Sunteți pe pagina 1din 19

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE

Analiza compromisului dintre echitate si eficienta la nivelul submodelelor Uniunii Europene


Analiza comparativa a submodelelor de economie

Profesor coordonator: Stanef Mihaela Roberta

Proiect realizat de : Nedelcu Maria Popescu Oana Andreea Stefan Suzana Mihaela

Grupa 1423, Seria A, Anul 3

Cuprins Introducere 3 Particularitatile procesului european de integrare......4 Elementele strategiei Europa 2020.5 Matricea SWOT a modelului european..8 Avantajele comparative ale submodelelor de economie studiu de caz submodelul nordic...10 Concluzii...18 Bibliografie19

Introducere

Modelul social european se caracterizeaz printr-un grad ridicat de eterogenitate, rile membre manifestnd diferene semnificative ntre sistemele de redistribuire naionale. n funcie de decalajele existente n termeni de reducere a srciei, de participare pe piaa muncii i de protecie mpotriva riscurilor pieei muncii, vom prezenta cele cinci submodele n cadrul UE, cel nordic fiind cel mai bine adaptat la structura modelului social european modernizat prin Strategia Lisabona. Dei finalitatea UE o reprezint asigurarea coeziunii sociale (reducerea ratei srciei i a inegalitii dintre venituri), totui, progresele nregistrate n perioada 2000-2008 au fost relativ reduse din cauza evoluiilor submodelelor sudic, anglo-saxon, rilor baltice i Romniei. n aceasta lucrarea am explicat de ce sporirea resurselor statului bunstrii nu constituie o condiie necesar i suficient pentru ntrirea coeziunii sociale n cadrul Uniunii Europene. Din contr, majorarea resurselor financiare redistribuite este n msur s genereze probleme de sustenabilitate a deficitului bugetar atunci cnd activitatea economic intr ntr-o perioad de recesiune economic.
De asemenea, potivit studiului de caz, care afirma ca submodelul nordic reprezinta cel mai bun proces de stabilizare macroeconomica si proces de crestere economica inteligenta si durabila, credem ca ar trebui sa se ia in considerare adoptarea unei alte abordari a capitalismului, cea de tip nordic, si sa se invete din raspunsul acestei regiuni la criza economica si financiara din anii 1990, in incercarea de a preveni recesiuna economica actuala.

Particularitatile procesului european de integrare.UE ca aproximare avansata a globalizarii

Integrarea economica reprezinta eliminarea frontierelor economice dintre doua sau mai multe economii. Importanta fundamentala a integrarii economice este constituita de cresterea concurentei efective sau potentiale si de avantajele ce decurg de aici. n Uniunea European, gestionarea procesului de integrare economiceste n msur s genereze o convergen economic, adic o diminuare adecalajelor de dezvoltare dintre economiile componente. Economiaeuropean reglementeaz piaa pentru ca procesele de integrare iglobalizare s nu eueze, ceea ce constituie o separare de viziuneapreglobal asupra economiei, una de tip laissez-faire. Pentru a constinetiza de ce UE reprezina o aproximare avansata a globalizarii,trebuie sa intelegem legatura dintre globalizare si integrare. 1.Prima acceptiune este aceea de a accepta procesul de integrare ca fiind raspunsul politic la exigentele globalizarii.(Wallace,1996).Integrarea europeana poate fi anlizata ca fiind efortul special al vest-europenilor de a asigura gestionarea consecintelor globalizarii.Acestia au inventat o forma de guvernanta regional,in care politicile promovate au vizat extinderea rolului statelor si intarirea granitelor dintre ei si retul lumii. Ineficienta solutiilor nationale la crizele economice din anii 70 reprezinta principalul argument al accelelarii procesului de integrare europeana. 2. Cea de-a doua acceptiune spune ca procesul de integrare europeana a permis crearea institutiilor care sa sustina incadrarea economiei europene pe traseul globalizarii.Este o pozitie consitenta cu preferinta pentru globalizare.Aceasta are atat o dimensiune interna,prin raspandirea politicilor de facture neoliberala din Europa,cat si una externa,in conditiile in care liberalizarea interna a comertului nu poate reusii fara ancorarea in procesul de liberalizare globala. 3. Cea de-a 3 acceptiune descrie relatia dintre integrarea formala(realizata de catre state si autoritaile comunitare) si cea informala(prin acitunea firmelor la nivelul regiunilor europene). Elementele unui model European de globalizare sunt schitate in patru puncte si anume: - acceptarea principiilor liberalizaii (aceasta constituie un factor util si necesar asigurarii unui grad ridicat de dezvoltare);
4

-cresterea transparentei institutiilor comunitare; - armonizarea globalizarii(comerciale) cu finalitatea modelului,in sensul reducerii saraciei; - protectia anumitor domenii(agricultura, sanatate publica, mediul natural.

Elementele strategiei Europa 2020


Europa 2020 reprezinta strategia Uniunii Europene de crestere economica pentru urmatorii zece ani. Intr-o lume aflata in permanenta schimbare, UE doreste sa devina o economie inteligenta, durabila si favorabila incluziunii. Aceste teri prioritati se sprijina reciproc si sunt in masura sa ajute UE si statele membre sa obtina un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca, de productivitate si coeziune sociala. In practica, Uniunea a stabilit cinci obiective majore privind ocuparea fortie de munca, inovarea, educatia, incluziunea sociala si mediul/energia care urmeaza sa fie indeplinite pana in 2020. Statele membre au adoptat propriile lor obiective nationale in aceste domenii. Diverse actiuni la nivel european si national vin in sprijinul Strategiei. Obiectivele Europa 2020 Pentru a msura progresele realizate in indeplinirea obiectivelor Strategiei 2020, au fost stabilite 5 obiective majore la nivelul UE: 1. ocuparea fortei de munca; 2. cercetare si dezvoltare; 3. schimbari climatice si energie; 4. educatie; 5. saracie si excluziune sociala. UE a identificat noi domenii care ar putea impulsiona creterea economic i crearea de noi locuri de munc. Ele se afl n centrul a 7 iniiative majore. 1. Crestere inteligenta Obiectivele UE pentru o crestere inteligenta: Un nivel al investitiilor publice si private in cercetare si dezvoltare de 3% din PIB-ul UE, conditii mai bune pentru cercetare, dezvoltare si inovare;
5

O rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul populatiei cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani;

Rezultate mai bune pe plan educational, in special: reducerea abandonului scolar .Stimularea cresterii inteligente de UE cu ajutorul a trei initiative majore: O agenda digitala pentru Europa: Crearea unei piete digitale unice, bazata pe internet rapid si ultrarapid si pe aplicatii interoperabile; O uniune a inovarii: Reorientarea politicii in materie de cercetare, dezvoltare si inovare de catre domenii care prezinta provocari majore pentru societate; Consolidarea tuturor verigilor din lantul inovarii, de la cercetarea fundamentala la comercializare; Tineretul in miscare: Studiul in strainatate pentru studenti si stagiari; Ameliorarea aspectelor legate de educatie si formare.

2. Crestere durabila Obiectivele UE pentru o cretere durabil: Reducerea cu 20%, pn n 2020, a emisiilor de gaze cu efect de ser fa de nivelul din 1990 - UE este dispus s reduc emisiile chiar i cu 30%, cu condiia ca i alte ri dezvoltate s i asume angajamente similare i ca rile n curs de dezvoltare s contribuie, n msura posibilitilor, n cadrul unui acord global. Creterea ponderii surselor de energie regenerabile pn la 20% Creterea cu pn la 20% a eficienei energetice.

Stimularea cresterii durabile de catre UE cu ajutorul a 2 initiative: O Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor pentru a trece la o economie care utilizeaz resursele n mod eficient i emite mai puin CO2, trebuie s reducem dependena creterii economice de resurse i energie O politic industrial adaptat erei globalizri:
6

UE are nevoie de o politic industrial care s sprijine ntreprinderile, n special pe cele mici, n eforturile lor de adaptare la globalizare, de depire a crizei economice i de trecere la o economie cu emisii sczute de CO2: sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca ntreprinderile europene s devin mai performante i mai competitive acoperind toate elementele lanului valoric din ce n ce mai globalizat, de la accesul la materii prime la serviciile post-vnzare.

3. Crestere favorabila incluziunii Obiectivele UE pentru o cretere economic favorabil incluziunii: Rat de ocupare a forei de munc de 75 % n rndul populaiei cu vrste cuprinse ntre 20 i 64 de ani pn n 2020; rezultate mai bune pe plan educaional; reducerea cu cel puin 20 de milioane a numrului persoanelor care sufer sau risc s sufere de pe urma srciei i a excluziunii sociale. Stimularea cresterii economice favorabile incluziunii: agend pentru noi competene i noi locuri de munc, prin care i propune: s ajute cetenii s dobndeasc noi competene, s se adapteze la schimbrile de pe piaa muncii i s se reorienteze profesional s modernizeze pieele muncii, pentru a spori productivitatea muncii i rata de ocupare a forei de munc, pentru a reduce omajul i pentru a asigura durabilitatea modelelor sociale europene. Platforma european de combatere a srciei, prin care i propune: s asigure coeziunea economic, social i teritorial s garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care sufer de pe urma srciei i a excluziunii sociale i s le asigure acestora un trai demn i un rol activ n societate s sprijine msurile care favorizeaz integrarea n comunitate, formarea i inseria profesional i accesul la protecie social.

Europa 2020 va fi un succes doar dac va face obiectul unui efort hotrt i concertat, att la nivelul UE, ct i la nivel naional. La nivelul UE se iau decizii eseniale pentru a definitiva piaa unic n domeniul serviciilor, energiei i produselor digitale i pentru a realiza investiii n conexiuni transfrontaliere eseniale. La nivel naional, mai sunt nc numeroase obstacole n calea concurenei i a crerii de locuri de munc pe care trebuie s le eliminm. Aceste eforturi vor avea impactul dorit numai dac vor fi combinate i coordonate. Acesta este motivul pentru care succesul Strategiei Europa 2020 se bazeaz, n mare msur, pe proceduri i structuri de guvernan noi, pe care UE le-a pus n aplicare ncepnd cu 2010. n centrul lor se afl ciclul anual de coordonare a politicilor economice, cunoscut sub denumirea de semestrul european. n cadrul acestuia, Comisia European i Consiliul UE ofer orientri politice, statele membre se angajeaz s realizeze reforme, iar Comisia furnizeaz recomandri specifice fiecrei ri, aprobate la cel mai nalt nivel de ctre liderii naionali reunii n cadrul Consiliului European. Statele membre trebuie s in cont de aceste recomandri n elaborarea politicilor i a bugetelor naionale.

Matricea SWOT a modelului european


Urmatoarele aspecte prezentate permit sintetizarea trasaturilor modelului european de economie cu ajutorul unei matrice SWOT. Matricea SWOT a modelului european de economie
Puncte forte Promovarea unui modelal dezvoltarii durabile, caracterizat prin prosperitate economica, justitie sociala si protectia mediului; O viziune internationala bazata pe multilateralism; Promovarea unei politici de coeziune care corecteaza esecurile pietei. Moneda unica; 8 Puncte slabe Inexistenta unei recunoasteri deplina a valorilor promovate si slaba difuzare a acestora; Indepartarea de principiile constructivismului, prin care s-ar asigura baze solide constructiei europene; Imposibilitatea asigurarii deopotriva a eficientei si a echitatii, in conditii de reecesiune economica;

Piata interna care ofera posibilitati de dezvoltare.

Rata natalitatii in scadere; Restrictiile pe piata muncii.

Oportunitati Implementare strategiei modelului european; Adoptarea Constitutiei europene; Edificarea si afirmarea intrenationala a unei Europe politice; Reducerea decalajelor de dezvoltare regionale.
Sursa : Modelul European de integrare, Dinu Marin

Amenintari Inadaptarea la schimbarile economice; Deficitul de legitimitate democratica; Riscul de diluare a constructiei europene sub impactul globalizarii; Ineficienta coordonarii politicilor macroeconomice; Accentuarea disparitatilor interregionale.

Figura1. Matricea SWOT a modelului european de economie

Uniunea Europeana ca uniune a cetatenilor si statelor europene este destinatastatelor ce respecta valorile si se angajeaza sa le promoveze in comun; aceste valoriau in vedere respectarea demnitatii umane, a libertatii, democratiei, egalitatii, statuluide drept, drepturilor omului, fiind commune statelor member intr-o societatecaracterizata prin pluralism, tolerant, dreptate, solidaritate si nediscriminare. Constitutia europeana reprezinta capatul traseului unei constructii solide europene. Prevederile Constitutiei europene reflecta specificul modelului european ca oconceptie de globalizare a societatii. Astfel, Uniunea Europeana promoveazadezvoltarea durabila bazata pe crestere economica echilibrata, pe o economie depiata competitiva, un nivel ridicat al protectiei mediului. Uniunea promoveaza coeziunea economica, sociala si teritoriala si solidaritatea intre statele membre.

Avantajele comparative ale submodelelor de economie studiu de caz submodelul nordic


Sistemele economice nationale ale UE pot fi grupate in patru submodele de economie, in functie de localizarea geografica: 1. Submodelul nordic (scandinavic) se bazeaza pe asigurarea universalitatii asistentei sociale,in conditiile celui mai ridicat nivel al cheltuielilor cu protectia sociala. Este format din Danemarca, Finlanda,Suedia i Olanda. Exista in cadrul acestora o interventie fiscala extensive pe piata muncii, bazata pe instrumente de politica activa.Sindicatele au o influenta ridicata, avand drept efect o inegalitate redusa a salariilor. Dintre cele cinci submodele din cadrul Uniunii Europene, submodelul nordiceste cel mai performant n realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona, deoarece a generat att eficien macroeconomic, precum i echitate social. 2. Submodelul anglo-saxon include Marea Britanie i Irlanda si a recurs la diminuarea drepturilor sociale pentru populatia neocupata.Tarile anglo-saxone practica o fiscalitate relativ redusa(ceea ce determin costuri relativ mai mici ale fortei de munca) i ajutoare de somaj relativ scazute ca pondere in salariu i care sunt acordate pe o perioada mai mica de timp. De aceea gradul de ocupare este apropiat de cel al rilor nordice, iar omajul pe termen lung este cel mai redus din UE. 3. Submodelul continental este format din Frana, Germania, Austria, Belgia i Luxemburg. In cadrul acestuia ocuparea constituie baza transferurilor sociale,iar beneficiile acordate sunt mai reduse decat n submodelul nordic, fiind dependente de nivelul venitului obinut anterior. Referitor la funcionarea pietei muncii aceasta este reglementata, nefiind

stimulata flexibilitatea lucratorilor, iar negocierile salariale in cadrul acesteia sunt centralizate. In ceea ce privete compromisul dintre eficienta i echitate, arile din cadrul submodelului sunt caracterizate printr-o inegalitate mai redusa a veniturilor (comparativ cu cele anglo-saxone), dar care nu este rezultatul cresterii ocuparii i a productivitatii, ca in tarile nordice, ci al sporirii in trecut a cheltuielilor cu protecia social. 4. Submodelul sudic(mediteraneean) include Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Malta i Cipru. Rolul statului este unul rezidual, limitandu-se la acordarea unor ajutoare sociale
10

fragmentate, iar cheltuielile sociale sunt orientate catre populaia varstnica si catre anumite grupuri ocupationale, precum angajatii din industrie. Piata muncii este puternic segmentata i reglementa, iar negocierile salariale sunt centralizate. In cadrul acestui submodel atribuiile statului sunt preluate intr-o anumit masura de catre familie al carei rol este atat social, cat i productiv (crearea unor afaceri de familie).Economiile sudice au trasaturile tarilor anglo-saxone (cheltuieli sociale relativ reduse, ajutoare scazute pentru somaj), insa nu au capacitatea acestora de a genera o sporire a ratei ocuparii, in conditiile unei piee a muncii.reglementate, mai ales pentru lucratorii barbati. 5. Submodelul catching-up (al Europei Centrale i de Est, ECE) cuprinde Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Romnia i Bulgaria. Dei toate aceste economii au parcurs un proces de tranziie ctre o economie de pia, totui exist diferene semnificative din punct de vedere al organizrii sistemelor naionale de bunstare. Unele ri precum Ungaria i Slovenia au optat pentru creterea cheltuielilor cu protecia social, n timp ce altele, precum rile baltice, au mizat pe meninerea lor la un nivel sczut i pe stimularea procesului de recuperare a decalajelor de dezvoltare prin promovarea unei fiscaliti apropiate de cea din submodelul anglo-saxon. Totui, analiza submodelului pe ansamblu sugereaz existena unor piee ale muncii reglementate, a unei instituii a dialogului social nc puin dezvoltate i a unui nivel sczut a securitii sociale. 1. Decalajele dintre sistemele de redistribuire ale celor cinci submodele
Submodelul/ Compromisul Costul ridicat forei de munc i gradul de ocupare al Eliminat - grad ridicat de ocupare Nu exist - costuri mai reduse; - grad ridicat de ocupare Beneficiile ridicate pentru omaj i pensii i gradul de ocupare Eliminat - grad ridicat de ocupare n rndul tinerilor i al vrstnicilor Nu exist - beneficiile pentru omaj sunt reduse; pondere Nu a fost eliminat - grad relativ mai redus de ocupare Nu a fost eliminat - grad redus de ocupare a tinerilor i Nu exist - protecie social redus Nu exist - protecie social redus Nu exist - costuri i ocupare mai reduse Nordic Anglo-saxon Continental Sudic Sudic Catchingup Nu exist - costuri i ocupare mai reduse

11

ridicat a pensiilor private Eficien macroeconomic i inegalitatea veniturilor Eliminat - eficien i echiate Nu a fost eliminat - eficien fr echitate

vrsticilor

Nu a fost eliminat - echitate fr eficien

Nu a fost eliminat - nici eficien i nici echitate

Nu a fost eliminat - creterea eficienei, dar fr echitate social

Sursa: Eurostat (2009), Sustenabilitate fiscal i coeziune social. Comun i specific n submodelele Uniunii Europene, Socol C, Marinas M, Socol A.G Figura 2. Eterogenitatea submodelelor de economie n cadrul UE

Cele trei compromisuri sunt caracteristice sistemelor de bunastare ale submodelelor nordic i continental, insa primul s-a dovedit capabil sa le elimine prin reformele promovate, in timp ce al doilea este mai puin performant.Submodelul nordic s-a transformat treptat ntr-unul mai apropiat de cel anglosaxon prin trecerea de la welfare la workfare, adic de la responsabilitatea statului n asigurarea securitii sociale la responsabilitatea individului pentru propria-i securitate n faa riscurilor. Totui, submodelul nordic se deosebete radical de tarile liberale din UE prin performanele sociale. Pe baza comparaiei efectuate n tabelul 1 se poate concluziona ca trasaturile modelului social european modernizat sunt n mare masura caracteristici ale tarilor nordice i anglo-saxone. Rezult c omogenizarea modelului european se va face cu dificultate, deoarece transferul unor valori comune specifice acestor dou submodele ctre celelalte trei poate ntmpina o rezisten instituional, social i chiar cultural.

2.

Sustenabilitatea modelelor europene de economie : Inegalitatea veniturilor i riscul srciei au crescut n dou dintre rile nordice

(Danemarca i Finlanda) fa de anul 2000, ns acestea sunt n continuare unele din cele mai egalitare economii din punct de vedere al repartizrii veniturilor ntre indivizi

12

Not: valorile indicatorului S80/S20 sunt trecute pe axa din stnga, iar cele ale indicelui Gini pe axa din dreapta. Sursa: Eurostat (2009), Sustenabilitate fiscal i coeziune social. Comun i specific n submodelele Uniunii Europene, Socol C, Marinas M, Socol A.G Figura 3. Inegalitile distribuirii veniturilor n cadrul submodelelor (2009)

Submodelul ECE este mai performant n comparaie cu submodelele anglo-saxon i sudic, iar n cadrul acestuia exist economii comparabile din punct de vedere al evoluiilor sociale cu economiile nordice, precum Slovenia (cea mai egalitar economie a UE), Ungaria, Cehia, Slovacia i Bulgaria. Dac din Grupul Viegrad s-ar exclude Polonia, apropiat mai degrab de submodelul sudic, atunci celelalte patru economii ar nregistra cele mai sczute dispariti interne ale veniturilor din UE. Evoluia acestor economii, al cror PIB pe locuitor este superior nivelului de 65% din media UE, contrazice ipoteza lui Kuznetz conform creia procesul de reducere a decalajelor de dezvoltare este nsoit de accentuarea inegalitilor sociale. n cazul altor noi ri membre, precum rile baltice i Romnia, ipoteza respectiv este validat, n contextul n care veniturile sunt distribuite mai inegalitar fa de economiile din submodelul sudic i anglo-saxon. n schimb, cea mai srac economie din UE Bulgaria, este una dintre cele mai omogene economii n ceea ce privete distribuia venitului, valorile indicelui Gini i ale raportului S80/S20 fiind similare cu cele ale economiilor scandinave. Explicaia const n existena unor decalaje regionale sczute, care se reflect i ntr-o dispersie mai mic a ratei omajului, a gradului de ocupare i n final a nivelului venitului.

13

Not: Pe ordonat este reprezentat procentul de reducere a ratei srciei ca urmare a redistribuirii prin politica social. Sursa: Eurostat (2009), Sustenabilitate fiscal i coeziune social. Comun i specific n submodelele Uniunii Europene, Socol C, Marinas M, Socol A.G Figura 4. Capacitatea sistemelor de redistribuire de reducere a ratei srciei (2007)

Proporia reducerii ratei srciei variaz ntre rile membre ale UE, deoarece difer att aranjamentele instituionale n domeniul social, ct i intensitatea legturii dintre politica social i piaa muncii. Cercetnd proprietatea transferurilor sociale de a micora ponderea indivizilor afectai de srcie n cadrul submodelelor, am evideniat urmtoarele evoluii incluse n figura : Submodelul nordic este singurul care se caracterizeaz prin reducerea cu mai mult de jumtate a ratei srciei (de la 24,84%, la 11%), n condiiile n care cheltuielile sociale (fr pensii) au o pondere de 18% din PIB. Sistemele sociale ale economiilor din submodelul continental reduc rata srciei cu 45%, nivelul fiind superior cu dou puncte procentuale celui din cadrul Grupului Viegrad; totui, aceste economii au un buget pentru protecie social cu ase puncte procentuale mai sczut dect cel al rilor continentale. Submodelul ECE este mai performant din punct de vedere social comparativ cu submodelele sudic, deoarece repartizeaz cele mai puine sume de bani pentru politica social i micoreaz ntr-o mai mare msur proporia celor sraci. Astfel, cel mediteranean este caracterizat de o legislatie foarte stricta n privintaocuparii si de un nivel redus al ajutoarelor pentru someri. Dimpotriva, submodelului nordic i
14

suntcaracteristice att un cuantum ridicat al sumelor pentru asistenta somerilor, ct si o legislatie putin stricta pentru populatia ocupata. Acestea sunt ingredientele asa-numitului concept de flexicuritate, care combina o flexibilitate ridicata a fortei de munca, dar si o securitate sociala sporita. Tarile continentale se definesc printr-o legislatie stricta mpotriva concedierilor, dar si prin ajutoare financia regeneroase pentru populatia somera. In schimb, tarile anglo-saxone acorda o protectie redusa atat populatiei ocupate, cat si somerilor.

3. Tipologia submodelelor de economie n functie de criteriile eficientei si echitatii Aceasta analiza comparativa a celor trei obiective principale ale politicii sociale permitegruparea celor patru submodele n functie de doua criterii: echitate sociala si eficienta. Eficienta esteefectul stimulentelor pentru cautarea unui loc de munca (ponderea populatiei ocupate), iar echitatea semasoara prin reducerea riscului aparitiei saraciei (ponderea populatiei peste limita de saracie, duparedistribuire).Toate tarile nordice sunt peste media UE-15 n privinta ratei ocuparii, n timp ce aproape toatetarile continentale (cu exceptia Austriei), cele mediteraneene (fara Portugalia) si anglo-saxone (mai putin Irlanda) se situeaza sub medie. Analizand corelatia dintre nivelurile ocuparii si ale protectiei impotrivariscurilor de pe piata muncii, s-a estimat ca diminuarea gradului de strictete a legislatiei impotrivaconcedierilor constituie factorul principal al cresterii ratei populatiei ocupate. In ceea ce privesteasistenta sociala a somerilor, regresia efectuata pentru tarile UE-15 a aratat ca reducerea acesteia are oinfluenta potential pozitiva asupra ocuparii.Toate tarile nordice si continentale nregistreaza niveluri inferioare mediei europene n privintaratei populatiei sarace, iar unele din celelalte tari peste media UE-15. Explicatia nu consta doar n naturasistemelor nationale de redistribuire, ci si n nivelul de pregatire profesionala a populatiei ocupate. Astfel, cu cat ponderea populatiei ocupate cu studii medii si superioare este mai mare cu atat risculsaraciei este mai scazut. Estimand la nivelul anului 2004 regresia ratei saraciei n functie de nivelul deeducatie s-a obtinut ca majorarea cu 10% a ponderii populatiei care are studii secundare si superioarereduce rata saraciei cu 1,8%. Aproximativ 58% din aceasta regresie este explicata de gradul de calificareal fortei de munca. Rata somajului pe termen lung are o influenta pozitiva, dar nesemnificativa statistic

15

asupra ponderii populatiei sarace. Tipologia submodelelor de economie n functie de criteriile eficientei si echitatii este prezentata n figura urmatoare: Submodel Nordic Continental Mediteranean Anglo-saxon Eficienta Ridicata Redusa Redusa Ridicata Echitate Ridicata Ridicata Redusa redusa

Figura5. Trasaturile submodelelor europene

Submodelele nordic si mediteranean nu sunt afectate de compromisul dintre echitate sieficienta, nsa sistemul economic si social al celui de-al doilea este caracterizat atat prin lipsa deeficienta, cat si de echitate. Sistemele economice eficiente pot deveni sustenabile din punct de vedere aldiminuarii inegalitatilor sociale (ceea ce dovedeste submodelul nordic). nsa, cele ineficiente trebuiereformate, prin mbunatatirea stimulentelor economice. Totusi, nu exista o motivatie pentru a consideraca o anumita reforma va determina si modificari n termeni de echitate. Astfel, este perfect posibil catarile continentale sa tinda catre submodelul nordic, iar cele mediteraneene catre cel anglo-saxon. Reformele promovate ar trebui sa elimine inertia economiei europene, implicand anumitecosturi economice si sociale de adaptare. Chiar daca acestea sunt ridicate pe termen scurt, totusi, reprezinta conditia sustenabilitatii modelului social european. rile nordice demonstreaz c exist posibilitatea combinrii procesului de cretere economic cu protecia social extins i cu protecia mediului nconjurtor. Sistemul economic este caracterizat de o flexibilitate ridicat a forei de munc i de ocompetitivitate economic ridicat n condiiile securitii sociale i a locurilor de munc. Experiena economiilor din submodelul nordic ofer urmtoarele lecii: - productivitatea ridicat i inegalitatea veniturilor pot fi ntr-o corelaie direct; - politicile active pe piaa muncii determin diminuarea timpului de cutare ntre slujbe i reducerea ratei omajului pe termen lung; - flexibilitatea pieei muncii i securitatea social nu sunt obiective contradictorii;

16

- pregtirea permanent, dezvoltarea competenelor salariailor sunt condiii aleadaptrii ridicate la schimbare ale forei de munc; - integrarea femeilor pe piaa muncii constituie un element central al creteriiprosperitii; - sporirea ratei participrii pe piaa muncii constituie o modalitate eficient de adiminua presiunea generat de evoluiile demografice; - creterea sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare, precum i inovaiileconstituie surse ale avantajului competitiv. Submodelul nordic un exemplu pentru Strategia Lisabona Inainte de adoptarea Strategiei Lisabona, modelul european s-a caracterizat prin rigiditati structurale care au generat o dinamica redusa adezvoltarii economice si o slaba adaptare la noile transformari globale si tehnologice din anii 90. In anul 2000, oficialii Parlamentului European au adoptat o strategie care reprezinta un pachet de masuri al caror obiectiv este imbunatatirea performantelor economiilor europene, luand ca exemplu submodelul nordic. Submodelul Nordic este cel care s-a adaptat noului tip de dezvoltare economica chiar inainte de adoptarea Strategiei Lisabona, astfel ca acesteeconomii indeplinesc astfel o parte din obiectele fixate pentru anul 2020.

17

Concluzii
De departe, dintre cele cinci submodele din cadrul Uniunii Europene, submodelul nordic este cel mai performant in realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona, deoarece a generat atat eficienta macroeconomica, precum i echitate sociala. Modelul nordic are cel mai eficient sistem de protectie sociala,ii suntcaracteristice atat un cuantum ridicat al sumelor pentru asistenta somerilor, ct si o legislatieputinstricta pentru populatia ocupata. Submodelele nordic si mediteranean nu sunt afectate de compromisul dintre echitate sieficienta, insa sistemul economic si social al celui de-al doilea este caracterizat atat prin lipsa de eficienta, cat si de echitate. rile mai puin dezvoltate (statele baltice, Romnia, Bulgaria) au cea mai redus rat a srciei nainte de msurile sociale, chiar dac ponderea cheltuielilor sociale este de dou ori mai redus dect n rile continentale i nordice. Rezult c funcionarea economiei contribuie la obinerea celui mai redus procent din populaie situat sub pragul srciei din UE, ns rolul statului n sprijinirea acestora este sczut. Pe baza indicatorilor privind ponderea persoanelor sub pragul de srcie i a celor care msoar inegalitatea distribuiei veniturilor rezult c UE-27 (ca medie) s-a ndeprtat n perioada 2000-2007 de la obiectivul asigurrii coeziunii sociale. Motivaia acestei evoluii se refer la existena unor grupuri de indivizi afectate ntr-o mai mare msur de riscul srciei, precum copiii, tinerii, femeile i persoanele n vrst. "Care e viitorul capitalismului? Intr-un fel sau in altul, raspunsul este rezolvarea acestor probleme, ceea ce modelul nordic face. Acestea sunt ingredientele. Modelul nordic are sansele de a fi cel mai bun sistem", a declarat Jorma Ollila, Directorul Executiv al Nokia, intr-un interviu acordat Financial Times. Strategia Europa 2020 isi propune sa elimine deficientele modelului nostru de dezvoltare si sa creeze conditii favorabile pentru o crestere economica mai inteligenta, mai durabila. Uniunea European i-a fixat 5 obiective si 7 initiative majore. Europa 2020 va fi un succes doar daca va face obiectul unui efort hotarat si concertat, atat la nivelul UE, cat i la nivel national.

18

Bibliografie

Dinu, M; Socol, C; Marinas, M; Economica, Bucuresti, 2004.

Economie Europeana.O prezentare sinoptica, Editura

Dinu, M; Socol, C; Marinas, M; Modelul European de integrare, Editura Economica, Bucuresti, 2007. Pelkmans, J; Integrarea Europeana. Metoda si analiza economica, Editia a 2-a, Institutul European din Romania, Bucuresti, 2003. Socol, C; Marinas, M; Socol, A.G; Sustenabilitate fiscal i coeziune social. Comun i specific n submodelele Uniunii Europene,Economie teoretic i aplicat, Volumul XVII (2010), No. 3(544), pp. 25-44.

Si site-urile: ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm eurostat.com

19