a)      prin intermediul sistemului fiscal, statul isi procura resursele financiare;
b)      sistemul fiscal indeplineste o functie economica stimulativa;
c)      una din trasaturile sistemului fiscal este universalitatea;
d)      prin intermediul sistemului fiscal statul repartizeaza resursele sale in economie;
e)      sistemul fiscal trebuie caracterizat de echitate.
Raspuns: d)
90. In cadrul resurselor nefiscale, se cuprind:
a)      taxele de metrologie, taxele consulare, taxele vamale, impozitul pe venitul agricol;
b)      venituri din amenzi, taxele consulare, taxele de metrologie, venituri din aplicarea prescriptiei
extinctive;
c)      majorarile pentru veniturile nevarsate la termen, taxa asupra mijloacelor de transport, impozitul pe
spectacole, taxele vamale;
d)      impozitul pe profit, impozitul pe salarii, veniturile din amenzi, taxa pe valoarea adaugata;
e)      impozitul pe spectacole, taxa asupra mijloacelor de transport, taxele de metrologie, taxa pentru
reconstructia drumurilor.
Raspuns: b)
91. Care dintre urmtoarele impozite si taxe reprezinta venit nefiscal pentru stat?
a)      taxa asupra mijloacelor de transport;
b)      taxele consulare;
c)      taxele vamale;
d)      impozitul pe spectacole;
e)      taxa pentru folosirea terenurilor in alte scopuri decat pentru productia vegetala, agricola sau silvica.
Raspuns: b)
92. Impozitele:
a)      sunt datorate in valoare absoluta in cuantum egal de catre toti contribuabilii;
b)      reprezinta cheltuieli pentru stat;
c)      au un caracter facultativ pentru toti contribuabilii;
d)      sunt achitate numai de catre persoanele juridice;
e)      au un caracter nerambursabil;
Raspuns: e)
93. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata:
a)      impozitele si taxele reprezinta venituri bugetare;
b)      impozitele si taxele constituie prelevari cu titlu definitiv si nerambursabil;
c)      pe baza impozitelor si taxelor statul poate efectua cheltuielile sale;
d)      impozitele si taxele pot fi introduse numai de organele de stat centrale;
e)      impozitele si taxele sunt reglementate prin lege.
Raspuns: d)
94. Referitor la cotele procentuale progresive, putem afirma urmatoarele:
a)      se modifica pe masura ce sufera schimbari baza de calcul;
b)      pot fi cote progresive simple;
c)      pot fi cote regresive;
d)      pot fi cote progresive compuse (pe transe);
e)      progresivitatea simpla este mai costisitoare pentru contribuabil decat progresivitatea pe transe.
Care din afirmatiile de mai sus este falsa?
Raspuns: c)
95. Marimea impozitului datorat de fiecare persoana trebuie sa fie certa si nu arbitrara, iar termenele, modalitatea si suma
de plata sa fie clare pentru fiecare platitor este un enunt al principiului:
 a)      justetii impunerii;
b)      comoditatii impunerii;
c)      certitudinii impunerii;
d)      randamentelor impozitelor;
e)      nici unul din cele de mai sus.
Raspuns: c)
96. Care principiu al impunerii urmareste ca sistemul fiscal sa asigure incasarea impozitelor cu minimul de cheltuieli si
sa fie cat mai putin apasator pentru platitori:
a)      justetii impunerii,
b)      comoditatii impunerii;
c)      certitudinii impunerii;
d)      randamentelor impozitelor;
e)      nici unul din cele de mai sus.
Raspuns: d)
97. Caracterul obligatoriu al impozitelor reprezinta:
a)      obligatia fiecarui stat de a institui impozite;
b)      obligatia contribuabililor de a datora si plati impozite, in conditiile legii;
c)      dreptul statului de a colecta veniturile bugetare numai pe seama impozitelor;
d)      plata catre stat a unei sume fixe de bani, stabilita indiferent de venitul sau averea contribuabilului;
e)      nici unul din raspunsurile de mai sus.
Raspuns: b)
98. Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar deoarece:
a)      prin intermediul lor se incurajeaza dezvoltarea economiei;
b)      prin intermediul lor are loc redistribuirea unei parti importante din PIB;
c)      ele sunt folosite ca parghii economice;
d)      constituie mijlocul principal de procurare a resurselor statului;
e)      ele franeaza dezvoltarea economiei datorita nivelului mare al lor.
Raspuns: d)
99. Principiul justetii impunerii presupune:
a)      contribuabilii sa contribuie cu impozite in functie de veniturile pe care le obtin;
b)      impunerea tuturor contribuabililor cu un impozit fix stabilit unitar;
c)      venituri mai mari - impozite mai mici,
d)      marimea impozitelor datorate de o persoana sa fie certa si nu arbitrara;
e)      impozitarea numai a anumitor contribuabili.
Raspuns: a)
100. Un impozit este considerat stabil daca:
a)      este mentinut mai multi ani la rand;
b)      randamentul sau ramane constant de-a lungul ciclului economic;
c)      ii creste randamnetul odata cu cresterea nivelului productiei;
d)      aduce cele mai mari venituri la bugetul statului;
e)      nu suporta modificari legislative in cursul anului.
Raspuns: b)
101. Elasticitatea impozitului presupune:
a)      extinderea lui pe mai multi ani;
b)      modificarea permanenta a lui in functie de necesitatile de venituri ale statului;
c)      transformarea unui impozit in alt impozit;
d)      posibilitatea unui impozit de a fi introdus in timpul anului;
e)      nici unul din raspunsurile de mai sus.
Raspuns: b)
102. Se dau urmatoarele masuri de ordin fiscal:
a)      stabilirea unor taxe vamale ridicate la import;
b)      reducerea sau scutirea de la plata impozitelor indirecte;
c)      facilitarea amortizarii accelerate;
d)      stabilirea unor taxe vamale ridicate la export;
e)      micsorarea impozitelor indirecte.
Care dintre masurile de mai sus nu conduce la incurajarea dezvoltarii economice?
Raspuns: d)
103. Pentru restrangerea exportului unor categorii de produse:
a)      se vor interzice activitatile producatoare de astfel de produse;
b)      se vor institui amenzi pentru exportul de astfel de produse;
c)      se va reduce calitatea acestor produse;
d)      se vor institui taxe vamale ridicate la exportul acestora;
e)      nici unul dn raspunsurile de mai sus.
Raspuns: d)
104. Asezarea impozitelor presupune:
a)      determinarea contribuabilului;
b)      stabilirea marimii materiei impozabile;
c)      incadrarea impozitului in categoria impozitelor directe sau indirecte;
d)      alocarea impozitului pentru o cheltuiala publica.
Raspuns: b)
105. Stabilirea obiectului impozitului nu are ca scop:
a)      constatarea materiei impozabile;
b)      stabilirea contribuabilului;

c)      evaluarea materiei impozabile.

Raspuns: b)
106. In cadrul evaluarii administrative a materiei impozabile:
a)      valoarea materiei impozabile este stabilita de contribuabil;
b)      nu pot avea loc modificari in timp a materiei impozabile;
c)      contribuabilul are dreptul sa conteste valoarea materiei impozabile;
d)      se atribuie, de comun acord cu contribuabilul, o anumita valoare a materiei impozabile;
e)      un rol important il joaca relatia contribuabilului cu organul fiscal.
Raspuns: c)
107. In cadrul evaluarii pe baza declaratiei contribuabilului:
a)      se elimina orice posibilitate de evaziune fiscala;
b)      are loc o verificare a declaratiei contribuabilului cu o declaratie a unei terte persoane;
c)      stabilirea marimii materiei impozabile se determina de catre organele fiscale pe baza datelor furnizate de
contribuabil;
d)      materia impozabila este stabilita arbitrar;
e)      are loc o evaluare indirecta a materiei impozabile;
Raspuns: c)
108. Stopajul la sursa presupune:
a)      retinerea de catre stat a venitului brut, urmand ca dupa calculul impozitului sa se restituie contribuabilului
venitul net;
b)      deplasarea organului fiscal la domiciliul contribuabilului pentru incasarea impozitului;
c)      deplasarea contribuabilului la sediul organului fiscal pentru plata impozitului;
d)      retinerea si varsarea impozitului de catre o terta persoana;
e)      o incasare de catre organele fiscale a impozitului direct de la platitori.
Raspuns: d)
109. Precizati care din urmatoarele afirmatii cu privire la impunere este adevarata:
a)      in materie de impunere se face distinctie intre platitorul impozitului si contribuabilul legal;
b)      incidente directa se manifesta atunci cand platitorul impozitului este una si aceiasi persoana cu contribuabilul
legal;
c)      incidenta directa apare, de regula, in cazul impozitelor pe consum;
d)      in cazul impozitului pe veniturile salarii se manifesta incidenta directa;
e)      nici una din afirmatiile anterioare nu este adevarata.
Raspuns: e)
110. Echitatea fiscala presupune:
a)      impunerea veniturilor si averii sa se faca in functie de puterea contributiva a subiectului;
b)      scutirea de la plata impozitului a persoanelor cu venituri mici;
c)      impunerea sa fie generala, neexistand scutire de impozit in functie de nivelul veniturilor;
d)      la o anumita putere contributiva, sarcina fiscala a unei anumite categorii sociale sa fie stabilita in comparatie cu
sarcina fiscala a altei categorii;
e)      utilizarea cu predilectie, a sistemului de impozitare bazat pe utilizarea cotelor progresive pe transe.
Raspuns: c)
111. Care din urmatoarele afirmatii nu caracterizeaza impozitele directe:
a)      sunt regresive;
b)      au termene de plata precis stabilite;
c)      sunt mai achitabile decat impozitele indirecte;
d)      sunt nominative;
e)      reprezinta forma cea mai veche de impunere.
Raspuns: b)
112. Ati primit o mostenire, la care nu va aasteptati, constand intr-un apartament. Din pacate nu puteti beneficia de intreg
cuantumul mostenirii, fiind supus la plata:
a)      unui impozit indirect, numit impozit pe valoarea adaugata;
b)      unui impozit direct, numit impozit pe valoarea donatiuni;
c)      unui impozit direct, numit impozit pe plusul de valoare mobiliara;
d)      unui impozit indirect, numit impozit pe valoarea mostenita;
e)      unui impozit direct, numit impozit pe succesiuni.
Raspuns: e)
113. Care dintre urmatoarele afirmatii, cu privire la impozitele personale, este falsa:
a)      se intalnesc sub forma impozitului pe venit;
b)      se tine cont de minimul de venit neimpozabil;
c)      se refera la impozitul pe capitalul banesc;
d)      se intalnesc sub forma impozitului pe avere;
e)      tin cont de situatia personala a fiecarui platitor.
Raspuns: c)
114. Nu se regaseste printre metodele de evitare a dublei impuneri procedeul:
a)      imputarii progresive;
b)      exonerarii totale;
c)      scutirii progresive;
d)      imputarii ordinare;
e)      creditarii totale;
Raspuns: a)
115. Care dintre urmatorii factori nu se iau in considerare la stabilirea impozitului pe veniturile persoanelor fizice:
a)      starea civila a platitorului;
b)      proprietatile detinute de acesta;
c)      numarul persoanelor aflate in intretinerea sa;
d)      veniturile ralizate;
e)      varsta.
Raspuns: a)
116. In cazul impozitelor pe veniturile persoanelor fizice au calitatea de subiect al impunerii:
a) suveranii si familiile regale;
b) persoanele fizice care au domiciliul (rezidenta) intr-un anumit stat;
c) diplomatii straini acreditati in tara respectiva;
d) militarii si persoanele fizice care realizeaza venituri pana la un anumit plafon.
Raspuns: b)
117. Pentru a se obtine venitul impozabil, din venitul brut se scad:
a) impozitul pe venit;
b) cheltuielile de productie;
c) dobanzile incasate pentru creditele acordate;
d) sumele prelevate la fondul de dezvoltare.
Raspuns: b)
118. Care sunt avantajele pe care le prezinta impunerea separata a veniturilor persoanelor
fizice?
a) trateaza in mod diferentiat veniturile in ceea ce priveste modul de asezare la nivel de cote;
b) nu tine cont de natura veniturilor, de sursele lor de provenienta;
c) intra sub incidenta efectelor progresivitatii impunerii;
d) evita aparitia dublei impuneri.
Raspuns: a)
119. Care sunt factorii sociali ce se au in vedere la impunerea veniturilor persoanelor fizice?
a) marimea venitului;
b) starea civila a contribuabilului;
c) marimea averii;
d) nationalitatea.
Raspuns: b)
120. In cazul persoanelor juridice, pentru determinarea venitului brut se porneste, de regula, de
la rezultatele de bilant ale activitatilor desfasurate, la care se adauga, printre altele:
a) rezultatele aferente stocurilor si veniturile din castigurile de capital;
b) dobanzile platite si prelevarile la fondul de rezerva;
c) pierderile din activitatea anului curent si din anii precedenta;
d) unele prelevari in scopuri social-culturale.
Raspuns: a)
121. Impozitele pe substanta averii se incadreaza in categoria impozitelor:
a) pe sporul de avere dobandit in timp de razboi;
b) pe plusul de valoare imobiliara;
c) propriu-zise asupra averii;
d) asupra cresterii averii;
e) pe circulatia averii.
Raspuns: c)
122. Conform criteriului domiciliului (rezidentei) impunerea veniturilor si a averii se efectueaza
de organele fiscale din tara:
a) pe al carei teritoriu s-au realizat veniturile;
b) careia ii apartine rezidentul;
c) a carei nationalitate o au beneficiarii de venituri;
d) in care se desfasoara activitatea retribuita;
e) terta convenita.
Raspuns: b)
123. In cazul persoanelor juridice, problema rezidentei se rezolva in functie de:
a) locul unde se afla sediul conducerii sale efective;
b) locul unde conducatorul are locuinta permanenta;
c) locul de unde conducatorul administreaza afacerile;
d) modul de intelegere intre statele interesate;
e) relatiile sociale ale actionarului majoritar.
Raspuns: a)
124. Veniturile care provin din exploatarea bunurilor imobile se impun in statul:
a) in care este rezident proprietarul;
b) unde domiciliaza proprietarul;
c) al carui cetatean este proprietarul;
d) contractant in care sunt situate bunurile respective;
e) a carui nationalitate o are proprietarul.
Raspuns: d)
125. In cazul veniturilor din dobanzi are prioritate la impunere:
a) statul de origine a dobanzilor;
b) statul de rezidenta a beneficiarului;
c) statul de destinatie a dobanzilor;
d) statul al carui cetatean este beneficiarul;
e) atat statul de origine, cat si statul de destinatie a dobanzilor.
Raspuns: c)
126. Profiturile unei intreprinderi, obtinute in cadrul mai multor sedii in ambele state semnatare
ale unei conventii pentru evitarea sublei impuneri se impun:
a) in ambele state in mod egal;
b) in statul in care s-a convenit;
c) in ambele state, proportional cu profiturile care revin sediilor respective;
d) potrivit criteriului domiciliului (rezidentei);
e) potrivit criteriului nationalitatii.
Raspuns: c)
127. Veniturile din exercitarea pe cont propriu a unei profesii libere se impun in statul
a) al carui rezident este beneficiarul veniturilor, daca nu exista un sediu stabil;
b) a carei nationalitate o are beneficiarul veniturilor;
c) de destinatie a veniturilor;
d) convenit de parti;
e) al carui cetatean este beneficiarul veniturilor.
Raspuns: a)
128. Conventia pentru evitarea dublei impuneri se aplica impozitelor pe venit si pe avere
percepute in contul:
a) fiecaruia dintre statele contractante;
b) unuia din statele contractante;
c) subdiviziunilor politice si al colectivitatilor locale mentionate expres in conventie;
e) bugetelor centrale.
Raspuns: a)
129. Profitul aferent unui sediu stabil se determina avandu-se in vedere:
a) cifra de afaceri inregistrata intr-o perioada de timp;
b) cheltuielile aferente activitatii desfasurate in statul in care se afla sediul stabil;
c) cifra de afaceri si cheltuielile aferente numai in statul in care se afla sediul stabil;
d) cifra de afaceri si cheltuielile deductibile.
Raspuns: d)
130. Se dau urmatoarele masuri de ordin fiscal:
a)      stabilirea unor taxe vamale ridicate la import;
b)      reduserea sau scutirea de la plata impozitelor indirecte;
c)      reducerea cotei de TVA;
d)      stabilirea unor taxe vamale ridicate la export;
e)      micsorarea impozitelor indirecte.
Care din masurile de mai sus nu conduce la incurajarea dezvoltarii economice?
Raspuns: d)
131. Pentru restrangerea exportului unor categorii de produse:
a)      se vor interzice activitatile producatoare de astfel de produse;
b)      se vor institui amenzi pentru exportul de astfel de produse;
c)      se va reduce calitatea acestor produse;
d)      se vor institui taxe vamale ridicate la exportul acestora;
e)      nici unul din raspunsurile de mai sus.
Raspuns: d)
132. Taxele vamale de export:
a)      se instituie asupra tuturor bunurilor exportate;
b)      se instituie numai asupra serviciilor;
c)      au rolul unui impozit de egalizare;
d)      protejeaza firmele din tara respectiva;
e)      se aplica sporadic, asupra unor materii prime.
Raspuns: e)
133. Impozitele indirecte se caraczterizeaza prin aceea ca:
a)      reclama cheltuieli ridicate de asezare;
b)      reclama cheltuieli ridicate de percepere;
c)      reclama cheltuieli reduse de urmarire.
Raspuns: c)
134. Accizele:
a)      se instituie asupra unor produse cu cerere elastica;
b)      se percep numai asupra bunurilor si serviciilor produse in interiorul tarii;
c)      nu sunt taxe speciale de consumatie;
d)      sunt asezate asupra unor produse care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele;
e)      se calculeaza doar in forma ad-valorem.
Raspuns: d)
135. Care din urmatoarele trasaturi sunt caracteristice pentru impozitele indirecte?
a)      sunt impozite nominative, stabilite pe platitori (subiecti, contribuabili);
b)      tin seama de veniturile, averea sau situatia personala a contribuabililor;
c)      nu afecteaza veniturile nominale, ci numai veniturile reale ale contribuabililor;
d)      cuantumul si termenele de plata a impozitelor indirecte sunt precis stabilite si aduse din timp la cunostiinta
contribuabililor.
Raspuns: c)
136. Ce avantaje prezina impozitele indirecte?
a)      sunt mai echitabile dacat impozitele directe deoarece sunt stabilite in cote proportionale si deci sunt suportate in
egala masura de catre toti contribuabilii;
b)      productivitatea lor este destul de ridicata si procura in mod operativ resurse financiare pentru stat;
c)      plata impozitelor indirecte are intotdeauna un caracter voluntar, facultativ;
d)      randamentul lor fiscal este stabil, nefiind influentat de conjunctura economica.
Raspuns: b)
137. Ce deficienta prezinta impozitele indirecte?
a)      randamentul instabil;
b)      amplifica evaziunea fiscala;
c)      productivitatea lor este destul de redusa;
d)      prezinta fenomenul de 'anestezie fiscala'.
Raspuns: a)
138. Cum poate fi pus in evidenta caracterul regresiv al impozitelor indirecte?
a)      analizand tipul cotelor de impunere practicate;
b)      comparand masa impozitului platit odata cu pretul marfurilor cu partea din venituri care se cheltuieste;
c)      impozitele indirecte nu au caracter regresiv, fiind suportate in mod egal de catre toti contribuabilii;
d)      comparand masa impozitului platit odata cu pretul marfurilor cu totalul veniturilor de care dispun contribuabilii;
e)      comparand venitul cheltuit cu totalul venitului disponibil apartinand unui contribuabil.
Raspuns: d)
139. Care din urmatoarele reprezinta forme de manifestare a impozitelor indirecte?
a)      impozitul pe capitalul mobiliar,
b)      impozitul pe donatii;
c)      impozitul unic asupra productiei;
d)      impozitul pe plusul de valoare imobiliara;
e)      taxa asupra mijloacelor de transport.
Raspuns: c)
140. Ce categoriii de marfuri vizeaza taxele de consumatie pe produs?
a)      bunuri de uz curent care au cerere elastica;
b)      bunuri de uz curent consumate in cantitati mari si care au cerere inelastica;
c)      bunuri destinate investitiilor;
d)      bunuri destinate productiei.
Raspuns: b)
141. Ce obiective se urmaresc prin instituirea de accize asupra consumului de carburanti?
a)      obiective cu caracter social;
b)      obiective cu caracter ecologic;
c)      obiective cu caracter economic;
d)      obiective cu caracter comercial;
e)      obiective cu caracter politic;
Raspuns: b)
142. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la accize sunt adevarate?
a)      randamentul accizelor asezate asupra obiectivelor considerate de lux este ridicat;
b)      produsele indigene sunt scutite de asemenea impozite;
c)      accizele sunt stabilite, de regula, in cote procentuale progresive asupra pretului de vanzare;
d)      produsele destinate raportului sunt, de regula, exonerate de la impunere;
e)      accizele stabilite in sume fixe pe unitatea de masura prezinta avantajul ca se adapteaza automat fluctuatiilor
monetare.
Raspuns: d)
143. Ce neajuns prezinta accizele asezate in cote procentuale asupra pretului de vanzare al marfurilor?
a)      fac dificila calcularea sumelor ce trebuie platite de importatori;
b)      nu permit adaptarea impozitului la fluctuatiile monetare;
c)      faciliteaza frauda prin practicarea in facturi a unor preturi false;
d)      necesita actualizari periodice a nivelului impozitului;
e)      prsupun costuri de percepere mai ridicate.
Raspuns: c)
144. Care din afirmatiile de mai jos reprezinta atribute ale impozitului pe cifra de afaceri neta (TVA)?
a)      stimuleaza concentrarea productiei;
b)      desi impozitul este multistadial, cuantumul prelevarii fiscale nu este influentatde lungimea circuitului economic;
c)      elimina caracterul regresiv al impunerii;
d)      incurajeaza integrarea verticala a productiei.
Raspuns: b)
145. Cum se poate determina cuantumul taxei pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat?
a)      prin aplicarea coeti de impzit asupra valorii adaugate in fiecare stadiu al circuitului economic:
b)      prin aplicarea cotei proportionale asupra pretului de vanzare din stadiul anterior, din rezultatul obtinut scazandu-
se taxa pe valoarea adaugata aferenta stadiului anterior;
c)      prin aplicarea cotei de impozit asupra diferentei dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare din stadiul
rspectiv, din rezultatul respectiv scazandu-se taxa pe valoarea adaugata aferenta stadiului anterior;
d)      prin aplicarea coeti de impozit asupra valorii adaugate din stadiul respectiv, din rezultatul obtinut scazandu-se
taxa pe valoarea adaugata aferenta stadiului anterior.
Raspuns: a)
146. In Romania, baza de calcul a TVA pentru importuri o constituie:
a)      valoarea in vama a marfurilor;
b)      pretul extern al marfurilor importate;
c)      pretul extern la care se adauga taxele vamale, eventualele accize si alte taxe;
d)      valoarea in vama stabilita conform legii la care se adauga taxele vamale, eventualele accize si alte taxe;
e)      pretul intern complet de import al marfurilor respective.
Raspuns: d)
147. Care este baza de calcul a taxelor vamale de import practicate de Romania?
a)      pretul extern de import al marfurilor respective;
b)      pretul extern complet de import al marfurilor respective;
c)      valoarea in vama a marfurilor, exprimata in lei, prin intermediul cursului de schimb stabilit si comunicat de
Banca Nationala a Romaniei in ultima zi din trimestru;
d)      valoarea in vama a marfurilor, exprimata in lei, prin intermediul cursului de schimb stabilit si comunicat
saptamanal de Banca Nationala a Romaniei;
e)      pretul extern rezultat din factura prezentata de importator la biroul vamal.
Raspuns: d)
148. Taxele judecatoresti se percep pentru:
a)      cererile introduse spre judecare si pentru exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti;
b)      derularea procedurilor succesorale;
c)      legalizari sau autentificari de acte;
d)      transferul dreptului de proprietate imobiliara.
Raspuns: a)
149. Taxele consulare se percep pentru:
a)      eliberari de legitimatii;
b)      eliberari de permise;
c)      eliberari de certificate de origine;
d)      eliberari de autorizatii;
e)      autentificari de acte.
Raspuns: c)
150. Pentru a lupta impotriva fraudei fiscale si pentru cresterea randamentului accizelor au fost gasite unele solutii, si
anume:
a)      stabilirea tarifelor specifice pe unitatea de masura intr-o moneda stabila;
b)      actualizarea periodica a cotelor procentuale;
c)      perceperea accizelor prin stopaj la sursa;
d)      scutirea de impozit a produselor exportate.
Raspuns: a)
151. Care din urmatoarele situatii reprezinta cazuri de evaziune fiscala legala?
a)      neintocmirea declaratiilor fiscale;
b)      producerea de bunuri si servicii economice in mod clandestin;
c)      constituirea de provizionae si rezerve care diminueaza venitul impozabil;
d)      tinerea de evidente duble (reale si fictive);
e)      exercitarea unor profesii remunerate, in mod clandestin (munca la negru).
Raspuns: c)
152. In care din urmatoarele situatii se produce evaziune cu caracter ilicit (frauda fiscala) ?
a)      cand agentii economici procedeaza la amortizarea accelerata a capitalului fix;
b)      cand se intocmesc documente de plata fictive;
c)      cand determinarea veniturilor impozabile se face pe baza semnelor exterioare sau pe baza unor norme medii de
venit;
d)      cand prin intermediul unor donatii filantropice are loc determinarea venitului impozabil si, implicit, a
impozitului datorat statului;
e)      cand intreprinderile intarzie in mod deliberat achitarea obligatiilor fiscale.
Raspuns: b)
153. Conform Legii pentru combaterea evaziunii fiscale, in Romania sunt considerate infractiuni:
a)      schimbarea destinatiei creditelor bancare;
b)      intarzierea la plata a obligatiilor fiscale;
c)      practicarea unor preturi de vanzare mai mari decat cele justificate din punct de vedere economic;
d)      declararea fictiva a sediului societatilor comerciale, in vederea sustragerii de la controlul fiscal;
e)      transferul sarcinii fiscale asupra unei alte persoane fizice sau juridice prin intermediul preturilor de vanzare.
Raspuns: d)
154. Care din urmatoarele procedee reprezinta cai de infaptuire de evaziune fiscala internationala?
a)      practicarea de preturi ce se abat de la cele concurentiale, vanzand ieftin catre firme din tari cu fiscalitate scazuta
si cumparand de la acestea scump;
b)      specularea prevederilor din conventiile pentru evitarea dublei impuneri pentru a beneficia de reducerile si
scutirile de impozit acordate;
c)      practicarea de preturi ce se abat de la cele concurentiale, vanzand scump catre firme din tari cu fiscalitate
scazuta si cumparand de la acestea ieftin;
d)      diminuarea venitului impozabil prin constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva mai mari dectt cele
justificate economic.
Raspuns: a)
155. Ce masuri sunt preconizate in domeniul administrativ in Romania, in vederea prevenirii si combaterii evaziunii
fiscale?
a)      stabilirea unui raport optim intre salariu si stimulente pentru cointeresarea aparatului fiscal;
b)      formarea unei educatii fiscale a populatiei si cultivarea obligatiei 'morale' de a-si achita integral si la termen
obligatiile fiscale;
c)      asigurarea posibilitatii executarii silite a obligatiilor fiscale prin instituirea sechestrului fiscal;
d)      eliminarea acelor prevederi legale care pot da nastere la interpretari din partea contribuabililor sau din partea
organelor fiscale;
e)      unificarea legislatiei fiscale, sistematizarea si corelarea ei cu ansamblul cadrului legislativ din economie.
Raspuns: a)
156. Ce masuri sunt preconizate in domeniul social in Romania, in vederea prevenirii si combaterii evaziunii fiscale?
a)      implementarea unui sistem informatic care sa furnizeze date pentru identificarea, analiza si combaterea
evaziunii fiscale;
b)      promovarea unui sistem de stimulare a contribuabililor care sa-i motiveze pentru achitarea integrala si la termen
a obligatiilor lor fiscale;
c)      stabilirea unui raport optim intre salariu si stimulente pentru cointeresarea aparatului fiscal;
d)      asigurarea posibilitatii executarii silite a obligatiilor fiscale prin instituirea sechestrului fiscal;
e)      instituirea unui sistem intern de pregatire permanenta a personalului din aparatul Ministerului Finantelor
Publice.
Raspuns: b)
157. In Romania, sunt supuse la plata accizelor unele produse cum sunt:
a)      uleiurile vegetale;
b)      apele minerale si carbogazoase;
c)      cafeaua naturala si solubila;
d)      mobilierul din lemn masiv si esente rare.
Raspuns: c)
158. Ce neajunsuri prezinta impozitul unic asupra productiei?
a)      se percepe de la un numar mare de contribuabili;
b)      necesita cheltuieli mari de administrare;
c)      conduce la o 'stratificare' a impozitului in pretul marfurilor;
d)      este dificil de ales stadiul in care sa aiba loc impozitarea.
Raspuns: d)
159. Taxele de inregistrare se percep pentru:

a)      eliberarea unor documente;

b)      operatiuni de majorare a capitalului unor societati;
c)      certificarea, legalizarea sau autentificarea de acte;
d)      acordarea de vize.
Raspuns: b)
160. Statul apeleleaza la imprumuturi:
a)      pentru a respecta conventiile semnate cu organismele internationale;
 b)      pentru a acoperi nevoile de resurse generate de cheltuielile publice care sunt mai mari decat sursele proprii de
venituri;
c)      pentru a putea exista in cadrul Ministerului Finantelor a serviciului datoriei publice;
d)      pentru a contrabalansa excedentul bugetar;
e)      nici unul din raspunsurile de mai sus.
Raspuns: b)
161. Imprumutul de stat are caracter:
a)      nerambursabil;
b)      contractual;
c)      obligatoriu;
d)      partial rambursabil;
e)      nici unul din raspunsurile de mai sus.
Raspuns: b)
162. Imprumutul de stat asigura detinatorilor de inscrisuri publice:
a)      calitatea de creditor al statului,
b)      capacitatea de a discta politica financiara a statului;
c)      calitatea de debitor al statului;
d)      garantia ca vor dispune de parghiile statului pentru a-si imbunatati nivelul de trai.
Raspuns: a)
163. Statul apeleaza la imprumuturi din necesitati de echilibru bugetar:
a)      daca pe parcursul executiei bugetare nu exista o concordanta intre incasarea veniturilor si efectuarea
cheltuielilor;
b)      in cazul existentei excedentului bugetar;
c)      pentru echilibrarea bugetului in cazul insuficientei resurselor;
d)      pentru a se asigura excedente bugetare pentru anii urmatori;
e)      pentru asigurarea echilibrului bugetar nu se apeleaza la imprumuturi.
Raspuns:c)
164. Imprumuturile de stat au un rol important in:
a)      asigurarea unei cresteri economice;
b)      relansarea economiei nationale;
c)      redistribuirea venitului national;
d)      cresterea datoriilor populatiei fata de stat;
e)      nici unul din raspunsurile de mai sus.
Raspuns: c)
165. Care din cele enumerate mai jos nu fac parte din elementele unui imprumut:
a)      denumirea imprumutului;
b)      denumirea subscriitorului;
c)      valoarea nominala a imprumutului;
d)      rata dobanzii;
e)      termenul de rambursare.
Raspuns: b)
166. Statul apeleaza la imprumuturi pe termen scurt:
a)      cand nu este sigur daca va folosisuma imprumutata;
b)      pentru acoperirea deficitelor bugetare cronice;
c)      din necesitati de trezorerie;
d)      cand nu dispune de suficiente resurse pentru a asigura o dobanda atractiva pe un termen mai indelungat;
e)      cand urmeaza sa se schimbe guvernarea.
Raspuns: c)
167. Pentru imprumuturile pe termen scurt, nu se emit:
a)      bonuri de tezaur;
b)      obligatiuni;
c)      polite de tezaur;
d)      certificate de datorie;
e)      certificate de impozite.
Raspuns: b)
168. Cand statul doreste ca un nou imprumut de stat sa treaca neobservat, apeleaza la :
a)      subscrierea publica;
b)      plasarea prin consortii bancare;
c)      vanzarea titlurilor prin bursa;
d)      oricare din modalitatile de mai sus;
e)      nici una din modalitatile de mai sus.
Raspuns: c)
169. Elementele tehnice ale imprumutului de stat sunt:
a)      denumirea imprumutului, valoarea reala, termen de emitere;
b)      plasarea imprumutului de stat, rambursarea imprumutului, modificarea termenului de rambursare;
c)      denumirea imprumutului, valoarea nominala, valoarea reala si cursul, termenul de rambursare, dobanda;
d)      denumirea imprumutului, curs pari, al pari, sub pari, garantarea impotriva variatiilor monetare;
e)      data emiterii imprumutului, denumirea imprumutului, conversiunea, inlocuirea dobanzii cu castiguri.
Raspuns: c)
170. In Romania, imprumuturile de stat nu pot fi contractate pentru necesitati determinate de :
a)      intretinerea curenta a investitiilor publice;
b)      acoperirea deficitului bugetar prevazut prin legea anuala de aprobare a bugetului de stat;
c)      acoparirea cheltuielilor de investitii care nu pot fi finantate din resursele curente ale bugetului de stat;
d)      refinantarea datoriei publice interne;
Raspuns: a)
171. Care din indicatorii de mai jos nu sunt folositi pentru a reflecta gradul de indatorare al unei tari fata de

strainatate:

a)      marimea absoluta a datoriei externe;

b)      marimea medie a datoriei externe pe locuitor;
c)      marimea absoluta a serviciului datoriei externe;
d)      raportul dintre datoria extrena si produsul intern brut.
Raspuns: c)
172. Imprumutul de stat:

a)      constituie un sistem de valorificare a disponibilitatilor banesti aflate in economie in scopul finantarii

anumitor cheltuieli de inetres colectiv;
b)      reprezinta o prelevare de venituri la bugetul de stat cu caracter definitiv si nerambursabil;
c)      se contracteaza numai in tarile subdezvoltate;
d)      reprezinta o resursa ordinara a bugetului de stat.
Raspuns: a)
173. Care dintre afirmatiile urmatoare in legatura cu imprumuturile pentru finantarea obiectivelor de interes local

sunt false?

a)      imprumuturile lansate de consiliile locale reprezinta datorie publica interna, parte componenta a
datoriei publice a statului;
b)      consiliul local raspunde de rambursarea imprumuturilor;
c)      imprumuturile se lanseaza sub forma titlurilor de valoare;
d)      imprumuturile se lanseaza sub forma imprumuturilor de la bancile comerciale.
Raspuns: a)
174. Care din resursele mentionate nu pot constitui oferta de resurse de imprumut:
a) capitalurile banesti temporar libere ale agentilor economic;
b) capitalurile si rezervele banesti libere ale bancilor;
c) veniturile rentierilor;
d) economiile banesti;
e) resursele institutiilor publice.
Raspuns: e)
175. Care din trasaturile mentionate mai jos sunt specifice imprumuturilor de stat?
a) imprumutul cu caracter rambursabil;
b) imprumutul nu are la baza o anumita contraprestatie;
c) conditiile contractarii imprumutului se stabilesc de comun acord intre stat si creditorii sai interni;
d) rambursarea imprumutului este benevola.
Raspuns: a)
176. Plasarea imprumuturilor de stat nu se face prin:
a) subscriere publica;
b) licitatie publica;
c) intermediul consortilor bancare;
d) vanzare la bursa.
Raspuns: b)
177. Conversiunea este operatiunea care:
a) consta in modificarea termenului pentru care a fost contractat imprumutul;
b) necesita preschimbarea obligatiunilor vechiului imprumut cu altele noi;
c) presupune rascumpararea obligatiunilor unui imprumut ajuns la scadenta;
d) consta in preschimbarea inscrisurilor unui imprumut vechi cu inscrisuri ale unui imprumut nou, emis cu o
dobanda mai mica;
Raspuns: d)
178. Amortizarea imprumuturilor nu se poate realiza prin:
a) tragere la sorti;
b) rascumparare la bursa;
c) negociere cu fiecare creditor in parte;
d) pe calea anuitatilor.
Raspuns: c)
179. In relatiile de credit public, in calitatea de debitori si creditori apar:
a) persoanele fizice si bancile comerciale;
b) bancile si alte institutii financiare, pe de o parte, si Banca Centrala, pe de alta parte;
c) agentii economici si institutiile bancare;
d) statul si detinatorii de capitaluri banesti temporar disponibile (persoane fizice si juridice);
e) organizatiile nonprofit (fundatii, asociatii etc.) si institutiile financiar bancare.
Raspuns: d)
180. Prima de rambursare apare atunci cand :
a) titlurile de imrpumut se rascumpara la un curs mai mare decat cursul de plasare;
b) rata reala a dobanzii este mai mare decat rata nominala;
c) subscriitorii beneficiaza, pe langa dobanda, si de castiguri;
d) rascumpararea titlurilor de imprumut se face la un curs sub pari;
e) s-a facut operatiunea de conversie a imprumutului de stat.
Raspuns: a)
181. In Romania, rambursarea imprumuturilor de stat contractate se asigura din urmatoarele
surse:
a) veniturile provenite din exportul de bunuri si servicii;
b) imprumuturi de stat pentru refinantarea datoriilor;
c) emisiunea de bani de hartie;
d) fondul special de amortizare a datoriei publice.
Raspuns: b)
182. Care sunt institutiile care se ocupa de gestionarea datoriei publice interne:
a) Guvernul Romaniei;
b) Curtea de Conturi;
c) Parlamentul;
d) Casa de amortizare, care are calitatea de agent al statului;
e) Ministerul Finantelor Publice.
Raspuns: e)
183. Limitele pe care le poate atinge datoria publica, de regula, sunt obligatorii pentru:
a) guvernele centrale;
b) intreprinderile de stat;
c) institutiile publice;
d) organele locale ale administratiei de stat;
e) intreprinderile private.
Raspuns: a)
184. Inscrisurile emise de stat pentru imprumuturile pe termen mijlociu si lung poarta
denumirea de:
a) obligatiuni;
b) titluri de renta;
c) titluri de renta perpetua;
d) certificate de datorie.
Raspuns: a)
185. Prin datorie externa bruta in sens larg intelegem:
a) sumele de bani si alte valori pe care rezidentii unei tari, persoane juridice si fizice, le datoreaza strainatatii
la un moment dat;
b) obligatiile fata de strainatate, mai putin imprumuturile contractate pe termen scurt;
c) sumele datorate de persoanele juridice unor banci si altor creditori externi, care au fost garantate de
autoritatea publica;
d) sumele de bani datorate Fondului Monetar International si altor organisme financiar-bancare
internationale;
e) datoria catre un creditor extern care poate fi platita, la optiunea debitorului, in moneda tarii sale;
Raspuns: a)
186. In datorie externa bruta in sensul restrans nu se cuprind:
a) sumele de bani datorate, la un moment dat, de guvernul tarii debitoare, guvernelor altor tari, organismelor
financiare internationale, bancilor si altor creditori din strainatate;
b) insvestitiile straine directe, care nu au stabilite termenele de rambursare sau de lichidare;
c) sumele datorate de catre persoanele juridice unor banci si altor creditori externi, garantate de catre o
autoritate publica;
d) sumele datorate de colectivitatile locale, cu garantia Ministerului Finantelor Publice, unor creditori externi.
Raspuns: b)
187. Conform normelor Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.) in
datoria externa a unui stat se include:
a) datoria care trebuie sa fie platita de catre stat unor creditori externi, publici si privati, in valuta, bunuri sau
servicii, cu o perioada de rambursare de peste un an;
b) datoria externa a unor debitori privati care nu a fost garantata de catre stat;
c) datoria externa care poate fi platita in moneda nationala a debitorului;
d) alte obligatii externe pentru care nu s-au stabilit termenele scadente.
Raspuns: a)
188. Ce destinatii nu pot primi imprumuturile externe angajate de Guvernul Romaniei:
a) realizarea unor programe de dezvoltare si restructurare economica;
b) realizarea unor obiective (actiuni) de interes public;
c) crearea si mentinerea rezervei valutare a statului;
d) finantarea invatamantului.
Raspuns: d)
189. Din ce surse se face rambursarea ratelor scadente si plata dobanzilor, spezelor si
comisioanelor aferente angajamentelor de datorie publica externa:
a) din resurse prevazute in bugetul de stat;
b) imprumuturi de stat pentru refinantarea datoriilor;
c) excedentele bugetului de stat (daca exista asa ceva);
d) din venituri provenite din exportul de bunuri si servicii.
Raspuns: a)
190. Orice angajament de datorie publica externa se inregistreaza in Registrul datoriei publice
externe care se afla la:
a) Banca Nationala a Romaniei;
b) Trezoreria Finantelor Publice;
c) Ministerul Finantelor Publice;
d) Guvernul Romaniei;
e) Casa de amortizare a datoriei publice.
Raspuns: c)
191. Datoria publica reprezinta:
a)      totalul datoriilor unei natiuni in strainatate;
b)      totalul datoriilor unei natiuni;
c)      suma totala imprumutata de entitatile publice;
 d)      datoria statului fata de institutii internationale;
e)      datoria statului fata de populatie.
Raspuns: c)
192. In cadrul datoriei publice interne nu se cuprind:
a)      imprumuturile pe termen scurt primite de Banca Nationala;
b)      emisiunea de bonuri de tezaur;
c)      garantii acordate de stat pentru imprumuturi interne;
d)      plasarea pe termen scurt a disponibilitatilor din conturile Trezoreriei publice;
e)      nici unul dintre raspunsurile de mai sus.
Raspuns: d)
193. Datoria publica interna reprezinta:
a)      acea parte a datoriei publice care este scadenta in anul in care a fost contractata;
b)      datoria fata de creditori interni;
c)      datoria fata de populatie;
d)      datoria care se ramburseaza din imprumuturile externe;
e)      nici unul dintre raspunsurile de mai sus.
Raspuns: b)
194. Imprumuturile externe reprezinta:
a)      o forma a exportului de capital pentru cei care le acorda;
b)      modalitati de obtinere a excedentelor bugetare;

c)      o masura curenta pentru finantarea cheltuielilor cu salariile ale institutiilor publice;
d)      venituri ale statelor care le acorda;
e)      nici unul dintre raspunsurile de mai sus.
Raspuns: a)
195. Creditele externe se pot rambursa:
a)      in cote egale;
b)      in cote inegale;
c)      intr-o singura transa;
d)      prin toate modurile de mai sus;
e)      prin nici unul din modurile de mai sus.
Raspuns: d)
196. Datoria publica externa reprezinta totalitatea obligatiilor fata de piata, ale:
a)      Bancii Nationale;
b)      autoritatilor administratiei publice centrale si locale;
c)      autoritatilor administratiei publice centrale;
d)      Ministerului Finantelor Publice;
e)      Parlamentului.
Raspuns: d)
197. Garantiile de stat la imprumuturile interne contractate de o persoana juridica de la o institutie creditoare sunt emise
de :
a)      autoritatilor administratiei publice centrale si locale;
b)      Ministerului Finantelor Publice;
c)      Guvern;
d)      Parlament;
e)      Banca Nationala.
Raspuns: b)
198. Garantia de stat pentru un imprumut intern reprezinta:
a)      o obligatie directa a Guvernului, care se executa in cazul in care beneficiarul imprumutului nu isi respecta
obligatiile contractuale privind rambursarea si plata dobanzilor si a altor cheltuieli aferente;
b)      o obligatie indirecta a statului, care se executa in cazul in care beneficiarul imprumutului nu isi respecta
obligatiile contractuale privind rambursarea si plata dobanzilor si a altor cheltuieli aferente;
c)      o obligatie directa a Bancii Nationale, care se executa in cazul in care beneficiarul imprumutului nu isi respecta
obligatiile contractuale privind rambursarea si plata dobanzilor si a altor cheltuieli aferente;
d)      o obligatie directa a statului si indirecta a celui ce beneficiaza de garantie, care se executa in cazul in
care beneficiarul imprumutului nu isi respecta obligatiile contractuale privind rambursarea si plata
dobanzilor si a altor cheltuieli aferente;
e)      nici una dintre variantele de mai sus.
Raspuns: b)
199. Gradul de indatorare este dat de raportul dintre:
 a)      datoria publica si exporturi;
b)      datoria publica externa si exporturi;
c)      serviciul datoriei publice si produsul intern brut;
d)      datoria publica si produsul intern brut;
e)      datoria publica si datoria externa.
Raspuns: d)
200. Datoria externa in sens larg cuprinde:
a)      obligatiile banesti fata de strainatate reprezentate de creditele pe termen scurt (sub un an) si investitiile straine
directe, care nu au termene de rambursare sau lichidare;
b)      sumele de bani si alte valori pe care nerezidentii unei tari, persoane fizice si juridice, le datoreaza la un moment
dat;
c)      obligatiile banesti fata de strainatate reprezentate de imprumuturile acordate de unii creditori externi
sucursalelor , filialelor sau altor reprezentante ale acestora in conditii mai avantajoase decat cele practicate pe
piata mondiala;
d)      sumele de bani si alte valori pe care rezidentii unei tari, persoane fizice si juridice, le datoreaza strainatatii la un
moment dat;
e)      diferenta dintre activele publice si private ale rezidentilor unei tari in strainatate (disponibilitati valutare,
imprumuturi acordate, investitii directe, titluri, diverse alte creante si valori) si activele detinute de rezidentii
straini in tara considerata.
Raspuns: d)