Tema 5

Sistemul veniturilor publice

1. Conţinutul şi structura veniturilor publice
2. Factorii care influenteaza veniturile publice

1. Conţinutul şi structura veniturilor publice

Este cunoscut faptul ca, economia moderna este caracterizata de o crestere a necesarului
de venituri mult mai mare decat a posibilitatilor de procurare a acestora.Veniturile definesc
bogatia unui stat.

Veniturile publice - reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării

obiectivelor economice şi sociale într-un interval de timp determinat.

Veniturile financiare publice includ:

 veniturile administraţiei de stat centrale şi locale;

 veniturile necesare protecţiei şi asigurărilor sociale de stat;
 veniturile instituţiilor şi autorităţilor publice cu caracter autonom.

Structura veniturilor publice si factorii care le influenteaza

Avand in vedere cele prezentate, veniturile publice se clasifică astfel:

a) după conţinutul economic:

 venituri fiscale (sume cu caracter obligatoriu, stabilite prin lege având în acelaşi
timp o flexibilitate redusă, adică condiţiile lor nu se pot modifica decât prin lege;
exemplu: impozite, taxe, contribuţii);
 resurse de trezorerie (împrumuturi pe termen scurt sub forma certificatelor de
depozit, bonurilor de tezaur, efectuate de Ministerul Finanţelor Publice pentru
acoperirea deficitelor temporare ale bugetelor din sistemul bugetului de stat;
 împrumuturi publice pe termen mediu sau lung (obligaţiuni de stat sau credite
preluate de la organisme financiare internaţionale, state, bănci sau consorţii bancare);
 finanţare prin emisiune monetară fără acoperire (mijloc de finanţare a
deficitului bugetar care generează inflaţie).

1
b) în funcţie de ritmicitatea încasărilor:

 venituri ordinare sau curente – sunt acele resurse la care statul apelează în mod
obişnuit în condiţii considerate normale şi care se încasează la buget cu o anumită
regularitate; de exemplu: venituri fiscale, contribuţiile pentru asigurările sociale de
stat, contribuţii ce alimentează fondurile speciale şi veniturile nefiscale;
 venituri extraordinare – cele la care statul recurge în situaţii deosebite, când
resursele curente nu acoperă cheltuielile publice; de exemplu: împrumuturile de stat
interne şi externe, transferurile intre bugete, ajutoarele si donatiile obtinute din
strainatate, etc.

c) în funcţie de provenienţă:

 venituri interne provenite din economia naţională (impozite, taxe, contributii

obligatorii, venituri din prestari servicii (cantine studentesti, tabere, servicii religioase,
calificare profesionala, furnizare utilitati, transport in comun), imprumuturi interne,
etc;
 venituri externe provenite din străinătate (imprumuturi de la institutii financiare
internationale, de la banci cu sediul in alte state, de la guvernele altor tari, transferuri
externe primite sub forma ajutoarelor nerambursabile de la organismele internationale
sau chiar din partea altor state).

d) după nivelul de referinţă:

 venituri financiare ale bugetului de stat din care fac parte:

 veniturile curente (impozite, taxe, contribuţii, venituri nefiscale), care:

 deţin ponderea cea mai mare în formarea bugetului public;

 se încasează pe baza unor prevederi legale care au o valabilitate mare în timp;
 în funcţie de natura lor, acestea se împart în venituri fiscale şi venituri nefiscale.

2
 venituri din capital, care:

 deţin o pondere scăzută în structura veniturilor bugetare;

 au o provenienţă obiectivă, rezultată din valorificarea prin vânzare a unei părţi din
avuţia naţională aflată în patrimoniul public;
 se concretizează în:
 veniturile obţinute prin valorificarea unor bunuri ale statului (cum
ar fi cele obţinute din vânzarea locuinţelor);
 veniturile obţinute din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor
publice (echipamente de birotică, mobilier, materiale de
construcţie rezultate din demolări, mijloace de transport etc.);

 venituri financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat - care provin din
contribuţiile pentru asigurările sociale şi din alte surse care alimentează asigurările
sociale de stat.

 venituri financiare care alimentează fonduri cu destinaţie specială - care constau în

general, din contribuţiile care alimentează fondurile speciale constituite la nivel
central.

 venituri financiare ale bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale care

cuprind:

 impozitele, taxele şi veniturile nefiscale cu caracter local;

 cotele şi sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
 transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat;
 alte venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital.

3
 În România veniturile publice sunt structurate pe criterii economice în conformitate cu
structura sistemului bugetar.

Principalele categorii de venituri publice sunt:

I. Venituri curente
A) Venituri fiscale, din care:
1) Impozite directe:
a) impozit pe profit;
b) impozit pe venit (din salarii, chirii, dobanzi, dividende, jocuri de noroc etc),
c) alte impozite directe.
2) Impozite indirecte:
a) TVA;
b) accize;
c) taxe vamale;
d) alte impozite indirecte.
B) Venituri nefiscale
 varsaminte din profitul net al regiilor autonome;
 venituri din dobanzi, venituri din dividende;
 venituri din inchirieri, concesiuni;
 amenzi, penalitati, confiscari;
 donatii si sponsorizari;
 venituri din vanzari de bunuri si prestari servicii;
 venituri din taxe de protectia mediului;
 taxe administrative ( de ex. pentru eliberare carte de identitate, permis de
conducere).
II. Venituri din capital (valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice, venituri din
vanzari de proprietati sau actiuni, obligatiuni detinute de stat)
III. Operatiuni financiare (imprumuturi contractate si incasari din rambursarea
imprumuturilor acordate)
Cea mai însemnată parte a veniturilor publice o reprezintă veniturile fiscale, al caror
nivel este limitat, iar in cele mai multe cazuri insuficient. Stim cu totii ca, incasarile din impozite

4
nu pot creste intr-un ritm alert. Cresterea nivelului veniturilor fiscale are la baza o serie de
modificari ale sistemului fiscal, legate fie de nivelul cotelor de impunere utilizate in acel
moment, fie modificari care vizeaza introducerea unor noi categorii de impozite si taxe. Dar,
introducerea unor astfel de masuri trebuie sa aiba la baza acordul puterii legislative, iar acest
lucru nu se poate realiza foarte repede, de aceea se apeleaza la alte categorii de venituri pentru a
acoperi nevoia la un moment dat.

2. Factorii care influenteaza veniturile publice

Cererea de venituri publice este determinata de nivelul si evolutia cheltuielilor publice.

Pentru acoperirea cererii de venituri publice la un moment dat este necesara existenţa unei
multitudini de factori de influenţă printre care enumeram:

 factori economici - concretizaţi în produsul intern brut şi dinamica sa; dezvoltarea

economica conduce la cresterea PIB, ceea ce implica largirea bazei de impozitare pentru
profit, venit, taxa pe valoare adaugata, etc;
 factori monetari, de tipul masă monetară, credit, dobândă, concretizaţi în preţ şi evoluţia
sa; cresterea economica reclama finantarea activitatilor prin credit, ceea ce genereaza
majorarea costurilor de productie, deci, si a preturilor, pe seama dobanzilor. Astfel,
impozitele pe consum ( TVA, accize) vor aduce venituri suplimentare la buget.
 factori sociali - respectiv educaţionali, culturali, de sănătate; o paleta larga de categorii
sociale necesita dimensionarea atenta si suficienta a resurselor financiare publice in
scopul acoperirii nevoilor de educatie, sanatate, protectie sociala etc;
 factori demografici - concretizaţi în numărul şi structura populaţiei şi care determină
numărul contribuabililor; se refera la populatia activa, cresterea populatiei active in raport
cu cea care nu munceste (pensionari, copii) coduce la majorarea bazei globale de
impozitare, prin sporirea veniturilor generate prin munca sau investitii personale, deci
ofera potential de crestere a veniturilor publice; in acelasi timp scaderea populatiei active
in raport cu cea inactiva necesita eforturi sporite de identificare si colectare de venituri
publice in vederea acoperirii necesitatilor de ordin public, mai ales cele de ordin social
(problema acoperirii pensiilor, care se bazeaza pe contributiile CAS ale angajatilor);
 factori politici - masurile de politica economica si sociala influenteaza volumul
resurselor financiare publice prin sporirea fiscalitatii sau prin avantajele fiscale oferite
diversilor agenti economici sau diferitelor ramuri economice sau chiar populatiei.

5
Intrebari recapitulative

1. Ce reprezinta veniturile publice?

2. Care sunt factorii care influenteaza veniturile publice?
3. Clasificaţi veniturile publice.

Bibliografie selectiva
Vacarel, I. si colectivul (2007), Finante publice, EDP, Bucuresti

Mosteanu, T. si colectivul (2008), Finante publice, Note de curs si aplicatii pentru seminar,
Editia a III a, Editura Universitara, Bucuresti

Gherghina, R., Cretan, G. (2012), Finante, Editura Universitara, Bucuresti