UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR

MASTER
ANUL I

TEMĂ:
LA DISCIPLINA
TEORIA PIEȚELOR CONCURENȚIALE

Prof. univ. dr. Dorin Jula

Conf. Univ. dr. Oana Chindriș - Văsioiu

Masterand:

Ana – Maria Roiniţă ( căsătorită Popa)

Problemă :
1. Identificați în economia orașului (municipiului)
dumneavoastră o situație de monopol.
Încadrați teoretic situația respectivă și analizați implicațiile
practice.
2. Prezentați situația în care :
Monopolul este preferat pieței concurențiale;
Piața concurențială este preferată monopolului din
perspectiva bună stă rii sociale. Exemplificați în
economia județului dumneavoastră .
3. Fie urmă toarele funcții de cost pentru 2 firme, notate
cu A și B:
CA=20q2A+50qA+(100+L);
CB= - 5 qB2+140qB+(200+12).
2
Admitem că ecuația inversă a cererii este p(q) =200-5q, unde q este
oferta totală pe piață .
Determinați echilibrul Cournot;
Calculați echilibrul Stackelberg (A-lider, B-satelit);
Comparați cele două situații de echilibru.
O situație de monopol, identificată în municipiul Focșani, este SC Cup
Salubritate SA. Aceasta este proprietatea publică a Primăriei Focșani,
consiliul local fiind singurul acționar. Aria desfășurării locale este
determinată prin prețuri subvenționate de la bugetul local și prin asta se
realizează un echilibru în ceea ce privește prețul pe kg de gunoi menajer.
Această situație de monopol este benefică pentru bunăstarea socială a
cetățenilor.

2. Piaţa de monopol este caracterizată prin prezenţa unui singur

producător (vânzător) al unui bun omogen şi printr-o puternică
atomicitate a cererii. Ca orice firmă, monopolul poate decide nivelul
producţiei proprii. Spre deosebire de concurenţa perfectă, monopolul
poate controla şi nivelul preţului. Însă, preţul şi 1volumul vânzărilor nu
pot fi controlate simultan. Firma în situaţie de monopol se confruntă cu
întreaga cerere pe piaţă, iar cererea este determinată de factorii specifici
şi, în esenţă, pentru bunuri normale, este descrescătoare în raport cu
preţul. Aceasta înseamnă că, la valori diferite ale preţului, solicitările pe
piaţă vor fi diferite. Deci, monopolul poate controla preţul (şi producţia
proprie), dar atunci nu poate impune volumul vânzărilor (determinat de
cerere). De asemenea, având în vedere funcţia inversă a cererii
(determinarea preţului ca funcţie a volumului tranzacţiilor), monopolul
poate stabili cantitatea oferită pe piaţă, dar, în această situaţie, nu poate
impune preţul la care se vor realiza tranzacţiile.

3. Exemplu de calcul (1).

Fie următoarele funcţii de cost pentru două firme, notate cu A şi B.

CA=20q2A+50qA+(100+5);
2
CB= - 5 qB +140qB+(200+12).
2
 Admitem că ecuaţia inversă a cererii este:

p(q) =200-5q

Atunci, profitul se calculează astfel:

ПA = pqA – CA = [200 – 5q] qA – 20 qA2– 50qA – 105

ПB = pqB – CB = [200 – 5q] qB + 5 qB2 – 140qB – 212
2
Echilibrul Cournot:

α ПA (qA) = 200-5qA-40qA-55=0
αqA

α ПB (qB)=200-5qB+5Qb-140=0
αqA
Echilibrul Stackelberg: A – lider, B – satelit.

Rezultă de unde:

155-45qA=0 și 60-5q=0