Integrarea economiei premisa a integrarii europene CURS 1 1.Ce intelegeti prin integrare economica?

? Integrarea economica este definita ca fiind eliminarea frontierelor economice dintre 2 sau mai multe state. Frontira economica este la randul sau orice demarcatie peste care mobilitatea efectiva sau poteniala a bunurilor, serviciilor, factorilor productivi,a fluxurilor de comunicatii este relativ scazuta. 2.Care sunt punctele de vedere desprinse cu privire la integrarea economica? - primul p.d.v. apreciaza ca integrarea economica este impusa de necesitatea trecerii de la microspatii la macrospatii; -al 2-lea p.d.v. integrarea economica este definita drept conditie a discriminarilor - al 3-lea p.d.v integrarea ec. Apreciaza ca multe elemente economice sunt integrate iar reletiile dintre ele devin eficiente si stabile; -al 4-lea p.d.v integrarea trebuie sa conduca la realizarea unei unificari complete intre economia statelor membre; 3.Care sunt efectele macroeconomice? - cresterea puterii reale de cumparare prin reduceri de preturi; - stimularea investitiilor private prin cresterea cererii, reduceri ale dobanzilor ca urmare a liberalizarii serviciilor financiare si intensificarea concurentei, inovatia in domeniul proceselor de productie si a produselor; - degrevarea bugetului public, prin economii, in cadrul liberalizarii sistemului de achizitii publice si prin cresteri ale veniturilor, ca urmare a cresterii produsului national brut; - ameliorarea pozitiei concurentiale a firmelor tarilor integrate in ceea ce privesc preturile pe celelalte piete internationale; - crearea de noi locuri de munca pe baza cresterii produsului national brut si a unor masuri de politica fiscala stimulativa a statului. 4.Care au fost cauzele declansarii integrarii economice? Cauzele integrarii economice sunt numeroase, de natura economica, sociala si politica, care isi au originea in conditiile interne ale dezvoltarii fiecarei tari, cat si in mediul economic international, in functie de formele si etapele de integrare care isi pun amprenta tot mai intens asupra dezvoltarii economice a fiecarei tari a) Desfasurarea in ritm accelerat a revolutiei tehnico-stiintifice contemporane; b) Concurenta acerba pe plan national a condus la cresterea gradului de concentrare a productiei si a capitalului cautand care noi piete s-a lovit de limitele si restrictiile impuse de granitele nationale. c) Dezvoltarea rapida a S.U.A. si Japoniei a reprezentat un pericol permanent pentru tarile vest-europene, care s-au simtit amenintate de concurenta mai puternica d) Aparitia si dezvoltarea unor firme multinationale, care prin activitatea lor depasesc granitele nationale a impus crearea unui spatiu adecvat, cu mult largit, care sa permita penetrarea externa, fara restrictii sau limite e) Dorinta statelor dezvoltate de a mentine si largii relatiile cu fostele tari coloniale, devenite independente f) Cauze politice. Insasi interventia statelor in acest proces de integrare economica internationela reprezinta si o actiune politica 5.Care sunt avantajele microeconomice ale integrarii economice? a) inlaturarea barierelor comerciale netarifare; b) inlaturarea restrictiilor comerciale duce la o reducere a costurilor pentru intreprindere si au ca rezultat scaderea preturilor; c) presiunea concurentiala sporita pe o piata mai larga obliga intreprinderea la restructurare; d) presiunea concurentiala pe o piata mai larga intensifica procesul de inovatie in domeniul produselor si tehnologiilor; 6. Care sunt formele complexe ale integrarii economice? Piata comuna, uniunea economica, uniunea politica, uniunea monetara. 7. Care sunt gradele de integrare economica ? * gradul 1: atunci cand strategia productiei si schimburile comerciale sunt ordonate de diferite forte spontane; * gradul 2: exista atunci cand institutiile guvernamentale si autoritatile supranationale se implica in procesul integrarii; * gradul 3: este stadiul suprem al integrarii europene (stadiul final) atunci cand se realizeaza uniunea politica se adopta o noua constitutie si se creaza o noua cetatenie; 8. Care sunt formele simple ale integrarii economice ? Zona comertului de liber schimb ; Uniunea vamala. 9. In elaborarea unui concept stiintific si realist cu privire la integrarea economica se impune evidentierea a 4 elemente. Care sunt acestea? I element: procesul integrarii nu trebuie privit ca un proces static ci ca unul dinamic si evolutiv; al II-lea element: integrarea economica trebuie tratata ce un proces complex de dezvoltare a economiei. al III- lea element: trebuie reliefate legaturile de dependenta si interdependenta ce trebuie sa apara intre statele integrate economic; al IV-lea element: trebuie evidentiate rolul hotarator al revolutiei tehnico-stiintifice contemporane.

Fundamentele consructiei economiei europene CURS 2

1. 2. 3.

Cand a fost semnat, ce defineste si ce creeaza Tratatul de la Roma?( pag 67) Tratatul de la Roma a fost semnat la 25 martie 1957 de 6 state, defineste continutul Pietei Comune si creeaza institutii care sa stabileasca regulile jocului pe acesta piata, sa largeasca competentele europene in materie economica si sa asigure aplicarea regulilor. Care sunt institutiile create de Tratatul de la Roma sub aspect institutional? D.p.d.v institutional Tratatul de la Roma creaza in esenta 2 institutii: Consiliul de Ministrii- principal organ legislatv, Comisia -care joaca un rol executiv de initiativa in procesul legislativ si un rol de gardian al tratatelor. Care sunt ideile pe care le sprijina arhitectura constructiei europene?(pag.68) Arhitectura constructiei economice se bazeaza p 2 idei: * pe de o parte vointa politica de a construi o Comunitate economica Europeana bazata p un proiect de piata comuna mult mai abitios decat o zona de liber schimb, iar *pe de alta parte acest program are o conotatie net liberala politicile comune fiind practic inexistente. 4. Ce este Consiliul de ministrii? Ce este Comisia? Consiliul de Minitri este principalul organ legislativ de inspirare a actiunilor nationale; Comisia este organul executiv cu rol de initiere in procesul legislativ si in acelasi timp gardian al tratatelor.

5.

Care sunt aspectele defavorabile ale aparatului productiveuropean si la ce a condus situatia economica europeana defavorabila? (pag.75) Aspectele defavorabile ale aparatului productiv european: Problematica Actului Unic pleaca de la constatarea destul de pesimista privind la economia europeana, respectiv competitivitatea sa si maniera in care aceasta a reactionat la cel de-al doilea soc petrolier; in raport cu 2 mari concurenti din triada, Europa este impinsa inapoi. Economiile europene sunt economii deschise parti ale pietei Europei sunt in regres sensibil iar specializarea este fragila. Partile de piata ale tarilor europene progreseaza in timp ce Europa regreseaza. Partea tarilor europene in exporturi este relativ stabila, daca se au in vedere doar exporturile destinate restului lumii atunci aceste parti tind sa se reduca; Calitatea neadecvata a specializarii industriei europene. Specializarea europeana este mai putin satisfacatoare decat cea a SUA sau a Japoniei. Specializarea orientata spre produsele cu cerere lenta conduce, daca nu e corectata, la o degradare a soldului comercial in viitor. 6. Care a fost obiectivul esential al Actului Unic si care sunt avantajele constituirii Pietei Unice? (pag.79) Obiectivul esential al Actului Unic a fost realizarea al 1 ianuarie 1993 a pietei unice in care marfurile, serviciile, persoanele si capitalurile sa circule liber, ceea ce presupunea eliminarea a numeroase bariere, de asemenea piata unica implica un obiectiv extrem de profund si anume eliminarea diferentei dintre schimburile nationale si schimburile comunitare. Avantajele constituirii pietei unice: -conduce la sporirea productivitatii muncii; -avantajeaza atat consumatorii cat si producatorii; -o piata unica determina o noua redirectionare a capitalului investit; 7. Constituirea pietei unice pentru mai multe tari ale Europei s-a justificat prin unele avantaje.Care sunt acestea? Constituirea pieei unice pentru mai multe ri ale Europei se justific prin urmtoarele avantaje: 1. Deoarece piaa unic suprim obstacolele n calea schimburilor economice, rile comunitare care n decursul timpului au ajuns la o anumit specializare, vor produce ceea ce este mai productiv din punctul lor de vedere. Aceasta va conduce la o sporire a productivitatatii muncii sociale, n consecin, la creterea nivelului general de via. .Disprnd constrngerile schimburilor internaionale (taxele vamale, restricii netarifare) agenii economice vor avea un comportament economic generat e interesul de a produce ieftin i de calitate superioar. 2. O pia mai larg, unificat, lrgete concurena, atrage n acest proces un numai mare de productori i consumatori i drept consecin, populaia va beneficia de o mai mare varietate de bunuri i la preuri mai sczute. 3. Piaa unic avantajeaz att productorii ct i consumatorii, deoarece permite realizarea unor producii de serie mare care va determina reducerea costurilor de producie i a preurilor. 4. Se apreciaz c o pia unic va determina o nou redistribuire a capitalului investit i, ceea ce este mai important, o optimizare a investiiilor de capital n interiorul comunitii. Progresul tehnico-tiinific contemporan generat de revoluia tiinifico-tehnic impune investiii nsemnate n echipamente de producie, existnd garania folosirii depline a capacitilor de producie, dimensionate la nevoile ntregii comuniti, eliberate de pericolul constrngerilor naionale la export i import. 5. Piaa unic genernd o micare liber a capitalurilor va determina o folosire raional i eficient a forei de munc, deoarece micarea capitalurilor este nsoit de o micare liber a forei de munc. Aceasta va genera o ocupare a forei de munc de o asemenea manier nct s elimine decalajele dintre rile uniunii ct i o mai bun salarizare, salariile putnd fi meninute n mare msur n limite rezonabile. Libera circulatie a fortei de munca implica sub reforma anumitor limitari pe motive de ordine publica ori sanatate publica unele coordonate. Care sunt acestea? Libera circulaie a forei de munc implic, sub rezerva anumitor limitri pe motive de odine public, securitate public, ori sntate public urmtoarele coordonate: acceptarea ofertelor reale de angajare, deplasarea n mod liber pe teritoriul statelor membre n acest scop; ederea ntr-un stat membru n scopul angajrii, potrivit prevederilor ce stabilesc angajarea naionalilor acelui stat, stabilite prin lege, regulament sau aciune administrativ; c) rmnerea pe teritoriul unui stat membru a persoanei dup ce a fost angajat n acel stat. 9. Care sunt principiile pe care tarile participante la procesul integrarii, precum si cele care doresc sa adere la Uniunea Europeana, este necesar sa le cunoasca si insuseasca? * oricat de adanc ar fi procesul integrarii si oricat de realizabile ar fi obiectivele integrarii si realizarea pietei unice nu trebuie inteles in sensul abolirii totale a frontierelor nationale; * capitatlul investit cat si procesul integrarii nu trebuie sa fie inteles in termeni restrictivi; 10. Chiar dac taxele vamale au fost desfiinate, frontierele materiale erau meninute din mai multe raiuni. Care sunt acestea? Chiar dac taxele vamale fuseser desfiinate, frontierele materiale erau meninute din mai multe raiuni: - politice - controlul frontierelor reprezenta pentru perioada respectiv o prerogativ major a statului, un atribut al suveranitii; - fiscale - meninerea frontierelor permind fiecrui stat prelevarea, la intrarea mrfurilor strine n teritoriul naional, a taxelor vamale; - tehnice i sanitare controlul la frontier interzicnd accesul mrfurilor care nu erau conforme cu regulamentele tehnice sau sanitare naionale. 11. Ce sunt ratiunile publice si ratiunile fiscale? Ratiunile fiscale: reprezinta mentinerea frontierelor permitand fiecarui stat intrarea marfurilor straine in teritoriul national sa perceapa taxe vamale. 12. Ce sunt ratiunile tehnice si sanitare? - reprezinta controlul la frontiera, interzicerea introducerii pe teritoriul unui stat a marfurilor daca nu erau respectate prevederile tehnice si sanitare ale statului respectiv. * libera circulatie a marfurilor, a serviciilor, a capitalurilor, a persoanelor. 13. Ce sunt ratiunile tehnice si sanitare si ratiunile fiscale?

8.

a) b)

Ratiunile fiscale: reprezinta mentinerea frontierelor permitand fiecarui stat la intrarea marfurilor straine in teritoriul national sa perceapa taxe vamale. Ratiunile tehnico-sanitare: reprezinta controlul la frontiera, interzicerea introducerii pe teritoriul unui stat a marfurilor daca nu erau respectate prevederile tehnice si sanitare ale statului respectiv. * libera circulatie a marfurilor, a serviciilor, a capitalurilor, a persoanelor. Politica concurentiala CURS 3 1. De ce este necesara o politica in domeniul concurentei? Dezvoltarea economic a fiecrei ri comunitare, a Uniunii Europene n ansamblul su este de neconceput fr meninerea unui mediu concurenial funcional, cerin fundamental n condiiile economiei de pia. De altfel, concurena este considerat ca fiind cea mai important cauz a progresului economic i tehnico-tiinific. 2. Ce este concurenta si ce desemneaza ea? Concurena desemneaz relaiile dintre toi cei care acioneaz pe aceeai pia pentru realizarea propriilor interese n condiiile de libertate economic; ea este o realitate, o lupt dus cu mijloace economice (cantitate, calitate, pre) i extraeconomice (spionaj industrial, aciuni de sabotaj, politici de dumping), o confruntare dintre agenii economici n vederea realizrii unor condiii mai bune de producie, desfacere, de efectuare a operaiunilor bneti sau a altor activiti economice, pentru obinerea de ct mai multe avantaje. 3. Care sunt obiectivele pe care le urmareste politica concurentiala? Politica n domeniul concurenei urmrete nfptuirea urmtoarelor obiective: a) creterea bunstrii consumatorilor prin mbuntirea performanelor economice; b) protecia consumatorilor, adic aprarea acestora de tendinele marilor companii de a acapara pieele i a stabili preuri de monopol; c) stoparea redistribuirii veniturilor n favoarea monopolurilor i cartelurilor: d) protejarea firmelor mici i mijlocii; e) integrarea pieelor naionale ale statelor ntr-o pia unic a comunitii europene 4. Ce vizeaza politica de conc? Politica de concurena vizeaz limitarea, controlarea chiar interzicerea comportamentelor ntreprinderilor care aduc atingere concurenei perfecte. 5. Care sunt practicile interzise de pol de conc? Politica n domeniul concurenei interzice practici cum ar fi:

1.
5.

acordarea de ajutoare publice care creeaz distorsiuni ntre agenii economici; 2. stabilirea preurilor prin nelegeri ntre productori i furnizori; 3. crearea de carteluri care s-i mpart piaa; 4. abuzul de poziie dominant pe pia; realizarea de fuziuni care distorsioneaz libera concuren dintre agenii economici.

6. Care era situatia in cele 6 tari comunitare in domeniul concurential atunci cand a fost conceputa politica concurentiala a UE? Cnd a fost conceput politica concurenial a Comunitii Europene situaia n acest domeniu era urmtoarea n cele ase ri comunitare: - Germania era singura ar membr cu o legislaie articulat n domeniul concurenei; - Belgia i Luxemburg nu aveau legislaii n acest domeniu; - Olanda se ghida dup prevederile cuprinse n Competition Act; - n Italia, monopolurile i practicile restrictive erau reglementate de Codul Civil; - Frana dispunea de o legislaie care reglementeaz diferit practicile restrictive ale companiilor. 7. Care sunt institutiile UE care regleaza si gestioneaza politica de concurenta?

Instituiile Uniunii Europene care reglementeaz i gestioneaz politica de concuren Administrarea curent a politicii concureniale i evoluia acesteia la nivelul Uniunii Europene este realizat de Comisia European i Curtea European de Justiie. Intervenia Parlamentului i a Consiliului Ministerial n anumite faze ale evoluiei procesului concurenial a avut menirea de a influena i direciona anumite msuri luate de Comisie. 8. Care sunt caile prin care Parlamentul are posibilitatea sa influenteze activitatea Comisiei? n prezent, Parlamentul are posibilitatea s influeneze activitatea Comisiei pe dou ci: - anual, Comisia trebuie s prezinte un raport pe probleme de concuren care trebuie validat de Parlament; comisarul pentru concuren este obligat s susin acest raport n faa Parlamentului. - Parlamentul adreseaz ntrebri i solicit rspunsuri cu privire la problematica concurenei, cu deosebire la diferitele efecte pe care politica concurenial le are asupra grupurilor de interese sau de ageni economici. 9. Care este rolul Parlamentului, al Comisie si al Cons.Ministerial in politica concurentiala? a) Rolul Parlamentului i al Consiliului Ministerial n politica concurenial. Mult vreme, cele dou instituii au avut un rol marginal n cerat ce privete politica de concuren i aceasta deoarece instrumentele de decizie n aplicarea politicii erau gestionate de Comisie. Modalitatea concret de intervenie n politica concurenial o reprezenta influenarea aciunilor Comisiei printr-un raportor special pe problematica concurenei. b) Rolul Comisiei. Puterea de a preveni eventualele abuzuri n planul concurenei o are Comisia, care poate aciona independent de Consiliul de Minitri, chiar dac anumite decizii pot fi atacate la Curtea de Justiie. Comisia acioneaz fie din propria iniiativ, fie dnd curs reclamaiilor statelor membre, ale companiilor sau ale cetenilor. 10. Care sunt tipurile de acorduri interzise de Comisie in domeniul concurential? Comisia poate interzice urmtoarele tipuri de acorduri: a. acordurile de mprire a pieei;

b. acordurile de control al preurilor; c. acordurile de achiziii exclusive; d. acordurile privind drepturile de proprietate, industrial i comercial; e. acordurile de distribuie exclusiv sau selectiv. Comisia nu se ocup, ns, de toate practicile anticoncureniale, ci prefer s analizeze i s soluioneze doar cazurile care au relevan i importan pentru ntreaga comunitate. Publicitatea activitii Comisiei se realizeaz prin "Jurnalul Oficial", "Buletinul", care apar lunar, i "Raportul anual" care trateaz politica concurenial.

Politica Agricola Comuna CURS 4

1. 2.

Ce este Politica Agricola Comuna si ce a constituit aceasta? Politica agricol comun este unul din obiectivele de baz ale construciei europene, cu importan direct asupra politicii comerciale a acesteia. Ea a constituit unu 1 din cele mai dificile capitole ale procesului de integrare Economic. Care sunt elementele fundamentale pe care s-a spijinit PAC? Crearea Pieei Agricole Comune s-a sprijinit pe dou elemente fundamentale: a) se avea n vedere constituirea unei piee interne fr frontiere n care produsele agricole s poat circula liber; b) s-a convenit ca aceast pia intern agricol nu poate f i rezultatul suprimrii, pur i simplu a frontierelor intra-comunitare . 3. Care au fost factorii ce au determinat includerea agriculturii in procesul de integrare? Principalii factori care au determinat includerea agriculturii n procesul de integrare prin aplicarea unei politici comune i care s-au constituit i n argumente n favoarea PAC sunt: diversitatea politicilor agricole naionale, disparitile structurale i randamentele sczute n agricultura european, importana politic a agricultorilor i contextul internaional. 4. Care sunt principiile fundamentale care stau la baza PAC? Principiile fundamentale care stau la baza politicii agricole comunitare sunt urmtoarele: 1. Liberalizarea treptat a circulaiei produselor agricole ntre rile membre i comercializarea lor la preuri unice, comunitare: n principiu, s-a stabilit ca preurile comunitare s reprezinte media aritmetic a preurilor naionale din rile membre ale CEE; 2. Preferin din partea rilor membre pentru produsele agricole ale comunitii. Acele ri care ar dori s cumpere produsele agricole mai ieftine din ri din afara comunitii, vor suporta diferena de pre prin instituirea unor taxe de prelevare; 3. Compensarea pierderilor ce ar rezulta din exportul produselor agricole disponibile ale rilor membre n afara Comunitii Economice Europene n cazul n care aceste exporturi s-ar realiza la preuri mai mici dect cele comunitare; compensarea acestor preuri se realizeaz prin sistemul aa numitelor taxe de restituire (acestea fiind. subvenii directe la export); 4. Protejarea agriculturii rilor membre de concurena extra-comunitar printr-un sistem foarte amplu de msuri de politic comercial, tarifare i netarifare i restructurarea acesteia pentru sporirea gradului de autoaprovizionare cu produse agricole; 5. Finanarea pe plan comunitar a msurilor de politic agricol prin intermediul unui organism comunitar specializat denumit Fondul European de Orientare i Garanie Agricol(FEOGA). 5 Care au fost obiectivele urmarile prin instituirea PAC? Obiectivele urmrite prin instituirea politicii agricole comunitare sunt: a) creterea productivitii muncii prin introducerea progresului tehnic n agricultur care s asigure folosirea optim a factorilor de producie i in special a forei de munc; b) asigurarea unui nivel de via echitabil al agricultorilor; c) stabilizarea pieelor produselor agricole n cadrul comunitii; d) garantarea securitii aprovizionrii rilor membre cu produse agricole; e) asigurarea de preuri rezonabile pentru consumatorii comunitari. 6. Care sunt parghiile pe care se bazeaza PAC? Prghiile pe care bazeaz mecanismul de funcionare, a politicii agricole comunitare sunt: 1. Sistemul preurilor indicative sau orientative, care se stabilesc, de regul o dat pe an la nceputul campaniei de comercializare pentru produsul respectiv Aceste preuri sunt mai ridicate dect preurile practicate pe piaa internaional, ele reprezentnd limita maxim a acestor preuri. 2. Sistemul preurilor de intervenie, care se stabilesc tot o dat pe an la un nivel inferior fa de preurile indicative sau normative i care constituie limita minim a preurilor comunitare, dar care se situeaz peste nivelul preuri practicate pe piaa mondial. 3. Sistemul de protectie la frontiera care presupune promovarea unui complex de msuri ale politicii comerciale care au ca principal scop contracararea concurenei extra-comunitare: preuri limit la import, taxele vamale, taxele de prelevare, bariere netarifare etc.

7. Care sunt obiectivele principale ale reformei PAC? Obiectivele principale ale acestei reforme PAC erau: a. meninerea poziiei de leader a Uniunii Europene pe piaa produselor agricole att la producie, ct i la exportul de astfel de produse prin creterea competitivitii agricultorilor europeni att pe piaa intra-comunitar, ct i pe cea mondial; b. apropierea produciei agricole comunitare de nivelul cererii reale de produse agricole, fr ns a neglija i cererea de produse agricole pe piaa. mondial; c. acordarea de ajutor financiar acelor fermieri comunitari care au cea mai mare nevoie de el (n limita bugetului) d. ncurajarea fermierilor s rmn pe pmnturile lor, s nu abandoneze activitatea agricol i s migreze spre orae, mai ales n condiiile actuale cnd Uniunea European se confrunt cu un omaj foarte mare; e. protejarea mediului prin politici industriale corespunztoare de dezvoltare a potenialului economic i social adecvat al zonelor rurale.

f. un accent sporit a fost pus pe dimensiunea ecologic a agriculturii, n cadrul msurilor de politic ecologic i social; o importan deosebit au avut msurile agroecologice, care n general au fost apreciate favorabil de ctre populaie, fiind totodat bine acceptate de fermieri. 8. Ce este sistemul preturilor de interventie? Sistemul preurilor de intervenie, care se stabilesc o dat pe an la un nivel inferior fa de preurile indicative sau normative i care constituie limita minim a preurilor comunitare, dar care se situeaz peste nivelul preuri practicate pe piaa mondial; 9. Ce este sistemul de protectie la frontiera? Sistemul de protecie la frontier care presupune promovarea unui complex de msuri ale politicii comerciale care au ca principal scop contracararea concurenei extra-comunitare: preuri limit la import, taxele vamale, taxele de prelevare, bariere netarifare etc. Politica Industriala a Comunitatii Economice Europene CURS 5 1. In ce consta strategia industriala a Comunitatii Economice Europene? (pag131) Starategia industriala a Comunitatii consta din politici care urmaresc imbunatatirea mediului de afaceri si cadrul juridic necesar pt. accelerarea ajustarilor structurale si a competitivitatii industriei europene in conditiile unui comert international liber. 2. Cum se clasifica politica industriala dupa gradul de interventie al statului? (pag.132) Clasificarea politiciilor industriale in functie de criterii, dupa cum urmeaza: - gradul de interventie a statului a)politici interventioniste si neinterventioniste b)politici puternic active(Japonia, Franta ) c)politici moderat active (Germania,Marea Britanie si alte tari veste-europene) d)politici pasive(SUA) -modalitatea de realizare a) politici verticale sau sectoriale b) politici orizontale

-natura instrumentelor de politica comerciala si a concurentei a) politici protectioniste b) politici liberale 3. Care sunt primele 3 argumente teoretice pentru o politica industriala europeana? (p.133) Primele 3 argumente : - in primul rand este vorba de combaterea esecurilor si a distorsiunilor pietei legate de posibilitatile unor sectoare de a valorifica pe deplin anumiti factori productivi (forta de munca,avansul tehnologic,etc), precum si posibilitatile de intrare pe anumite piete a unor noi competitorisi potentialul lor de a fi competitivi; - in al doilea rand este vorba de externalitatile pozitive, care pot justifica o politica interventionista ; - al treilea argument este reprezentat de formarea capitalului uman, combaerea somajului si a distorsiunilor provocate de politica in domeniul fortei de munca, necesitatii liberalizarii pietei fortei de munca, combaterea risipei de resurse si a acaparatorilor de rente, sprijinirea industriilorconsiderate strategice ( energie, aparare, aeronautica), raspunsul la presiunile politice si al lobby-ul grupurilor de interese; 4. Care sunt argumentele teoretice pentru o politica industriala europeana? (p.133) (1)- in primul rand este vorba de combaterea esecurilor si a distorsiunilor pietei legate de posibilitatile unor sectoare de a valorifica pe deplin anumiti factori productivi (forta de munca,avansul tehnologic,etc), precum si posibilitatile de intrare pe anumite piete a unor noi competitorisi potentialul lor de a fi competitivi; (2)- in al doilea rand este vorba de externalitatile pozitive, care pot justifica o politica interventionista ; (3)- al treilea argument este reprezentat de formarea capitalului uman, combaerea somajului si a distorsiunilor provocate de politica in domeniul fortei de munca, necesitatii liberalizarii pietei fortei de munca, combaterea risipei de resurse si a acaparatorilor de rente, sprijinirea industriilorconsiderate strategice ( energie, aparare, aeronautica), raspunsul la presiunile politice si al lobby-ul grupurilor de interese (4)- IN AL PARULEA RAND INTERVINE SPRIJINIREA INDUSTRIILOR TINERE SAU DE VARF TEHNOLOGIC CA ARGUMENT PENTRU MASURILE DE POLITICA INDUSTRIALA (5)- al cincilea argument este necesitatea de a stimula sau promova un nivel tehnico-cantitativ ridicat al produselor comercializate pe piata; (6)- in al saselea rand industriile aflate in declin au fost protejate adesea fata de concurenta externa si fata de cerinta de a diminua costurile de ajustare, costurimajorate de rigiditatile pietei fortei de munca ( mobilitate redusa, rigiditati salariale, recalificare inadecvata, etc) 5. Care au fost actorii implicati in politicile industriale sectoriale in UE?(p.136) Actorii implicati in politicile industriale sectoriale din UE au fost statele membre si Comisia Europeana

1. 2.

Care sunt instrumentele principale ale politicii sectoriale?(p.136) Instrumentele principale ale politicilor sectoriale au fost: supravegherea ajutoarelor de stat; cartelurile de criza, politica comerciala, asistenta de restructurare( din fd structurale) Care au fost implicatiile create de ajutoarele de stat? (p.136) Ajutoarele de stat sau subventiile acordate de statele membre ale UE unor sectoare industriale au creat distorsiuni pe piata si dificultati procesului de restructurare sau ajustare, cu implicatii serioase de ordin politic si social. 8. In ce constau cartelurile de criza? (p.136) Cartelurile de criza constau in programe de restrangere a capacitailor sau in stabilirea de preturi-plafon comune sau acorduri de inghjetare a preturilor, au fost permise in anumite conditii si ca o alternativa la ajutoarele de stat. Ele restrang si distorsioneaza concurenta, afecteaza negativ consumatorii dar asigura profituri si evita recesiunea pe piata respectiva. 9. Unde a fost utilizata pol comerciala protectionista si ce a implicat? (p.137) Politica Comerciala Protectionista a fost utilizata ca instrument de politica industriala in mai multe tari cu economie concurentiala si a implicat utilizarea obstacolelor tarifare ( taxele vamale) dar si a celor netarifare ( taxele antidumping,contingentele, taxele compensatorii, etc)

10. Care sunt instrumentele specifice ale politicii industriale comune?

Instrumentele specifice Pol.Ind.Com.: -Dezvoltarea unui mediu de afaceri viabil i deschis -Accelerarea restructurrii ntreprinderilor -Stimularea procesului de privatizare -Dezvoltarea pieei concureniale i stimularea activitii operatorilor Economici -Dezvoltarea utilizrii tehnologiilor informatice n sectoarele industriale -Promovarea investiiilor directe -Promovarea investiiilor intangibile -Dezvoltarea cooperrii industriale -Susinerea dezvoltrii IMM-urilor -Dezvoltarea pieei naionale funcionale a produselor industriale -Asigurarea compatibilitii tehnologiilor i produselor industriale cu exigenele de protecie a mediului nconjurtor -Promovarea coeziunii sociale 11. Cui se adres asistenta de ajust din fondurile structurale? (p.137) Asistenta de ajustare din fondurile structurale se adreseaza unor obiective ale dezvoltarii regionale, ar fi reorientarea si recalificarea fortei de munca. Cuantumul acestor fonduri este relatv scazut, iar impactul acestei asistente este minor, el sprijinind procesul de restructurare din ramuri cum sunt constructiile navale, textilele si confectiile. CURS 6 Ce are la baza si ce a vizat Politica Comerciala Comuna? Politica comerciala comuna are la baza prevederile Tratatului CEE ale legislatiei secundare, ale tratatelor multilaterale si bilaterale incheiate de Comunitatea Europeana. Ea a vizat constituirea uniunii vamale si sprijinirea realizarii pietei interne unice, cat si relatiile comerciale cu tarile terte. Care sunt principalele obiective ale PCC? Obiectivele principale ale Politicii Comerciale Comune sunt: a) promovarea comertului cu alte state si a liberului schimb si b) cresterea fortei competitive ( concurentaiale) a societatilor comunitare De cine este influentata PCC? Politica Com. Comuna este influientata de Uniunea Vamala a Comunitatii Ce a presupus atingerea obiectivelor PCC? Atingerea primului obiectiv a presupus renuntarea aproape completa la protectionismul comercial, numaica in realitate nu s-a intamplat asa, atingerea celui de al doilea obiectiv depindea de integrarea pietelor nationale si de implementarea unui mix de politici la nivel macro-,mezzo- si microeconomic 5. Care au fost instrum proprii aplicabile tertilor dupa uniunea vamala din iulie 1968? -contingentele; - autolimitarile valutare la export; - regimul creditului de export. 6. De cine e influentata politica comerciala comuna si care este principiul de baza care o guverneaza? Pol.Com.Com este influientata de Uniunea Vamala a Comunitatii iar principiul de baza este o economie de piata deschisa in care concurenta este libera 9 tendinta catre protectionism) 7.Care sunt instrumentele pol com comune? Instrumentele PCC sunt : Obstacolele tarifare si obstacolele netarifare( licente import/export, subventii de pret pt.export, etc) 8.Ce este principiul uniformitatii reglementarilor comunitare si in costa? Principiul uniformitatii reglementarilor comunitare reiese din afirmatica ca politica ar fi constituita pe principii uniforme in domeniul tarifar, al acordurilor comerciale, al liberalizarii comerciale. 9.Ce caracter poate avea pol com si cum poate fi apreciata in functie de specificul instrum fol? In functie de specificul instrumentelor folosite, politica comerciala poate avea un caracter mai mult sau mai putin protectionist sau poate fi apreciata drept ofensiva sau defensiva . 10.Care sunt barierele regulatorii ce afecteaza PCC? Barierele regulatorii si tehnice care afecteaza comertul intracomunitar si capacitatea de patrundere a unor firme in unele sectoare nu sunt benefice pt functionarea normala a pietei interne. 11. Care sunt instrum pol comerciale de ordin: a)legislativ; b) administrativ? Instrumentele politicii comerciale pot fi caracterizate ca fiind de ordin : legislativ( legislatia primara si secundara), administrativ( procedurile si investigatiile comisiei) 12.Care sunt instrum pol comerciale de ordin: a)institutional; b)juridic? Instrumentele pol. Com. De ordin institutional( structura institutionala angrenata in procesul de luare a deciziei: Consiliul UE-organ legislatv, PE si CES-organe consultative, Comisia-organ de initiatva,etc), de ordin juridic (decizii si principii ale CEJ-prima instanta) 13.Ce este protectia tarif si protectia netarifara? Protectia tarifara este un instrument important ale Politicii Comerciale a UE iar protectia netarifara este un instrument principal si sofisticat al Pol.Com a UE 14. Ce este protectia cantitativa si cum sa manifestat? Protectia Cantitativa s-a manifestat sub forma contingentelor, stabilite la nivelul Comunitatii sau al statelor membre si mai recent a restrangerilor sau limitarilor voluntare ale exportului, care au fost de fapt impuse de unele tari comunitare unor terti exportatori de produse sensibile ( textile si confectii). 15. Ce este pol antidumping? Politica antidumping a UE descrie vnzarea unor produse sub preul de producie, de multe ori cu scopul de a elimina ali concureni de pe pia. Termenul de dumping este actualmente mai des folosit n contextul comerului internaional, i semnific exportul unor anumite mrfuri ntr-o anumit ar la un pre mult mai jos dect preul pieei din ara respectiv (i de multe ori sub costul de producie al productorilor din

1. 2. 3. 4.

acea ar). Dumping-ul este o form de concuren neloial, i este ilegal n multe economii de pia. Un produs, o marc va fi considerat c face obiectul practicii de dumping dac preul su de export spre comunitate este mai mic dect un pre comparabil pentru produsul similar, n cursul obinuit al comerului cum este stabilit pentru ara exportatoare. Pentru protecia contra practicilor de dumping i subveniilor relative la importurile din rile nemembre ale Comunitii Europene a fost adoptat un regulament, care a relevat necesitatea ca msurile de protecie comercial de ntreprins n caz de dumping i subvenii s fie ntemeiate pe principii uniforme. 16. Care sunt obstacolele netarifare incluse in aceasta categorie? In categoria extrem de diversa a obstacolelor netarifare practicate de UE au fost incluse si satandardele tehnice si ecologice comunitare, normele fitosanitare, reglementarile nationale si comunitare privind protectia si securitatea consumatorului, sanatatea cetateanului, protectia explicita sau implicita a intereselor strategice nationale si comunitare, reglementarile privind drepturile de propietate intelectuala, investitiile, concurenta,etc. 17. Ce a inclus protectia comerciala prin pret? Protectia comerciala prin pret a inclus prevederile varaibile( la produsele agricole), angajamentele privind preturile, restrangerile voluntare cu preturi-planseu, subventii de pret cum si platile compensatorii aplicate exporturilor, alte subventii Politica de Cercetare-Dezvoltare CURS 7 1.Care sunt directivele urmarite de Comisia pentru crearea spatiului European al cercetarii? Activitati de cercetare, cercetare si inovare, infrastructura de cercetare, resurse umane, stiinta, societate si cetateni. 2. Care sunt aspectele care intereseaza atunci cand este vorba de masurile care trebuie luate in domeniul cercetarii-dezvoltarii? ( pag 183) Trei aspecte intereseaza atunci cand este vorba de masurile care trebuie luate in aceasta sfera: in primul rand coerenta de ansamblu a cooperari stiintifice si tehnolgice comunitare; in al doilea rand, dimensiunea regionala a CST, sens in care trebuie sa utilizeze dinamica si potentialul regiunilor; in al treilea rand dimensiunea internationala, pt realizarea careia va trebui luata in considerare implementarea cooperarii. 3. Ce viza setul de masuri recomandate de Comisia Europeana in anul 2002 ? (pag 183) Comisia Europeana recomanda in anul 2002 un set de masuri care vizau: a) benchmarkingul(etalonarea) politicilor de cercetare din statele UE; b) identificarea capacitatilor de cercetare existente in Europa mai ales a centrelor de excelenta pt a le face cunoscute de catre comunitatea stiintifica si conducatorii politici si a favoriza exploatarea si difuzarea rezultatelor obtinute; c) legarea in retea a programelor nationale de cercetare, realizabila in forme variate; d)sustinearea si incurajarea investitiilor private in domeniul cercetarii; e) crearea unei retele electronice transeuropene cu debit foarte mare care sa deserveasca cercetarea asigurand circulatia informatiilor; f) promovarea dimensiunii internationale SEC (presupune sprijinirea firmelor si tarilor terte sa participe la cercetare ); g) intarirea dimensiunii regionale a SEC cu finantare din fondurile structurale; h) ameliorarea raportului stiinta-societate tinand cont de aspectele legate de etica, risc, dialog cu cetatenii, cunostinte stiintifice destinate unui public mai larg. 4.Care sunt criteriile de selectie pe care va trebui sa le urmareasca cercetarea europeana? (pag.184) Efortul de cercetare european trebuie concentrat pe un nr. limitat de prioritati alese pe baza unor criterii: in primul rand cheltuirea fondurilor publice necesita justificare, aceasta justificare reprezinta beneficiul public al rezultatelor cercetarii; al doilea aspect il reprezinta valoarea adaugata europeana, care trebuie sa reprezinte criteriul de baza pt selectia programelor si temelor de cercetare. 5. Care sunt prioritatile pe care va trebui sa le urmareasca cercetarea europeana?(pag. 184) Prioritatile care va trebui sa le urmareasca cercetarea europeana: a) cercetarea postgenomului si a remediilor bolilor majore; b)nanotehnologiile; c) societatea informationala in conjunctie cu initiativa e-europe privind tranzactiile electronice; d) cecetarea care sustine procesul de luare a deciziilor in domenii caracterizate printr-un gard inalt de incertitudine si risc; e) cercetarea care sustine politicile comuniatare necesare implementarii unui model de dezvoltare sustinuta in cel mai larg sens. 6. Adaptarea instrumentelor programelor- cadru la obiectivele realizarii Uniunii Economice Comunitare presupune mai multe actiuni concomitente.Care sunt acestea? (pag.185) Adapatrea instrumentelor programelor-cadrula obiectivele SEC presupune mai multe actiuni concomitemte:a) trecerea de la o acceptie bazata pe proiecte individuale, la una de grupcoerent in activitati, cu planuri financiare globale si care in contributia UE sa fie numai o parte a unui ansamblu mare; b) trecerea la o forma de finantare institutionalizata si permanenta; c)exinderea anumitor scheme ale UE in forma lor prezenta la un nivel care sa le asigure cresterea impactului si sa exercite un efect stimulativ asupra initiativelor nationale; d) utilizarea instrumentelor cu geometrie variabila mentionate in tratat, dar inca neexploatate, in scopul cresterii flexibilitatii la nivelul ansamblului programelor. 7. Care sunt metodele si instrumentele de interventie la nivel comunitar in domeniul cercetarii-dezvoltarii? Programele cadru 8.Care este obiectul politicii de cercetare-dezvoltare in U.E? Crearea cond care sa faca posibila cresterea impactului efortului de cercetare europeana prin intarirea coerentei activitatilor de cercetare si a politicilor din acest sector. 9.De cine a fost consumata si sistematizata politica de cercetare-dezvoltare si ce precede? Politica de cercetare-dezvoltare a fost consumata si sistematizata de actul unic care prevede o coordonare a politicilor si programelor la nivel national si adoptarea unui program cadru multi-anual in care este reluat ansamblul actiunilor proprii ale comunitatii.

Politica Regionala CURS 8

1.Care sunt indicatorii macroeconomici si industriali ce cuantifica dezechilibrele intre nivelurile de dezvoltare a tarilor sau regiunilor ? Indicatori macroeconomici: PIB total sau PIB pe locuitor, adaptai la nivel regional. Pot fi utilizai i ali indicatori precum: decalajul ntre venituri, ntre nivelurile productivitii muncii, ntre gradul de ocupare a forei de munc, n ce privete dotarea i accesul la resursele naturale, densitatea infrastructurii, rata omajului 2.Ce cuantifica abaterea indicatorilor regionali? Abaterea acestor indicatori regionali de la media pe ar cuantific, pe de o parte, gradul de dezoltare economic a tuturor regiunilor, iar pe de alt parte, amploarea divergenelor regionale. 3.Care sunt indicatorii utilizati in cuantificarea dezechilibrelor regionale? Indicatorii utilizati in cuantificarea dezechilibrelor regionale sunt: Decalajul ntre venituri, ntre nivelurile productivitii muncii, ntre gradul de ocupare a forei de munc, n ce privete dotarea i accesul la resursele naturale, densitatea infrastructurii, rata omajului 4. Care sunt motivele ce invoca interventia statului privind divergentele si disparitiile regionale? Aceast necesitate a interveniei statului privind divergentele si disparitatile regionale este invocat din cel puin dou motive:

eficiena, care poate fi urmrit doar de autoritate public echitatea, deoarece se consider c repartizarea echitabil ntre regiuni a efectelor de bunstare reprezint un act de solidaritate al regiunilor dezvoltate i prospere cu cele srace.

5. Ce este fondul de coeziune, cand a fost creat, ce favorizeaza si cui a fost destinat? Disparitile regionale n UE pot fi evideniate i din punctul de vedere al infrastructurii. Cele mai defavorizate sunt Spania, Portugalia, Grecia i Irlanda, pentru care, din 1988 a fost creat un instrument financiar nou: fondul de coeziune care furnizeaz asistena regional acestor ri pentru finanarea proiectelor de investiii n infrastructur i n protecia mediului. 6. Ce este Fondul Social European si ce a fost menit sa sustina? Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea European finaneaz obiectivele strategice ale politicii de ocupare; Fond Social European (FSE) este menit s susin ocuparea forei de munc i mobilitatea lucrtorilor n interiorul comunitar. 7.Cand si cum s-a infaptuit reforma politicii regionale? Reforma politicii regionale s-a nfptuit ncepnd cu 1988 prin definirea clar a obiectivelor, principiilor i instrumentelor politicii regionale i prin redefinirea sarcinilor pe linia gestionrii fondurilor structurale i a activitii Bncii Europene de Investiii. 8. Care sunt obiectivele principale ale Politicii Regionale? Obiectivele politicii regionale ale UE precizate n diferite documente sunt: 1. Dezvoltarea i ajustarea structural a regiunilor cu ntrziere n dezvoltare; pentru aceasta vor fi utilizate urmtoarele fonduri: FEDR, FEOGA, FSE, IFOP. 2. Reconversia regiunilor grav afectate de declinul industrial; particip la realizarea acestor obiecie FEDR, FSE; 3. Combaterea omajului de lung durat, inseria profesional a tinerilor i promovarea egalitii de anse ntre brbai i femei; particip doar FSE; 4. Adaptarea forei de munc la mutaiile industriale i evoluia sistemelor de producie; particip doar FSE; 5. Adaptarea structurilor agricole n cadrul reformei Politici Agricole Comune (PAC) i. modernizarea i restructurarea pescuitului; particip FEOGA i IFOP; 6. Dezvoltarea i ajustarea structural a regiunilor ce au o densitate a populaiei extrem de redus (Sub 8 locuitori/km2); particip FEDR, FSE, FEOGA. 9. Care sunt principiile politicii regioanle? Principiile politicii regionale sunt: 1. Principiul programrii multianuale a finanrii proiectelor de dezvoltare regional, care presupun finanarea programelor pe o perioad de 3-5 ani, statele beneficiare avnd obligaia prezentrii de documente cu ealonarea anual, pe destinaii i obiective. 2. Principiul subordonrii care presupune subordonarea planurilor de dezvoltare regional unor obiective prioritare ale politicii regionale europene. 3. Principiul parteneriatului, adic realizarea de parteneriate la nivel local, naional, regional, ntre autoritile comunitare i cele naionale sau locale. 4. Caracterul adiional, complementar al msurilor comunitare care au rolul de a evita utilizarea fondurilor comunitare ca substituent al resurselor naionale. 5. Compatibilizarea msurilor de politic regional cu celelalte politici sectoriale. 6. Principiul concentrrii eforturilor spre regiunile cel mai puin dezoltate i evitarea disiprii fondurilor spre un numr mare de obiective. 10.Care sunt instrumentele politicii regionale? Cele mai importante instrumente ale politicii regionale a UE sunt: 1. fondurile structurale, instrumentele financiare ale Bncii Europene de Investiii, 4. Iniiativele Comunitare. 5. 11. Ce presupune principiul subordonarii? Principiul subordonrii care presupune subordonarea planurilor de dezvoltare regional unor obiective prioritare ale politicii regionale europene. 12. Ce intelegeti prin principiul parteneriatului?

2. 3.

instrumentele financiare de coeziune,

Principiul parteneriatului, adic realizarea de parteneriate la nivel local, naional, regional, ntre autoritile comunitare i cele naionale sau locale. 13. Care erau fondurile structurale existente in 1988? Fondurile structurale existente n 1988 erau: Fondul Social European, Fondul European de Orientare i Dezvoltare Agricol, Fondul European de Reconstrucie i Dezvoltare. 14. Ce sunt Initiativele Comunitatii si care a fost scopul lor? Iniiativele Comunitii (IC) sunt un alt instrument de realizare a obiectivelor regionale ale UE i au ca scop gestionarea n teritoriu, a efectelor crerii Pieei Interne Unice. Iniiativele Comunitii permit adoptarea de msuri de dimensiune transfrontalier i comunitar, depind sfera programelor i msurilor naionale i finanarea unor necesiti neprevzute ale politicii regionale a Uniunii Europene. 15. Ce urmareste reforma politicii regionale? Reforma urmrete: - ameliorarea eficienei instrumentelor structurale prin concentrarea asupra unui numr mai mic de obiective ale politicii structurale; - meninerea nivelului bugetar al coeziunii economice i sociale; - extinderea eforturilor privind coeziunea regional i n rndul viitoarelor ri membre". 16. Obiectivele Politicii Regionale existente in toate documentele au fost 6. Odata cu reforma au fost reduse la 4. Care sunt acestea 4? Numrul de obiective s-a redus la patru: 1. Promovarea dezvoltrii i ajustrii structurale a regiunilor ntrziate punct de vedere economic; 2. Susinerea reconversiei economice i sociale a regiunilor care se confrunt cu dificulti structurale; 3. Dezvoltarea resurselor umane. 4. Eforturi financiare suplimentare pentru susinerea lrgirii UE spre est.

din

Moneda unica si semnificatia sa CURS 9 1. Care sunt etapele tranzitiei de moneda unica? Tranzitia la moneda unica a parcurs 3 etape: *Prima etap (1iulie-31 decembrie 1993): libera circulaie a capitalului ntre Statele Membre, o mai strns coordonare a politicilor economice i o mai strns cooperare ntre bncile centrale; * A doua etap (1 ianuarie-31 decembrie 1998): convergenta politicilor economice si monetare a Statelor Membre (n vederea asigurrii stabilzrii preurilor i politicilor financiare solide) i crearea Institutului Monetar European (IME) si, n 1998, a Bncii Centrale Europene (BCE); * A treia etap (ncepnd cu 1 ianuarie 1999): fixarea irevocabil a ratei de schimb i introducerea monedei unice pe pieele externe i pentru plile electronice urmate de introducerea bancnotelor i monedelor Euro ncepand cu 1 ianuarie 2002. 2. Ce a vizat prima etapa a tranzitiei la moneda unica si cand a inceput? Prima etap (1iulie-31 decembrie 1993): libera circulaie a capitalului ntre Statele Membre, o mai strns coordonare a politicilor economice i o mai strns cooperare ntre bncile centrale; 3. Cand a inceput a 2-a etapa si ce a vizat? A doua etap (1 ianuarie-31 decembrie 1998): convergenta politicilor economice si monetare a Statelor Membre (n vederea asigurrii stabilzrii preurilor i politicilor financiare solide) i crearea Institutului Monetar European (IME) si, n 1998, a Bncii Centrale Europene (BCE); 4. Criteriile de convergena? criteriile de converenta sunt: a) mentinerea unui grad ridicat de stabilitate a preturilor in sensul ca inflatia sa nu depaseasca cu peste 1,5%media celor mai performante 3 state in materie de inflatie; b) sustinerea finantelor publice, prin faptul ca deficitul bugetar sa nu depaseasca 3%din PIB, cu exceptia cazului cad este in scadere permanenta sau in caz de imprejurari exceptionale; c) daoria publica sa nu fie mai mare de 60% din PIB, cu exceptia cazului cand scade spre pragul de referinta; d) respectarea marjelor normale de fluctuatie prevazute de mecanismul de schimb al Sistemului Monetar European timp de cel putin 2 ani; e)caracterul durabilal convegentei, reflectat la nivelul ratei dobanzii pe termen lung care sa nu depaseasca nivelul mediu pe ermen lung al celor mai performante 3 state membrein domenil cresterii preturilor cu maximum 2 unitati procentuale; 5. Care a fost obiectivul prioritar al politicii monetare si cand a inceput a treia etapa a tranzitiei la moneda unica? A treia etap (ncepnd cu 1 ianuarie 1999): fixarea irevocabil a ratei de schimb i introducerea monedei unice pe pieele externe i pentru plile electronice urmate de introducerea bancnotelor i monedelor Euro ncepand cu 1 ianuarie 2002 6. Care au fost problemele cu care s-a confruntat UE dupa semnarea tratatului de la Maastricht, in ceea ce priveste moneda unica? Dupa semnarea tratatului de la Maastricht UE s-a confruntat cu 4 probleme si anume : a) cum sa se teraca efectiv la moneda unica-Tratatulevoca adoptarea monedei unice, dar nu precizeaza modul in care diferite tipuri de operatiuni se transforma in euro; b) care sunt regulile jocului in materie bugetaradupa realizarea uniunii europene- cand poate fi transgresata norma ca deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din PIB; c) care sunt institutiile viitorului mai ales in cadrul extinderii la tarle de Est ; d)cum trebuie sa fie Europa sociala si lupta antisomaj la nivelul Uniunii; 7.In continuarea Cartii Verzi elaborate de Comisia Europeana in anul 1995 a fost stabilit un calendar structurat pe doua scadente: la prima scadenta la 1 ianuarie 1999 operatiunile externe si marile opeatiuni financiare se vor fi exprima in euro; a doua scadenta incepe in 2002: din motive tehnice de fabricatie a monstrelor si din motive psihologice de obisnuire a populatiilor europene, monedele si bancnotele in ero inlocuiesc monezile nationale doar 3 ani mai traziu. La Bruxelles in mai 1998 euro capata o dimensiune neasteptata s-a constatat ca 11 din cele 15 tari s-au calificat pentru moneda unica, Marea Britanie, Danemarca si Suedia nu doreau sa se integreze in zona monedei euro, iar Grecia a fost exclusa temporar, ea integranduse in zona euro in 2001.

7. Care e calendarul elaborat de Comisia Europeana in 1995 in continuarea Cartii Verzi si cum a fost structurat pe scadente privind moneda unica? La 1 ianuarie 1999, adopatrea euro duce la suprimarea tranzactiilor, pe pietele de schimb, in monedele nationale si inlocuirea operatiunilor cu monedele tarilor prin tranzactii euro, de asemeneea politica monetara dusa de Banca Centrala Europeana se aplica in euro, in 2002 tranzactionarea in euro devine totala, concreta, cotidiana. 8. La ce a dus adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 1999? La 1 ianuarie 1999, adopatrea euro duce la suprimarea tranzactiilor, pe pietele de schimb, in monedele nationale si inlocuirea operatiunilor cu monedele tarilor prin tranzactii euro, de asemeneea politica monetara dusa de Banca Centrala Europeana se aplica in euro, in 2002 tranzactionarea in euro devine totala, concreta, cotidiana. 9. Care au fost tarile calificate pentru moneda unica. Care au fost tarile care nu doreau sa se integreze in zona monedei unice si care a fost tara exclusa temporar? *Tari care au fost calificate: Belgia, Germania, Spania, Franta, Iralanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda; *Tari care nu au dorit sa se integreze in zona monedei unice: Danemarca, Suedia, Marea Britanie; *Tara care a fost exclusa temporar: Grecia.

Politica Sociala a UE CURS 10 1.Cand a fost lansata pentru prima data ideea unei politici sociale comune si ce s-a afirmat? (pag.239) In anul 1972, la intalnirea de la Paris se lanseaza pentru prima oara ideea une politici sociale comune, afirmandu-se ca expansiunea economica nu este un scop in sine; prioritare trebuie sa fie atenuarea disparitiilor intre conditiile de viata si o actiune sustinuta in domeniul social care au aceiasi importanta ca si realizarea Uniunii Eonomice si Monetare 2.Cand si ce state au adoptat carta sociala europeana denumita Carta drepturilor sociale fundamentale ale muncitorilor? (pag.239) In anul 1989, la intalnirea de la Strasbourg, 11 tari (cu exceptia Marii Britanii) Belgia, Danemarca, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, respectiv de toate statele membre ale Comunitii europene. 3. Care sunt factorii prin care se explica intarzierea relativa a constructiei Europei? (pag.242) Intarzierea relativa a constructiei Europei sociale se explica prin conjugarea a 3 factori: eterogenitatea profunda a raporturilor sociale, marile inegalitati de dezvoltare si absenta unei vointe politice reale. 4. Care sunt tipurile de actiuni majore presupuse de Europa sociala? (pag.243) Europa sociala presupune 2 tipuri majore de actiuni si anume: actiunea asupra pietei muncii si actiunea globala asupra activitatii economice. 5. Care este directia in care se desfasoara actiunea globala asupra activitatii economice? ( pag.243) Actiunea globala asupra activiatatii economice se desfasora intro singura directie- alegerea unei reglemaentari publice cu 2 ipostaze: a) alegerea unei politici de relansare; b) inemizarea actorilor defavorizati. 6. Care sunt componentele Europei Sociale? (pag.243) Componentele europei sociale sunt: circulatia libera, politica sociala, partenerii sociali, coordonarea, coeziunea si locurile e munca sau ocuparea. Politica Bugetara a Uniunii Europene CURS 11 1.Prin ce se deosebeste bugetul UE de bugetele nationale ale statelor comunitare? Bugetul Uniunii Europene se deosebete fundamental de bugetele naionale ale statelor comunitare deoarece, pe de o parte, instituiile publice (armata, poliia, justiia, sntatea i educaia) se afl n responsabilitatea statelor membre i sunt finanate din bugetele naionale, iar pe de alt parte, cheltuielile cu instituiile administraiei europene (Comisia, Parlamentul, Consiliul, Curtea de Justiie) sunt reduse. 2.Problemele bugetare ale comunitatii europene au cunoscut de-a lungul existentei sale numeroase controverse privind rezolvarea unor chestiuni .Care sunt aceste chestiuni? Problemele bugetare ale comunitii europene au cunoscut de-a lungul existenei sale, numeroase controverse legate de rezolvarea urmtoarelor chestiuni:

CEE trebuie sau nu s aib resurse financiare proprii;

care din instituiile CEE: Parlamentul, Comisia, Consiliul s dein controlul asupra bugetului; - dezechilibrele din bugetul comunitar. 3. Care sunt directiile principale prin care s-a urmarit consolidarea sistemului financiar in primii ani de functionare a Comunitatii Europene ? n primii ani de funcionare a comunitilor europene s-a urmrit consolidarea sistemului financiar european acionndu-se n trei direcii principale: a. Unificarea instrumentelor bugetare. Cele trei comuniti europene: CECO - 1951 i EURATOM-1957, dispuneau de bugete, proprii, iar dup fuziunea lor n anul 1965 au mai rmas doar dou instrumente bugetare: bugetul general i bugetul operaional CECO pn n anul 2002, cnd Tratatul CECO a devenit neoperaional, Comisia asigurnd condiiile ca aceste fonduri s aib o existen distinct. Aceasta nseamn c ncasrile ce provin din gestiunea patrimoniului CECO vor reprezenta ncasri la bugetul general i vor fi utilizate pentru finanarea cercetrilor n domeniile crbunelui i oelului; b. Creterea autonomiei financiare. Pn n anul 1970 bugetul comunitar a avut dou surse de venituri: prelevrile CECO i contribuiile statelor membre. Din anul respectiv a fost instaurat regimul resurselor proprii, iar finanarea a avut n vedere, n principal, politicile comune precum FEOGA i FEDR; c. Realizarea echilibrului instituional n exercitarea putem bugetare prin armonizarea atribuiilor instituiilor comunitare. n prezent, puterea bugetar este mprit ntre Parlament i Consiliu. Parlamentul are putere de decizie n ceea ce privete cheltuielile bugetare ne obligatorii, poate respinge bugetul i accepta modul de execuie al acestuia.

10

4. Cum se realizeaza echilibrul institutional in exercitarea puterii bugetare prin armonizarea atributiilor institutiilor comunitare? Realizarea echilibrului instituional n exercitarea puterii bugetare prin armonizarea atribuiilor instituiilor comunitare. n prezent, puterea bugetar este mprit ntre Parlament i Consiliu. Parlamentul are putere de decizie n ceea ce privete cheltuielile bugetare ne obligatorii, poate respinge bugetul i accepta modul de execuie al acestuia. 5. In ce au constat reformele sistemului financiar si bugetar european initiatede J.Delors ? Reformele sistemului financiar i bugetar european au fost iniiate de J.Delors i au constat n: modalitatea de stabilire a Plafonului total al resurselor proprii, pentru toate categoriile, ca procent din FNB.al.UE i nu n funcie de TVA, ca pn atunci; introducerea planificrii financiare anuale nsoit de o dubl plafonare a cheltuielilor: plafonarea plilor din bugetul anual care nu poate depi plafonul global exprimat ca procent din PNB-ul UE (care este de 1,27%) i plafonarea fiecrei cheltuieli la un nivel fixat pentru fiecare an. 6. Reforma sistemului financiar bugetar al UE s-a concretizat in adoptarea unor pachete de masuri. Care sunt acestea? Reforma sistemului financiar-bugetar al UE s-a concretizat n adoptarea a dou pachete de msuri: 1. Pachetul Delors 1, adoptat de Consiliu n anul 1988, a limitat cheltuielile pentru agricultur, a cror cretere a fost plafonat la 74% din creterea PIB-ului mediu pe UE; au fost dublate alocaiile consacrate fondurilor structurale; a fost constituit cea de a patra resurs pentru finanarea noilor cheltuieli, fondat pe PNB-ul fiecrei ri. 2. Pachetul Delors 2, adoptat n anul 1992, redistribuie resursele n favoarea programelor structurale i a creat Fondul de coeziune. 7. Cand a fost adoptat pachetul Delors 1 si ce masuri au fost prevazute in acesta ? Pachetul Delors 1, adoptat de Consiliu n anul 1988, a limitat cheltuielile pentru agricultur, a cror cretere a fost plafonat la 74% din creterea PIB-ului mediu pe UE; au fost dublate alocaiile consacrate fondurilor structurale; a fost constituit cea de a patra resurs pentru finanarea noilor cheltuieli, fondat pe PNB-ul fiecrei ri. 8. . Cand a fost adoptat pachetul Delors 2 si ce masuri au fost luate? Pachetul Delors 2, adoptat n anul 1992, redistribuie resursele n favoarea programelor structurale i a creat Fondul de coeziune. 9. Ce a insemnat introducerea planificarii financiare anuale insotite de o dubla plafonare a cheltuielilor? Introducerea planificrii financiare anuale nsoit de o dubl plafonare a cheltuielilor a insemnat: plafonarea plilor din bugetul anual care nu poate depi plafonul global exprimat ca procent din PNB-ul UE (care este de 1,27%) i plafonarea fiecrei cheltuieli la un nivel fixat pentru fiecare an. 10.Care sunt principiile bugetare? Principiile bugetare: Principiul anualitii, Principiul unitii, Principiul universalitii, Principiul echilibrului, Principiul specializrii. 11.Ce intelegeti prin principiul anualitatii bugetare? Principiul anualitii Bugetul comunitii respect principiul clasic al anualitii, care implic relaionarea operaiilor bugetare la un exerciiu anual, pentru a facilia Comisiei controlul executrii operaiunilor. Anumite activiti i aciuni din Uniunea European se ntind pe mai muli ani ceea ce impune aciuni bugetare plurianuale, situaie n care se face apel la credite disociate compuse din credite de angajament i credite de pli. 12. Ce este principiul unitatii bugeare? Principiul unitii. Bugetul Uniunii Europene este un buget anual, aceasta nsemnnd c ansamblul ncasrilor i plilor trebuie s se gseasc ntrun singur document bugetar, pentru a face mai uor procesul de urmrire i control al utilizrii resurselor. 13. Care este rolul creditelor de angajament si care este menirea creditelor de plati? Creditele de angajament au rolul de a acoperi n exerciiul financiar al anului n curs costul unor operaiuni i aciuni a cror realizare se ntinde pe o perioad mai mare de un an. Creditele de pli au menirea s acopere cheltuielile solicitate de angajamentele anului n curs sau ale anului anterior, pentru acestea din urm fiind necesare autorizri bugetare suplimentare. 14. Ce presupune principiul universalitatii? Principiul universalitii presupune,c toate ncasrile bugetare reprezint o mas comun care servete la finanarea tuturor cheltuielilor, fr deosebire. Acest principiu are la baz dou reguli: regula non-afectrii ceea ce nseamn c ncasrile bugetare s nu fie afectate de dorina efecturii unor cheltuieli selectate, precizate expres i regula non-contraciei care nseamn c nu se accept micorri, reduceri ale ncasrilor sau plilor. 15. Ce presupune echilibrul bugetar si ce presupune principiul specializarii bugetare? Principiul echilibrului, adic ncasrile ntr-o perioad trebuie s fie egale cu cheltuielile aceleiai perioade. Este interzis s se recurg la un mprumut pentru a acoperi un deficit bugetar. Orice cheltuial suplimentar neprevzut care intervine n perioada execuiei bugetare trebuie s constituie obiectul unei rectificri, prin transferul de credite de la un post ia altul. Principiul specializrii presupune ca fiecare credit s aib o destinaie i un scop precis, iar ncasrile s fie urmrite pe surse pentru a identifica eventualele nerealizri i a prentmpina apariia de deficite. Bugetul Uniunii Europene CURS 12

1. 2.

1.Cum este structurat Bugetul general al Uniunii Europene Bugetul general al Uniunii Europene este structurat pe seciuni, titluri, capitole, articole i poziii. 2. Care este cea mai importanta componenta a bugetului UE si ce indica aceasta? Cea mai: important component este capitolul, acesta fiind cel care indic competena autoritii bugetare n msur s poat autoriza anumite viramente de la un capitol la altul.

11

3. Care este structura Resursele bugetare proprii? Resursele bugetare proprii aveau urmtoarea structur: - taxele vamale asupra bunurilor importate din afara comunitii, prin aplicarea tarifului vamal comun; - prelevrile vamale asupra importului de produse agricole (din anul 1995 au fost nlocuite cu taxele vamale); - resursa TVA colectat n fiecare din statele membri pe baza unei taxe aplicat TVA-ului ncasat de ctre fiecare stat membru (1% n 1979,1,4% n 1986,0,75% n 2002 i 0,5% n 2004). 4. Cum sunt structurate cheltuielile din bugetul general al UE? Cheletuielile din bugetul general al UE sunt structurate si ordonate pe 6 sectiuni: I. Parlamentul European, II. Consiliul, III. Comisia, IV. Curtea de Justitie, V .Curtea de Conturi, VI .Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor. 5. Ce sunt creditele de functionare si care este menirea acestora? Creditele de funcionare au menirea s acopere Cheltuielile Comisiei cu personalul, cldirile, materialele, publicaiile, sistemul informatic, misiuni specifice, pensiile funcionarilor etc. 6. Ce sunt creditele operationale? Creditele operationale sunt platile facute la sectiunea a 3-a, Comisia Europeana. 7. Care este destinatia cheltuielilor operationale gestionate de comisia europeana? Creditele operaionale gestionate de Comisia European au urmtoarele destinaii: 1. finanarea agriculturii n cadrul FEOGA, seciunea garantare; 2. finanarea aciunilor structurale: Fondul European de dezvoltare Regional (FEDR), Fondul Social European (FSE), FEOGA - Seciunea Orientare; Fondul de Coeziune, Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP); 3. acoperirea cheltuielilor din domeniul educaiei (programul Socrates), formrii profesionale (programul Leonardo), audiovizualului (programul media), culturii, comunicaii, relaii sociale, sntii publice; 4. acoperirea cheltuielilor alocate pentru energie; 5. acoperirea cheltuielilor alocate pentru ameliorarea funcionrii pieei interne;

acoperirea cheltuielilor generate de aciunile n cadrul politicii externe i de securitate comun; 9. garanii i rezerve (credite neutilizabile n momentul votrii bugetului) ce vor fi folosite pe parcursul exerciiului bugetar. 8.Care au fost Cauzele care au declansat criza financiara? Cauzele care au declanat criza financiar au fost: creterea cheltuielilor comunitare agricole; expansiunea fondurilor structurale; tendina de reducere a ncasrilor din taxe vamale; reducerea ncasrilor pe seama taxei vamale aplicat la importul de produse agricole; creterea volumului restriciilor la exportul de produse agricole, reducerea ncasrilor din TVA-ul din rile comunitare. 9. Cine a semnat acordul interinstitutional in care s-a convenit asupra marilor prioritati bugetare? Reducerea veniturilor bugetare a generat tensiuni ntre resursele i nevoile comunitare, Instituiile comunitare au semnat un Acord interinstituional ntre Parlament, Consiliu i Comisie n care se convine asupra marilor prioriti bugetare definite n perspectivele financiare ale Uniunii.

6. 7. 8.

finanarea programelor de cercetare i dezvoltare tehnologic; finanarea cheltuielilor legate de diverse aciuni de cooperare economic i financiar cu ri tere;

12