1.

Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa

extinda masa monetara cu:

o A. 1 dolar

o B. Mai mult de 1 dolar

o C. Mai putin de 1 dolar

2. Daca aveti 1.000 lei sub forma de numerar si ii depuneti la banca intr-
un cont de economii:

o A. M1 si M2 cresc

o B. M1 creste si M2 nu se modifica

o C. M1 scade si M2 nu se modifica

o D. M1 si M2 nu se modifica

3. Relaxarea  conditiilor de creditare permite:

o A. Restrangerea masei monetare

o B. Cresterea masei monetare

o C. Nu are efect asupra masei monetare

4. Daca luati un credit bancar de 10.000lei : 

o A. M1 si M2 cresc

o B. M1 creste si M2 nu se modifica

o C. M1 scade si M2 nu se modifica

o D. M1 si M2 nu se modifica
5. Cresterea ratei rezervei obligatorii are ca efect:

o A. Restrangerea masei monetare

o B. Cresterea masei monetare

o C. Nu are efect asupra masei monetare

6. Achizitionarea de obligatiuni guvernamentale de catre Banca Centrala

are ca efect:

o A. Cresterea masei monetare

o B. Restrangerea masei monetare

o C. Nu are efect asupra masei monetare

7. Cresterea ratei dobanzii de referinta (ratei de scont) de catre Banca

Centrala are ca efect:

o A. Restrangerea masei monetare

o B. Cresterea masei monetare

o C. Nu are efect asupra masei monetare

8. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de

100 milioane de dolari trebuie sa detina efectiv:

o A. 25 milioane de dolari

o B. 15 milioane de dolari

o C. 100 milioane de dolari

 o D. 10 milioane de dolari

9. Recesiunile conduc la :

o A. Incetiniri intentionate ale ritmului de crestere economica

o B. Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica

o C. Depasirea cresterii anterioare a rezultatelor economice totale

10.Recesiunile sunt rezultatul:

o A. Angajarii unor investitii la costuri justificate de cerere

o B. Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea economica

o C. Interpretarii corecte a semnalelor de pret furnizate de piata

o D. Toate cele de mai sus

11.Daca retrageti 500 lei dintr-un cont de economii:

o A. M1 si M2 cresc

o B. M1 creste si M2 nu se modifica

o C. M1 scade si M2 nu se modifica

o D. M1 si M2 nu se modifica

12.La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de

100 milioane de dolari poate acorda credite in valoare de:

o A. 25 milioane de dolari

o B. 15 milioane de dolari

 o C. 100 milioane de dolari

o D. 10 milioane de dolari

o E. 85 milioane de dolari

13.Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:

o A. Banca centrala

o B. Agentie guvernamentala

o C. Institutie financiara de incredere

o D. Guvern

14.Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci

oarecare achita un credit?

o A. M2 scade dar M1 nu se modifica

o B. M1 si M2 scad

o C. M1 scade dar M2 nu se modifica

o D. M1 si M2 cresc

15.Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

o A. Populatia somera si populatia ocupata

o B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii

o C. Populatia activa si populatia somera

o D. Populatia somera si populatia activa

16.Politicile anti-inflationiste

o A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

o B. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor

guvernamentale

o C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste

o D. Sunt favorabile clasei politice

17.Operatiunile cu prima simpla "a la hausse" 

o A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau

realizarea contractului in functie de situatia externa la termenul de scadenta

o B. Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta

o C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau

realizarea contractului

18.Expansiunea monetara: 

o A. Stimuleaza economia pe termen lung

o B. Genereaza un boom economic pe termen lung

o C. Stimuleaza economisirea

o D. Conduce la cresterea generalizata a preturilor

19.Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

o A. Rezerva minima obligatorie

 o B. Scaderea ratei dobanzii

o C. Scaderea ratei inflatiei

o D. Limitele maxime  impuse de catre stat

20.Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

o A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de
acordare de noi credite

o B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite

o C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a
creditelor existente

21.Pe o piata financiara eficienta

o A. Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei

o B. Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu,

astfel incat orice noua informatie sa fie 

o C. Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante

22.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

23. A. Cea mai mare parte a fluxurilor actuale de comert se deruleaza intre industrii
diferite...

24. B. Pentru a asigura un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor populatiei este de

preferat ca o economie sa produca.....

25. C. Pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea

resurselor este de preferat ca economia sa se specializeze si sa participe la schimb
26.Deprecierea reprezinta

27. A. Cresterea cursului oficial stabilit de autoritatile monetare nationale

28. B. Scaderea cursului de piata a nuei monede

29. C. Cresterea cursului de piata a unei monede

30. D. Scaderea cursului oficial stabilit de autoritatile monetare nationale

31.Caracterul preponderet negativ al inflatiei deriva din:

32. A. Scumpirea creditelor acordate de banci

33. B. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei

34. C. Austeritatea politicilor guvernamentale

35. D. Distorsionarea preturilor relative

36.Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara

37. A. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi

38. B. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a
excedentului si deficitului

39. C. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit

40.Echilibrul monetar reprezinta:

41. A. Un echilibru intre cererea si ferta de bani,actiuni si obligatiuni

42. B. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda

43. C. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor 

44.Printre efectele negative ale inflatiei regasim

45. A. Reducerea  puterii de cuparare a banilor

46. B. Diminuarea deficitelor guvernamentale

47. C. Scumpirea creditelor acordate de banci

48. D. Cresterea reatei dobanzii

49.In conditiile in care rata naturala a somajului este de 5.9%, rata

estimata a somajului este de 8.4%,iar PIB-ul creat intr-o economie
reprezinta 570 mld u.m. PIB-ul potential conform legii lui OKUN este
de:

50. A. 650 mld u.m.

51. B. 600 mld u.m.

52. C. 560 mld u.m.

53. D. 620 mld u.m.

54.Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum

cuprul,argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste
metale erau:

55. A. Rare
56. B. Transportabile

57. C. Indivizibile

58. D. Mai putin atractive

59.O politica fiscala contraciclica presupune:

60. A. O politica de tipul "pornire-oprire-pornire"

61. B. O reducere a incasarilor fiscale atunci cand creste PIB

62. C. O creste a incasarilor fiscale in perioada de recesiune

63.Cand banca centrala cumpara obligatiuni

64. A. Reduce rezervele sistemului bancar comercial

65. B. M1 scade

66. C. Rata dobanzii creste 

67. D. Rezervele bancilor comerciale cresc cu suma respectiva

68.Inflatia:

69. A. Apare in conditii de risc

70. B. Determina o proasta alocare a resurselor

71. C. Este creata de comercianti

72.Echilibrul monetar determina stabilirea 

73. A. Ratei somajului

74. B. Cantitatii de bunuri si servicii

75. C. Locurilor de munca

76. D. Puterii de cumparare

77.Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

78. A. Usurinta de a fi transportat

79. B. Acceptabilitatea

80. C. Abundenta

81.Acumularea capitalului a avut importante contributii la cresterea

economica prin:

82. A. Facilitarea specializarii extensive

83. B. Indeplinirea tuturor celor mentionate

84. C. Multiplicarea puterii muncii

85. D. Raspandirea inovatiilor tehnologice in bunuri de capital

86.Cea mai importanta diferenta dintre stat si alte institutii sociale este ca 

87. A. Indeplinste toate cele mentionate

88. B. Reprezina curtea suprema, ultima autoritate peste care nu se va mai putea face
niciun apel

89. C. Poseda un drept exclusiv si recunoscut de constrangere si coercitie

90. D. Trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru crearea regulilor dupa care
functioneaza alte institutii

91.Costurile de tranzactie fac mai dificila reducerea externalitatilor

deoarece:

92. A. Nu sunt platite din taxe

93. B. Sunt costuri de investitie si nu marginale

94. C. Exclud posibilitatea cooperarii voluntare ce are la baza eficienta economica

95. D. Nu sunt impozitate

96.Dilema detinutului este un concept care ne ajuta sa intelegem de ce:

97. A. Uneori, comportamentul social nu produce rezultatele pe care intreaga societate

le doreste

98. B. Crima nu renteaza

99. C. Regula mojoritatii produce consecinte asupra interesului public

100. D. Pedeapsa ne descurajeaza intodeauna comportamentul infractional

101. Economistii utilizeaza PIB pentru a determina:

102. A. Stabilitatea financiara a unei tari

103. B. Performanta economica a unei tari in timp

104. C. Bunastarea cetatenilor unei tari

105. D. Toate variantele mentionate

106. Externalitatile nu ar exista daca:

107. A. Oamenii nu ar mai fi egoisti

108. B. Toti ar respecta legile, indiferent daca sa-r simti supravegheati sau nu 

109. C. Costurile de tranzactie ar fi zero

110. D. Toti s-ar comoporta cu ceilalti asa cum ar dori ca ceilalti sa se comporte
cu ei

111. In anul 2018, o persoana achizitioneaza direct de la magazinul

fabricii de articole de imbracaminte, un costum platind suma de 1.000
lei.Peste doi ani, costumul devenind deomdat,persoana il vinde unui
comerciant de produse SH pentru suma de 500 lei.Comerciantul revinde
costumul unei alte persoane pentru suma de 800 lei. Astfel:

112. A. PIB-ul anului 2018 se va diminua cu 500 lei

113. B. PIB-ul anului 2018 se va diminua cu 200 lei

114. C. PIB-ul anului 2020 se va majora cu 300 lei

115. D. PIB-ul anului 2020 se va diminua cu 200 lei

116. In teoria economica,calatorul clandestin(free rider) este cineva

care:
117. A. Poate obtine beneficii fara sa plateasca pentru ele si nici nu este nevoit
sa contribuie la costuri

118. B. Utilizeaza un abonament de transport expirat

119. C. Nu achita costurile de tranzactie

120. D. Poate produce un bun cu un cost marginal zero

121. Interesul de a fi realesi ii incurajeaza pe politicieni sa spriine

politicile care:

122. A. Determina costuri pe termen scurt

123. B. Confera beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung

124. C. Ii avantajeaza pe toti oamenii

125. D. Confera beneficii pe termen lung

126. Intr-o economie nationala venitul natioanl este egal cu 20.000

u.m.,profiturile nedistribuite de societatile comerciale reprezinta 5.000
u.m., impozitele asupra acestor profituri nedistribuite reprezinta 1.000
u.m., cotizatiile platite de catre societatile comerciale pentru asigurari
sociale reprezinta 3.000 u.m., iar indemnizatiile pentru
somaj,ajutoare ,burse etc. insumeaza 2.000 u.m. Daca transferurile nete
catre restul lumii reprezinta 3.000 u.m. iar impozitele directe se ridica la
500 u.m. atunci: 

127. A. Venitul personal este egal cu 23.000 u.m.

128. B. Venitul persoanl este egal cu 11.000 u.m.

129. C. Venitul personal disponibil este egal cu 12.500 u.m.

130. D. Venitul natioanl disponibil este egal cu 10.500 u.m.

131. Lucratorii americani ai filialei  Ford de la Craiova contribuie,prin
productia pe care o realizeaza, la cresterea : 

132. A. PIB-ului Romaniei

133. B. PIB-ului SUA

134. C. PNB-ului Romaniei

135. Negocierea si cooperarea sunt mai eficace in reducerea

externalitatilor atunci cand:

136. A. Deciziile sociale luate democratic

137. B. Drepturile de propietate sunt detinute in comun

138. C. Indivizii considera ca au drepturi exclusive

139. D. Drepturile de propietate sunt clar definite si aplicate

140. Superioritatea enorma a unor sisteme economice asupra altor

depinde exclusiv de:

141. A. Diferite inzestrari cu resurse  naturale

142. B. Hotararea istorica a unor tari bogate de a fi independente economic

143. C. Niciuna din variantele de mai sus 

144. D. Raportul dintre populatie si terenul disponibil 

145. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele

mai multe ori de catre:
146. A. Comercianti

147. B. Banci

148. C. Burse de valori

149. D. Agentii guvernamentale

150. Daca PIB exprimat in preturile pietei este de  200.000 u.m.,
impozitele indirecte sunt de 10.000 um,subventiile de exploatare sunt de
15.000 um., veniturile primite de la restul lumii sunt de 20.000 um. iar
cele varsate restului lumii sunt de 15.000u.m. PNB exprimat in preturile
factorilor este:

151. A. 190.000um.

152. B. 210.000um.

153. C. 195.000um

154. D. 205.000 um.

155. PIB exprimat in preturile factorilor este egal cu

1.000um.Impozitele indirecte nete reprezinta 300um.Consumul de
capital fix este egal cu 400um.In aceste conditii,venitul national
exprimat in preturile pietei este:

156. A. 300 u.m.

157. B. Imposibil de determinat

158. C. 900 um.

159. D. 1.100u.m.
160. O societate poate inbunatati calitatea mediului la costul cel mai
mic atunci cand poluarea este redusa de catre:

o A. Firmele mici

o B. Firmele care polueaza cel mai mult

o C. Firmele care detin avantaje comparativ in reducerea poluarii

o D. Firmele mari

161. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice
de moneda se numea:

o A. Nota de hartie

o B. Card bancar

o C. Nota de metal

o D. Bilet de banca

162. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:

163. A. Nu genereaza un "boom"artificial

164. B. Are la baza cresterea economiilor reale

165. C. Creste rata dobanzii de pe piata monetara 

166. D. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara

167. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa
asistentei sau a autorizarii guvernelor, pentru ca:

168. A. In absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

169. B. Doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea
avutiei totale a societatii

170. C. Societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului

capitalismului”

171. D. Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin

intermediul comertului

172. Banii:

173. A. Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

174. B. Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca

175. C. E de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor

176. D. Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat

177. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

178. A. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod

simultan si venit

179. B. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala

180. C. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
181. D. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale

182. Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial

bancar:

183. A. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$

184. B. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$

185. C. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$

186. D. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$

187. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci

banca:

188. A. Reduce rezervele sistemului bancar comercial

189. B. Reduce oferta de bani

190. C. Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale

191. D. Are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul
privat

192. Rata solicitata a rezervelor:

193. A. Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci

194. B. Impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca

aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor

195. C. Nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi

justifice garantiile la cererea deponentilor
196. D. Este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur

197. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum

cuprul, argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste
metale:

198. A. Erau atractive

199. B. Erau divizibile

200. C. Erau durabile

201. D. Erau transportabile

202. E. Erau rare

203. F. Indeplineau toate conditiile mentionate mai sus

204. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra

pieselor din metal neprelucrat era:

205. A. Gradul mai mare de atractivitate al monedelor

206. B. Acela ca monedele purtau sigiliul statului

207. C. Acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari

208. D. Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului
continut de monede
209. Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu
ornamente pentru a impiedica falsificarea lor si:

210. A. Acceptati de catre stat la plata texelor

211. B. Sustinuti de garantii ale statului

212. C. Promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere

213. D. Utilizati pe scara larga in comertul international

214. Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in

calitate de bani pentru ca:

215. A. Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri

valorificabile

216. B. Statul a decretat ca ele reprezinta banii

217. C. Sunt amortizabile in aur

218. D. Sunt amortizabile in argint

219. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in

intregime din:

220. A. Depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec

221. B. Bancnote

222. C. Articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre

stat

223. D. Obligatiile institutiilor de incredere

224. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

225. A. Utilizarea depozitelor verificabile

226. B. Utilizarea monedei

227. C. Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei

228. D. Barterul

229. Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele

Unite este reprezentat de:

230. A. Monedele rare

231. B. Bancnotele din rezervele federale

232. C. Depozitele verificabile

233. D. Depozitele de economii

234. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

235. A. Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

236. B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere

237. C. Sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala

238. D. Nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat

239. Bancile comerciale creeaza bani:

240. A. Imprumutand de la deponenti

241. B. Facand imprumuturi

242. C. Tiparind bancnote

243. D. Prin toate metodele descrise mai sus

244. Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile
comerciale, daca ati putea:

245. A. Construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

246. B. Transforma metalele in monede

247. C. Obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei

institutii de emitere a banilor

248. D. Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb

249. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua

sa creeze bani pe perioada nedeterminata?

250. A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale

251. B. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea

252. C. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi

de economii
253. D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona

254. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in

capacitatea lor de a crea bani prin:

255. A. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca

256. B. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in

ansamblu

257. C. Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat

258. D. Rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu

259. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de

catre banci este aceea de:

260. A. A le constrange capacitatea de a crea bani

261. B. A mentine increderea deponentilor

262. C. A impiedica o prabusire a pietei valorilor

263. D. A proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului

264. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in

Statele Unite, este acela ca:

265. A. Astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de

bani aflata in circulatie

266. B. Aurul este durabil, divizibil si implicit valoros

267. C. Alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur

268. D. Restul lumii utilizeaza deja acest etalon

269. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in

aur in Statele Unite, cel mai convingator este probabil acela ca:

270. A. I-ar saraci pe producatorii de aur

271. B. Ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare

272. C. Argintul este un metal preferat in Statele Unite

273. D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange
politicile

274. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile

comerciale, in conditiile in care alte variabile raman constante,
determina o crestere:

275. A. A (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1

276. B. Pentru M1, dar nu si pentru M2

277. C. Pentru M2, dar nu si pentru M1

278. D. Atat pentru M1, cat si pentru M2

279. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in

bancile comerciale:

280. A. M1 si M2 cresc

281. B. M1 si M2 scad

282. C. M2 creste, dar M1 nu se modifica

283. D. M1 scade, dar M2 nu se modifica

284. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

285. A. Scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani

286. B. Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces

287. C. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de

tranzactionare ale altor deponenti

288. D. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale

altor deponenti

289. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor

comerciale prin:

290. A. Diminuarea cerintelor privind rezervele legale

291. B. Extinderea creditelor pentru bancile comerciale

292. C. Achizitionarea de obligatiuni de la stat

293. D. Oricare din metodele enumerate mai sus

294. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca

catre o alta banca care nu dispune de rezerve excedentare confera
bancii care il primeste responsabilitati suplimentare:

295. A. Dar nu si active aditionale

296. B. Dar nu si rezerve aditionale

297. C. Dar nu si rezerve excedentare

298. D. Si rezerve excedentare

299. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului

bancar permite acestui sistem sa creeze:

300. A. Haos

301. B. Mai putin de un dolar sub forma de bani noi

302. C. Exact un dolar sub forma de bani noi

303. D. Mai mult de un dolar sub forma de bani noi

304. Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la

bancile membre este denumita:

305. A. Rata de discount

306. B. Rata fondurilor federale

307. C. Rata primara

308. D. Rata de trezorerie

309. Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a

modifica rezervele excedentare ale bancilor comerciale in vederea
controlului cresterii stocului de bani este:

310. A. Utilizarea amenintarilor si a coercitiei

311. B. Modificarea ratei de discount

312. C. Modificarea cerintelor privind rezervele legale

313. D. Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni

314. Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor
obligatiuni de stat detinute anterior de catre populatie:

315. A. Diminueaza rezervele bancilor comerciale

316. B. Nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale

317. C. Mareste rezervele bancilor comerciale

318. D. Reduce datoria nationala

319. Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de

control a stocurilor de bani este reprezentata de:

320. A. Operatiunile privind lichiditatea

321. B. Operatiunile pe piata libera

322. C. Operatiunile de discount

323. D. Operatiunile privind rata dobanzilor

324. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu

un anumit procent din depozitele lor:

325. A. Acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate

326. B. Acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor

327. C. Depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc

328. D. Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze

cresterea stocului de bani
329. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea
de a regla, la nivelul economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se
lovesc de o sarcina dificila:

330. A. Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care

contracareaza initiativele Bancii Comerciale

331. B. Deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte

obiective, care s-ar putea afla in conflict

332. C. Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere

dezirabila a ofertei de bani la un moment dat

333. D. Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care

Banca Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele

334. E. Din toate motivele enumerate mai sus

335. Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la

cauzele si remediile pentru inflatie, exista un acord general asupra
faptului ca:

336. A. Un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna
modalitate de a stabiliza rata de crestere a PIB

337. B. O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie

338. C. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza

deflatie

339. D. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza

recesiune

340. Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:

341. A. Procentul populatiei active in campul muncii scade

342. B. Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si

veniturile

343. C. Nivelul preturilor scade

344. D. Viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade

345. O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

346. A. Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi

pastreze balante medii mai mari in conturile lor bancare

347. B. Oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare

348. C. Pretul banilor a crescut

349. D. Oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit
suplimentar

350. Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

351. A. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

352. B. Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa
o detina

353. C. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa
o detina

354. D. Toate variantele de mai sus sunt adevarate

355. Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa
o detina si cantitatea de bani pe care le-o pune la dispozitie Banca
Centrala:

356. A. Afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia

reala

357. B. Pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze
politica monetara pentru a indeplini dorintele populatiei

358. C. Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile

de investitii astfel incat sa poata genera instabilitate economica

359. D. Se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi
doresc nu poate fi obtinut

360. Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea

politicii monetare in conditiile in care managerii politicilor monetare ar
dori sa mareasca cheltuielile totale, dar:

361. A. Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate

362. B. Cererea de bani a populatiei a crescut

363. C. Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite

364. D. Oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte

365. Intarzierile „sincronizate” care trebuie anticipate si controlate

daca este necesar ca managementul cererii agregate sa fie o tehnica de
stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre:

366. A. Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

367. B. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia

368. C. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia

369. D. Toate variantele de mai sus

370. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor

guvernamentale au o probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de
stabilizare pentru ca:

371. A. S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor
agregate

372. B. De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale

373. C. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate
trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni
conflictuale

374. D. Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale
cu productia si venitul total

375. Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza

politica fiscala si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale
productiei si ocuparii fara a crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa
influenteze:

376. A. PIB-ul nominal

377. B. PIB-ul real

378. C. Nivelul preturilor

379. D. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt

380. In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada
1923-1933 cu aproximativ:

381. A. 10%

382. B. 20%

383. C. 30%

384. D. 50%

385. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite
ajungea in medie la:

386. A. 9%

387. B. 13%

388. C. 19%

389. D. 30%

390. Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national

al Statelor Unite, productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou
nivelul din 1929 dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul
1929), decat:

391. A. 2 ani mai tarziu

392. B. 5 ani mai tarziu

393. C. 10 ani mai tarziu

394. D. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial

395. In „Manifestul Partidului Comunist” din 1848, Marx si Engels au
descris „crizele comerciale” sau recesiunile ca pe o absurditate pentru
ca:

396. A. Toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri

397. B. Guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit

acest obiectiv

398. C. Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive

399. D. Ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite

controlul asupra sistemului economic

400. O „recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca:

401. A. O criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

402. B. O perioada de scadere a preturilor medii

403. C. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica

404. D. Orice reducere a ratei de crestere a PIB

405. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:

406. A. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza

407. B. Prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in

intreaga economie

408. C. Nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929

409. D. Absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa reprezinte o
surpriza

410. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele

Unite in timpul recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933:

411. A. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

412. B. Au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala

413. C. Au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii

414. D. Ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu

s-ar fi panicat

415. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil”?

416. A. Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile

417. B. Nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii,

la cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile

418. C. Deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la

fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”

419. D. Prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil
420. Conceptul de „cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe
care oamenii o doresc:

421. A. Sa o consume

422. B. Sa o detina

423. C. Sa o achizitioneze

424. D. Sa o utilizeze

425. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:

426. A. Un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului

427. B. Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul
unei perioade de timp

428. C. Un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta
un stoc la un moment dat

429. D. O forma a venitului, dar nu singura forma posibila

430. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel

ridicat al cererii pentru:

431. A. Venit

432. B. Bani

433. C. Bani si venit

434. D. Valoarea banilor

435. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru
a vedea daca preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri
ridicate de:

436. A. Venit

437. B. Bani

438. C. Bani si venit

439. D. Mobila

440. Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

441. A. Doar atunci cand produc dobanda

442. B. Doar atunci cand sunt cheltuiti

443. C. Doar atunci cand sunt economisiti

444. D. Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti

445. Detinerea de rezerve de bani:

446. A. Este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit

447. B. Nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura

448. C. Este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca

449. D. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul
platit

450. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza

persoanelor care aleg aceasta actiune este:
451. A. Rata dobanzii

452. B. Puterea asupra altora

453. C. Flexibilitatea care insoteste lichiditatea

454. D. Un mod de viata mai luxos

455. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile

monetare si sistemul bancar si cantitatea de bani reala detinuta de
populatie:

456. A. Ar putea fi ocazional inegale

457. B. Vor fi egale doar printr-o coincidenta rara

458. C. Sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru

459. D. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale

460. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile

monetare si sistemul bancar si cantitatea de rezerve monetare ceruta de
populatie:

461. A. Nu au nicio legatura una cu alta

462. B. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale

463. C. Este posibil sa difere in mod substantial

464. D. Nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai
multi bani decat au
465. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale
de a exercita controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor
federale, este rata dobanzii la care:

466. A. Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

467. B. Bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala

468. C. Firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile

comerciale

469. D. Imprumuta bani guvernul Statelor Unite

470. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace
in contracararea unui declin economic decat in contracararea unei
expansiuni economice rapide si excesive pentru ca:

471. A. O mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu
poate fi cuantificata in mod precis

472. B. Intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta

psihologica

473. C. Sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a

expansiunilor

474. D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile
sa dea cu imprumut din rezervele lor

475. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda

coarda” (grabind lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin
extinderea stocului de bani sugera ca:

476. A. Bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii

477. B. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la
capacitatea lor legala pe parcursul recesiunii

478. C. Bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i

firmelor care apoi ar da faliment

479. D. Bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii

480. Termenul „politica fiscala” inseamna:

481. A. Politica reala sau fizica, opusa politicii monetare

482. B. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia

nationala

483. C. Finantare deficitara

484. D. Controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor

485. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale

are ca scop controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului
prin schimbarea:

486. A. Ratei de crestere a stocului de bani

487. B. Ratelor dobanzii

488. C. Cheltuielilor si taxelor de stat

489. D. Profiturilor estimate

490. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate
daca se vrea ca managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica
de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre:

491. A. Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

492. B. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia

493. C. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind

cheltuielile si productia

494. D. Toate variantele de mai sus

495. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru
obtinerea unor informatii relevante in timpul pe care politicile fiscale
sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete asupra
cheltuielilor private si deciziilor de productie?

496. A. Date neadecvate

497. B. Computere insuficient de performante

498. C. Lipsa interesului pentru aceasta problema

499. D. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe

sau cat de putine informatii sunt puse la dispozitia publicului

500. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor

guvernamentale au o probabilitate mica de a reprezenta tehnici de
stabilizare eficiente pentru ca:

501. A. S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor
agregate

502. B. De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale

503. C. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate
trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni
conflictuale

504. D. Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale
cu productia si venitul total

505. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a

modifica ratele de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia
previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de cate
ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este
neadecvata, politica fiscala ar deveni:

506. A. O mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare

507. B. Un mult mai eficient instrument de stabilizare

508. C. Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului

alegerilor

509. D. O mult mai eficienta arma impotriva inflatiei

510. Politicile economice de stat reflecta foarte clar:

511. A. Interesul public

512. B. Interesele majoritatii

513. C. Interesele celor aflati la putere

514. D. Interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa

515. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere

politicile care vor produce:
516. A. Beneficii si costuri pe termen lung

517. B. Beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt

518. C. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung

519. D. Beneficii si costuri pe termen scurt

520. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea

celor care voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile
guvernamentale totale:

521. A. Acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera

522. B. Acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera

523. C. Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu
este posibil din punct de vedere politic

524. D. De fapt, acestea vor fi marite

525. Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai
multi ani la rand, fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce
New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul federal:

526. A. Cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

527. B. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate

crea mijloace cu care sa achite datoriile

528. C. Isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul
de ocupare a populatiei
529. D. Poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor
viitoare

530. Un amendament constitutional care solicita un buget federal

anual echilibrat:

531. A. Ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in

scopuri politice

532. B. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii

destabilizatoare privind bugetul

533. C. Se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de

vointa poporului

534. D. Probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa

ignore Constitutia atunci cand doreste sa o faca

535. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care

nu se pot pune de acord asupra rolului adecvat al statului in economie
este:

536. A. Ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?

537. B. Ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate
stabile de crestere in cadrul bazei monetare?

538. C. Ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit
impotriva posesorilor puterii pe piata?

539. D. Cat de bine functioneaza pietele?

540. Conform manualului, capitalismul global:

541. A. Este un sistem economic si politic

542. B. In prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai

planificarii centralizate

543. C. A aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in

absenta controlului de stat asupra fluxurilor de capital

544. D. A triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990

545. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in
vedere:

546. A. Tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local

547. B. Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot

fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce
pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum ar fi instalatori, mecanici
auto, zidari, etc.

548. C. Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei

localitati

549. D. Locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie

550. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:

551. A. Volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

552. B. Multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare

activitatile specifice

553. C. Volumul de moneda aflat in circulatie a crescut

554. Cursul valutar conventional:

555. A. Este stabilit in mod liber pe piata

556. B. Este similar paritatii metalice

557. C. Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de

diversi factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi

558. D. Se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective

559. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe

sama unui cos de consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in
cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind
ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele
de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si rata de
crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.

560. A. 105,85%

561. B. 6%

562. C. 58%

563. D. 5.8%

564. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei

dobanzii impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele
situatii:

565. A. Crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul
previzionat al titlurilor financiare

566. B. Nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
567. C. Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')

568. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa

suplimenteze cantitatea de moneda. Aceasta masura are drept
consecinte:

569. A. Cresterea valorii banilor

570. B. Aparitia inflatiei

571. C. Cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor

572. D. Aparitia deflatiei

573. Capitalul real:

574. A. Este acelasi lucru cu capitalul fictiv

575. B. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa

576. C. Este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare

577. D. Se valorifica in procesul de productie

578. Inflatia reprezinta:

579. A. O consecinta a cresterii generalizate a preturilor

580. B. Un stimulent pe termen lung al activitatii economice

581. C. O politica deliberata a autoritatilor monetare

582. D. Un efect al functionarii defectuoase al pietei libere

583. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate
sa arate:

584. A. O directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)

585. B. O directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)

586. C. O directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)

587. In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane

locuitori, din care populatia in afara varstei de munca era de 10
milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc
de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:

588. A. Numarul somerilor este de 630.000 de persoane

589. B. Populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane

590. C. Numarul somerilor este de 1 milion de persoane

591. D. Populatia activa este de 10 milioane de persoane

592. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

593. A. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor

594. B. Sa consume mai mult decat au economisit

595. C. Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute

596. D. Contribuie la acumulare de capital

597. Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului,

cuprinde:
598. A. Tranzactii numai cu obligatiuni

599. B. Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea

fondurilor financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile
legate de derularea acestora

600. C. Tranzactii numai cu actiuni

601. Care din urmatoarele intrebari este falsa?

602. A. Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de

scara, deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare

603. B. Economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin
avantaje comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista
dezavantajele comparative cele mai mici

604. C. Prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara

605. D. Este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care

detin factori de productie abundenti

606. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud,

pentru care plateste producatorului coreean un pret de 250 USD/buc.
Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor pana
la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie
o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In
conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera
cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul
minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta
este egal cu echivalentul in lire sterline a:

607. A. 360 USD

608. B. 250 USD

609. C. 350 USD

610. D. 160 USD

611. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice
de moneda se numea:

612. A. Nota de hartie

613. B. Card de credit

614. C. Nota de metal

615. D. Bilet la banca

616. O politica fiscala contraciclica va produce:

617. A. Extinderea expansiunilor si recesiunilor

618. B. Deficite atunci cand scade PIB

619. C. Deficite atunci cand creste PIB

620. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza

din anii 1930 a fost aceea ca:

621. A. Deficitele nu sunt bune pentru economie

622. B. Deficitele sunt bune pentru economie

623. C. Bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an

624. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele
mai multe ori de catre:

625. A. Comercianti

626. B. Banci

627. C. Bursele de valori

628. D. Agentii guvernamentale

629. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:

630. A. Nu genereaza un „boom” artificial

631. B. Are la baza cresterea economiilor reale

632. C. Creste rata dobanzii de pe piata monetara

633. D. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara

634. Legea lui Okun spune ca:

635. A. Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

636. B. Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va

diminua

637. C. Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala

638. D. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei

639. Recesiunile se produc atunci cand:

640. A. Toata productia este compusa din bunuri omogene

641. B. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt
nemultumiti

642. C. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt

nemultumiti

643. D. Sunt interpretare gresit semnalele date de pret

644. Echilibrul monetar determina stabilitatea:

645. A. Ratei somajului

646. B. Cantitatii de bunuri si servicii produse

647. C. Locurilor de munca

648. D. Puterii de cumparare

649. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

650. A. Usurinta de a fi transportat

651. B. Acceptabilitatea

652. C. Perisabilitatea

653. D. Abundenta

654. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala

de 1000 lei fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul)
adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%.
Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:

655. A. 25.000 lei

656. B. 32.500 lei

657. C. 30.000 lei

658. D. 3.000 lei

659. În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar

PIB creat in economie reprezinta doar 96,8% din venitul national
potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este de:

660. A. 4,6%

661. B. 6,4%

662. C. 6,8%

663. D. 7,8%

664. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:

665. A. De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul

bancar

666. B. De la banca centrala la consumatori

667. C. De la producatori la consumatori

668. D. De la guvern la investitori privati

669. Politica anti-inflationista presupune:

670. A. Reducerea ratei dobanzii

671. B. Posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse

672. C. Cresterea cheltuielilor guvernamentale

673. D. Abandonarea expansiunii monetare

674. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor

comerciale prin:

675. A. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

676. B. Achizitionarea de obligatiuni de la stat

677. C. Vanzarea de obligatiuni de la stat

678. D. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii

679. Somajul frictional:

680. A. Ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

681. B. Corespunde caracterului ciclic al activitatii economice

682. C. Este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator

683. D. Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul

de a identifica un altul, mai bine platit

684. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

685. A. Participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu

potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea

686. B. Ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a

pierderilor de competitivitate
687. C. Ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere

688. D. Cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in
dezvoltare

689. In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%.
In aceste conditii, rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:

690. A. 12,4%

691. B. 8%

692. C. 4%

693. D. 124%

694. In sistemul formelor regionale de comert liber:

695. A. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a

factorilor de productie, in conditiile unei monede unice

696. B. Zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor

vamale reciproce

697. C. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a

factorilor de productie – capital si munca

698. D. Uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a

capitalurilor

699. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea

sa, putem enumera urmatoarele masuri:
700. A. Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

701. B. Incurajarea economisirii

702. C. Non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se

autoregla

703. D. Descurajarea consumului public, respectiv privat

704. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii

depune intr-un cont la termen cum variaza agregatele monetare?

705. A. M1 si M2 scad

706. B. M2 creste dar M1 nu se modifica

707. C. M1 si M2 cresc

708. D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica

709. In perioada electorala se va opta pentru:

710. A. Politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea

PIB-ului real

711. B. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt

vizibile pe termen scurt

712. C. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt

vizibile pe termen scurt

713. D. Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor
stimula productia
714. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre
structura cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:

715. A. Divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si
angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un anumit
nivel al salariului

716. B. Incapatanarii oamenilor

717. C. Faptului ca piata muncii este segmentata

718. D. Procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia

719. In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de

9.000 mld. euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200
mld. euro, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:

720. A. 90%

721. B. 72%

722. C. 128,57%

723. D. 80%

724. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi

la 200 lei/bucata si vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500
lei/bucata, ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In
momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi
este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:

725. A. Inregistreaza o pierdere de 95.000 lei

726. B. Inregistreaza o pierdere de 70.000 lei

727. C. Castiga 70.000 lei

728. D. Castiga 95.000 lei

729. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:

730. A. Banca Centrala

731. B. Agentie guvernamentala

732. C. Institutie financiara de incredere

733. D. Guvern

734. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei

banci oarecare achita un credit?

735. A. M2 scade dar M1 nu se modifica

736. B. M1 si M2 scad

737. C. M1 scade dar M2 nu se modifica

738. D. M1 si M2 cresc

739. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

740. A. Populatia somera si polulatia ocupata

741. B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii

742. C. Populatia active si populatia somera

743. D. Populatia somera si populatia activa

744. Politicile anti-inflationiste

745. A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

746. B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor

guvernamentale

747. C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist

748. D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare

749. Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:

750. A. Cresterea preferintei pentru economisire  a polulatiei

751. B. Scumpirea creditelor acordate de banci

752. C. Austeritatea politicilor guvernamentale

753. D. Distorsionarea preturilor relative

754. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care

2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca
1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre
acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000
emigreaza atunci:

755. A. Numarul somerilor este de 1.200.000

756. B. Populatia ocupata este de 15.000.000

757. C. Populatia activa este de 16.500.000

758. D. Rata somajului este de 6,9%

759. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse”

760. A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau

realizarea contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta

761. B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta

762. C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau

realizarea contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta

763. Expansiunea monetara:

764. A. Stimuleaza economia pe termen lung

765. B. Genereaza un boom economic pe termen lung

766. C. Stimuleaza economisirea

767. D. Conduce la cresterea generalizata a preturilor

768. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

769. A. Rezerva minima obligatorie

770. B. Scaderea ratei dobanzii

771. C. Scaderea ratei inflatiei

772. D. Limitele maxime impuse de catre stat

773. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

774. A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de
acordare de noi credite
775. B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite

776. C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a
creditelor existente

777. Echilibrul monetar reprezinta :

778. A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

779. B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni

780. C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite

781. D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda

782. Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la

comanda:

783. A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

784. B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate

785. C. Ar exista in economie mai multa incertitudine

786. D. Populatia ar fi mult mai bogata

787. Politica keynesiana:

788. A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt

789. B. Reducerea cheltuielilor publice

790. C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern

791. D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul
cheltuielilor guvernamentale

792. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

793. A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de

compensare a excedentului si deficitului de lichiditati bancare

794. B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de

credit

795. C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi

796. Detinatorul de actiuni are dreptul:

797. A. De a obtine o dobanda anuala

798. B. De a obtine un venit sigur

799. C. De a obtine devident

800. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a

fost de 2%. In aceste conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:

801. A. 8%

802. B. 6%

803. C. 6.12%

804. D. 106%

805. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:

806. A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de
cei neorganizati si prost informati

807. B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si
informate pe termen lung

808. C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si
informate pe termen scurt

809. D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate
de cei neorganizati si prost informati

810. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:

811. A. Scaderea gradului de ocupare

812. B. Cresterea volumului de credite acordate

813. C. Reducerea volumului de credite acordate

814. D. Cresterea productiei

815. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

816. A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale

817. B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat

818. C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala

819. D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod
simultan si venit

820. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze

bani pe perioada nedeterminata este limitata de:

821. A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a

garantiilor sale

822. B. Numarul creditelor pe care le acorda

823. C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi

de economii

824. D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona

825. Banii:

826. A. Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

827. B. Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca

828. C. E de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor

829. D. Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat

830. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in

bancile comerciale:

831. A. M1 si M2 cresc

832. B. M1 si M2 scad

833. C. M2 creste dar M1 nu se modifica

834. D. M1 scade dar M2 nu se modifica

835. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia

romaneasca?

836. A. Guvernul

837. B. Bancile

838. C. Firmele de brokeraj

839. D. Banca Nationala a Romaniei

840. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

841. A. Reduce rezervele sistemului bancar comercial

842. B. Reduce oferta de bani

843. C. M1 creste

844. D. Rata dobanzii creste

845. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu

care cumpara un computer cum variaza agregatele monetare?

846. A. M1 si M2 cresc

847. B. M1 creste si M2 ramane neschimbat

848. C. M2 creste dar M1 nu se modifica

849. D. Nici M1, nici M2 nu se modifica

850. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai
probabila va fi:

851. A. Scaderea preturilor

852. B. Marirea taxelor

853. C. Inflatia

854. D. Micsorarea impozitelor

855. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

856. A. Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

857. B. Rata dobanzii scade

858. C. M1 creste

859. D. Creste oferta de bani

860. Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari

dintr-un cont de credit intr-un cont de economii:

861. A. M1 si M2 cresc

862. B. Nici M1, nici M2 nu se modifica

863. C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica

864. D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade

865. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

866. A. Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru
conturile de economii ale clientilor

867. B. Sumele totale depuse si rezervele obligatorii

868. C. Dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii

869. D. Credite si depozite