Academia de Studii Economice, Bucuresti

Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

Proiect econometrie





Sustac Alexandra Laura
Si
Stefarca Alexandra
Grupa 1537







1. Prezentarea problematicii financiar-bancare ce urmeaza a fi investigata
Indicele Dezvoltrii Umane (IDU) este un indicator compozit folosit pentru a clasifica rile
dupa nivelul de dezvoltare uman i a pentru a le separa in tari dezvoltate (grad ridicat de
dezvoltare), tari n curs de dezvoltare (grad mediu de dezvoltare), i tari subdezvoltate (grad
sczut de dezvoltare). Indicele este compus din date privind sperana de via, educaie i
Produs National Brut pe cap de locuitor (ca un indicator al nivelului de trai), colectate la
nivel naional cu ajutorul formulei prezentate n urmatorul capitol. Exist, de asemenea, IDU
pentru state, orae, sate, calculate de ctre autoritile locale sau diferite organizatii.
Am ales, pentru modelul de fata, sa analizam influenta factorului fenomenul economic
IDU este rezultatul aciunii unui complex de factori. De aceea am ales, pentru modelul de fata,
sa analizam influenta factorului fenomenul economic RSN care este factorul principal, esenial,
ce determin fenomenul IDU, restul factorilor fiind considerai neeseniali, cu aciune
ntmpltoare, ei fiind specificai n modelul econometric cu ajutorul variabilei aleatoare u.
. Ne propunem sa gasim un model prin care sa determinam in ce masura acest factor
influenteaza Indicele Dezvoltarii Umane, urmand a verifica ipotezele modelului de regresie,
validitatea modelului si testarea semnificatiei parametrilor obtinuti prin regresie.
2. Referinte din literatura de specialitate cu privire la acest model

Originile IDU se gsesc n Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) si anume
in Rapoartele Dezvoltrii Umane (HDRs). Acestea au fost concepute i lansate de catre
pakistanezul Mahbub ul Haq n 1990 i a avut drept scop explicit deplasarea accentului
dezvoltarii economice de la contabilitatea venitul naional catre politici centrate pe oameni.
IDU se foloseste asadar inca din anul 1990 si a fost adoptat si de catre alte organizatii si
companii, insa utilizand diferite formule de calcul. Incepand cu 2010, IDU contine
urmatoarele trei dimensiuni:

* O via lung i sntoas: sperana de via la natere
* Accesul la educatie: numarul mediu de ani de colarizare i numarul mediu de ani
preconizati de colarizare
* Un nivel de trai decent: PNB pe cap de locuitor (masurat in US $)

IDU a combinat trei dimensiuni pn la raportul su pe 2009 :

* Sperana de via la natere, ca un indice de sntate a populaiei i de longevitate
* cunotine i educaie, msurat prin rata de alfabetizare a adulilor (cu pondere de dou
treimi) i a ratei brute de cuprindere in invatamant.
* Nivelul de trai, indicat de logaritmul natural din produsul intern brut pe cap de locuitor la
paritatea puterii de cumprare.

Rata sporului natural reprezint diferena dintre rata general a natalitii i rata general a
mortalitii n anul de referin
SN = RN RGM, unde
SN reprezint rata sporului natural n anul t;
RN reprezint rata natalitii n anul t;
RGM reprezint rata general a mortalitii n anul t.
n acelai timp,
RGM = D/P *100, unde
D reprezint numrul deceselor nregistrate n anul t;
P reprezint populaia medie n anul t.
Scopul acestui calcul este de a evidenia evaluarea demografic a micrii naturale a populaiei.
Interpretare:
valoarea pozitiv a acestui indicator reflect o cretere natural a populaiei
valoarea negativ reflect scderea natural a populaiei.


A. Colectarea de date reale n vederea elaborrii modelului (modelelor) de
regresie
Specificarea unui model econometric se face pe baza unei teorii economice a fenomenelor
observate i const n precizarea variabilelor endogene i variabilelor exogene.
Pentru alegerea functiei matematice f(x) se recurge la reprezentarea grafic a celor dou
siruri de valori.
Deoarece graficul punctelor empirice indic faptul c distributia poate fi aproximat cu o
dreapt, modelul econometric devine:
y=f(x)+u=a+bx+u

y= variabil endogen, dependent, ce reprezint Indicele Dezvoltrii Umane (IDU)
x=variabil exogen, independent, ce reprezint Rata Sporului Natural (RSN)
u= reprezint componenta rezidual (eroarea sau variabila aleatoare) pentru fiecare unitate,
adic partea din valoarea variabilei Y care nu poate fi msurat prin relaia sistematic
existent cu variabila X
Semnificatia economic a celor doi parametrii a si b, tinnd cont de semnificatia celor
dou variabile (x si y), este:
- Parametrul a reprezint in acest caz indicele dezvoltrii umane, deoarece x=0, atunci
y=a;
- Parametrul b reprezint panta dreptei sau coeficientul de regresie al indicelui
dezvoltarii umane in functie de rata sporului natural.

Aceast relaie reprezint o ipotez construit pe baza teoriei economice i presupune c
fenomenul economic IDU este rezultatul aciunii unui complex de factori: fenomenul economic
RSN este factorul principal, esenial, ce determin fenomenul IDU, restul factorilor fiind
considerai neeseniali, cu aciune ntmpltoare, ei fiind specificai n modelul econometric cu
ajutorul variabilei aleatoare u.
ntruct pentru estimarea modelului econometric dat de relatia de mai sus este necesar s se
obtin valori numerice pentru parametrii a si b, se impune cunoasterea unui set de valori efective:


Tara IDU 1995 RSN
Finlanda 0.952 1.4
Danemarca 0.949 0.9
Suedia 0.956 1.2
Islanda 0.968 8
Elvetia 0.955 1.1
Olanda 0.953 2.4
Norvegia 0.968 2.8
Luxemburg 0.944 2.7
Marea Britanie 0.946 2
Austria 0.948 -0.3
Germania 0.935 -2.6
Irlanda 0.959 8.4
Franta 0.952 3.2
Belgia 0.946 0.4
Spania 0.949 2
.

B. Reprezentarea grafic a seriei de date





C. Estimarea parametrilor modelului
Deoarece parametrii modelului nu sunt cunoscui, valorile acestora se pot estima cu
ajutorul metodei celor mai mici ptrate. Utilizarea acestei metode pornete de la urmatoarea
relaie: yi= a + bxi + ui.
Vom avea urmatorea ecuaie la nivel de eantion:
i
y
=
a
+
b

xi ,
u
i=yi -
i
y
unde:
0.93
0.935
0.94
0.945
0.95
0.955
0.96
0.965
0.97
-4 -2 0 2 4 6 8 10
I
D
U

RSN
-
i
y
reprezint valorile teoretice ale variabilei y obinute numai n funcie de valorile
factorului esenial x i valorile estimatorilor parametrilor a i b, respectiv
a
i
b

-
u
i=yi -
i
y
reprezint estimaiile valorilor reziduale.

Vom calcula funcia:F(
a
,
b

)=min

=

15
1
2
) (
i
i i
y y
= min

=

15
1
2
)

(
i
i i
x b a y
;
vom avea condiiile:

=
c
c
=
c
c
0

, (
0

, (
a
b a F
a
b a F
de unde rezult sistemul:

= +
= +


i i i i
i i
x y x b x a
y x b a
2
^ ^
^ ^
15

Din sistem rezult :

=
=

2
) (
) )( (

15

15

x x
y y x x
b
x
b
y
a
i
i i
i i

Conform Tabelului de estimare a parametrilor a si b, valorile estimatorilor sunt :

=
=
0021 . 0

9470 , 0
b
a
.

= +

= 0,9470+0,0021

Semnul pozitiv al coeficientului de regresie arat existenta unei legturi directe ntre IDU
si RSN. La o crestere cu o unitate a RSN, valoarea IDU creste, n medie, cu 0,0021 unitti.
Termenul liber este punctul in care toate variabilele explicative sunt 0. Termenul liber are
valoarea 0,9470 si nu are interpretare economic.

Pe baza acestor date se pot calcula urmtorii indicatori:
- Abaterea medie ptratic a variabilei reziduale:
k n
i
i
y
i
y
s
u

=

=
15
1
2
) (
2 =0,00003955
u
s

=0,006289
- Abaterea medie ptratic a estimatorului
a

002104 , 0
15
1
2
) (
2
1
2

=
|
|
|
|
|
.
|

\
|

=

+ - =
i
x
i
x
x
n
u
s
a
s


- Abaterea medie ptratic a estimatorului
b

000597 , 0
15
1
2
) (
1
2

=
|
|
|
|
|
.
|

\
|

=

- =
i
x
i
x
u
s
b
s


D. Testarea semnificatiei parametrilor folosind testul t

Estimatorii modelului sunt semnificativ diferii de zero dac:

1 ;

> =
k n
a
t
s
a
t
a
o

11 , 450
0021 , 0
9470 , 0

= =
a
t

1 ;

> =
k n
b
b
t
s
b
t
o

666 , 3
0005 , 0
0021 , 0

= =
b
t
Lucrnd cu un prag de semnificaie
o

( ) 05 , 0 = o
, din tabela distribuiei Student se preia
valoarea
16 , 2
13 ; 05 , 0
= t
. Comparnd aceast valoare cu valorile calculate pentru cei doi
estimatori, se constat c:
a) Parametrul a

Ipoteze :
- H0: a=0
- H1: a0

n=15 aplicm testul Student
11 , 450

= =

=
a
s
a
a
s
a
a
a
t

(tabelul de estimare a parametrilor a si b);
16 , 2
13 ; 05 , 0
= t
(din tabela Student);

12 ; 05 . 0
t
a
t >

a
0 accept H1 (Pentru un prag de semnificaie =0.05, parametrul a este
semnificativ diferit de 0).

Calculul intervalului de ncredere:

0,9470-2,16
0,9425 0,9515



b) Parametrul b

Ipoteze :
- H0: b=0
- H1: b0

n=15 aplicm testul Student
666 , 3

= =

=
b
s
b
b
s
b
b
b
t

(tabelul de estimare a parametrilor a si b);
16 , 2
13 ; 05 , 0
= t
(din tabela Student);

12 ; 05 . 0
t
b
t >

b

0 accept H1 (Pentru un prag de semnificaie =0.05, parametrul b este

semnificativ diferit de 0).

Calculul intervalului de ncredere:

0,0011



E. Verificarea validitii modelului de regresie pentru un prag de
semnificaie =0.05

u
s
x y
s H
2
/
2
:
0
~
(modelul nu este valid statistic)
u
s
x y
s H
2
/
2
:
1
=
(modelul este valid statistic)
Raportul de corelaie este semnificativ diferit de zero dac se verific inegalitatea:
F F
c v v
>
o; ;
1 2
, unde valoarea empiric a variabilei Fisher-Snedecor este:

( ) 4443 , 13
1
2
2
2
=

=
R
R
n F
c

Din tabela distribuiei Fisher-Snedeckor, cu un prag de semnificaie de =0,05 i n
funcie de numrul gradelor de libertate
v k
1
1 = =
i
13 1
2
= = k n v
se preia valoarea
teoretic

. Se constat c
> = 4443 , 13
c
F

deci pentru un
prag de semnificaie de =0,05 , modelul este valid (semnificativ).
Msurarea intensittii legturii dintre cele dou variabile si verificarea semnificatiei
raportului de corelatie
Pentru msurarea intensitii legturii dintre variabile folosim indicatorul R2y/x numit coeficient
de determinare.
R2y/x =

are urmtoarele semnificaii :

- 0 => yf(x) + u => x nu este factor al fenomenului y
- < 0.5 => y=f(x) + u => x este factor al fenomenului y, dar nu esenial
- > 0.5 => y=f(x) + u => x este factor esenial al fenomenului y
- 1 => y=f(x) + u => x este singurul factor de influen a fenomenului y

Un model econometric este cu att mai performant cu ct valoarea coeficientului de determinare
se apropie mai mult de 1. n cazul modelului propus valoarea acestui coeficient este 0.5084,
rezultnd urmtoarele concluzii :
- Rata Sporului Natural (variabila independent x) se afl n strns legtur cu Indicele
Dezvoltrii Umane (variabila dependent y);
- Cum valoarea sa se apropie de 1, rezult c Indicele Dezvoltrii Umane este un factor
esenial al Ratei Sporului Natural;


2
/
R R
x y
=
=0,7130 corelaie puternic

( ) 4443 , 13
1
2
2
2
=

=
R
R
n

=13,4443 >

pentru =0,05 modelul este valid

statistic


F. Verificarea ipotezelor corespunztoare MCMMP
Estimatorii obtinuti cu ajutorul MCMMP sunt estimatori de maxim verosimilitate dac pot
fi acceptate urmtoarele ipoteze:

F.1. Variabilele observate nu sunt afectate de erori de msur
Se poate verifica cu regula celor 3. De obicei se ignor, se consider verificat din etapa de
prelucrare a datelor.

F.2. Variabila aleatoare (rezidual) u este de medie nul
( ) 0 = u M
, iar dispersia ei
2
u
s
este
constant i independent de X - ipoteza de homoscedasticitate, pe baza creia se poate admite
c legtura dintre Y i X este relativ stabil.
Aplicarea testului White
Testul White este un test statistic care pleaca de la explicitarea erorilor observate in raport cu una
sau mai multe variabile exogene.
Etapa 1: Estimarea parametrilor de rergesie
Etapa 2: Explicitarea seriei i
2
in raport cu una sau mai multe variabile exogene:
i
k
j
ji
j
k
j
ji j i
v x b x a + + =

= = 1
2
1
2
c
Etapa3: Definirea ipotezelor testului:
astic heterosced Model b sau a H
oscedastic Model b b b a a a H
k k
= = -
= = = = = = =
0 0 : 1
hom .... .... : 0
1 1
2 1 2 1

Se poate folosi statistica F sau statistica
2
k
_
LM=nR
2,
unde:
LM=Multiplicatorul Lagrange
R
2
=raportul de determinare evaluat pentru unul din moelele erorilor
k=numarul parametrilor din model

Etapa 4: Pentru r grade de libertate si o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95% se
determina
2
,k o
_ :
- LM>
2
,k o
_ => se respinge H0=>model heteroscedastic
- LM<
2
,k o
_ => se accepta H0=>model homoscedastic
i

timatorii parametrilor modelului sunt nesemnificativi

pentru un prag de semnificaie =0,05, deci ipoteza de homoscedasticitate se verific.

F.3. Verificarea ipotezei de independent a erorilor, care presupune cov

, se realizeaz cu ajutorul testului Durbin-Watson, constnd n calcularea variabilei d i
compararea sa cu dou valori teoretice

si

.
Valorile variabilei reziduale
( )
u
i
sunt independente, respectiv nu exist fenomenul de
autocorelare a erorilor.
Verificarea ipotezei de independen a erorilor n cazul acestui model va fi realizat cu
ajutorul testului Durbin-Watson i const n calcularea termenului empiric d.

unde et = ut , et-1= ut-1 si T=n=15

d= 1,92
Din tabelul Durbin-Watson pentru =0,05, k=1 si n=15 avem:

= 1,08 si

=1,36
Deoarece

=1,36 <d=1,92 <4-

=2,64 se poate accepta ipoteza de independen a

valorilor variabilei reziduale.

F.4. Verificarea ipotezei de normalitate a erorilor se va realiza cu ajutorul testului
Jarque-Berra, care este i el un test asimptotic (valabil n cazul unui eantion de volum mare),
ce urmeaz o distribuie hi ptrat cu un numr al gradelor de libertate egal cu 2.

Unde n este numarul de observatii, S este skewness si K este kurtosis

S

K

Se constat in urma calculelor c < = 5056 , 1 JB

9915 , 5 = . Deoarece
valoarea calculat a testului J-B este mai mic dect valoarea tabelat a lui

, ipoteza de
normalitate a erorilor poate fi acceptat.
G. ANOVA
Sursa de
variatie a
IDU (Yt)
Suma de
patrate
Grade de
libertate
Media
patratelor
Fcalculat P value
Datorata
factorului Xt
(RSN)

0.00003545


1

0.00003545


13.44

<0.05
Datorata
variabilei
reziduale ut

0.00051421


13

0.0000396


-

-

TOTAL

0.00054966

14

-

-

-


H. Previziuni:
Dac presupunem c variabila independent ia valoarea specificat, Xn+v, i legtura liniar
se menine, atunci valoarea corespunztoare a variabilei dependente Yn+v este:

Pentru amndou estimaiile putem realiza previziuni pe baza unor estimaii punctuale sau a unor
intervale de ncredere. Pentru a obine estimaii punctuale folosim ecuaia de regresie liniar la
nivel de eantion: yi = a + bxi + ui
nlocuind cu valoarea dat Xn+v obinem estimaia punctual:
Pentru o valoare Xn+v = -2,7 vom obine n+v = 0,9470+0,0021 =0,94133.































v n v n
X b a Y
+ +
+ =

v n v n
x b a y
+ +
+ =

Determinarea intervalului de ncredere:


(
(
(

+
e
+
v n
y
s
k n
t
v n
y
v n
y
1 ; 2

o
,unde /2=0.05 i n-k-1=13;

0,0071339
(
(
(

e
+
0071339 , 0 160 . 2 94133 , 0
v n
y

(

e
+
95673 , 0 ; 9253 , 0
v n
y




I. Concluzii:

n urma tutoror prelucrrilor realizate asupra datelor iniiale se pot observa urmtoarele:

Exist o relaie liniar ntre Indicele Dezvoltarii Uname (IDU) si Rata Sporului Natural (RSN) iar
modelul de regresie este complet formulat :

IDU= 0,9470+0,0021


























Bibliografie
1. Voineagu,V., ian, E., erban, R., Ghi, S., Todose, D., Boboc, C., Pele, D.T., Teorie i practic
econometric, Ed. Meteor Press, 2007
2. United Nations Development Programme, publicat in 2008