Sunteți pe pagina 1din 12

Cursul 1 --Cursul 2 ISTORICUL UE Din pct de vedere istoric, ideea de unificare europeana a aparut mai mult empiric in timpul

imperiului Carolingian in secolul al IX-lea dp. Hr. Ulterior, in 1848 conceptul de statele unite ale Europei a fost enuntat catre scriitorul si filosoful Victor Hugo. Dupa primul razboi mondial, ideea de unificare europeana a fost impusionata de aparitia miscarii Panteuropene. Dupa al doilea razboi mondial, procesul unificarii europene a fost impulsionat de catre planul Marshal, care a durat pana in 1957. In 1946 intr-un discurs tinut la universitatea din Zurich fostul prim-ministru Churchill a enuntat ideea unificarii europene pe plan economic si politic. Primul pas concret in directia procesului de integrare europeana a fost planul Schuman, care preconiza cresterea unei comunitati europene in domeniul carbunelui si otelului. In 1951 a fost semnat la Paris primul tratat comunitar, tratatul CECO. A intrat in vigoare in 1952, avand o valabilitate de 50 de ani. Tratatul a fost semnat intre 6 state : Italia, Franta, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg. Prin acest tratat au fost create principalele institutii comunitare existente si astazi ( Adunarea Parlamentara in prezent Parlamentul European , Inalta Autoritate in prez Comisia Europeana si Curtea de Justitie) . O incercare de unificare europeana esuata din cauza Frantei a fost crearea comunitatii europene a apararii. In 1957 au fost semnate la Roma doua tratate comunitare, tratatul CEE(Comitatea Economica Europeana ) si tratatul Comunitatii Europene a energ.atomice sau EURATO. Spre deosebire de tratul CEE care acoperea toate sectoarele economice(agricultura, transport etc.), tratatul EURATO avea ca domeniu de activitate numai folosirea energiei nucleare in scopuri civile. Concomitent cu procesul de semnare a tratatelor comunitare a inceput si extinderea teritoriala. Primul val de extindere a fost in 1973, dar de la 01/01/1975 a devenit valid, aderand urm tari : Marea Britanie, Irlanda si Danemarca . Urmatoarele state, care au aderat in 1985 au fost : Spania si Portugalia, aderarea lor radicand anumite problem, datorita productiei de peste si vinuri. Dupa 1990, primul pact de aderare a fost in 1995 , cand au aderat : Austria, Suedia si Finlanda. In 2004 a avut loc cel mai mare val de extindere , deoarece 10 tari, printre care 8 foste tari comuniste : Bulgaria, Polonoa, Cehia, Slovacia, Slovenia, cele 3 republici batice : Lituania, Letonia si Estonia, urate de Malta si Cipru. In 2005 au aderat Bulgaria si Romania si de la 01.04.2013 va intra si Crotia. Dupa 1990, primul tratat comunitar semnat a fost tratatul de la Mastrich. Acest tratat este numit si tratatul Uniunii Europene, deoarece a enuntat oentru prima data conceptual de Uniune Europeana. UE nu avea personalitate juridical, fiind o constructive politica.

Conform tratatului de la Mastrich, UE era structurata pe 3 piloni : primul pilon era CECO si Eurato, al doilea pilon era repr de catre PESC ( Politia externa si de securitate comunitara) si al treilea pilon era cooperarea dintre domeniile justitiei, politiei si afacerilor interne. Tot prin tratatul de la Mastrich a aparut si conceptual de cetatenie europeana( concept care nu elimina cetateniile nationale ci le completeaza ). Cetatenia europeana ofera urm. Drepturi : 1. 2. 3. 4. 5. Dreptul la libera circulatie Dreptul la munca in orice stat comunitar Dreptul de a alege parlamentarii europeni in orice stat european Dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile locale in orice stat comuniar Dreptul la protective diplomatica din partea oricarui stat comunitar, atunci cand persoana este in afara spatiului comunitar

CURS 3 O alta prevedere a tratatului de la Maastricht era introducerea unei monede,in prezent, intitulata euro care a fost adoptata la 1 ianuarie 1999. Aderarea la euro era si permisa numai acelor state care indeplinesc anumite criterii economice si financiare. Tiparirea monedei euro este in sarcina Bancii Centrale Europene cu sediul la Frankfurt pe Maine. Referitor la aderarea la moneda euro, Marea Britanie si Danemarca au exprimat rezerve si si-au pastrat monneda nationala.

TRATATUL DE LA AMSTERDAM a fost semnat in 1997 si a intrat in vigoare in 1999. Principalela prevedere din tratat este incorporarea in ordinea juridica comunitara a prevederilor CEDO( Conventia Europeana a Drepturilor Omului). Aceasta conventie interzice orice discriminare pe baza de nationalitate,rasa,religie,apartenenta politica,sex sau orientare sexuala. Ca rezultat al acestei incorporari, prevederile CEDO si cazurile implicand incalcarea drepturilor omului puteau fi admise in fata instantelor comunitare.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu a fost si nu este nici acum o instanta comunitara.

TRATATUL DE LA NISA. Principala prevedere era reprezentata de extinderea U.E. spre est,adica spre statele foste comuniste. In ceea ce priveste aderarea acestora, nu a oprimat criteriul economic. Cele mai mari probleme le-a ridicat aderarea celor 3 state baltice, care desi indeplineau criteriul economic, aderarea lor nu a fost posibila datorita opozitiei Rusiei.

TRATATUL DE LA LISABONA, semnat in decembrie 2007 si intrat in vigoare in 2009. Este important prin urmatoarele aspecte: 1. pt prima data U.E. dobandeste personalitate juridica 2. introducerea functiei de presedinte al Consiliului European. Presedintele Consiliului European poate fi ales pt o perioada de 2.5 ani, mandat care poate fi reinnoit. 3. o alta prevedere era instituirea funtiei de Inalt reprezentant al U.E. pentru politica externa si de securitate comuna. Acest Inalt reprezentant este automat vicepresedinte al Comisiei. Inaltul reprezentant PESC coordoneaza activitatea serviciului european de actiune externa. Acest serviciu are rolul de a sprijini activitatea diplomatiilor nationale. 4. limitarea nr. comisarilor comunitari la 18, incepand cu ciclul electoral 2014-2019. 5. introducerea procedurii de consultare cu Parlamentele nationale 6. recunoasterea existentei a celei de-a treia instante comunitare,adica Tribunalul Functiei Publice. (celelalte 2: Curtea de Justitie, Tribunalul de instanta).

Izvoarele dreptului comunitar

I. II. III. IV. V.

izvoarele primare: dreptul comunitar primar izvoarele derivate: dreptul comunitar derivat izvoarele complementare principiile generale ale dreptului tratatele si conventiile internationale

I.

Dreptul comunitar primar:

-atat tratatele comunitare, cat si tratatele de aderare a noi state membre. Toate acestea pt a intra in vigoare, trebuie sa fie votate de parlamentele nationale ale tuturor statelor membre. -toate aceste tratate au structura standard, alcatuite din 4 parti. Prima parte sunt clauzele introductive sau preambulul-infatiseaza contextul sau domeniul de aplicare al tratatului. A doua paret sunt clauzele institutionale si se refera la modul de organizare al institutiilor comunitare. A treia parte: clauzele materia;e si se refera la politicile comunitare. Ultima parte: clauzele finalese prevede modalitatea de intrare in vigore a tratatelor, precum si data pana la care Parlamentele nationale trebuie sa il aprobe. II. Dreptul derivat: 5 categorii dde acte: regulamentul, directiva, decizia, recomandarea,avizul. Dintre acestea, primele 3 au caracter obligatoriu, iar recomandarea si avizul, teoretic, nu au caracter obligatoriu. Regulamentul este actul comunitar cu gradul cel mai mare de abstractizare si generalizare. Se adreseaza tuturor statelor membre . Este aplicabil in totalitatea sa, adica in ceea ce priveste scopul, cat si metodele de atingere a scopurilor. Aceasta inseamna ca, el nu poate fi transpus prin masuri legislative nationale. Creaza drepturi si obligatii pt persoanele carora le este adresata. Aceasta inseamna ca, regulmentul are aplicabilitate directa. Directiva se adreseaza, de obicei, unor anumite state membre. In cazul directivei, se specifica si termenul pana la care trebuie pus in aplicare. Spre deosebire de regulament, directiva este obligatorie numai in ceea ce priveste obiectivul ce trebuie atins. Mijloacele de atingere a scopurilor sunt alese de autoritatile nationale prin masuri legislative mationale. Ca si in cazul regulamentului, prevederile directivei pot fi invocate in fata instantelor nationale din fiecare stat membru. Decizia se adreseaza, de obicei, unor destinatari individuali, determinati, adica intreprinderi sau asociatii de intreprinderi. Ca si in cazul regulamentului si directivei, decizia este obligatorie in totalitatea sa. Recomandarea este emisa de catre autoritatile si instantele comunitare catre autoritati si instante nationale. In cazul in care prevederile recomandate nu sunt urmate, atunci va fi emis un act cu caracter obligatoriu. Avizul este formulat de catre autoritatile si instantele comunitare la solicitarea autoritatile si instantele nationale

Curs 4 drept 13.03.2013 Izvoare de drept(continuare) 3.Dreptul complementar - in cadrul acestui izvor avem mai multe categorii de acte, cum ar fi regulam de ordine interioara ale instit comunitare -acordurile de cooperare interinstitutionala -declaratiile adoptate in cadrul sedintelor consilului european sau consiliului UE 4.principiile generale ale dreptului a)principiile generale ale dreptului intern b) principiile generale ale dr international -principiul egalitatii -principiul neamestecului in treburile interne -principiul certitudinii juridice(anumit tratat nu se schimba pe motive politice) -principiul cooperarii loiale 5.Tratatele si conventiile internationale a)acordurile internationale, semnate cu state terte si cu organizatii internationale b)acordurile economice incheiate cu state terte si cu organizatii internationale c) acordurile incheiate de state membre cu alte state terte sau cu organizatii internationale

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE I. Parlamentul European -a fost creat prin tratatul CECO , at cand purta denumirea de adunare parlamentara -la inceputurile sale, parlamentul european era alcatuit din reprezentanti ai parlamentelor nationale -incepand cu 1979 au loc alegeri directe pt parlamentul european -alegerile pt parlamentul european se desf conform legislatiei nationale in fiecare stat membru -functia de parlamentar european este incompatibila cu orice alta fct publica, pe plan comunitar -din pct de vedere al legislatiilor nationale, numai Germania interzice expres cumulul fct de parlamentar european cu cea de parlamentar national -din pct de vedere al activitatii interne, parlamentul european functioaneaza 11 luni pe an, singura luna de concedii fiind luna august -parlamentul european functioneaza la Strasburg, unde se desfasoara sedintele plenare si la Bruxelle, unde se desfasoara activitatiile comisiilor

-din pct de vedere al activitatii lunare, 3 sapt se lucreaza in comisii si o sapt este alocata sedintelor plenare - are in prezent 736 de membrii si deputatii fiecarei tari fiind stabiliti in primul rand pe criterii demografice(populatie) -parlamentul european nubeste structurat pe grupuri natioanle, ci pe grupuri politice sau orientari ideologice -pe langa grupurile politice exista si deputatii independenti sau neafiliati Grupuri politice -primul grup politic este Partidul populat european(PPE)-democratii europeni. Acest fpgrup cuprinde partidele de dreapta sau conservatoare din Europa -al doilea partid este Partidul Socialist European(PSE) si cuprinde partidele de stanga -ALDE alianta liberarilor si democratiilor pt Europa -Alianta Verzilor-Ecologistii -partidele Eurosceptice -partidele extremiste Paralamentul European este condus de urm structuri de conducere : a) presedintele b)vice-presedintii c)chestorii d)biroul parlamentului european f) conferinta presedintilor g) conferinta presedintilor de comisie A)Presedintele parlamentului, la fel ca si vice-presedintii si chestorii, este laes pt un mandat de 2 ani jum, mandat care poate sa fie reinnoit Presedintele are urm atributii: - deschide, inchide si suspenda lucrarile parlamentului -se pronunta asupra admisibilitatii amendamendelor -asigura aplicarea procedurii parlamentare si respectarea ordinii de zi -acorda cuvantul parlamentarilor, precizandu-se si durata discursului -semneaza bugetul uniunii europene -reprezinta parlamentul european , atat in relatiile externe , cat si in relatiile cu alte institutii comunitare B)Vice-presedintii : -sunt in nr de 14 si indeplinesc acele atributii care le sunt incredintate de catre presedintele parlamentului -in anumite situatii, presedintele parlamentului poate delaga atributiile sale unui vice-presedinte

pt o perioada de timp determinata C) Chestorii - sunt in nr de 5 si indeplinesc atributii admin si disciplinare D) Biroul parlamentului este alcatuit din presedinte si vice-presedinti -chestorii sunt si ei invitati la lucrarile biroului, dar nu au drept de vot E) Conferinta presedintilor, este alcatuita din presedintele paralametului si presedintii grupurilor politice - uneori sunt invitati si deputatii neafiliati, dar fara a avea dr de vot f) conferinta presedintiilor de comisii - este alcatuita din presedintele parlam Impreuna cu presedintii comisiilor permanente si al comisiilor speciale

Din pct de vedere al activiatii curente, parlametul european fct prin 3 cateogorii de comisii, adica : comisii permanente, comisii speciale si comisii de ancheta. Comisiile permanente, in nr de 20 se ocupa cu gestionare a probl curente. Comisiile speciale isi desf activitatea pt o perioada de cel mult un an, fiind votate de catre plenul parlamentului la propunerea conferintei presedintilor. Comisiile de ancheta, se ocupa de rezolvarea acuzatiilor aduse unui oficial comunitar sau unor institutii comunitare sau chiar impotriva administratiilor publice ale unui stat membru .

CURS 6 27.03.2013 ATRIBUTIILE PARLAMENTULUI EUROPEAN 1. Legislativa In cadrul acestei componente Parlamentul Europei opereaza cu comisia Europeana si cu Consiliul UE. Competenta legislative se materializeaza prin interm a 3 proceduri : Procedura codeciziei Procedura consulatarii Procedura avizului conform

2. Atributia bugetara

In acest sens parlam voteaza proiectul de buget intocmit de catre consiliul European. Ulterior votarii bugetului, parlamentul European prin intermediul comisiei de resort controleaza modul in care bugetul a fost executat. 3. Controlul democratic Aceasta atributie se exercita in mai multe modalitati : In primul rand parlamentul voteaza presedintele comisiei care este propus de catre consiliu Ulterior candidatii la fct de comisari sunt audiati de catre comisiile parlamentului European Comisia in intregul ei este votata de catre parlament Dup ace comisia isi intra in fct , parlamentarii pot adresa comisarilor intrebari scrise sau orale Parlamentul European poate initia o motiune de cenzura prin care sa ceara demisia intregii comisii

4. Atributia pe plan extern In cadrul acestei atributii, Parlamentul European emite un aviz referitor la toate tratatele si acordurile international incheiate in UE. II Comisia Europeana La fel ca si Parlamentul a fost creata prin tratatul CECO cand purta denumirea de Inalta Autoritate , La fel ca si parlametul European comisia are un madat de 5 ani. Comisia trebuie sa isi intre in atributii in cel mult 6 luni de la data alegerilor pentru Parlametul European. Comisarii Europeni sunt alesi dintre oameni politici sau democratii cu o experienta politica si institutionala din statele lor de origine. Fct de comisar european este incompatibila cu orice alta fct pulica, pe plan national sau comunitar. Mandatul unui comisar poate expira si inainte de termen prin deces, prin aparitia unei incompatibilitati, prin demisie sau prin demitere din oficiu. Comisia Europeana este numita conform unui proceduri pe mai multe etape: 1. Este numit presedintele comisiei de catre consiliul UE, dupa consultarea guvernelor statelor membre. Ulterior, presedintele comisiei isi alege comisarii dupa consultarea guvernelor statelor membre, 2. Comisia europeana este votata de catre Parlament in intregul sau. Comisia este sprijinita in activitatea sa de catre un aparat administrative alcatuit din directii generale si servicii, dintre aceste printre cele mai importante sunt serviciul juridic si oficiul de lupta antifrauda ( OLAF )

Comisia este sprijinita in activitatea sa de catre un aparat administrativ alcatuit din directii generale si servicii. Printre acestea cele mai importante sunt serviciul uridic si oficiul de lupta anti-frauda. Activitatea se desfasoara pe baza unor sedinte ordinare saptamanale. Fiecare sedinta se desfasoara pe baza unei ordini de zi intocmite de catre serviciul juridic si cabinetele comisarilor. Fiecare punct de pe ordinea de zi este prezentat de catre comisarul respectiv. Deciziile se iau cu unanimitate, iar daca unanimitatea nu este posibila, deciziile se iau cu majoritatea. Comisia,fiind o structura colegiala functioneaza pe principiul raspunderii colective. Are urmatoarele competente: 1. gardian al tratatelor-cea mai importanta. In cazul acestui proces, comisia este principala institutie comunitara care vegheaza la aplicarea in practica a prevederilor dreptului comunitar. 2. legislativa- Comisia coopereaza cu Parlamentul si cu Consiliul 3. executie bugetara- Comisia pune in executie bugetul votat de catre Parlament. In acest scop, colaboreaza cu autoritatile nationale si locale mai putin. 4. domeniul relatiilor externe- Comisia negociaza in numele U.E. incheierea de tratate sau conventii cu state terte si cu organizatii intrnationale.

Curs drept 8 - 10.04 Consiliul UE sau Consiliul de ministri sau Consiliul simplu A fost creat in 1965, prin tratatul de fuziune al executivelor. Cand purta denumirea de consiliul de ministrii, ulterior, prin tratatul de la Mastrich a capatat denumirea de Consiliul Uniunii Europene. Denimirea de consiliu simplu a fost consacrata prin tratatul de la Lisabona. Consiliul Uniunii Europene nu trebuie confundat cu consiliul european.dieferneta intre cele doua consilii se refera in primul rand la consacrararea legislativa sau normativa si in al doilea rand la componenta. Spre deosebire de consiliul UE care a aparut prin tratatele comunitare, consiliul european a aparut din practica sefilor de state si de guverne. Referitor la componenta, consiliul este alcatuit din ministrii de externe si ministrii de resort, pe cand consiliul european este alcatuit din sefii de state si de guverne . Consiliul UE functioneaza in 10 configuratii : 1. Consiliul pt afaceri generale 2. Consiliul pentru afaceri externe 3. Justitie si afaceri interne 4. Afaceri economice si financiare 5. Munca, sanatate, protectie sociale si ocuparea fortei de munca 6. Concurenta, cercetare si protectia consumatorului

7. Transport , telecomunicatii si energie 8. Agricultura si pescuit 9. Mediu 10. Tineret, educatie si cultura La reuniunile consiliului participa in mod obligatoriu, cu exceptia consiliului pt afaceri externe , ministrii de resport( pe domenii) . Consiliul pt afaceri externe este condus de inaltul reprezentatnt al Uniunii Europene, pentru politica externa si de securitate comuna. Consiliul UE este sprijinit in activitatea sa de catre comitetul repr permanenti. Fiecare repr permanent asigura reprezentarea intereselor tarii sale, in fata consiliului. Reprezentantul permanent este asimilat unui ambasador, iar reprezentanta permanenta este asimilata unei ambasade. Consiliul UE are urm atributii : - atributia legislativa sau normativa , in cadrul acestei atributii, consiliul opereaza cu parlamentul european si cu comisia europeana. - coordoanarea politicilor economice generale, ale statelor membre - definirea politicii externe si de securitate comuna; acaeata activ este coordonata de inaltul repr, care are in subordinea sa serviciul european de actiune externa - facilitarea cooperarii intre autoritatile nationale, in domeniul justitiei, politiei si afacerilor interne; in acest scop au fost create 2 institutii, care sa faciliteze cooperarea : Europol si Eurojust, ambele cu sediul la Haga - incheierea de tratate, care in prealabil au fost negociate de catre comisia europeana; - consiliul are un rol decisiv, in ceea ce priveste aderarea de noi state membre sau retragerea unui stat din Uniune

CONSILIUL EUROPEAN Consiliul European a aparut pentru prima data sub aceasta denimire, in 1974. Pana atunci sefii de state si de guverne aveau intalniri informale care nu se desfasurau cu anumita regularitate. In prezent, consiliul european se intalneste de 4 ori pe an. Presedentia consiliului european este asigurata prin rotatie de fiecare stat membru, pe o perioada de 6 luni. Consiliul european cuprinde pe langa sefii de state si de guverne , pe presedintele comisiei europene, pe inaltul repr pt politica externa si de securitate comuna, Aceasta fct de presedinte al consiliului european a fost creata prin tratatul de la Lisabona. El este ales pe o perioada de 2 ani si jumatate, mandat care poate fi reinnoit o sg data. Presedintele consiliului europeann are mai milt atributii ceremoniale, principalele sale altributii sunt conducerea lucrarilor consiliului si repr UE in releatiile externe. Consiliul european are urm atributii: - definirea noilor domenii de activitate comunitara

- definirea orientarilor politicilor comunitare - atributia bugetara, in acest sens consiliul european coopereaza cu parlamentul, in ceea ce priveste alcatuirea proiectului de buget

Curs 9 drept 17.04.13 Jurisdictia/ justitia comunitara Este alcatuita din trei instante : curtea de justitie a UE, tribunalul de prima instanta, tribunalul fct publice.dpdv practic se poate spune ca tribunalul de prima instanta si tribunalul fct publice sunt sectii ale curtii de justitie, deoarece deciziile pronunatate de catre ele sunt atacate la curtea de justitie; Tribunalul de prima instanta, a fost creat in 1986, iar cel al fct publice in 2004, motivatia creerii lor a fost degrevarea curtii de justitie de volumul mare de dosare. CURTEA DE JUSTITIE A fost creata prin tratatul CECO din 1951. Curtea de justitie este alcatuita din 27 de judecatori si 8 avocati generali numiti pe o perioada de 6 ani, mandat care poate fi reinnoit. Judecatorii si avocatii generali sunt propusi de guvernele statelor membre dintre juristii cu o conduita profesionala si morala mai presus de orice banuiala. Curtea de justitie fct in 4 formatii : in plen, in marea camera, in camera de cinci si camera de 3. Curtea de justitie, este condusa de un presedinte, ales pentru o perioada de 3 ani, mandat care poate fi reinnoit. Presedintele curtii numeste atat presedintii camerelor de 3 si de 5 judecatori, precum si pe prim-avocatul general. Avocatii generali asista curtea prin formularea de concluzii generale, la fiecare caz sau speta aduse in fata curtii. Pe langa avocatii generali si judecatori, activitatea curtii mai este sprijinita si de catre grefieri si de catre referenti. Procedura in fata curtii de justitie implica 2 faze : faza scrisa si faza orala. Faza scrisa este obligatorie, pe cand faza orala poate lipsi. Procedura in fata curtii are un caracter contradictoriu , inchizitorial si public. Faza scrisa dubuteaza printr.o cerere inaintata de catre reclamant , catre grefa curtii. Cererea inaintata de catre reclamant este comunicata de catre grefa paratului, care poate depune o intampinare. Limba in care se desfasoara procedura este aleasa de catre reclamant si poate fi oricare, din cele 22 de limbi oficiale ale uniunii. La inceputul fazei scrise,resedintele curtii desemneaza un judecator raportor, care va analiza toate aspectele cazului. In urma raportului judecatorului raportor se decide daca se va trece la faza morala sau dacarocesul seva rezuma doar la faza scrisa. Tot inncazul fazei scrise, instanta de judecata poate solicita orice probe doreste, pe langa cele propuse de parti. In cazul in care se trece la faza orala , fiecare dintre parti va fi aparata de catre un avocat. La sf fazei orale, are loc deliberarea si pronuntarea deciziei. Decizia se ia cu o majoritate de voturi, fiind interzisa mentionarea opiniei minoritare.

Curtea de justitie analizeaza urmatoarele tipuri de actiuni : 1. Actiunea in anulare - se cere anularea unui act emis de catre o institutie comunitara si pe care amumite persoane considera ca le prejudiciaza interesele. Poate fi introdusa de statele comunitare, de catre institutiile comunitare sau chiar de catre persoane fizice sau juridice. 2. Actiunea in carenta - poate fi introdusa numai in cazul inactiunii sau inactivitatii unor actiuni comunitare; aceasta inactivitate poate produce prejudicii unor persoane fizice sau juridice. In cazul in care este introdusa o actiune in carenta in fata curtii, curtea pune in vedere reclamantului sa se adreseze instit comunitare resp, pers resp se poate adresa curtii. .....este actiunea pentru nerespectarea dreptului cominitar de catre state. In cazul acestui tip de actiune se poate vorbi de mai multe etape. Intr.o prima etapa, comisia pune in vedere statului respectiv faptul ca incalca prevederile dr comunitar fixand si un termen , pana la care statul respectiv isi poate formula un punct de vedere. In a doua faza, in cazul in care statul respectiv nu raspunde sau continua incalcarile, comisia atentiomeaza din nou statul respectiv , fixand si un termen pana la care satul respectiv trebuie sa inceteze incalacarea. Si va inainta in fata sa, o actiune in fata curtii. Curtea de justitie analizeaza cazul si poate condamna statul respectiv la plata unei sume de bani Recursul in interpretare/prejudicial- in cadrul acestei actiuni, o instanta nationala din spatiul comunitar poate solicita Curtii de Justitie sa formuleze o opinie referitoare la o problema de drept comunitar care a aparut intr-un caz adus in fata instantei respective. Hotararea Curtii de Justitie este obligatorie pt orice instanta nationala care analizeaza un caz similar.