Academia de Studii Economice,

Bucuresti

Sistemul bancar din Japonia

Berchesug Alexandra-Cristina Fieraru Carolina-Georgiana

Master Bancas
2017-2018
 Cuprins

Introducere .................................................................................................................................... 2
1. Structura sistemului bancar..................................................................................................... 3
2. Indicatori de apreciere ............................................................................................................. 5
2.1. Grad de intermediere bancara ......................................................................................... 5
2.2. Nivelul creditelor neperformante ..................................................................................... 5
2.3. Active bancare in PIB ........................................................................................................ 6
2.4. Indicatori de performanta bancara .................................................................................. 6
ROE ................................................................................................................................. 6
ROA ................................................................................................................................. 7
3. Concurenta bancara ................................................................................................................. 8
4. Gradul de concentrare ............................................................................................................. 8
5. Fuziuni bancare ........................................................................................................................ 9
6. Interventii ale statului............................................................................................................ 10
7. Concluzii .................................................................................................................................. 12
Bibliografie .................................................................................................................................. 13

1
Introducere

În prezentul proiect am ales ca obiect al studiului Sistemul bancar din Japonia. In primul
capitol am decis sa explicam pe scurt structura sistemului bancar japonez, apoi in al doilea
capitol am realizat o analiza a indicatorilor de apreciere (prin prezentarea principalilor indicatori:
gradul de intermediere bancara, nivelul creditelor neperformante, nivelul activelor totale,
indicatorii de performanta). In urmatoarele capitole am facut referire la gradul de concentrara
bancara, concurenta bancara, fuziunile bancare si interventii ale statului.

Un prim aspect intersant este acela ca sistemul bancar japonez cuprinde aproximativ 8000
de institutii financiare, o importanta deosebita avand-o banca Tokyo.

2
1. Structura sistemului bancar

Sistemul bancar japonez este alcatuit din trei mari categorii de institutii financiare: banca
centrala, institutii financiare private si institutii financiare guvernamentale.

Banca Centrala a Japoniei a fost infiintata in octombrie 1882. Ca banca guvernamentala,

Banca Japoniei, detine depozite si imprumuta pentru guvern, iar prin diverse legi si ordonante are
incredintate la nivel national operatiunile de trezorerie, obligatiuni guvernamentale si
operatiunile valutare.

Institutiile financiare private cuprind bancile comerciale obisnuite, institutiile financiare

specializate si alte institutii financiare.

 Bancile comerciale joaca un rol important in sectorul financiar privat, pentru finantari in
moneda nationala si in valute, depozite, transferuri bancare etc., existand trei tipuri de
banci comerciale obisnuite si anume: banci city, banci regionale I si II si banci straine
- bancile city (sau bancile urbane) specializate in principiu pentru a deservi
clientii corporativi de mari dimensiuni
- bancile straine joaca asigura 20% din necesitatile de creditare ale corporatiilor
din sectorul particular;
- bancile regionale 1 sunt amplasate in orasele principale si efectueaza operatiuni
pentru organizatiile locale guvernamentale si intreprinzatorii locali;
- bancile regionale II au dimensiuni mai mici decat bancile regionale traditionale
si deservesc companii mici si particulari din tara
 Institutiile financiare specializate sunt reprezentate de: Banca Tokio, singura banca din
Japonia specializata in tranzactii valutare; institutii financiare pentru creditare pe termen
lung; banci specializate in finantarea intreprinderilor mici si mijlocii; societati financiare
pentru agricultura, silvicultura si piscicultura.
 In categoria 'alte institutii financiare' sunt incluse companiile de asigurari si reasigurari,
precum si companii de intermediere a valorilor mobiliare.

Institutiile financiare guvernamentale cuprind bancile si corporatiile financiare, banca

postei si alte institutii guvernamentale.

3
 O importanta caracteristica a sistemului bancar japonez este aceea ca institutiile care
asigura fondurile nu coincid cu cele care imprumuta. Majoritatea fondurilor sunt asigurate de
sistemul de economii si sistemul de asigurare a pensiilor salariatilor. Fondurile acestora sunt
incredintate unui birou special din Ministerul de Finante, care administreaza fondurile mutuale
si care le imprumuta institutiilor financiare guvernamentale.

Figura 1: Structura sistemului bancar japonez

Sursa: Japanese Bankers Association

4
2. Indicatori de apreciere

2.1. Grad de intermediere bancara

Gradul de intermediere bancara arata marimea sistemului bancar raportat la activitatea
economica. Conform datelor furnizate de FRED Economic Data, la sfarsitul anului 2017,
Japonia inregistra o valoare a Produsului Intern Brut de 550.675.200 milioane YENI si active
totale in suma de 5.214.161 milioane YENI. Prin urmare, anul 2017 se incheie cu un grad de
intermediere bancara a Japoniei de 95%, ceea ce inseamna ca in Japonia, sistemul bancar joaca
un rol foarte important, marimea acestuia fiind semnificativa in activitate economica.

2.2. Nivelul creditelor neperformante

Probleme economice, au inceput in Japonia inca din anii 1980, cand riscul de credit a fost
evaluat nepotrivit, ducand la luarea de decizii eronate. Dupa anii 1990, scaderea drastica a pietei
imobiliare si a altor active, dar si cresterea falimentelor corporative au condus catre o crestere a
soldului de credite neperformante pe intregul sistem bancar japonez.
Incepand cu anul 2002, se observa o redresare pe piata creditelor, soldul creditelor
neperformante fiind intr-o scadere accentuata timp de 5 ani. Acest lucru a fost determinat pe baza
obiectivului de reducere la jumatare a ratei creditelor neperformante la bancile mari (de la 8% la
2,9), pana in anul 2004. In urmatorii ani, fluctuatia acestora este mai lenta.

Figura 2: Nivelul creditelor neperformante in perioda 2002 – 2016

Sursa: Japanese Bankers Association

5
2.3. Active bancare in PIB
Banca Japoniei anunta la sfarsitul lunii noiembrie a anului 2017 ca detinea un total de
521,6 trilioane yeni de active, adica aproximativ 95% din PIB-ul Japoniei. In valoarea activelor
sunt incluse: titlurile de stat japoneze (JGBs), aurul, obligatiunile corporative, credite, etc.
Cu toate acestea, incepand cu anul 2016, Banca Nationala a Japoniei a decis sa stopeze
achizitia de active, astfel activele cresc intr-un ritm mai lent.

Figura 3: Evolutia totalului de active bancare in PIB

Sursa: seekingalpha.com

2.4. Indicatori de performanta bancara

 ROE
La inceputul anului 2016, rata de rentabilitate a capitalului propriu a fost raportata la
8,5% inainte de impozitare si la 6,03% dupa impozitare, procent care ne arata profitabilitatea
sistemului bancar.Indicatorul se afla la un nivel mediu, Japonia aflandu-se intr-o continua
redresare financiara.

6
Figura 4: Evolutia ratei de rentabilitate a capitalului propriu
Sursa: tradingeconomics.com

 ROA
La inceputul anului 2016, rata de rentabilitate a activelor a fost raportata la 0,48 % inainte
de impozitare si la 0,34% dupa de impozitare. Acest procent ne arata eficienta utilizarii activelor
bancare.

Figura 4: Evolutia ratei de rentabilitate a activelor

Sursa: tradingeconomics.com

7
3. Concurenta bancara

In timp ce concurenta dintre banci afecteaza stabilitatea bancilor, concurenta bancara

poate fi influentata si de starea de stabilitate financiara, deoarece bancile pot lua o strategie de
concurenta diferita, in functie de conditia de stabilitate, provocând problema endogenitatii
variabilelor concurentei.

Pentru concurenta bancara din Japonia, au existat mai multe studii bazate pe abordarea
stochastica a costului frontierei. Modelul PR a fost aplicat pentru prima data de catre Molyneux
et al. (1996) datelor bancilor comerciale japoneze si constata ca piata bancara japoneza a fost sub
monopolul sau variatiile conjuncturale pe termen scurt, oligopol in 1986, imbunatatind in acelasi
timp la nivelul concurentei monopoliste in 1988 Uchidasi Tsutsui (2005), folosind date pe
termen lung din 1974-2000, constata ca, concurenta pe piata s-a imbunatatit, mai ales in anii
1970 si in prima jumatate a anilor 1980, dar s-a deteriorat dupa 1997. Ei gasesc, de asemenea,
concurenta dintre bancile oraselor din zonele metropolitane mai puternica decât cea dintre
bancile regionale din zonele rurale.

4. Gradul de concentrare

Concentrarea activitatii bancare reprezinta o caracteristica ce poate fi cuantificata prin

ponderea detinuta de principalele banci in totalul sistemului bancar si prin diminuarea numarului
de banci in totalul acestora. Gradul de concentrare este apreciat prin nivelul activitatii (distribuire
de credite, colectare de depozite) realizate de institutii bancare si de credit. Studiile evidentiaza
ca un numar redus de banci controleaza, in mare parte, piata bancara. Intre gradul de concentrare
a activitati bancare si numarul institutiilor bancare se manifesta o puternica legatura, astfel: pe
masura ce numarul bancilor se diminueaza gradul de concentrare bancara sporeste.

Japonia trece printr-un puternic proces de concentrare a activitatii bancare. Amploarea

operatiunilor derulate, fondurile tot mai mari care sunt solicitate de clienti, riscurile de
insolvabilitate ale debitorilor, cât si dorinta de a-si mari câstigurilesi puterea de penetrare pe alte
piete si in consecintã, ocuparea unui loc dominant in viata valutar-financiara internationala au
determinat accentuarea procesului de unificare a bancilor in monopoluri, consortii, sindicate sau
aliante bancare.

8
5. Fuziuni bancare

Fuziunile bancilor au avut loc foarte rar in Japonia de la cel de-al doilea razboi mondial
pâna in anii 1990. Numarul bancilor din orase, al bancilor regionale si al bancilor Shinkin a
ramas stabil pâna in 1990. Doar câteva cazuri de fuziuni la diferite niveluri au fost raportate. Un
numar mic de fuziuni inainte de criza financiara pot fi atribuite politicii guvernamentale a
sistemului financiar. Cu intentia de a stabiliza sectorul bancar, Ministerul Finantelor si alte
autoritati guvernamentale de reglementare au limitat concurenta intre banci, au restrictionat
deschiderea de noi sucursalesi au impiedicat bancile sa efectueze operatiuni de securitate. In
plus, atunci când unele banci erau expuse riscului de faliment, guvernul a cerut bancilor
financiare sigure sa salveze bancile aflate in dificultate din punct de vedere financiar, prin injectii
de capital si ajutoare de gestionare, sau guvernul salva bancile cu probleme prin finantare
guvernamentala. Bancile din punct de vedere financiar au acceptat, de obicei, cererea guvernului
din doua motive. In primul rând, nu doresc sa aiba repercusiuni negative din partea autoritatilor
puternice de reglementare din cadrul viitor. In al doilea rând, puteau sa-si extinda reteaua de
sucursale prin obtinerea de sucursale ale bancilor care nu reusesc.

Liberalizarea financiara si reglementarea financiara care a inceput la sfârsitul anilor 1980

si a continuat in anii 1990, a facut sistemul de convoi nefunctional. In special, atunci când
cerintele de capital bazate pe risc in conformitate cu Basel standard au fost puse in aplicare in
1992, bancile slab financiare au cautat sa supravietuiasca prin consolidare. In prima jumatate a
anilor 1990 au avut loc doua fuziuni intre bancile locale si trei fuziuni intre bancile regionale.
Fuziunile dintre bancile Shinkin au aparutsi mai frecvent in anii 1990 decât in trecut. In 2002,
fost anuntat "Planul de reabilitare financiara", care era necesar institutiile financiare sa aplice
standarde contabile strictesi sa reduca imprumuturile neperformante la o jumatate din nivelul
actual. Planul a initiat valuri de fuziuni bancare mari la inceputul anilor 2000, deoarece bancile
financiare nesanatoase trebuiau sa fie consolidate pentru a supravietui.

In Japonia, procesul de restructurare a fost accelerat datorita amplificarii crizei sistemului

financiar. Primul grup bancar mondial s-a constituit in anul 1996, prin fuziunile dintre Tokyo
Bank si Mitsubishi Bank. In acelasi an banca Sumitono a rascumparat activele Daiwa Barrk:,
diIndicele Herfindahl-Hirschman (in continuare HHI) pentru piata bancara din Japonia in 2006
este de aproximativ 1000, in cazul in care HHI este calculata in functie de suma patratelor din

9
cota de piata a fiecarei banci in totalul depozitelor bancare. n SUA ceea ce a condus la
constituirea celui de-al doilea grup japonez si mondial.,iar in anul 2017 alte doua banci care au
fuzionat sunt Daishi-Hokuetsu.

Ca urmare a valorilor de fuziune, cota de piata a depozitelor totale bancare detinute de

primele trei banci a crescut de la nivelul de 25% in 1990 la 40% in 2006. S-a inregistrat o
crestere a HHI de la aproximativ 700 in anii 1990 la aproximativ 1000 in anii 2000. Comparativ
cu pietele bancare din alte tari, piata bancara din Japonia este inca mai putin concentrate.

6. Interventii ale statului

In Japonia, criza financiara a fost profunda si s-a manifestat datorita actiunii unui grup de
factori din care mentionam:
 bula speculativa a anilor ' 80, ceea ce a antrenat o crestere fictiva' a activelor bancare de
la 200 miliarde la 500 miliarde yeni;
 rata de rentabilitate scazuta: rezultata din dezintermedieri si dereglementari produse la
inceputul anilor '80.
Criza financiara japoneza a atins nivelul maxim la finele anului 1997 si a continuat in
1998, prin falimentul a trei banci de mare dimensiune.

In centrul crizelor bancare s-a aflat eroziunea rentabilitatii activitatii bancare. Astfel,
corespunzator fazei crizei bancare sau fazei de restructurare, sistemele bancare din tarile
dezvoltate au cunoscut evolutii diferite ale rentabilitatii, acest criteriu de analiza evidentiind ca
sistemul bancar german a, prezentat cea mai buna stabilitate.

Raportul Consiliului Sistemului Financiar al Comitetului de masa rotunda privind

aspectele fundamentale formulate in 2009 imediat dupa Lehman Shock, au confirmat importanta
construirii unui sistem financiar cu doua cai. In acelasi timp, a subliniat, de asemenea,
necesitatea de a spori industria financiara japoneza, si mai presus de toate, importanta creare de
finantare orientata spre crearea de valoare, si a discutat despre raspunsul laintrebarile financiare
imediate crizele provenite de pe piete.

10
 Apoi,in decembrie 2010, ca raspuns la strategia de crestere noua a guvernului japonez
(Iunie 2010), FSA a formulat Planul de actiune. Planul priveste rolurile sectorului financiar ca
cele "de a sprijini economia reala" si de a "conduce" economia ca o industrie in crestere "si
prezinta un pachet de masuri diferite pentru indeplinirea acestor roluri. Ulterior, in lumina unor
astfel de evenimente, cum ar fi Cutremurul Mare din Japonia de Est si criza datoriilor europene,
guvernul japonez a pusimpreuna Strategia de renastere a Japoniei (decembrie 2011). Masurile
adoptate de strategia pentru sectorul financiar include extinderea aprovizionarii cu fonduri
utilizate pentru a induce cresterea economica prin intermediul sistemului public-privat cooperare;
si, consolidarea functiilor de intermediar financiar al bancilor, titluri de valoare companii, etc.

In aceste conditii, in martie 2011, ministrul de stat pentru servicii financiare a cerut
Consiliului Sistemului Financiar sa investigheze "agenda pe termen mediu si lung pentru
dezvoltarea economiei si a finantelor japoneze prin consolidarea competitivitatii internationale a
tarii, institutiile financiare japoneze si imbunatatirea functiilor financiare in economiile
regionale". Ca raspuns la aceasta solicitare, Consiliul Sistemului Financiar a lansat Grupul de
lucru privind modalitatile pe termen mediu si lung ale finantelor japoneze. Industrie (denumitin
continuare "grupul de lucru"), care s-aintâlnit ulterior de 14 ori sa deliberezein aceasta privinta.
Acest raport este o compilatie a rezultatelor acestor deliberari. Viitorul pe termen mediu si lung
al industriei financiare japoneze a fost discutat in acest sens raportul este conditionat, deoarece se
bazeaza pe situatia actuala. Grupul de lucru se asteapta la acest lucru vor fi discutate in
continuare la Consiliul Sistemului Financiar si la alte organisme relevante, reflectând
schimbarilein mediul financiar din Japonia si din strainatate.

In Japonia, pe de alta parte, stabilitatea sistemului financiar a fost relativ securizata,chiar

si dupa Lehman Shock. Pentru ca Japonia a experimentat anterior o finantare de criza, are o retea
institutionala adecvata de siguranta care fusese pregatita in timpul crizei.

Toleranta la risc a institutiilor financiare japoneze este de asemenea,in general mai mare
decât cea din institutiile financiare din Europa si America de Nord. Institutiile financiare
japoneze si-au majorat puterea externa de cumparare, sustinute de soliditatea bilanturilor si
tendinta ascendenta a yenului Japonez.

11
 In acest fel, cu stabilitatea sistemului financiar securizat, autoritatile financiare din
Japonia se aflau aintr-o situatie in care acestia pot implementa gestionarea politicilor menite sa
imbunatateasca sau sa revitalizeze functiile financiare.

Pentru a realiza acest lucru, institutiile financiare japoneze trebuie sa formuleze un

management strategic cu un accent mai mare pe perspectiva clientilor si sa sporeasca capacitatea
de a dezvolta si a vinde produse si servicii financiare pentru care clientii sunt dispusi sa plateasca
un pret.

7. Concluzii

12
Bibliografie

1. https://seekingalpha.com – “Bank Of Japan Tapers (Quietly), QE Party Over”

2. https://tradingeconomics.com

3. http://www.boj.or

4. http://data.imf.org

5. http://ruminref.eu

6. https://asia.nikkei.com

13