UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Departamentul “Bussines și Administrare”

LUCRU INDIVIDUAL
La disciplina: Fiscalitate

BUGETUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE SATUL COLONIȚA

Elaborat de: Natalia Prutean, gr.BA 191

Examinat de: Eugenia Gheoghița, asist.univ.

CHIȘINĂU 2021

1
 CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................................3

CAPITOLUL I. CARACTERISTICA GENERALĂ A APL COLONIȚA 4

1.1 Descrierea succintă a satului Colonița 4

1.2 Componența Primăriei satului Colonița 5

1.3 Atribuțiile autorităților administrației publice locale în domeniu bugetului local 5

CAPITOLUL II. ANALIZA SURSELOR DE VENITURI BUGETARE LOCALE A APL

COLONIȚA...................................................................................................................................6
2.1 Noțiuni, definiții generale ale bugetului și veniturilor locale....................................................6
2.2 Veniturile locale ale APL Colonița...........................................................................................8
2.3 Structura veniturilor locale ale APL Colonița.........................................................................10
2.4 Venituri din impozite și taxe a APL Colonița în perioada anilor 2017-2019..........................13
2.5 Tipuri de impozite și proveniența veniturilor din acestea pentru APL Colonița………….....14
2.6 Donațiile aferente a APL Colonița………………………………………………………..…16
CAPITOLUL III. ROLUL ȘI IMPORTANȚA BUGETELOR LOCALE…………..….....17
CONCLUZII. ..............................................................................................................................18

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................19

ANEXE.........................................................................................................................................20

2
 INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei.Actualitatea și importanța temei de cercetare reese din
realitatea cu care se confruntă la momentul de față satul Colonița și anume cu insuficiență de
venituri la buget, cu necesități de cheltuieli și investiții considerabile, respectiv cu deficite bugetare
mult prea mari și posibilități de a le finanța mult prea mici. Politica bugetară a statului reprezintă în
sine o pârghie de influenţare a activităţii economice şi a vieţii sociale. Astfel, sursele de bază ale
veniturilor financiare și destinația cheltuielilor efectuate de stat definesc economia și prioritățile sale
de dezvoltare. Tema bugetelor publice locale este cu mult mai complexă decât expunerea din studiu.
Anumite particularităţi, de la o zonă geografică la alta, de la o regiune de dezvoltare la alta, vor fi
luate în considerare, după cum s-a menţionat, în cercetări ulterioare ale Institutului. Oricum, dată
fiind complexitatea dar şi actualitatea temei, analize, documentări şi sinteze care să aducă în prim
plan date din teren şi informaţii privind politicile naţionale în domeniu, sunt din ce în ce mai
necesare atât pentru administraţie cât şi pentru societatea civilă.

Scopul lucrării. Prin acest referat ,am încercat să descopăr care sunt principalele caracteristici
ale bugetului satului Colonița ,cât și modul de implicare a statului în viața culturală a acestuia.

Obiectul studiului. Noțiuni teoretice despre buget, care este procedura bugetară în satul
Colonița, cine sunt responsabilii de elaborare a legii bugetului și care sunt efectele ei.

Metodologia de cercetare. Redactînd acest referat am utilizat deducția, pornind de la informația

generală despre buget , legea bugetului precum și modul de elaborare a legii bugetului .Am analizat
atît informația din literatura de specialitate cît și anumite surse web , date statistice prezentate de
Ministerul Finanțelor. Metodologia acestui studiu cuprinde date centralizate atât de la nivelul
administraţiei publice centrale, cât şi de la nivelul administraţiei publice locale, coroborate cu
informaţii provenind din monitorizarea de presă.

Importanța practică. Cunoaşterea efectelor bugetului satului Colonița în condițiile în care

presiunile fiscale din Republica Moldova sunt deja mult prea mari, și statul deacum nu poate miza
pe creșterea surselor de finanțare a cheltuielilor sale din contul majorării impozitelor și taxelor. În
acest context, un aspect important la care autoritățile statului trebuie să lucreze este eficiența
cheltuirii banului public. Altfel spus, banii trebuie să fie cheltuiți chibzuit, să fie direcționați spre
domenii prioritar de dezvoltat și să devieze de la conceptul de cheltuială curentă spre conceptul de
investiție pe termen lung.

Astfel, prin metodele şi tehnicile sociologice aferente acestui studiu, fie ele cantitative sau
calitative, am urmărit să surprindem aspectele esenţiale temei aferente.

3
 CAPITOLUL I. CARACTERISTICA GENERALĂ A APL COLONIȚA

I.1 Descrierea succintă a satului Colonița

Colonița este un sat din sectorul Ciocana, municipiul Chișinău, Republica Moldova. Este situat

la 7 km est de Chișinău la poalele unui deal cu înălțimea de 104,7 m, care are aceeași denumire.
Suprafața administrativă a satului este de 2.644 ha, dintre care suprafața fondului funciar constituie
1.464 ha; pășuni – 464 ha; fondul silvic – 332 ha, drumurile – 35 ha.

Conform datelor statistice din 2021, populația constituie 4034 de oameni. Majoritatea absolută a
locuitorilor o constituie moldovenii, dar sunt și alte naționalități: ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari,
germani etc.

Imagine 1.1. Satul Colonița

Colonița este localitatea natală a lui Gheorghe Ghimpu, militant pentru independența Republicii
Moldova, Mihai Ghimpu, președinte interimar al țării (11 septembrie 2009 – 28 decembrie
2010), Dorin Chirtoacă, primar de Chișinău (2007-2018), cât și a poeților și scriitorilor Ion
Proca (1945-2014) și Simion Ghimpu (1939-2010).

Imagine 1.2. Personalități istorice a sat.Colonița

4
 I.2 Componența Primăriei satului Colonița

Activitatea primăriei satului Colonița este derulată de următorii angajați:

- Primarul satului (Angela Zaporojan);

- Consilieri locali (11);

- Contabil-șef (1);

- Office Manager (1);

- Inginer Cadastral/perceptorul Fiscal (1);

-Anticamera/politia (2).

I.3 Atribuțiile autorităților administrației publice locale în domeniu bugetului

local

Primăria și consiliul local sunt autoritățile care contribuie la întocmirea și înaintarea bugetului
local. Mai jos în tabelul (1.1) se reprezintă funțiile acestora în domeniul bugetului local.

Tabelul 1.1 Atribuțiile autorităților APL în bugetul local

Primăria Consiliu local

1.întocmeşte proiectele de bugete locale, pe 1.aprobă, la propunerea primarului, bugetul
baza proiectelor de bugete proprii ale unității administrativ-teritoriale, virările de
administraţiei publice locale, ale instituţiilor şi credite, modul de utilizare a rezervei bugetare
serviciilor publice de subordonare locală; și contul de încheiere a exercițiului bugetar;
2.prezintă proiectele bugetelor locale, 2.aprobă, la propunerea primarului,
echilibrate, direcţiei finanţelor publice şi contractarea și/sau garantarea împrumuturilor,
controlului financiar de stat; precum și contractarea de datorie publică
locală prin emisiuni de titluri de valoare, în
numele unității administrativ-teritoriale;
3. elaborează noile propuneri de proiecte de 3.stabilește și aprobă impozitele și taxele
bugete locale, pe baza limitelor maxime locale, în condițiile legii;
sumelor defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat şi a transferurilor cu destinaţie
special ă şi le depun la direcţiile generale ale
5
finanţelor publice şi controlului financiar de
stat;
4.elaborează raportul privind proiectele de 4.decide punerea în aplicare şi modificarea, în
bugete locale; limitele competenţei sale, a impozitelor şi
taxelor locale, a modului şi a termenelor de
plată a acestora, precum şi acordarea de
facilităţi pe parcursul anului bugetar
5. publică proiectele bugetelor locale în presa 5.aprobă decizia bugetară anuală, precum şi
locală sau le afişează la sediul primăriei; decizii privind modificarea bugetului local;
6. prezintă spre aprobare proiectele de bugete 6.decide angajarea sau acordarea
locale, însoţite de rapoartele asupra acestora, împrumuturilor în/din contul bugetului local,
consiliilor locale,generale; precum şi privind aplicarea altor instrumente
financiare conform cadrului legal;
7.aprobă repartizarea pe trimestere a 7.audiază raportul semianual privind
veniturilor şi cheltuielilor prev ăzute în executarea bugetului local şi aprobă raportul
bugetele locale, pentru bugetele proprii şi anual privind executarea bugetului local;
bugetele instituţiilor şi serviciilor publice
subordinate.
Sursa: www.legis.md

CAPITOLUL II. ANALIZA SURSELOR DE VENITURI BUGETARE

LOCALE A APL COLONIȚA
6
 2.1 Noțiuni, definiții generale ale bugetului și veniturilor locale

Bugetul local în sine presupune totalitate a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare

destinate exercitării funcțiilor care sînt în competența autorităților administrației publice locale
conform legislației și a funcțiilor delegate de Parlament la propunerea Guvernului.

Bugetele locale se constituie în principal din venituri realizate pe plan local şi venituri primite de
la nivel central. În afară de acestea o altă sursă importantă care poate creşte venitul realizat pe plan
local o reprezintă împrumuturile.

Veniturile proprii sunt veniturile pe care autorităţile le realizează pe plan local. Nivelul şi sursele
acestor venituri sunt controlate, decise de către autorităţile locale, în limitele legale prevăzute. În
Republica Moldova principalele acte normative care reglementează veniturile proprii sunt Legea
finanţelor publice locale şi Legea privind impozitele şi taxele locale. Un alt aspect care defineşte
veniturile proprii este acela că autorităţile locale au în general libertate în privinţa modului în care
sunt cheltuite.

Veniturile bugetare locale se constituie din:

1.venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote
defalcate din impozitul pe venit;

2.sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

3.subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;

4.donaţii şi sponsorizări;

5.sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi
prefinanţări.

Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se bazează pe constatarea, evaluarea şi

inventarierea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează
impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea,
precum şi pe alte elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor.

Donaţiile şi sponsorizările se cuprind, prin rectificare bugetară locală, în bugetul de venituri şi

cheltuieli numai după încasarea lor. In structura bugetelor locale există două secţiuni pe partea de
venituri, acestea sunt secţiunea de funcţionare şi cea de dezvoltare.

7
Venituri Buget local Împrumuturi
proprii
Fig.2.1 Veniturile bugetelor locale

Sursa: Elaborat de student în baza informațiilor

2.2 Veniturile locale ale APL Colonița

Bugetul local al satului Colonița dispune de venituri locale care de la an la an se modifică. În

urmare vom analiza veniturile din impozite și taxele impuse în localitatea respectivă pentru trei
ani consecutivi, astfel vom analiza amănunțit situația bugetului local.

8
 Fig.2.2 Ponderea veniturilor locale în veniturile totale, anul 2019
Sursa: http://localbudgets.viitorul.org/

Fig.2.3http://localbudgets.viitorul.org/
Sursa: Ponderea veniturilor locale în veniturile totale, anul 2018

Fig.2.4 Ponderea veniturilor locale în veniturile totale, anul 2017

Sursa: http://localbudgets.viitorul.org/

În urma figurilor reprezentate mai sus sunt afirmate veniturile pentru anii 2017-2019. În 2017
aceste venituri sunt colectate în punctaj de 2,9% - cel mai înalt nivel dintre toți trei ani. Iar cu un an
mai tîrziu veniturile locale reprezintă 1,8 la sută, o scădere majoră într-un interval de un an. În 2019
partea veniturilor locale cunoaște o creștere nesimnificativă de doar 0,1%. În perioada analizată

9
(2017 – 2019) se observă o încadrare a valorii indicatorului privind capacitatea administrației de a
genera venituri în intervalul de (1,8%-2,9%).
2.3 Structura veniturilor locale ale APL Colonița
Veniturile locale se clasifică prin clasificarea funcțională și prin clasificarea economică. Pentru a
avea imaginea completă a evoluției veniturilor am realizat o analiză pentru perioada 2017 – 2019 pe
baza datelor oferite de către Ministerul Finanțelor.
Venituri din clasificarea funcțională fac parte acțiunile generale, Gospodaria de locuinte și
gospodaria serviciilor comunale și învățămîntul. În figurile reprezentate mai jos vor fi anexate
ponderile acestor venituri a APL Colonița în intervalul de timp analizat (2017-2019).

96,0% 96,5%
97,1%

3,6% Acțiuni generale

Gospodaria de locuinte și gospodaria
serviciilor comunale
2,5% Învățămînt
2%
1,5% 1%
0,9%

2019 2018 2017

Fig.2.5 Veniturile din clasificarea funcțională, anii 2019-2017

Sursa: Elaborat de student în urma datelor prezentate

În perioada 2017-2019 s-au realizat venituri prin clasificarea funcțională după următorii indici:
cele mai mari valori revin veniturilor din acțiunile generale, care în 2019 reprezentau 96,0% adică
10 395 628 lei, aceasta avînd cea mai mare pondere în totalul veniturilor pe parcursul acestor ani. În
anul 2018 se cunoaște o creștere nesemnificativă de 0,5%, fiind reprezentate în valoare de
11 897 000 lei. Pentru anul 2017 s-au încasat la buget venituri în sumă de 5 799 440 lei- cea mai
mica valoare dintre acești ani. Pe locul doi sunt veniturile din gospodării de locuințe și servicii
comunale, acestea reprezentînd în 2017 2% sau 209 978 lei, iar în următorul an (2018) acest sector
de venituri crește considerabil și atinge valori numerice de tocmai 176 545 lei sau 3,6%, însă în
2019 spre marea mirare se urmărește o scadere pînă la 2,5% sau 7 171 lei ( ANEXA 1) . Iar din
învățămînt veniturile parvin destul de mici, localitatea avînd doar o singură școală și 2 înstituții de
învățămînt primare care aduc nu mai mult de în jur la 1% în bugetul local, în valori ar reprezenta în
mediu suma de 300 mii lei.

10
Venituri din clasificarea economică fac parte impozitele, transferurile și alte venituri aferente.
Examinarea acestor venituri pentru perioada anilor 2017-2019 vor fi prezentate în următoarele
figuri:

Structura veniturilor, 2019

4,5%

(19%) Transferuri
Impozite
Alte venituri

(76,5%)

Fig.2.6 Structura veniturilor prin clasificarea economică, anul 2019

Sursa: Elaborat de student

Structura veniturilor, 2018

10,3%
Transferuri
13,9%
Impozite
Alte venituri

75,8%

Fig.2.7 Structura veniturilor prin clasificarea economică, anul 2018

Sursa: Elaborat de student

11
 Structura veniturilor 2017

10,4%

Transferuri
23,6% Impozite
Alte venituri
66%

Fig.2.8 Structura veniturilor prin clasificarea economică, anul 2017

Sursa: Elaborat de student
În urma figurilor analizăm structura veniturilor locale ale APL Colonița prin clasificarea
economică care determină faptul că cea mai mare pondere în perioada anilor 2017-2019 o reprezintă
veniturile din transferuri care sunt încasate la bugetul local. În perioada anului 2019 s-au înregistrat
venituri din transferuri în proporție de 76,5% sau echivalentul la 8 232 606 lei(Anexa2). Aceiași
tendință se menține și pentru următorul an, venituri din transferuri ating un procent de 75,8% sau în
valoare de 9 331 400 lei(Anexa3). Ultimul an al perioadei analizate, 2017, prezintă o scădere a
veniturilor din transferuri- 66% sau 4 093 154 lei (Anexa 4). Ritmul de creștere a veniturilor din
transferuri a fost vizibil de la an la an, de la 4 mln. Lei în 2017, ajungînd la suma de 8 mln. lei în
2019. Pe locul doi se poziționeaza veniturile din impozite și taxe: 2017-1 465 703 lei, cea mai mare
pondere o are impozitul pe propietate 706 232 lei, urmat de impozitul pe venit cu o valoare de
579 201 lei. În anul 2018 veniturile din impozite cresc cu 240 375 lei, însă scad impozitele pe
proprietate – 693 594 lei, iar impozitele pe venit cunosc o creștere fructuoasă în valoare de 792 460
lei. În 2019 veniturile din impozite sunt și mai mari 2 041 193 lei, considerabil crește venitul din
impozite pe venit (1 119 422 lei)comparativ cu 2018, de asemenea și impozitul pe proprietate care
reprezintă o valoare de 712 686 lei (Anexa 5,6,7).

Tabelul 2.1 Principalele surse de venit a APL Colonița, 2019-2017 mln.lei

2017 2018 2019

Acțiuni generale 5 799 440 11 897 000 10 395 628
Gspodăria de locuințe 209 967 176 545 7 171
și gospodăria
serviciilor comunale
Învățămînt 192 870 238 867 359 251
Impozite 1 465 703 1 706 078 2 041 193

12
 Taxe 495 903 1 214 274 413 606
Transferuri 4 093 154 9 331 400 8 232 606
Alte venituri 643 420 1 274 935 488 251

Tabelul 2.1 prezintă cum s-au modificat principalele surse ale veniturile bugetului local de la an
la altul. Conform datelor informative evoluțiile veniturilor au fost destul de diferite, veniturile din
acțiuni generale în 2017 constituiau 5 799 440 lei și au îmregistrat o diferență mare în anul 2019 de
10 395 628 lei. Din impozite și taxe veniturile au cunoscut o creștere foarte aproape de la an la an
fiind în 2017- 1 465 703 lei, 2018- 1 706 078, iar 2019- 2 041 193 lei. Taxele și transferurile în
2017 au fost de doua ori mai mici decît în anul următor, altfel fiind spus, în 2017 taxele estimau
suma de 495 mii lei, comparativ cu 2018 care valoarea lor atinge 1 214 mii lei, pentru 2019 Se
remarcă o scădere continuă a veniturilor fiscale din totalul veniturilor bugetelor locale pe perioada
analizată, ceea ce reflectă un grad de colectare din ce în ce mai scăzut al impozitelor şi taxelor.
Categoria transferuri în primul an analizat constituie 4 mln lei, iar în anul 2018 crește de cel puțin
doua ori, adică în valoare de 9 mln lei.

2.4 Venituri din impozite și taxe a APL Colonița în perioada anilor 2017-2019

Pînă în prezent veniturile din impozite și taxe reprezintă o pondere destul de mare și importantă
în dezvoltarea economică a oricărui localități. Așa dar APL Colonița dispune de venituri din
anumite impozite, care de la an la an se modifică semnificativ și influențează considerabil nu
doar situația economică a localității. Mai jos am ilustrat cu ajutorul diagramelor veniturile
parvenite din anumite taxe și impozite din cadrul localității examinate.

Rata veniturilor din impozite și taxe a APL Colonița,2017-2019

90
80
70
60
50
Impozite
40 Taxe
30
20
10
0
2019 2018 2017

13
 Fig. 2.9 Rata veniturilor din impozite și taxe a APL Colonița,2017-2019
Sursa: elaborat de student în baza datelor MF

Valoarea totală acumulată a veniturilor din impozite și taxe percepute în localitatea analizată
reprezintă suma de 1 961 606 lei pentru anul 2017. Astfel, în acest an ponderea veniturilor din
impozite atinge un punct procentual de 74,71%, iar taxe numai 25,28%. În anul următor, 2018,
acești indicatori își modifică ponderea, pentru impozite- 58,42%, iar taxele ating valori de 41,57 la
sută, adică au crescut cel puțin de două ori față de anul precedent. În ultimul an analizat, 2019,
veniturile din impozite sit axe înregistrează date considerabil de diferite, cu toate că din taxe
veniturile au reprezentat doar 16,84 la sută, însă în pofida faptului acesta, impozitul se mărește și
atinge 83,15% (Anexa7).

2.5 Tipuri de impozite și proveniența veniturilor din acestea pentru APL Colonița

Impozitele includ la rîndul lor numeroase clase. Fiecare clasă de impozit contribuie prin
adaugarea veniturilor a bugetului local în mod diferit, în ponderi diferite și respectiv în valori total
diferite. Spre exemplu în localitatea satul Colonița cel mai mare venit parvine de la impozitul pe
venit, urmat de impozitul pe proprietate. Astfel, pentru a analiza detaliat acest fragment, mai jos
sunt expuse tabele și figure care reprezintă fiecare impozit în parte.

Tabelul 2.2 Analiza veniturilor din impozite anii 2017-2019, mln. lei

Denumire 2017 2018 2019

Impozite asupra 579 201 792 460 1 119 422
veniturilor,
profiturilor și
câștigurilor de
capital
Impozitele pe 706 232 693 594 712 686
proprietate
Impozite recurente 193 354 161 399 156 469
asupra bunurilor
imobile
Impozite recurente 512 878 532 194 556 218
asupra averii nete
Impozite pe bunuri 180 270 220 025 209 085

14
 și servicii
Total impozite 1 465 703 1 706 078 2 041 193

După cum reiese din tabelul 2.1 ponderea cea mai mare din totalul veniturilor a impozitelor este
deținută de sursele de venit care provind din impozite asupra veniturilor, profiturilor și câștigurilor
de capital, cu excepția anului 2017 unde cele mai mari venituri sunt din impozite pe proprietate
fiind mai mari cu 127 031 lei sau cu 1,21% față de impozitul pe venit. În schimb în anul 2018
impozitul pe venit este poziționat primul în acest clasament cu o valoare de 792 460 lei sau 46%
față de celelalte tipuri de impozite. În anul 2019 impozitul pe venit a adus o contribuție de
1 119 422 lei sau cu o pondere de 54,85 %. Pe poziția a doua se află impozitul pe proprietate
(693 594 lei-2018) este determinat în proporție de 40,65% din totalul veniturilor. Față de anul
precedent, în anul 2019 se observă o mărire ușoară a veniturilor din impozitele pe proprietate-
712 686 lei . Categoria Impozite pe bunuri și servicii înregistrează cele mai mici venituri în toți trei
ani analizați. Astfel, 2019- 209 085 lei, mai puțin decît în anul precedent cu 20 mii lei. În 2017
aceste venituri erau în sumă de 180 270 lei și în anul viitor (2018) se măresc la 220 025 lei.

100% 10,24% 12,89% 12,29%

90%

80%
%
70% 91
3 4, 65% ,1 8
%
40, 48
60%
Impozit pe bunuri și servicii
50% Impozit pe proprietate
Impozit pe venit
40%

30%
84 % 4% 51%
20% 5 4, 46,
4 39,
10%

0%
2019 2018 2017

Fig.2.10 Rata veniturilor principalelor impozite în bugetul local APL Colonița, 2017-2019
Sursa: Elaborat de student în baza datelor MF

După cum urmează din fig.2.10 cele mai importante clase de impozite au generat venituri
considerabile pe tot parcursul perioadei analizate. O sursă împortantă de venituri este acumulată din
impozitul pe venit, cea mai mica pondere fiind în anul 2017- 39,51%, însă în anul următor crește
15
vizibil cu 6,93%, respective pentru anul 2019 se cunoaște o mărire a veniturilor din impozite pe
venit, atingînd o pondere de 54,84 la sută. Pe poziția a doua sunt venituri încasate la bugetul local
din impozitul pe proprietate. Acestea suferă o scădere de la an la an, din 2017 pînă în 2019, scad
considerabil veniturile în bugetul local. În 2017 înregistrează o pondere de 48,18%,în anul următor
acesta scade cu 8% și peste un an, 2019, scade înă odată la ponderea de 34,91%. Cele mai mici
încasări de venituri au provenit de la impozitele pe bunuri si servicii, adică din amenajarea
teritoriului, taxa pentru dispozitivele publicitare avînd o rată de numai 10,24% în 2019, mai puțin
decît în anul 2018, pentru că în 2018 acest impozit a avut un procent de 12,89 la sută. Pe aceeași
tendință se menținte și în 2017 avănd 12,29%

2.6 Donațiile interne aferente a APL Colonița

Donațiile reprezintă și fac parte din totalitatea veniturilor ale bugetului local, întrucît se
estimează în lei și urmează să fie cheltuite pe măsură în localități. Statul vine în sprijinul
localităților ce realizează acte de caritate prin acordarea unor facilităţi fiscale, însă numai în anumite
condiţii. În anul 2019, din cauza pandemiei acest cuvînd donație a devenit tot mai scrisă, spusă și
solicitată. În anul 2019 Satul Colonița a beneficiat foarte puțin din donații, supraviețuind din
bugetul local, astfel în acest an s-au înregistrat venituri foarte mici în bugetul local. Prin urmare
vom ilustra cu ajutorul unei diagramei structura donațiilor pentru anii 2017-2019.

Donațiile s.Colonița, 2017-2019 mii lei

20000
18000
16000
14000
12000
10000 Donații
8000
6000
4000
2000
0
2017
2018
2019

Fig.2.11 Donațiile din surse interne a satului Colonița în perioada anilor 2017-2019
Sursa: elaborat de student în baza datelor MF

Fig.2.11 ilustrează structura și valoarea donațiilor din surse interne pentru perioada analizată, așa
dar anul 2017 este un an fructuos si înregistrează cele mai mari venituri din donații și acestea
16
reprezintă suma de 20 000 lei. Anul 2018, față de anul precedent, este unul mai puțin norocos,
alocîndu-se venituri de numai 9 000 lei din donații. Ultimul an analizat, 2019, această categorie de
venituri cunosc o creștere ușoară, dar nu foarte semnificativă, de 10 000 lei.

CAPITOLUL III. ROLUL ȘI IMPORTANȚA BUGETELOR LOCALE

Bugetul local este un instrument de politică financiar bugetară prin care statul intervine în
economia de la nivelul colectivităţilor locale având totodată impact şi asupra rezultatului bugetului
general consolidat.

Nu există ţară în care să nu aibă loc transferuri ale statului către bugetele locale, deşi
dimensiunea şi scopul acestor subvenţii diferă de la o ţară la alta. Cantitatea şi reglementarea
transferului depinde de distribuirea responsabilităţilor în rândul nivelelor de guvernare şi de alte
surse de venit ale administraţiilor locale. Astfel se pune problema rolului bugetelor locale în cadrul
bugetului general consolidat, pentru a putea reflecta eficacitatea cu care administraţiile publice
locale îşi construiesc bugetele şi sustenabilitatea proprie a cheltuielilor bugetare locale, dar şi cum
este afectat bugetul general consolidat de acţiunile administrațiilor publice locale. Rolul şi
importanţa bugetelor locale cresc pe măsură ce nivelul veniturilor colectate de către o regiune va fi
mai ridicat şi eficienţa utilizării acestor resurse va fi mai mare cu atât mai dezvoltată va fi regiunea
respectivă.

Comunităţile locale reprezintă colectivităţi umane, delimitate teritorial din punct de vedere
politic şi administrativ, care au autorităţi publice diferite de cele ale statului. Autonomia financiară a
acestora este absolut necesară ,deoarece autonomia administrativă nu ar fi posibilă fără autonomia
financiară, care-i asigură suportul material al funcţionării. Există şi un alt argument puternic, şi
anume acel, conform căruia, comunităţile locale îşi cunosc posibilităţile proprii privind resursele
băneşti de provenienţă publică şi, mai ales, nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite pentru
producerea de servicii publice pe plan local. Finanţele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor
şi judeţelor reflectă resursele financiare ce se mobilizează de la persoane fizice şi juridice sub forma
impozitelor şi taxelor şi care sunt destinate realizării acţiunilor social-culturale, serviciilor de
dezvoltare publică şi a altor acţiuni din competenţa organelor administraţiei publice locale. În sfera

17
finanţelor locale se încadrează bugetele locale, finanţele instituţiilor publice locale şi alte resurse
financiare mobilizate şi utilizate la nivel local. Bugetele locale reprezintă partea principală a
finanţelor locale prin care se reflectă raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare
necesare realizării acţiunilor social - culturale, economice şi de altă natură din competenţa
autorităţilor administraţiei publice locale.

Bugetele locale asigură dimensionarea cheltuielilor în limitele veniturilor,fundamentarea

resurselor financiare, stimularea iniţiativei locale, afirmarea autonomiei locale şi exercitarea
controlului asupra utilizării fondurilor locale. Bugetele locale presupun parcurgerea momentelor de
elaborare, aprobare şi executare care formează procesul bugetar local. Veniturile şi cheltuielile
unităţilor administrativ teritoriale se prevăd în bugetele ce se elaborează pentru fiecare exerciţiu
bugetar. Delimitarea atribuţiilor între central şi local în domeniul administraţiei publice este
punctată periodic de mutaţii în repartiţia sarcinilor, aceste transferuri de sarcini reflectându-se în
structura veniturilor şi cheltuielilor publice. O primă legătură financiară între cele două categorii de
bugete o reprezintă, după cum s-a evidenţiat mai sus, transferurile de fonduri de la bugetul central
către bugetele locale, pentru echilibrarea acestora, cuprinse în veniturile totale ale bugetelor locale.
Transferurile pentru echilibrarea bugetelor locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetul de stat, se
efectuează de către Ministerul Finanţelor, prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi
controlului financiar de stat, la cererea ordonatorilor principali de credite, în funcţie de necesităţile
execuţiei bugetare. O a doua legătură, de dimensiuni mai mici, o reprezintă alocaţiile de la bugetul
de stat pentru constituirea sau majorarea fondurilor de tezaur ale localităților. Pentru acoperirea
eventualelor goluri temporare de casă, apărute în cursul anului între cheltuielile şi veniturile
bugetelor proprii ale comunelor municipiului Chișinău se pot acorda împrumuturi temporare din
fondurile de tezaur constituite potrivit legii. Dreptul de a aproba astfel de împrumuturi îl au
consiliile locale şi Consiliul General al Municipiului Chisinau, cu avizul prealabil al direcţiilor
generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat. Aceste împrumuturi se prevăd a fi
rambursate până la 31 decembrie a fiecărui exerciţiu bugetar. Curtea de Conturi şi Ministerul
Finanţelor verifica formarea şi utilizarea fondului de tezaur. În cazuri excepţionale, în care
împrumuturile nu au fost rambursate până la finele anului datorită lipsei de disponibilităţi bugetare,
acestea se prevăd la rambursare în bugetele anilor următori. O a treia legătură, de sens invers, o
reprezintă preluarea la sfârşitul anului a disponibilităţilor băneşti din conturile administrativ
teritoriale la bugetul de stat, în limita transferurilor acordate. O a patra legătură se realizează prin
împărţirea veniturilor cuvenite din unele impozite între bugetele locale şi bugetul central, punând la
dispoziţia autorităţilor locale o sursă de venituri previzibile.

18
 Concluzii

Administraţiile locale joacă un rol important în finanţele publice şi, în măsura în care sunt
independente din punct de vedere politic si răspunzătoare din punct de vedere financiar, furnizează
o bază pentru ca sistemele de piaţă democratice sa aibă o mai mare şansă de succes. Administraţiile
locale au multe probleme în ce priveşte perceperea impozitelor,scopurile cheltuielilor lor şi
metodele de administrare şi de promovare a dezvoltării economice.

Bugetele locale se constituie în principal din venituri realizate pe plan local şi venituri primite de
la nivel central. În afară de acestea o altă sursă importantă care poate creşte venitul realizat pe plan
local o reprezintă împrumuturile.

Veniturile proprii sunt veniturile pe care autorităţile le realizează pe plan local. Nivelul şi sursele
acestor venituri sunt controlate, decise de către autorităţile locale, în limitele legale prevăzute. În
Republica Moldova principalele acte normative care reglementează veniturile proprii sunt Legea
finanţelor publice locale şi Legea privind impozitele şi taxele locale. Un alt aspect care defineşte
veniturile proprii este acela că autorităţile locale au în general libertate în privinţa modului în care
sunt cheltuite.

În perioada 2017-2019 s-au realizat venituri prin clasificarea funcțională după următorii indici:
cele mai mari valori revin veniturilor din acțiunile generale, care în 2019 reprezentau 10 395 628
lei, aceasta avînd cea mai mare pondere în totalul veniturilor pe parcursul acestor ani. În anul 2018
se cunoaște o creștere nesemnificativă fiind reprezentate în valoare de 11 897 000 lei. Pentru anul
2017 s-au încasat la buget venituri în sumă de 5 799 440 lei- cea mai mica valoare dintre acești ani.
Cea mai mare pondere o au veniturile din acțiuni generale, urmate de veniturile din impozite. Din
această clasă fac parte impozitele pe venit, pe poziția a doua stau veniturile din impozite pe
proprietate pe tot parcusul acestor 3 ani. Din donații și subvenții de la bugetul de stat se
înregistrează cele mai mici venituri, acestea fiind de cîteva procente.
19
 Autorităţile locale ar trebui să fie preocupate în primul rând de găsirea unor soluţii de
suplimentare a veniturilor pe plan local şi abia apoi de obţinere unor fonduri sporite de la nivel
central.

Fiecare activitate a administraţiei locale înseamnă în cele din urmă bani, iar singurul element
comun, bugetul, cuprinde toate aceste informaţii

Bibliografie selectivă

Tratate, cursuri, teze de doctorat

1. Aurel Negucioiu, Economie politică, Vol.2, Editura Gheorghe Bariţiu,1998;

2. Beju, Viorel, Metode şi tehnici fiscale, Ed. Dimitrie Cantemir, Tg. Mures, 2002
3. Popescu, Gh., Popescu, V. A., Popescu, C. R., Contabilitatea conforma cu Directivele
Europene, Editura Gestiunea, Bucuresti, 2006.
4. Roman Constantin, Gestiunea financiară a instituţiilor publice, Editura Economică,
Bucureşti, 2000;

Acte normative:

1. Legea bugetului de stat pe anul 2009 ;

2. Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata în Monitorul Oficial nr. 454 din 18.06.2015;
3. Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile
ulterioare;

Site-uri web:

1. www.monitorfiscal.md
2. www.Colonita.eu
3. https://www.mf.gov.md/ro
4. http://localbudgets.viitorul.org/

20
ANEXE

21
 Anexa 1

Structura veniturilor prin clasificarea funcțională anii 2019,2018 și 2017

22
 Anexa 2

Venituri locale din transferuri,2019

23
 Anexa 3

Venituri din transferuri, 2018

24
 Anexa 4

Venituri din transferuri, 2017

25
 Anexa 5

Venituri din impozite și taxe a APL Colonița, 2019

26
27
 Anexa 6

Venituri din impozite și taxe 2018

28
29
 Anexa 7

Venituri din impozite și taxe, 2017

30
 Anexa 8

Bugetul public al satului Colonița pentru anul 2018, lectura II

31
32
33
34
 Anexa 9

Bugetul public al satului Colonița pentru anul 2017, lectura II

35
36
37