Resurse Atrase

DECLARAŢIA
pe propria răspundere
Subsemnatul (a) ___________________________________________________________

absolvent al Facultăţii_______________________ a Academiei de Studii Economice din
Moldova, specializarea___________________________________________________________
declar pe propria răspundere că teza de licenţă pe tema__________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
a fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de
învăţământ superior din ţară sau din străinătate.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din internet sunt indicate cu
respectarea regulilor de evitare a plagiatului.
- Fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinând
referinţa precisă a sursei;
- Redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;
- Rezumare ideilor altor autori conţine referinţă precisă a originalului.
________________________________
Numele Prenumele
________________________________
Semnătura
2
Lista abrevierilor
BC - Bancă Comercială
BERD - Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare
BNM - Banca Națională a Moldovei
CBD - Certificat Bancar de Depozit
CBN - Certificat al Băncii Naționale
HV - Hîrtii de Valoare
HVS - Hîrtii de Valoare de Stat
IFC - International Finance Corporation
MMDA - Money Market Deposit Account (cont depozitar al pieței monetare)
SA - Societate pe Acțiuni
SAPI - Sistem de Plăți Automate
SIC - Sistem de Înscrieri în Conturi
SIRF - Standarde Internaționale de Raportare Financiară
VMS - Valori Mobiliare de Stat
CUPRINS
3
INTRODUCERE...........................................................................................................................
5
Capitolul I. REPERE TEORETICE PRIVIND RESURSELE BANCARE ȘI

MODALITĂȚILE DE ATRAGERE A ACESTORA
1.1. Conceptul, rolul și locul resurselor atrase în cadrul resurselor bancare.......... 7
1.2. Particularitățile și metodele de atragere a resurselor în bancă......................... 11
Capitolul II. DIVERSIFICAREA METODELOR DE ATRAGERE A RESURSELOR

FINANCIARE – IMPERATIV AL BĂNCILOR COMERCIALE
AUTOHTONE
2.1. Prevederi privind formarea resurselor financiare conform legislației

bancare autohtone................................................................................................. 27
2.1. Cercetarea practicii bancare naționale privind atragerea resurselor

depozitare.............................................................................................................. 34
2.3. Specificul atragerii resurselor nedepozitare în sistemul bancar autohton...... 43
Capitolul III. ANALIZA METODELOR DE ATRAGERE A RESURSELOR LA B.C.

”VICTORIABANK” S.A.
3.1. Analiza structurii resurselor financiare ale B.C. ”Victoriabank” S.A............. 49
3.2. Estimarea metodelor de atragere a resurselor financiare la B.C.

”Victoriabank” S.A............................................................................................... 54
3.3. Particularitățile politicii de depozit a B.C. ”Victoriabank” S.A....................... 63
ÎNCHEIERE............................................................................................................................. 69
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................72
ANEXE...................................................................................................................................... 75
INTRODUCERE
4
Actualitatea temei. Întreaga activitate a băncii comerciale gravitează în jurul ,,resurselor
financiare”, generic denumite ,,bani”. Astfel, importanţa formării şi gestiunii resurselor
financiare constituie imperativul activităţii bancare. Capitalul bancar joacă un rol important
începînd cu constituirea băncii şi continuînd cu perioada de funcţionare pînă la lichidare. El este
un element indispensabil activităţii bancare, deoarece permite unei bănci sa funcţioneze ca atare
prin finanţarea care i-o asigură. Pentru a-şi desfăşura activitatea de creditare, de efectuare de
plasamente pe piaţa interbancară şi pentru a presta diverse servicii şi de a pune la dispoziţia
populaţiei produse bancare diverse, băncile sunt condiţionate de constituirea de resurse, a căror
structură şi maturitate influenţează în fapt buna funcţionare a societăţilor bancare.
Dezvoltarea continuă a societății atrage după sine și necesitatea apelării tot mai frecvente
la serviciile instituțiilor bancare, fapt care condiționează creșterea importanței acestora, respectiv,
din aceste considerente tot mai des băncile trebuie să apeleze la resurse din exterior pentru a face
față cererii, și totodată apare necesitatea diversificării metodelor de atragere a resurselor în
bancă.
Scopul cercetării constă în studierea particularităților și modalităților de atragere a
resurselor bancare, deoarece capitalul bancar este componenta principală asupra căreia
acționează managementul bancar, prin intermediul funcțiilor îndeplinite, pentru ca banca să-ți
poată desfășura activitatea.
Pentru atingerea scopului cercetării au fost trasate următoarele obiective:
- cercetarea esenţei şi particularităţilor resurselor atrase ale băncilor;
- analiza legislației bancare cu privire la formarea resurselor financiare;
- cercetarea practicii bancare naționale privind atragerea resurselor depozitare și
nedepozitare;
- analiza structurii resurselor financiare a băncii comerciale Victoriabank S.A.;
- estimarea metodelor de atragere a resurselor financiare și studierea particularităților
politicii de depozit a B.C. Victoriabank S.A.
Obiectul cercetării îl costituie sistemul bancar autohton, în special, băncile comerciale și
B.C. ”Victoriabank” S.A.
Subiectul cercetării îl constituie diversificarea metodelor de atragere a resurselor în
bancă.
5
Baza teoretico-metodologică o constituie cercetările realizate în domeniul respectiv de
către Stoica M., Basno C., Dardac N., Grigoriță C., Ilie M., Dedu V., Mihai T., Cocriș V., Dănilă
N., Boariu Angela, etc.
Baza informaţională rezultă din sursele de date oferite de Banca Națională a Moldovei,
B.C. ”Victoriabank” S.A., celelalte bănci comerciale, etc. studiate şi analizate în cadrul elaborării
tezei de licență.
Structura lucrării se prezintă în corespundere cu obiectivele stabilite şi ordinea de
înfăptuire a cercetării. Astfel, teza de licenţă cuprinde: introducere, trei capitole, concluzii şi
recomandări, bibliografie şi anexe.
În Introducere este prezentată actualitatea temei de cercetare, sunt precizate scopul şi
sarcinile studiului, obiectul cercetării, baza teoretico-metodologică şi cea informaţională utilizate
în realizarea temei.
În Capitolul I “Repere teoretice privind resursele bancare și modalitățile de atragere a
acestora” se analizează conceptul, rolul și locul resurselor atrase în sistemul bancar, esenţa şi
particularităţile metodelor de atragere a resurselor. În cadrul capitolului se analizează de
asemenea tipologia acestora şi se caracterizează modalitățile de atragere a resurselor în băncile
din sistemul bancar autohton.
Capitolul II ,, Diversificarea metodelor de atragere a resurselor financiare – imperativ
al băncilor comerciale autohtone” – conține o analiză a legislației bancare(regulamente,
instrucțiuni) privind formarea resurselor financiare, deasemenea se cercetează practica băncilor
autohtone privind atragerea resurselor depozitare, deasemenea și specificul atragerii resurselor
nedepozitare(atrase de pe piața interbancară, de pe piața de capital, de pe piața eurovalutelor).
În capitolul III „ Analiza metodelor de atragere a resurselor la B.C. ”Victoriabank”
S.A.” se analizează structura și dinamica resurselor atrase, depozitare și nedepozitare ale băncii,
metodele utilizate de bancă pentru atragere. Într-un subcapitol este analizată politica de depozit
promovată de B.C. ”Victoriabank” S.A.
În Încheiere se pune accentul pe sintetizarea principalelor rezultate desprinse din
cercetarea realizată şi se propun recomandări privind optimizarea metodelor de atragere a
resurselor în bancă.
În Bibliografie sînt prezentate sursele de informare utilizate pentru elaborarea lucrării,
acte normative, lucrări științifice, surse statistice, fiind în total 44 la număr.
Anexele, patru la număr, sînt prezentate la sfîrșitul tezei și prezintă informația detaliată a
anumitor momente meționate în prezenta lucrare.
6
Capitolul I. REPERE TEORETICE PRIVIND RESURSELE BANCARE ŞI
MODALITĂŢILE DE ATRAGERE A ACESTORA
1.1. Conceptul, rolul şi locul resurselor atrase în cadrul resurselor bancare
Capitalul bancar joacă un rol important începînd cu constituirea băncii şi continuînd cu

perioada de funcţionare pînă la lichidare. Capitalul bancar se referă, deci, la fondurile pe care o
bancă le poate utiliza pentru finanţarea unor operaţiuni pe termen nelimitat. El este un element
indispensabil activităţii bancare, deoarece permite unei bănci sa funcţioneze ca atare prin
finanţarea care i-o asigură. Resursele băncilor sunt constituite din resurse proprii şi resurse
atrase.
Resursele proprii ale băncii comerciale sunt constituite din capitalul subscris de acţionari
şi din beneficiile distribuite şi înglobate în diferite fonduri de rezervă sau de risc. Deţinerea
capitalului propriu contribuie în mare măsură la asigurarea stabilităţii băncii şi a eficienţei
activităţii ei.
Capitalul propriu indeplineşte trei funcţii esenţiale: de protecţie, operativă şi de
reglementare1.
a.Funcţia de protecţie înseamnă protecţia deponenţilor şi a creditorilor băncii. În caz de
falimentare a băncii, din acest fond se achită toate obligaţiunile faţă de deponenţi şi creditori, se
menţine solvabilitatea pe parcursul activităţii băncii indiferent de apariţia unor cheltuieli
neprevăzute. Aceasta este funcţia de bază a capitalului statutar.
b. Funcţia operativă rezidă în asigurarea băncii cu mijloace financiare, constituie
baza activităţii bancare. Resursele fundamentale pentru efectuarea operaţiunilor active sunt
resursele atrase.
c.Funcţia de reglementare a capitalului propriu se raportează neapărat şi la interesul
populaţiei şi al altor clienţi ai băncii pentru o funcţionare cu succes a băncii, la legile şi normele
în vigoare care îi permit Băncii Naţionale a Moldovei de a efectua controlul asupra activităţii
băncilor comerciale.
Capitalul propriu al băncii este constituit din:
Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite de la acţionari în contul
achitarii acţiunilor şi va fi egal cu produsul valorii nominale a acţiunilor plasate şi numărul
acestora.
1
STOICA, Maricica. Management bancar. Bucureşti: Editura Economică, 1999, p.45.
7
Surplusul de capital este format din contul diferenţei de preţuri în urma plasării acţiunilor
şi a valorii nominale atît la prima emisiune, cît şi la celelalte emisiuni suplimentare.
Profitul nerepartizat reprezintă profitul acumulat pe parcursul anului de gestiune după
impozitare şi plata dividendelor. La sfirşitul anului de gestiune, repartizarea profitului se va
aproba prin majoritatea voturilor Adunării Generale a Acţionarilor. Profitul poate fi distribuit în
scopul lărgirii reţelei bancare prin deschiderea de filiale, reprezentanţe; pentru achitarea
dividendelor acţionarilor ce deţin acţiuni ordinare; ca investiţii în noi tehnologii bancare; pentru
extinderea operaţiunilor şi serviciilor bancare etc.
Fondurile proprii de rezervă ale băncii sunt de mai multe tipuri: fond de rezervă, fondul
de risc, fondul de reevaluare a mijloacelor fixe, fondul de stimulare economico-materială şi alte
fonduri cu destinaţie specială. Fondurile proprii au ca obiectiv asigurarea solvabilităţii,
lichidităţii şi protejării împotriva riscului de credit şi a ratei dobînzii, riscului valutar şi a altor
riscuri.
Resursele atrase reprezintă partea cea mai atractivă a băncii, deoarece banca poate face
investiţii în economie, resursele proprii deţinînd o pondere neînsemnată în investiţiile băncii.
Reieşind din funcţia de intermediere financiară băncile comerciale nu pot să-şi desfăşoare
activitatea de creditare fără a atrage resurse financiare de la populaţie şi agenţi economici
(firme, alte bănci comerciale, banca centrală).
Deosebirea esenţială dintre o bancă şi alte afaceri este aceea că banca realizează venituri
într-o proporţie foarte mare din întrebuinţarea banilor altor entităţi (populaţie, agenţi economici
etc.), în calitatea sa de intermediar financiar (figura 1.1.). Cu alte cuvinte, fondurile sale proprii
reprezintă, în general, o proporţie foarte mică din totalul resurselor pe care le administrează.
Banca
Credite Depozite
Sursa: elaborat de autor în baza GRIGORIȚĂ, Cornelia. Activitate bancară. Ed. a II-a, revăzută şi
completată. Chișinău: Cartier, 2004, p. 59-61.
Figura 1.1. Schema circuitului resurselor bancare
Banca atrage resursele disponibile pe piaţa financiară şi le utilizează în principal la

acordarea de credite, plasarea în titluri (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, etc.) sau
8
constituirea de depozite la alte bănci. Constituirea resurselor presupune costuri pentru băncile
comerciale, materializate în dobînzile plătite la depozitele şi împrumuturile atrase2.
Principalele operaţiuni privind formarea resurselor la dispoziţia băncilor comerciale
sunt3:
- atragerea de depozite pe diferite maturităţi de la persoane fizice şi juridice;
- împrumuturi primite de la clientela bancară şi nebancară;
- constituirea capitalului social şi a fondurilor proprii.
Banca atrage resursele disponibile pe piaţa financiară şi le utilizează în principal la
acordarea de credite, plasarea în titluri (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie etc.) sau
constituirea de depozite la alte bănci. Constituirea resurselor presupune costuri pentru băncile
comerciale, materializate în dobînzile plătite la depozitele şi împrumuturile atrase.
Resursele atrase reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti, ce necesită rambursare,
utilizate de către bancă pentru realizarea operaţiunilor sale active. Operaţiunile bancare se
bazează, în principiu, pe resursele atrase, fapt pentru care băncile oferă clienţilor lor o gamă largă
de instrumente de economisire în funcţie de:
- perioada de constituire a depozitelor;
- concurenţa existentă pe piaţa interbancară;
- structura şi veniturile populaţiei;
- factorii economici.
Resursele atrase reprezintă disponibilităţi în lei şi în valută, aflate în conturile curente sau
în conturile de depozit ale clienţilor, astfel, toate disponibilităţile clienţilor aflate în aceste conturi
la bănci intră în categoria depozitelor. Totodată, banca se poate împrumuta pe piaţa interbancară,
la Banca Centrală sau pe piaţa de capital sub formă de plasamente de obligaţiuni, cambii bancare
sau certificate de depozit. Şi acestea sunt resurse atrase, idem depozitelor, mobilizate de către
bancă pentru a finanţa plasamentele sale sub formă de credite sau investiţii în valori mobiliare,
emise de terţi.
Prin intermediul lor banca îşi finanţează activitatea băncii, resursele atrase stau la baza
exercitării funcţiei principale a băncii şi anume atragerea depozitelor şi prin intermediul lor se
formează imaginea băncii (figura 1.2.).
2
BASNO, Cezar; DARDAC, Nicolae. Management bancar. Bucureşti: Editura Economică, 2000, p.37.
3
GRIGORIȚĂ, Cezar. Activitate bancară. Chişinău: Editura Cartier, 2005, p.67.
9
Stau la baza exercitării funcţiei principale a
băncii şi anume atragerea depozitelor
Finanţează activitatea
Formează imaginea băncii
băncii
Resurse atrase
Figura 1.2. Rolul resurselor atrase
Mijloacele atrase ale băncii acoperă 90 la sută din necesităţile totale de resurse băneşti
pentru efectuarea operaţiunilor active. Rolul mijloacelor atrase constă în mobilizarea
disponibilităților persoanelor fizice şi juridice, care sunt temporar disponibile pe piaţa resurselor
creditare. Prin intermediul lor băncile satisfac necesităţile economiei în mijloacele circulante
suplimentare, contribuie la transformarea banilor la capital şi asigură necesităţile în resurse
creditare. În suma totală a resurselor bancare, resursele atrase ocupă loc preponderent. În diferite
bănci ponderea lor constituie 70 la sută şi mai mult.
În practica bancară internaţională toate resursele atrase se împart în 2 grupe mari în
dependenţă de metoda acumulării sau atragerii:
- resurse depozitare;
- resurse nedepozitare.
Partea majoritară a resurselor atrase a băncilor constituie depozitele. Ele reprezintă
mijloacele băneşti depuse la bancă de persoanele fizice și juridice şi utilizate în dependenţă de
regimul contului în care au fost depuse şi legislaţia în vigoare.
Conform Legii instituţiilor financiare4, depozit constituie o sumă de bani depusă care:
- urmează să fie rambursată fie la vedere, fie la termen, cu sau fără dobîndă ori cu orice
alt beneficiu, fie în condiţiile convenite în comun de către deponent (persoana care depune banii)
sau de împuternicitul acestuia şi de depozitar (persoana care acceptă banii spre păstrare);
- nu se raportă la datorii subordonate la dreptul de proprietate ori la servicii, inclusiv la
serviciile de asigurare;
- este atestată sau nu de orice evidenţă scrisă ori de orice chitanţă, certificat, notă sau
de un alt document al depozitarului.
4
Legea instituţiilor financiare: nr. 550-XIII din 21.07.95. În: Monitorul Oficial al R.Moldova. 1996, nr. 1-2.
10
Resursele nondepozit reprezintă resursele pe care banca le obţine sub formă de
împrumuturi sau din vînzarea creanţelor proprii pe piaţa monetară sau cea a capitalului ( alte
împrumuturi, credite, preluate de bancă de la Banca Centrală, alte bănci, organizaţii
internaţionale precum şi mijloace băneşti colectate prin emisiunea certificatelor de depozit şi a
obligaţiunilor).
Mijloacele atrase nedepozitare sunt mijloacele atrase de bancă prin intermediul
împrumuturilor sau realizarea creanţelor sale pe piaţă.
Diferenţa între resursele depozitare şi nedepozitare este următoarea (figura 1.3.):
- resursele nedepozitare au un caracter depersonalizat, nu sunt legate de un anumit client
al băncii şi sunt procurate pe piaţă în baza concurenţială;
- iniţiativa atragerii lor aparţine băncii (resurse nedepozitare).
Resurse depozitare Resurse nedepozitare
caracter personal; Caracter impersonal;

procurate pe piaţă;
iniţiativa clientului;
atrase din iniţiativa băncii;
operaţiuni angro.
operaţiuni cu amănuntul;
Figura 1.3. Diferenţa dintre resursele depozitare şi nedepozitare
În majoritatea cazurilor resursele atrase nedepozitare sunt în special folosite de băncile

mari. Procurarea resurselor în sume mai mari sunt considerate operaţiuni en-gross şi de regulă,
resursele nondepozit sunt de valori mari, din care cauză sunt considerate operaţiuni cu ridicata.
1.2. Particularităţile şi metodele de atragere a resurselor în bancă
Întreaga activitate a băncii comerciale gravitează în jurul ,,resurselor financiare”, generic

denumite ,,bani”. Astfel, importanţa formării şi gestiunii resurselor financiare constituie
imperativul activităţii bancare. În practica bancară se disting trei modalităţii de formare și de
atragere a resurselor bancare, care se deosebesc prin principiile pe care se bazează şi prin
11
specificul activităţilor inerente. Astfel, banca comercială în vederea atragerii resurselor din
cadrul economiei poate recurge la: atragerea resurselor sub forma depozitelor bancare,
procurarea de pe piaţa de capital şi procurarea de pe piaţa interbancară (figura 1.4.).
Resursele atrase de
bănca comercială
Atrase sub forma Procurarea de pe piaţa Procurate pe piaţa

depozitelor de capital interbancară
Sursa: elaborat de autor în baza GRIGORIȚĂ, Cornelia. Activitate bancară. Ed. a II-a, revăzută şi completată.
Chișinău: Cartier, 2004, p. 62-64.
Figura 1.4. Modalităţi de atragere a resurselor bancare
Atragerea resurselor sub formă de depozit. Constituirea şi utilizarea depozitelor bancare

este principala funcţie a băncilor în general și a celor de depozit, în special. Depozitele bancare
reprezintă principala formă de mobilizare a capitalurilor şi economii temporar disponibile.
Depozitele reprezintă cuantumul major al resurselor atrase ale băncii care sunt atrase de ea
cu obligaţia de a le rambursa în anumite condiţii de termen şi plată.
Depozitul prezintă mijloace băneşti sau hîrtii de valoare depuse la banca pentru păstrarea
care pot fi utilizate pentru efectuarea decontărilor prin virament sau pot fi primiţi în numerar.
Prin depozit de înţelege „o sumă de bani încredinţată băncii în următoarele condiţii:
- să fie rambursată în totalitate, cu sau fără dobîndă sau cu orice alte facilităţi, la cerere ori
la termen convenit de către deponent cu depozitarul;
- să nu se refere la transmiterea de proprietăţi, la furnizarea de servicii sau
acordarea de garanţii”5.
Depozitele se clasifică după următoarele criterii:
1) În funcție de termenul de scadenţă:
a) depozite la termen care pot fi:
- depozitele de economii – care se caracterizează prin sumă de depunere şi termen
standardizat, deponentul fiind o persoană fizică;
- depozite la termen clasice – care se caracterizează prin termen şi volum de depunere
individualizat şi persoana deponentă este o persoană juridică;
b) depozitele la vedere care pot fi:
5
ILIE, Mihai. Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare. Bucureşti: Editura Expert, 2003, p.58.
12
- la vedere de economii – sunt utilizate de persoanele care doresc să economisească,
dar totodată să-ţi păstreze lichiditatea economiilor sale;
- depozitele curente – sunt utilizate pentru acumularea de mijloace;
- depozite sub formă de conturi de decontare.
În comparaţie cu depozitele la termen în cadrul depozitelor la vedere nu este necesar
anunţul prealabil al băncii pentru extragerea sumei, dobînda fiind mai mică sau lipsind.
2) După persoana deponentului deosebim:
- depozitele persoanelor fizice;
- depozitele persoanelor juridice, inclusiv alte bănci;
- depozitele statului.
3) În dependență de costul depozitului deosebim:
- depozite plătibile care pot fi achitate prin dobîndă declarată sau nominativă;
- depozite achitate prin dobîndă ascunsă(tombole);
- depozite gratuite – neachitate de bancă(prin conturile de decontare).
Relaţia dintre bancă şi client sunt oformate ca conturi bancare. Conturile pot fi: de
depozit (la termen, curente); de decontare; provizorii(de acumulare); de credit.
Atragerea depunerilor reprezintă principala componentă a depozitelor bancare formate la
dispoziţia băncilor comerciale. În general, băncile comerciale constituie trei categorii de
depozite:la vedere, la termen, prin cont curent.
Depozite la vedere – sumele băneşti depuse la bancă pentru păstrare care pot retrase de
deponent în orice moment. Ele reprezintă partea majoritară a total depozitelor. Posesorii
conturilor depozitelor la vedere pot fi atît persoane fizice cît şi cele juridice. Mijloacele depuse
în aceste conturi pot fi folosite pentru diferite necesităţi şi pentru acumulări. Depozite la vedere
sunt reprezentate de diferite conturi: deţinătorii acestor conturi pot primi bani în numerar în orice
moment prin eliberarea documentelor de plată sau de decontări.
În practica bancară la categoria conturilor la vedere se referă6:
a) mijloacele băneşti depuse în conturile curente și conturile de decontări ale
întreprinderilor de stat, societăţilor pe acţiuni şi altor structuri economice;
b) mijloacele fondurilor cu diferite destinaţii în perioada consumării lor;
c) mijloace aflate în decontări;
d) mijloacele bugetelor locale aflate în conturile bugetelor locale;
e) soldurile de mijloace băneşti în conturile corespondente deschise la alte bănci.
6
DEDU, Vasile; ENCIU, Adrian. Contabilitate bancară. Bucureşti: Editura Economică, 2001, p. 88.
13
Avantajul depozitelor la vedere constă în lichiditatea lor înaltă. Mijloacele băneşti sunt
depuse la aceste conturi şi ridicate de pe ele pe măsura înfăptuirii operaţiunilor gospodăreşti şi
altor operaţiuni care sunt exprimate în valoarea bănească în aceste conturi7.
Neajunsul acestor conturi este lipsa dobînzii sau dobînda e foarte mică. Persoana fizică
sau juridică poate ridica suma din acest cont la orice moment cauzînd unele dificultăţi băncii.
Mijloacele băneşti din conturile depozitelor la vedere nu pot fi investite în credite de lungă
durată.
Particularităţile conturilor depozitelor la vedere sunt:
a) depunerea şi retragerea (ridicarea) mijloacelor din cont poate fi efectuată la orice
moment fără restricţii;
b) mijloacele băneşti pot fi ridicate din cont în formă de numerar, cec sau fără numerar;
c) posesorul contului depozitului la vedere plăteşte băncii un comision pentru utilizarea
contului sub forma unei taxe lunare sau la eliberarea fiecărui cec;
d) pentru păstrarea mijloacelor băneşti în contul depozitului la vedere banca plăteşte o
dobîndă mică sau nu plăteşte deloc;
e) pentru depozitele la vedere banca trebuie să menţină rezervele obligatorii mai mari
decît pentru depozitele pe termen.
De rînd cu depozitele la vedere obişnuite în practica bancară internaţională au apărut aşa
tipuri de depozite cum:
Conturi NOW – depozite la vedere în baza cărora deţinătorul contului poate elibera
documente de plată în favoarea persoanelor terţe. Principiul de bază a utilizării acestor conturi
este combinarea lichidităţii înalte cu primirea veniturilor sub forma de dobîndă.
Particularităţile conturilor NOW:
a) se plăteşte dobînda;
b) deţinătorul contului poate se elibereze trate la purtător care sunt acceptate de bancă ca
plată prin cecuri;
c) conturile sunt deschise numai persoanelor fizice şi organizaţiilor non–profit;
d) deţinătorului contului nu i se înaintează cerinţa de a menţine un sold anumit la acest
cont.
Conturi de cecuri autentificate de bancă – conturi depozitare la vedere în care se depun
mijloace băneşti destinate pentru achitarea cecurilor confirmate.
Cecul autentificat – cecul pe care banca face însemnarea despre existenţa banilor în cont
pentru plătirea lui - cecul de decontări acceptat de bancă.
7
BASNO, Cezar; DARDAC, Nicolae. Management bancar. Bucureşti: Ed. Economică, 2002, p.85.
14
Toate conturile la vedere au 2 neajunsuri:
- neajunsul pentru deţinător – nu se plăteşte dobînda sau dobînda este foarte mică;
- neajunsul pentru banca – este necesară menţinerea rezervelor operative mai mari decît
pentru alte tipuri de depozite; este o lichiditate scurtă care nu poate fi investită pe un termen mai
îndelungat.
Depozitele pe termen şi de economii prezintă partea cea mai stabilă a resurselor
depozitare ale băncii. Depozitele pe termen sunt mijloacele băneşti depuse la bancă pentru
păstrare la un termen fix. La aşa conturi se păstrează mijloace băneşti care aduc posesorului
contului o dobîndă (fixă sau variabilă) şi nu sunt destinate pentru efectuarea decontărilor cu
persoanele terţe. O particularitate a acestor conturi sau depozite este faptul că termenul
depozitului este stabilit în contract şi de obicei sunt stabilite unele restricţii asupra ridicării
mijloacelor băneşti din acest cont înainte de termen.
Particularităţile conturilor depozitelor pe termen şi de economii:
- ele nu sunt destinate pentru efectuarea decontărilor şi în baza lor nu pot fi eliberate
cecuri;
- mijloacele băneşti depuse în aceste conturi au o viteză de circulaţie mai mică;
- nivelul maxim al dobînzii plătite în diferite perioade de timp poate fi modificat de bancă;
- există cerinţa formală de înştiinţare prealabilă privind ridicarea mijloacelor băneşti din
cont;
- norma rezervelor obligatorii pentru astfel de depozite este mai mică decît pentru
depozitele la vedere.
Spre deosebire de depozitele pe termen, depozitele de economii nu au un termen fix de
păstrare a mijloacelor băneşti depuse.
Cel mai răspîndit tip a conturilor de economii este contul de economii cu libret, care are
următoarele particularităţi:
- nu este stabilit termenul fix de păstrare a mijloacelor băneşti în cont;
- nu este necesară înştiinţarea prealabilă pentru ridicarea mijloacelor băneşti din cont;
- în cazul depunerii mijloacelor băneşti în cont sau în cazul ridicării mijloacelor băneşti
din cont deţinătorul contului prezintă libretul în care se înregistrează toate modificările efectuate
în cont;
- modificarea soldului contului de economii (depunerea sau ridicarea mijloacelor băneşti)
nu condiţionează revizuirea condiţiilor contractului.
15
În unele cazuri băncile preferă să înlocuiască libretele de economii prin extrase din cont.
Astfel de conturi cu extrase din cont de obicei sunt deschise de persoane fizice, însă uneori aşa
conturi sunt deschise şi de persoane juridice. Dobînda plătită în baza acestor conturi este mai
mică de cît dobînda depozitelor la termen.
Pentru persoane fizice conturi de economii pot fi de diferite tipuri8:
- cont de economii cu cîştig;
- cont de economii cu destinaţie specială;
- cont de economii la termen;
- cont de economii curent.
Importanţa conturilor de economii pentru bancă constă în faptul că prin intermediul lor
băncile mobilizează mijloacele băneşti disponibile ale populaţiei şi le transferă în capital
productiv.
În condiţiile concurenţei, practica bancară internaţională a generat forme noi ale
depozitelor care acordă clienţilor comodităţi suplimentare şi măresc lichiditatea mijloacelor
băneşti depuse.
De exemplu, contul ATS – cont de economii din care banca automat transferă mijloace în
contul curent al clientului, în cazul cînd în contul curent s-a creat situaţia overdraft (soldul este
mai mic decît limita minimă stabilită în contract).
O altă variantă a contului de economii de acest gen este contul cu transferarea mijloacelor
băneşti în contul curent sau contul de cecuri a clientului în baza apelului telefonic al clientului.
Contul de economii cu plăţi prioritare – posesorul unui astfel de cont dă ordin băncii de a
efectua periodic în termeni strict stabiliţi decontări în scopul onorării unor obligaţiuni a
clientului.
Printre conturile depozitare deschise agenţilor economici se includ conturi depozitare ale
pieţei monetare MMDA (money market deposit account) – cont în care se depun mijloace
băneşti pe o perioadă de cîteva zile, săptămîni, luni; cont cu dobîndă variabilă şi destul de
competitivă pentru atragerea mijloacelor băneşti a clienţilor. Apariţia acestor conturi a fost
condiţionată şi cauzată de activitatea instituţiilor financiare mari, care au început să creeze
fonduri investiţionale pentru procurarea hîrtiilor de valoare pe termen scurt cu o dobîndă mai
ridicată.
Particularităţile acestor conturi sunt:
- rata dobînzii la aceste conturi se schimbă săptămînal în dependenţă de modificarea ratei
profitabilităţii la alte instrumente ale pieţei monetare;
8
DEDU, Vasile. Management bancar. Bucureşti: Editura Sildan, 1999, p. 24.
16
- nu este stipulat termenul de păstrare a mijloacelor băneşti, banca poate cere o înştiinţare
prealabilă (ex. pînă la 7 zile) privind ridicarea mijloacelor băneşti din cont;
- aceste depozite sunt asigurate de corporaţia federală de asigurare a depozitelor;
- deţinătorul acestui cont poate efectua 6 plăţi lunar – 3 decontări prin cec şi 3 decontări
prin apel telefonic. Nu sunt stabilite restricţii în cazul ridicării mijloacelor băneşti prin poştă sau
prezentării deţinătorului la bancă.
În cadrul procurării resurselor depozitare banca este dependentă de decizia deponentului
şi nu poate conta pe suma pe care şi-a programat s-o atragă.
Procurarea resurselor de pe piaţa interbancară. În cazul necesităţilor urgente de
mijloace băneşti, banca poate apela la resurse procurate de pe piaţa interbancară, adică de la
Banca Centrală şi/sau celelalte bănci comerciale. Dacă resursele se procură de la Banca
Naţională ele se vor numi credite centralizate (figura 1.5.). Creditele centralizate au următoarele
caracteristici9:
- Sunt instrumente indirecte ale politicii monetar-creditare a statului. Banca comercială
poate avea acces la ele doar în volumul disponibil la Banca Naţională;
- Creditele centralizate influenţează asupra volumului masei monetare în economie;
- Rata dobînzii la aceste credite este cea mai mică rată de dobîndă creditoare din
economie;
- Prin acordarea creditelor centralizate BNM efectuează verificarea băncilor comerciale.
Pentru a recurge la creditele centralizate, banca comercială trebuie să dispună de active
eligibile pentru tranzacţionare şi pentru garantare, altfel spus, active care trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii10:
- să fie proprietatea băncii prezentatoare;
- să nu fie gajate sau sechestrate în favoarea unui terţ;
- să aibă o scadența ulterioară scadenţei operaţiunii efectuate;
- să aibă cupoane scadente ulterior scadenţei operaţiunii efectuate;
- să nu fie emise de banca prezentatoare.
9
MIHAI, Ilie. Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare. Bucureşti: Editura Expert, 2005, p.54.
10
COCRIȘ Vasile; CHIRLEȘAN, Dan. Managementul bancar şi analiza de risc în activitatea de creditare. Iaşi:
Editura Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, 2007, p. 49.
17
Credite centralizate
intraday structural de lombard
overnight special operaţiunile REPO
de refinanţare de licitaţie
Sursa: elaborat de autor în baza DĂNILĂ, Nicolae; ANGHEL, Lucian Claudiu; DĂNILĂ, Marius Ioan.
Managementul lichidităţii bancare. Bucureşti: Editura Economică, 2002, p. 96-98.
Figura 1.5. Tipologia creditelor centralizate
Avem mai multe tipuri de credite centralizate, după cum se prezintă în figura 1.5.
1. Credite de refinanţare:
- Termenul maxim de 20 de zile;
- Dobînda se stabileşte în mod unilateral de BNM;
- Necesită gal, HVS;
- Se eliberează doar băncilor care îndeplinesc condiţii de eligibilitate(un set de
caracteristici care o fac pe bancă bună sau rea).
2. Creditul de licitaţie care a prefigurat operaţiunile de open – market,
reprezintă principala forma de refinanțare a băncilor comerciale. Diferenţa dintre el şi creditul
anterior este că se licitează dobînda. Caracteristici ale acestui tip de credit sunt:
- Termenul 90 zile;
- Condiţii de eligibilitate;
- Dobînda exprimă costul real al banilor pe piaţă.
3. Creditul structural – presupune o linie de credite în care se stabileşte un plafon de
sumă maximă şi termen de scadenţă în cadrul căruia banca poate să se împrumute în limita
acestui plafon. Dobînda se calculează doar la suma împrumutată şi pe termenul utilizării ei.
4. Creditul de lombard: termen maxim de 5 zile; gaj, HV de calitate
înaltă; volumul creditului se stabileşte pentru fiecare bancă separat în funcţie de soldul debitor al
acestei bănci. Activele eligibile pentru cumpărare şi recumpărare conform facilităţii de lombard
sînt Valorile Mobiliare Stat(VMS) dematerializate emise de Ministerul Finanţelor în numele
Republicii Moldova pe piaţa internă în monedă naţională şi Certificatele Băncii Naţionale(CBN).
18
Băncile ce doresc să folosească facilitatea de lombard trebuie să încheie un contract
pentru facilitatea de lombard cu BNM înainte de a prezenta cererea pentru facilitatea de lombard.
Contractul pentru facilitatea de lombard poate fi anulat în orice moment la iniţiativa uneia din
părţi, cu condiţia anunţării celeilalte părţi cu 30 de zile înainte. Băncii i se va permite să
folosească facilitatea de lombard după acest anunţ cu condiţia, că data recumpărării cade înaintea
datei anulării contractului. BNM va aproba facilitatea de lombard pentru maximum cinci zile.
BNM poate stabili un termen şi mai mic pentru facilităţile de lombard sau respinge cererea
pentru facilitatea de lombard, reieşind din condiţiile pieţei monetare şi valutare. Banca Naţională
a Moldovei publică periodic în mas-media informaţia privind facilităţile de lombard acordate.
În cazul lipsei de plată la scadenţă a facilităţii de lombard, BNM are dreptul, la discreţia
sa rezonabilă, să vîndă valorile mobiliare cu scadenţele acceptabile, banca debitoare fiind
informată despre vînzarea VM printr-un aviz.
5. Operaţiunile REPO – operaţiuni de vînzare – cumpărare a HV în acelaşi timp.
Operaţiunile REPO sunt tranzacţii reversibile, destinate injectării de lichiditate, în cadrul cărora
Banca Centrală, cumpără de la instituţiile de credit active eligibile pentru tranzacţionare, cu
angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit
la data tranzacţiei. Operaţiune de vînzare a HV cu obligaţia concomitentă de a le răscumpăra în
termenul stabilit. Astfel, banca îşi pierde dreptul de posesie a HV.
Dobînda la acest împrumut se formează ca preţ de vînzare şi preţ de cumpărare a
actului. Preţul de cumpărare nu trebuie să fie mai mic ca preţul de vînzare. Preţul la care se
răscumpără HV va include şi dobînda pentru termenul de deţinere de către BNM a HV
respective. Termenul maxim este de 30 de zile în funcţie de valoarea HV11.
Operaţiunile REPO se desfășoară în două moduri: prin licitaţii şi prin negocieri directe.
Licitaţia se desfasoară în baza cererilor depuse de bănci la BNM. Cererile pentru tranzacţie se
selectează în baza dobînzii, începînd cu cea mai mare pînă la rata stabilită de Comisia de
licitaţie. Cererile se satisfac la rata REPO cerută de către bănci.
În cazul insuficienţei de mijloace băneşti în contul Loro al băncii pentru răscumpărarea
la scadenţă a VMS, acestea rămîn în posesia BNM în limita mijloacelor insuficiente. În cazul în
care banca comercială nu respectă condiţiile efectuării tranzacţiilor respective, BNM poate aplica
diferite restricţii, inclusiv lipsirea ei de dreptul de participare la operaţiunile de piaţă deschise pe
o perioadă determinată.
11
BOARIU, Angela. Politici monetare, suport curs [online]. [citat 25 martie 2011]. Disponibil:
<http://portal.feaa.uaic.ro/master/specializare/an1/BPS/polmo/Lists/Announcements/DispForm.aspx?ID=39>.
19
6. Creditul special – care se acordă de BNM unei bănci comerciale aflate în situaţia
financiară complicată în cazul în care există posibilitatea de remediere a ei. Acest credit se
acordă cînd banca comercială este în prag de falimentare. Condiţiile se stabilesc în mod
individual şi ca scop, termen, volum.
În unele cazuri, băncile ajung în situaţia de a apela la alte bănci pentru a-şi procura
fondurile de care au nevoie. Împrumuturile interbancare sunt frecvente în cazurile în care plăţile
zilnice depăşesc încasările, iar banca nu dispune de lichidităţi suficiente.
Orice bancă se poate confrunta cu momente în care constată că are un deficit de lichidităţi
şi va căuta, în primul rînd, să se finanţeze de la alte bănci.
Împrumuturi de la alte bănci comerciale reprezintă surse stabile pentru bănci, relativ
ieftine, dar accesul acestora la astfel de fonduri este condiţionat de bonitatea băncii, iar în unele
cazuri de prezentarea unor garanţii. Împrumuturile interbancare se deosebesc de depozitele
interbancare, după cum se prezintă în figura 1.6.
termen scurt termene mai lungi

Scadenţa
conform unui scadentar
valoarea depozitului plus stabilit (capital plus
Rambursar
dobânda aferentă dobânzi)
e la
scadenţă
tranzacţie încheiată pe Baza
contract/convenţie de
bază de dealing contractuală credit
presupun nu presupun
Garanţii
Sursa: elaborat de autor în baza baza ILIE, Mihai. Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare. Bucureşti:
Editura Expert, 2005, p. 60-62.
Figura 1.6. Deosebirile dintre depozitele şi împrumuturile interbancare
Creditele interbancare sunt preluate de către băncile comerciale de la alte bănci şi după
motivaţie pot fi de 2 tipuri:
- Creditele preluate pentru acoperirea necesităţilor temporare de mijloace băneşti. De
obicei sunt pe termen scurt şi ultrascurt şi inclusiv credite overnigth.
- Credite preluate pentru formarea relaţiilor de corespondenţă.
Creditele interbancare preluate pentru stabilirea relaţiilor de corespondenţă au anumite
caracteristici12:
12
DARDAC, Nicolae; BARBU, Teodora. Moneda, bănci şi politici monetare. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, 2005, p.396.
20
- Sunt asigurate de obicei sau cu HVS (dacă sunt credite autohtone) sau cu depozite
formate în banca creditoare;
- Pentru eliberarea creditului interbancar, banca creditoare va analiza atent situaţia
financiară a băncii debitoare, deoarece această operaţiune implică risc;
- Ele sunt la termen şi plătibile cu dobîndă.
Atragerea resurselor bancare de pe piaţa de capital, se poate realiza pe termen scurt,
mediu şi pentru un orizont de termen lung. Astfel, băncile pot apela la formarea resurselor
bancare, prin emisiunea cambiilor și a certificatelor de depozit şi de economii, dar pot recurge şi
la emisiunea de obligaţiuni.
Emisiunea cambiilor şi a certificatelor de depozit şi de economii. Cambia bancară este o
valoare mobiliară emisă de bancă, conţinînd obligaţia băncii de a plati o sumă anumită
prezentatorului cambiei, persoanei indicate în cambie, ori aceluia pe care ea îl va indica, dupa o
perioadă stabilită sau la cerere.
Certificatul de depozit reprezintă o adeverinţă scrisă a băncii privind depunerea
mijloacelor băneşti care acordă dreptul posesorului ei să-şi încaseze suma indicată în certificat
plus o dobîndă după un termen de scadenţă menţionat. Certificatul de depozit în comparaţie cu
contractul de depozit are lichiditate datorită caracteristicilor specifice pentru titlurile financiare
(figura 1.7.)13:
- Formalism – totalitatea drepturilor pe care le acordă HV sunt încorporate în denumirea
ei. Spre exemplu: certificatul de depozit încorporează dreptul la rambursabilitate, scadenţă şi
încasare de dobîndă.
- Literalism – toate drepturile în formalism sunt limitate de tipul HV, adică certificatul
de depozit nu acordă alte drepturi decît cele specificate cum ar fi dreptul la vot sau la garantarea
datoriei.
- Caracter autonom – toate drepturile pot fi exercitate de deţinătorul HV necondiţionat de
alţi deţinători.
- Caracter negociabil – HV pot fi cumpărate şi vîndute pe piaţă de la emisiune şi pînă la
scadenţa lor.
13
DĂNILĂ, Nicolae; ANGHEL, Lucian Claudiu; DĂNILĂ, Marius Ioan. Managementul lichidităţii bancare.
Bucureşti: Editura Economică, 2002, p.89.
21
DEPOZIT CERTIFICAT DE DEPOZIT
contract individual standardizat (valoarea, termenul, rata
2.rata dobînzii necesită deţinerea dobînzii)
pînă la scadenţă, în caz de ridicare a poate fi vîndut pînă la scadenţă, rata
banilor pînă la scadenţă deponentul dobînzii nu se modifică şi nu se pierde
riscă să piardă rata dobînzii
Sursa: elaborat de autor în baza DĂNILĂ, Nicolae; ANGHEL, Lucian Claudiu; DĂNILĂ, Marius Ioan.
Managementul lichidităţii bancare. Bucureşti: Editura Economică, 2002, p. 88-90.
Figura 1.7. Diferenţa dintre depozit şi certificat de depozit
Băncile sunt în drept să emită certificate de depozit/cambii de diferite tipuri, reieşind din
necesitatea de atragere a resurselor, condiţiile pieţei şi cerinţele investitorilor. Certificatele de
depozit emise de bănci, de valori diferite, au o gamă largă a scadenţelor şi o rată a dobînzii
bonificată în funcţie de nivelul de piaţă al ratei dobînzii. Emisiunile de certificate de depozit sunt
utilizate de către bănci în vederea atragerii unor fonduri foarte uşor de controlat, în sensul că se
cunoaşte cu destulă precizie care sunt costurile aferente atragerii de fonduri, indiferent de
evoluţia ulterioară a ratei dobînzii.
Veniturile posesorului certificatului de depozit/cambiei cu dobîndă se formează din

dobînzile calculate la valoarea nominală. Dobînda la cambiile bancare se achită la scadenţă.
Periodicitatea plăţii dobînzilor la certificatelor de depozit se stabileşte de bancă la emiterea lor şi
nu poate fi modificată ulterior. La calcularea sumei dobînzii (S) se utilizează urmatoarea
formulă:
(1.1.)
unde,
N – valoarea nominală;
T – termenul de la data emisiunii certificatului de depozit/cambiei pîna la data
răscumpărarii (numărul de zile calendaristice;
R – rata dobînzii (anuală), indicată în certificatul de depozit/cambie.
Veniturile posesorului certificatului de depozit/cambiei cu scont se formează din diferenţa

dintre valoarea nominală şi preţul de vînzare. La calcularea pretului de vînzare (P) a certificatului
de depozit/cambiei cu scont se utilizează urmatoarea formulă:
(1.2.)
22
unde,
N- valoarea nominală a certificatului de depozit/cambiei;
T – termenul de la data emisiunii certificatului de depozit/cambiei pîna la data
scadenţei certificatului de depozit/cambiei (numărul de zile calendaristice);
R – rata dobînzii (anuală).
Certificatele de depozit prezintă şi unele avantaje pentru cumpăratori:

- lichiditatea – pot fi transformate oricînd în numerar, dar pierzînd o parte din dobîndă;
- negociabilitatea – putînd fi vîndute şi cumpărate oricînd pînă la data scadenţei (dreptul
de proprietate poate fi transferat noului proprietar, acesta fiind îndreptăţit să primească întreaga
sumă la sfîrşitul perioadei care a fost convenită între bancă şi depunătorul iniţial).
În ţările cu un sistem bancar dezvoltat există o piaţă secundară foarte activă a
certificatelor de depozit, ceea ce sporeşte atractivitatea lor atît pentru clienţi cît şi pentru bancă,
care este astfel sigură că depozitul nu va fi lichidat înainte de scadenţă.
Procurarea de resurse pe termen lung prin emisiunea de obligaţiuni. Obligaţiunile
reprezintă o valoare mobiliară care certifică existenţa unui împrumut preluat de emitent în
condiţii de rambursabilitate, scadenţă şi achitarea dobînzii. Diferenţa dintre acţiuni şi obligaţiuni
se prezintă în anexa 2.
Deosebiri dintre Obligaţiuni şi Cambii/Certificate, se referă la faptul că14:
1. resursele provenite din emisiunile de certificate şi cambii se consideră resurse atrase,
iar cele provenite din urma emisiunii de obligaţiuni se consideră resurse împrumutate;
2. cambiile şi certificatele constituie obiectul pieţei monetare, pe cînd obligaţiunile sunt
obiectul pieţei de capital.
Elementele ce caracterizează obligaţiunea ca titlu financiar:
a) valoarea nominală, reprezintă suma care va fi rambursată la scadenţă de către emitent
şi care mai poate fi numită şi principal:
(1.3.)
unde:
VN - valoarea nominală
I - valoarea totală a împrumutului
N - numărul de obligaţiuni emise
b) preţul de emisiune, este stabilit de către emitent şi reprezintă preţul cu care vor fi
oferite obligaţiunile spre vînzare. Acesta poate fi egal cu valoarea nominală (ad-pari), mai mic
14
GOROBEȚ, Ilinca. Resurse atrase ale băncii. Bazele activității bancare. [online]. [citat 10 martie 2011].
Disponibil: <www.ilincagorobet.ase.md>.
23
decît valoarea nominală (sub-pari) sau poate fi mai mare decît valoarea nominală (supra-pari),
în funcţie de obiectivele emitentului şi de condiţiile concrete existente la momentul emisiunii:
Pe  VN  p
(1.4.)
unde:
Pe - preţul de emisiune
p - prima de emisiune (dacă există)
c) termenul de rambursare, este cuprins între momentul emisiunii şi momentul

răscumpărării de către emitent a obligaţiunii şi reprezintă durata de viaţă a unei obligaţiuni. În
decursul perioadei de existenţă a unei obligaţiuni se evidenţiază:
- data emisiunii, care este data la care emitentul a pus în vînzare obligaţiunile;
- data (datele) de plată, reprezentate de momentul plăţii dobînzilor aferente
obligaţiunilor;
- data maturităţii (sau data scadenţei), reprezintă data de care obligaţiunile vor fi
răscumpărate de către emitent.
- rata nominală a dobînzii, este rata anuală a dobînzii plătite de către societatea emitentă
pentru împrumutul contractat;
- cuponul de dobîndă al obligaţiunii, reprezintă modalitatea de fructificare a
plasamentului în obligaţiuni şi se stabileşte în raport de valoarea nominală a obligaţiunii:
VN  Rd
CD 
100
(1.5.)
unde:
CD - cuponul obligaţiunii
Rd - rata nominală a dobînzii
Se disting următoarele criterii de clasificare a obligaţiunilor15:

În funcţie de dobîndă:
- Cu cupon „0” – emise de către stat, au termen de scadenţă nu mai mare de 1 an;
- Cu cupon, care pot fi clasice (dobînda invariabilă indiferent de durata vieţii) şi variabile
care pot fi participative (permit să participe la împărţirea profitului) şi indexate (emise de către
stat şi dobînda este conform indicatorilor macroeconomici).
După termenul de scadenţă:
15
ILIE, Mihai. Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare. Bucureşti: Editura Expert, 2003, p.43.
24
- Obligaţiuni cu termen fixat, care poate fi mic (mai mic decît 1 an), mediu (1-3ani),
mare (mai mare ca 3 ani).
- Obligaţiuni cu termen nefixat, care pot fi: revocabile (emitentul are dreptul să
răscumpere obligaţiunea înainte de termenul de scadenţă) şi perpetue (nu au termen de scadenţă,
sunt garantate de stat de aceea este o avere care aduce dobîndă din an în an şi sunt transmise ca
moştenire).
În funcţie de rambursabilitate:
1. Obligațiune necondiţionată:
- printr-o singură tranşă de scadenţă;
- tranşe egale pe durata de viaţă;
- prin anuităţi egale.
2. Obligațiune condiţionată:
- Convertibile, permit deţinătorului de a cere convertibilitatea obligaţiunilor în acţiuni şi
pot fi: simple(24 luni) schimbabile (în momentul emisiunii, după momentul emisiunii);
- cu cupon de opţiuni ataşat ce permite cumpărarea unei acţiuni.
O modalitate de atragere a resurselor sint și împrumuturile pe piața eurovalutelor 16.
Această piață își are originea la începutul anilor ’50, cînd cîteva evenimente economice și
monetare, legate de creșterea schimburilor economice internaționale și de unele restricții impuse
de autoritățile monetare din S.U.A. în privința ieșirilor de dolari pe piața mondială, au impus
declanșarea unei emisiuni de monede naționale în afara economiilor de origine. Acest mecanism de
emisiune a început cu dolarul, el fiind la acea dată singura monedă acceptată în circuitul
internațional. Formarea de depozite în valută (după dolar au urmat și celelalte monede naționale
devenite între timp convertibile) la o bancă comercială și solicitarea de dobîndă de depozit tot în
monedă străină au reprezentat condiția și imboldul pentru mecanismul de emisiune, mecanism
similar cu cel practicat pe piața internă de către băncile comerciale atunci când fructifica
depozitele prin acordarea de credite în moneda de cont.
În anii ’60 tehnica bancară americană a pus în circulație un instrument negociabil (ce
putea fi vîndut și în afara S.U.A.) care confirma existenta unui depozit în dolari la una din băncile
comerciale americane. Acest instrument, numit certificat de depozit, circula și pe plan extern, fără
ca depozitul efectiv sa părăsească banca la care el s-a format inițial. După fiecare vînzare de către
deținătorul certificatului, se consemna la banca americana noul proprietar al certificatului.
Certificatul de depozit ajuns la o bancă comercială europeană se comportă ca o bază monetară
16
Formarea semnelor bănești [online]. [citat 03 aprilie 2011]. Disponibil:
<http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/management_si_marketing/comunicarea_financiara/cap11
.pdf>.
25
veritabilă, permițînd băncii respective să acorde credite și, prin acest mecanism, să emită
eurodolari, ca bani de cont. În același timp, depozitul rămas în S.U.A. putea fi folosit pentru
acordarea de credite pe piața americană, mărind emisiunea internă de dolari, bani de cont.
După mai multe emisiuni succesive, masa monetară în eurodolari creștea, înregistrîndu-se
astfel un coeficient de multiplicare (k) al depozitelor inițiale de:
(1.6.)
unde:
k - coeficientul de multiplicare
MM (EUSD) - masa monetară în eurodolari
D - depozitul inițial
Efectul de multiplicare continuă atît timp cît nu se ajunge la scadența creditelor acordate
sau sumele respective se utilizează în afara țării de origine a monedei. În mod efectiv, pe piața
eurovalutelor se atinge un coeficient de multiplicare k =4, dovedind un randament suficient de
mare în obținerea de mijloace bănești pentru comunicarea economică internațională prin bani.
În concluzie, putem menţiona că pentru a-şi desfăşura activitatea de creditare, de
efectuare de plasamente pe piaţa interbancară şi pentru a presta diverse servicii şi de a pune la
dispoziţia populaţiei produse bancare diverse, băncile sunt condiţionate de constituirea de resurse,
a căror structură şi maturitate influenţează în fapt buna funcţionare a societăţilor bancare.
Capitalul bancar are un rol important, începînd de la constituirea băncii şi continuînd cu
perioada de funcţionare, pînă la lichidarea acesteia, capitalul bancar devenind în prezent
componenta financiară esenţială asupra căreia acţionează managementul bancar, prin intermediul
funcţiilor pe care le îndeplineşte: absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine încrederea,
astfel că, în condiţii de stres, banca să-şi poată continua activitatea; serveşte la achiziţionarea de
clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii; serveşte ca o limită impusă pentru
expansiunea nejustificată a activelor. Băncile recurg la recreditări şi refinanţări în funcţie de
interesele acestora de a obţine disponibilităţi şi în scopul acestui demers este valorificarea mai
bună a portofoliului de efecte comerciale.
26
Capitolul II. DIVERSIFICAREA METODELOR DE ATRAGERE A
RESURSELOR FINANCIARE – IMPERATIV AL BĂNCILOR
COMERCIALE AUTOHTONE
2.1. Prevederi privind formarea resurselor financiare conform legislaţiei

bancare autohtone
Legislaţia bancară autohtonă, prin intermediul regulamentelor: Regulamentul BNM cu

privire la condiţiile, modul de emisiune şi circulaţie a certificatelor bancare de depozit şi a
cambiilor bancare, Regulamentul BNM cu privire la acordarea de către Banca Naţională a
Moldovei a creditelor overnight, Regulamentul BNM cu privire la desfăşurarea licitaţiilor de
refinanţare, Regulamentul BNM cu privire la folosirea facilităţii de lombard între Banca
Naţională a Moldovei şi băncile comerciale, Regulamentul BNM cu privire la operaţiunile de
piaţă deschisă ale Băncii Naţionale a Moldovei, Regulamentul BNM privind modul de efectuare
de către bănci a operaţiunilor cu cambii , reglementează modalităţile şi procedura, cu referire la
atragerea resurselor de către băncile autohtone şi crearea lichidităţilor acestora.
Regulamentul privind facilităţile permanente de creditare acordate băncilor de către
Banca Naţională a Moldovei,17 prezintă condiţii de funcţionare a facilităţilor permanente de
creditare acordate băncilor de către Banca Naţională a Moldovei. Astfel, băncile comerciale
autohtone, pot beneficia de credite intraday/overnight în condiţiile stabilite de BNM reeşind din
scopurile politicii monetare a BNM. În acest context, BNM poate stabili limita creditelor
intraday/overnight, inclusiv pentru fiecare bancă. Creditele intraday şi overnight se acordă în
volumul maxim de VM rezervate de către bancă pentru gajare BNM, prin transferarea din contul
nr. I în contul nr. III, subcontul 1 „VM rezervate pentru gajare BNM la obţinerea creditelor
intraday/overnight” al Sistemului de Înscrieri în conturi la BNM, respectînd limita de creditare
stabilită de BNM.
Pentru a putea beneficia de credite intraday/overnight bancăncile trebuie să menţină un
volum suficient de VM în cont la BNM. Volumul VM la valoarea nominală, cu termenul de la 5
pînă la 35 zile şi cu termenul de la 36 pînă la 91 zile pînă la scadenţă, ce vor reprezenta garanţia
creditelor intraday şi overnight şi a dobînzii aferente, trebuie să depăşească cu 5 la sută şi,
respectiv, cu 10 la sută suma creditului.
Banca Naţională a Moldovei acordă facilităţi de creditare băncilor care:
a) au încheiat cu Banca Naţională a Moldovei:
17
Regulament privind facilităţile permanente de creditare acordate băncilor de către Banca Naţională a Moldovei:
nr.196 din 02.08.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2007, nr.131-135.
27
- Contract de acordare a facilităţilor permanente de creditare (vezi anexa 1);
- Contract privind participarea la SIC al Băncii Naţionale a Moldovei şi acordurile
adiţionale respective;
b) în conformitate cu procedurile descrise în Regulamentul cu privire la SIC au rezervat în
conturile respective în SIC la BNM, VM cu termenul de la 5 pînă la 91 de zile pînă la scadenţă
în volum suficient pentru obţinerea creditelor intraday/overnight;
c) nu au admis încălcări în tranzacţiile cu BNM (credite, operaţiuni de piaţă deschisă,
facilităţi de lombard, depozite) în ultimele 30 de zile;
d) menţin rezervele obligatorii în lei moldoveneşti în contul Loro la BNM şi au respectat
cerinţele privind rezervele obligatorii în ultimele 30 de zile.
Contractul de acordare a facilităţilor permanente de creditare în continuare se încheie pe o
perioadă nelimitată de timp. Pînă la prezentarea primei cereri pentru obţinerea creditului
overnight, banca transmite la BNM delegaţiile persoanelor autorizate de bancă pentru efectuarea
tranzacţiilor de credit overnight.
Acordarea creditului intraday pe parcursul zilei operaţionale se efectuează în cazul lipsei
mijloacelor băneşti sau insuficienţei acestora în contul de decontare deschis băncii participante
în sistemul automatizat de plăţi interbancare. Creditul intraday se acordă pe parcursul zilei
operaţionale a SAPI, cu scadenţa în aceeaşi zi. Creditul intraday este un descoperit de cont pe
parcursul zilei operaţionale în scopul efectuării plăţilor în baza documentelor de plată, peste
sumele disponibile în cont. Pe parcursul zilei operaţionale banca poate beneficia de mai multe
credite intraday, în limita de politică monetară stabilită de BNM şi a gajului disponibil. Pentru
creditul intraday acordat băncii nu se percep dobînzi, comisioane sau alte plăţi.
Creditul intraday se acordă băncilor care corespund criteriilor şi care au rezervate VM în
contul nr. III, subcontul 1 în SIC la BNM. În cazul acordării creditului intraday (admiterii
overdraftului în contul de decontare al băncii), la solicitarea băncii SAPI va expedia extrasul de
cont. Pe parcursul zilei operaţionale curente, din contul înregistrărilor mijloacelor băneşti în
contul de decontare al băncii în SAPI, primordial, se achită creditul intraday (se acoperă
descoperitul de cont). La achitarea overdraftului admis în contul de decontare al băncii, SAPI va
expedia extrasul de cont la solicitarea acesteia. Creditul intraday nu poate fi acordat pentru
achitarea creditului overnight.
Acordarea creditelor overnight este determinată de următoarele necesităţi:
a) neachitarea creditului intraday pînă la sfîrşitul etapei „Efectuarea plăţilor şi a
compensării” a Programului zilei operaţionale a SAPI;
28
b) insuficienţa mijloacelor băneşti în contul LORO al băncii pentru menţinerea rezervelor
obligatorii.
În cazul descris la litera a) din pct. 24 suma creditului overnight se acordă fără acceptul
băncii şi va fi egală cu suma creditului intraday acordat şi neachitat pînă la sfîrşitul etapei
„Efectuarea plăţilor şi a compensării” a Programului zilei operaţionale a SAPI . În cazul descris
la litera b) din pct. 24. creditul overnight se acordă în baza cererii băncii (vezi anexa 2).
Creditul overnight în baza cererii băncii se acordă în ziua operaţională curentă, în etapa
„Operaţiuni overnight” a Programului zilei operaţionale a SAPI. Este important de menţionat că
termenul de rambursare a creditului overnight nu poate fi prelungit, iar dobînda la creditul
overnight se calculează pentru termenul de o zi. În cazul acordării creditului overnight în etapa
„Operaţiuni overnight” a zilei operaţionale a SAPI anterioare zilelor de odihnă sau de
sărbătoare, băncile efectuează plata dobînzii pentru termenul de facto de utilizare a creditului,
inclusiv pentru zilele de odihnă sau de sărbătoare, la rata dobînzii creditului overnight.
Rata dobînzii pentru creditul overnight se stabileşte de Consiliul de administraţie al
Băncii Naţionale şi se aplică cu data intrării în vigoare şi se calculează pentru fiecare zi de
utilizare după formulă:
(2.1.)
unde:
D –suma dobînzii pentru utilizarea creditului overnight,
S –suma creditului overnight,
Rd –rata dobînzii pentru utilizarea creditului overnight exprimată în procente,
N –numărul zilelor utilizării creditului overnight (nu poate fi mai mic de 1).
Modul de calculare a dobînzii după formula dată se aplică pentru creditele cu termen de
o zi şi pentru creditele la termen ce se extind în zilele de odihnă sau de sărbătoare.
BNM, stabileşte şi penalităţi, pentru băncile care nu respectă condiţiile de contractare a
creditului overnight. Pentru fiecare zi de întîrziere, la suma restantă a creditului overnight, banca
va plăti BNM o dobîndă sporită, egală cu rata dobînzii la creditul overnight pe o zi, în vigoare la
data acordării, plus 0,05 la sută, care se calculează după formula:
(2.2.)
unde:
D1 - suma dobînzii la creditul overnight restant,
S1 - suma creditului overnight restant,
Rd –rata dobînzii pentru utilizarea creditului overnight exprimată în procente,
N1 –numărul zilelor utilizării creditului overnight restant.
29
În cazul achitării creditului overnight şi a dobînzilor aferente cu întîrziere (după ora 12:00
a următoarei zile operaţionale după data obţinerii creditului) băncii i se va suspenda dreptul de a
utiliza facilităţile permanente de creditare acordate de BNM pe un termen de 30 de zile din
ziua comiterii încălcării.
Conform, prevederilor Regulamentului cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi
circulaţie a certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor bancare18, băncile comerciale
autohtone, sînt în drept să emită certificate de depozit/cambii de diferite tipuri, reieşind din
necesitatea de atragere a resurselor, condiţiile pieţei şi cerinţele investitorilor. Certificatele de
depozit/cambiile se emit numai în moneda naţională. În ceea ce priveşte, valoarea nominală,
certificatele de depozit/cambiile pot fi emise cu diferite valori nominale, stabilite în condiţiile
privind emisiunea şi circulaţia certificatelor bancare de depozit/cambiilor bancare. Valoarea
nominală minimă a unui certificat bancar de depozit/cambie bancară se stabileşte în mărime de
100 lei şi trebuie să fie divizibilă la 100 lei. Certificatele de depozit nominative se emit în formă
materializată sau dematerializată, iar cele la purtător se emit în forma materializată.
Conform, prevederilor regulamentului sus numit, certificatele de depozit se emit numai la
termen, cu dobîndă şi cu scont, iar termenul de circulaţie a certificatelor de depozit poate fi
maximum 5 ani. Cambiile cu dobîndă se emit cu următoarele scadenţe: la vedere, la un anumit
termen de la vedere. Iar cambiile bancare cu scont se emit pe un termen de pînă la un an, cu
următoarele scadenţe: la un anumit termen de la data emisiunii şi la o zi fixă. Certificatele de
depozit cu dobîndă pot fi emise cu rată fixă sau flotantă, iar cambiile cu dobîndă numai cu rată
fixă.
La emisiunea certificatelor de depozit cu rată flotantă a dobînzii banca va stabili nivelul
minim al ratei dobînzii, va determina condiţiile în care rata dobînzii poate fi modificată şi va
informa despre aceasta publicul printr-un comunicat în organul de presă indicat în condiţii. Sînt
în drept să emită certificate de depozit/cambii băncile licenţiate, care corespund următoarelor
condiţii: desfăşoară activitate financiară nu mai puţin de un an; faţă de care nu sînt aplicate de
către Banca Naţională a Moldovei măsuri de remediere prin care se interzice atragerea
depozitelor.
Băncile comerciale, sunt în drept să emită şi să plaseze certificate de depozit/cambii
numai după înregistrarea condiţiilor privind emisiunea şi circulaţia certificatelor bancare de
depozit/cambiilor bancare la Banca Naţională a Moldovei. Pentru înregistrarea condiţiilor banca
18
Regulamentul BNM cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi circulaţie a certificatelor bancare de depozit şi a
cambiilor bancare: nr.94 din 31.03.2005. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2005, nr. 67-68.
30
trebuie să prezinte la Banca Naţională a Moldovei nu mai tîrziu de 3 luni de la data luării
hotărîrii privind emisiunea următoarele documente:
- Procesul-verbal (extrasul din procesul-verbal) al şedinţei organului împuternicit care a
aprobat hotărîrea privind emisiunea certificatelor de depozit/cambiilor;
- Condiţiile privind emisiunea şi circulaţia certificatelor bancare de depozit/cambiilor
bancare;
- Condiţiile se semnează de preşedintele băncii; paginile Condiţiilor se numerotează, se
şnuruiesc şi se sigilează cu ştampila băncii;
- modelul formularului certificatului de depozit - în cazul emisiunii certificatelor de
depozit în forma materializată ;
- modelul formularului cambiei.
Banca Naţională examinează documentele prezentate în termen de 15 zile calendaristice şi
în cazul respectării prevederilor prezentului Regulament înştiinţează banca emitentă printr-un
aviz despre înregistrarea Condiţiilor. Datele privind Condiţiile înregistrate se trec în Registrul
Condiţiilor ţinut de Banca Naţională, în care se indică denumirea băncii emitente, data
înregistrării Condiţiilor la Banca Naţională a Moldovei, tipurile certificatelor de
depozit/cambiilor care urmează a fi emise şi altă informaţie.
Banca emitentă prezintă Băncii Naţionale modificările şi completările la Condiţiile
privind emisiunea şi circulaţia certificatelor bancare de depozit/cambiilor bancare în termen de
30 zile calendaristice de la data adoptării hotărîrii respective de către organul împuternicit al
băncii emitente.
Conform prevederilor aceluiaşi regulament, Banca Naţională a Moldovei poate suspenda
emisiunea ulterioară a certificatelor de depozit/cambiilor în cazul în care:
- Banca Naţională a aplicat băncii măsuri de remediere prin care i s-a interzis atragerea
depozitelor şi echivalente ale acestora;
- în procesul de emisiune şi circulaţie a certificatelor de depozit/cambiilor banca încalcă
prevederile legislaţiei în vigoare, prezentul Regulament, precum şi Condiţiile privind emisiunea
şi circulaţia certificatelor bancare de depozit/cambiilor bancare;
- valoarea activelor nete ale băncii este mai mică decît mărimea capitalului ei social;
- banca include în publicitatea certificatelor de depozit/cambiilor informaţie neautentică
sau eronată despre activitatea sa şi despre certificatele de depozit/cambiile prezentate spre
vînzare;
31
- banca nu a informat Banca Naţională în termenul stabilit despre
operarea modificărilor şi completărilor în Condiţii sau a inclus prevederi ce contravin legislaţiei
în vigoare şi prezentului Regulament.
Băncile comerciale sunt obligate în a ţine evidenţa certificatelor de depozit/cambiilor
emise într-un registru, indicînd tipul, volumul emisiunilor, scadenţa, precum şi altă informaţie.
Pentru certificatele de depozit materializate/cambii se impune a se indica de asemenea seria
şi/sau numărul formularelor eliberate. De asemenea, băncile emitente vor prezenta lunar Băncii
Naţionale, cel mai tîrziu la data de 15 a lunii următoare după perioada gestionară, rapoartele
privind emisiunea certificatelor de depozit/cambiilor bancare.
În cazul emisiunii în formă materializată, formularul certificatului de depozit va conţine
următoarele prevederi obligatorii: denumirea ,,Certificat bancar de depozit”, datele de
identificare ale băncii emitente (denumirea, adresa juridică, numărul de identificare de stat -
codul fiscal, contul LORO al băncii deschis la Banca Naţională); seria şi numărul acordat de
banca emitentă; date privind deţinătorul - în cazul emisiunii certificatelor de depozit nominative.
Pentru persoana juridică, se indică denumirea deplină, numărul de identificare de stat - codul
fiscal, adresa juridică, datele bancare. Pentru persoana fizică se indică numele, prenumele, datele
din actul de identitate, domiciliul, stipulaţia ,,La purtător” - în cazul emisiunii certificatelor de
depozit la purtător, data emisiunii certificatului de depozit. Data se indică în cifre, luna în litere,
anul complet în cifre; valoarea nominală în cifre şi în litere; obligaţiunea necondiţionată a băncii
de a achita valoarea nominală şi dobînda aferentă - în cazul emisiunii certificatelor de depozit
cu dobîndă sau valoarea nominală - în cazul emisiunii certificatelor de depozit cu scont (în cifre
şi în litere); scadenţa; rata dobînzii (pentru certificatele de depozit cu dobîndă); în cazul ratei
flotante a dobînzii se indică clauza că banca are dreptul să modifice rata dobînzii; semnăturile
persoanelor autorizate ale băncii; ştampila băncii/subdiviziunii băncii; spaţiu pentru reflectarea
achitării dobînzii; semnăturile persoanelor împuternicite şi locul ştampilei.
Cambia bancară cuprinde următoarele prevederi obligatorii: denumirea ,,Cambie
bancară”; datele de identificare ale băncii emitente (denumirea, adresa juridică, numărul de
identificare de stat - codul fiscal, contul LORO al băncii deschis la Banca Naţională); numărul
formularului cambiei acordat de banca emitentă; promisiunea simplă şi necondiţionată de a
plăti valoarea nominală şi dobînda aferentă - în cazul emisiunii cambiilor cu dobîndă sau
valoarea nominală - în cazul emisiunii cambiilor cu scont. Valoarea nominală trebuie să fie
indicată cert în cifre şi în litere. În cazul divergenţelor la indicarea sumei în litere şi în cifre,
valabilă se consideră suma scrisă în litere; rata dobînzii - în cazul cambiilor cu dobîndă;
scadenţa; locul plăţii. Se indică denumirea băncii emitente. De asemenea, pot fi indicate
32
numerele de telefon la care posesorii cambiilor pot obţine informaţia necesară privind modul de
circulaţie şi achitare a cambiilor; numele acelui căruia sau la ordinul căruia va fi efectuată plata -
pentru cambiile nominative. Pentru persoana juridică se indică denumirea deplină, numărul de
identificare de stat - codul fiscal, adresa juridică, datele bancare. Pentru persoana fizică se indică
numele, prenumele, datele din actul de identitate, domiciliul; data emisiunii.
Regulamentul BNM cu privire la operaţiunile de piaţă deschisă ale Băncii Naţionale a
Moldovei19, reglememtează derularea operaţiunilor pe piaţa deschisă, ale BNM , la care
participă băncile licenţiate, participante la sistemul de înscrieri în conturi al valorilor mobiliare
la BNM şi la sistemul automatizat de plăţi interbancare, care au încheiat cu BNM contractul
pentru desfăşurarea operaţiunilor de piaţă deschisă.
Operaţiunile pe piaţa monetară sînt operaţiunile executate pe piaţa financiară la iniţiativa
BNM cu participarea benevolă a băncilor autorizate. Operaţiunile de piaţă deschisă pot fi
efectuate prin tender anunţat anticipat (licitaţii) sau negocieri directe. Utilizînd operaţiunile de
piaţă deschisă, BNM asigură piaţa cu lichiditate, efectuînd operaţiuni REPO, sau cumpărînd
active (valori mobiliare sau valută străină), sau scoate resurse din piaţă, plasînd certificate proprii
(CBN), efectuînd operaţiuni revers-Repo, vînzînd active (valori mobiliare sau valută străină) sau
acceptînd depozite la termen.
Repo de vînzare şi Repo de cumpărare a valorilor mobiliare de stat – reprezintă operaţiuni
de vînzare a valorilor mobiliare de stat cu răscumpărarea ulterioară a aceloraşi valori mobiliare
la o dată anumită sau la vedere şi la un preţ anumit, stabilit la data vînzării. BNM poate fi atît
vînzătorul (repo de vînzare) cît şi cumpărătorul (Repo de cumpărare) VMS, în dependenţă de
situaţia impusă de piaţa monetară.
Conform Instrucţiunii privind particularităţile emisiunilor de acţiuni şi obligaţiuni ale
băncilor şi modul de autorizare a lor de către Banca Naţională a Moldovei, Nr.181 din
22.06.200020, în scopul atragerii de mijloace băneşti în conformitate cu legislaţia în vigoare şi
în modul prevăzut de statut banca poate emite obligaţiuni nominative, asigurate prin gajarea
bunurilor ei proprii sau pe cauţiunea ori garanţia terţilor.
Banca are dreptul să plaseze obligaţiuni de clase diferite, inclusiv purtătoare de
dobîndă şi/sau cu scont, precum şi convertibile în acţiuni. Aprobarea claselor şi numărului de
obligaţiuni autorizate spre plasare ţine de competenţa exclusivă a Adunării Generale a
19
Regulamentul BNM cu privire la operaţiunile de piaţă deschisă ale Băncii Naţionale a Moldovei: nr.57 din
11.09.97. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr.62/103.
20
Instrucţiunea privind particularităţile emisiunilor de acţiuni şi obligaţiuni ale băncilor şi modul de autorizare a lor
de către Banca Naţională a Moldovei: nr.181 din 22.06.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2000, nr.
81-83.
33
Acţionarilor. Statutul băncii trebuie să conţină date despre modul de emitere a obligaţiunilor
autorizate spre plasare.
Hotărîrea privind plasarea obligaţiunilor convertibile în acţiuni se aprobă de către
Adunarea Generală a Acţionarilor.
În Republica Moldova se pot emite următoarele tipuri de obligaţiuni: materializate şi
nematerializate se pot emite de către o bancă; nominative; clasice şi participative; cu
răscumpărare necondiţionată şi convertibile; cu termen de scadenţă fixat şi revocabil; garantate.
Banca ca oricare societate pe acţiuni este obligată să respecte toate condiţiile necesare
pentru efectuarea şi înregistrarea emisiunii transcrise în legislaţia RM. Specificul emisiunii
obligaţiunilor de către bănci este:
- Toate condiţiile emisiunii de obligaţiuni se transcriu în prospectul de emisiune care se
prezintă la BNM;
- BNM îşi exprimă dezacordul sau acordul față de aceste condiţii și doar în caz de
răspuns pozitiv, banca comercială poate continua procesul de emisiune a obligaţiunilor;
- În procesul de emisiune banca va motiva necesitatea în resursele procurate, capacitatea
de rambursare a lor la scadenţă, existenţa activelor care pot fi utilizate ca garanţie pentru
rambursarea emisiunii.
2.2. Cercetarea practicii bancare naţionale privind atragerea resurselor

depozitare
Totalitatea resurselor bancare atrase de către băncile autothone, formează obligaţiunle

sistemului bancar. Analiza volumului obligaţiunilor sistemului bancar autohton, denotă o
evoluţie pozitivă în valoare absolută, de la 14984 mil. lei în anul 2005 la 35013 mil. lei în anul
2010 (figura 2.1.).
34
Sursa: elaborat de autor în baza Rapoartelor Anuale pentru anii 2005-2010 ale Băncii Naționale a Moldovei
[online]. [citat 14 martie 2011]. Disponibil: <http://www.bnm.md/md/annual_report>
Figura 2.1. Evoluţia obligaţiunilor sistemului bancar autohton
Dinamica structurii obligaţiunilor sistemulului bancar al Republicii Moldova (figura

2.2.), prezintă următoarea situaţie: ponderea cea mai mare în cadrul resurselor atrase de către
băncile autohtone, este constituită din resurse atrase sub formă de depozit, urmată de ponderea
categoriei alte obligaţiuni şi alte împrumuturi, şi ponderea mijloacelor băneşti atrase datorate
băncilor. În orizontul de timp 2005-2009, se atestă a reducere a ponderii resurselor atrase sub
formă de depozit, astfel, dacă în anul 2005, resursele depozitare constituiau 88,30% din totalul
obigaţiunilor sistemului bancar autohton, în anul 2009, ponderea depozitelor în totalul resurselor
împrumutate în cadrul sitemului bancar auothton, constituia 74,20%. Această reducerea a
ponderii resurselor depozitare s-a realizat ca efect al creşterii ponderii resurselor din categoria
alte obligaţiuni (figura 2.2.2.). Mijloacele băneşti datorate băncilor – ca categorie a resurselor
împrumutate, constituie în mediu 5,65% din obligaţiunile sistemului bancar. În anul 2005,
mjloacele băneşti datorate băncilor deţineau o pondere de 5,50%, în anul 2006 – 5,80%, în anul
2007 – 6,6%, în 2008 – 7,7%, în anul 2009 se înregistrează o reducere cu 1,80 p.p., astfel
ponderea mijloacelor băneşti datorate băncilor constituia 5,9%.
35
Figura 2.2. Dinamica structurii capitalului atras în sistemul bancar al R. M.
Analiza dinamicii soldului depozitelor în cadrul sistemului bancar autohton, denotă o

evoluţie pozitivă din anul 2005 pînă în anul 2008, respectiv o creştere de la 11255,5 mil. lei în
anul 2005 la 24085,2 mil. lei în anul 2008. Astfel, soldul depozitelor în sistemul bancar totalizat
la finele anului 2007 atestă o creştere cu 43.5 la sută (20661.9 mil. lei) faţă de nivelul anului
precedent, soldul la finele anului 2008 atestă o creştere cu cu 16.6 la sută (24085.2 mil. lei)
faţă de nivelul 2007. În anul 2009, soldul depozitelor în economie s-a redus, constituind 23834,1
mil. lei, ceea ce denotă o reducere cu 1.0 la sută (251.2 mil. lei) faţă de nivelul anului 2008, iar
în 2010, volumul depozitelor a înregistrat o creştere, ceea ce a determinat ca valoarea soldului
depozitelor în cadrul sistemului bancar autohton să constituie 26416 mil. lei (figura 2.3.).
36
Figura 2.3. Evoluţia soldului depozitelor în cadrul sistemului bancar autohon
În baza analizei realizate, putem menţiona că în mediu 82% din activele sistemului
bancar sunt finanţate pe seama resurselor atrase de către bănci, astfel, în anul 2005 83,53% din
activele băncilor autohtone erau finanţate din contul resurselor împurmutate, în anul 2006 –
83,735%, în anul 2007 – 82,02%, în anul 2008 – 82,67%, în anul 2009 – 82,77%, şi respectiv în
anul 2010 – 82,66%. Resursele depozitare, ca cea mai activă componentă a resurselor băncilor
auothtone, acoperă în mediu 70% din activele sistemului bancar autohton. În dinamică ponderea
depozitelor persoanelor fizice şi juridice în total active, atestă o tentinţă de reducere, de la
73,77% în anul 2005 la 61,29% în anul 2009.
Figura 2.4. Ponderea obligaţiunilor în activele băncilor autothone
37
În anul 2010, s-a înregistrat o creştere a ponderii resurselor depozitare în total active,
astfel, la finele anului 2010 66,02% din activele băncilor auothtone erau finanţate pe seama
resurselor atrase sub formă de depozit de la persoanele fizice şi juridice (figura 2.4.).
Sursa: elaborat de autor în baza Динамика изменений основных показателей коммерческих банков [online].
[citat 25 martie 2011]. Disponibil: <http://logos.press.md/Weekly/Main.asp>
Figura 2.5. Volumul depozitelor deţinute de băncile autohtone, februarie 2011
Conform datelor prezentate de băncile autohone pe site-urile acestora, pentru luna

febuarie 2011 s-a realizat un top al băncilor, în vederea depistării locului acestora în atragerea
resurselor sub formă de depozit (figura 2.5.). Astfel, conform datelor pentru luna februarie, banca
comercială Victoriabank deţine locul întîi după volumul resurselor depozitare atrase – 5831676
lei, urmată de Moldova Agroindbank, care în aceeaşi lună a atras un volum de depozite de
5724360 lei, pe locul trei se situează Banca de Economii cu un volum atras de depozite de
4073711 lei. Cele mai puţine depozite au fost atrase de Unibak, Universalbank, EuroCreditBank.
Analiza structurii depozitelor după deponenţi, denotă că depozitele persoanelor fizice
ocupă cea mai mare pondere în volumul depozitelor bancare, cu atît mai mult această pondere
atestă o tendinţă de creştere, cu excepţia anului 2009. Astfel, în anul 2005 – ponderea depozitelor
persoanelor fizice constituia 46%, în anul 2006 – 49,1%, în anul 2007 – 53,3%, în anul 2009 se
înregistrează a reducere a ponderii cu 2,4 p.p. (figura 2.6.).
38
Figura 2.6. Evoluţia structurii depozitelor băncilor auotohtone, după deponent
În ceea ce priveşte, volumul depozitelor personelor fizice atrase de băncile autohtone,

putem menţiona că cea mai activă bancă în atragerea depozitelor de la persoanele fizice, în luna
februarie 2011, fost Moldova Agroindbank, care a atras depozite în volum de 4240354 lei,
urmată de Victoriabank – 3708232 lei şi Moldincombank 2896161 lei (figura 2.7.).
Analiza structurii depozitelor bancare după monedă, denotă următoarea tendinţă de
evoluţie în cadrul orizontului de timp 2005-2009: în anul 2006 depozitele la termen în monedă
naţională, cu o pondere de 27.3 la sută în totalul masei monetare, au sporit cu 77.4 la sută, pînă la
7455.9 mil. lei. Creşterea acestora s-a datorat, în special, depozitelor persoanelor fizice, care au
crescut cu 78.1 la sută (2769.6 mil. lei) faţă de finele anului 2006. În anul 2008, creşterea
soldului total al depozitelor a fost generată de creşterea depozitelor în monedă naţională,
înregistrîndu-se o dinamică mai accelerată (21.0 la sută) comparativ cu cea în valută străină (10.7
la sută).
39
Sursa: elaborat de autor în baza Динамика изменений основных показателей коммерческих банков [online].
[citat 25 martie 2011]. Disponibil: <http://logos.press.md/Weekly/Main.asp>
Figura 2.7. Depozite ale persoanelor fizice deţinute de băncile autohtone, februarie 2011
Dominarea depozitelor în moneda naţională asupra celor în valută străină s-a datorat
stabilizării relative a cursului de schimb şi creşterii încrederii populaţiei în moneda naţională,
totodată fiind sprijinită şi de ratele înalte la depozitele în moneda naţională. Majorarea soldului
depozitelor în moneda naţională în anul 2008 (cu 2464.1 mil. lei, sau cu 21.0 la sută), pînă la
nivelul de 14178.5 mil. lei, a fost mai redusă decît în anul 2007 (cu 4390.1 mil. lei, sau cu 59.9
la sută). Soldul depozitelor în moneda naţională în anul 2009 s-a micşorat cu 14.7 la sută, pînă
la nivelul de 12091.7 mil. lei faţă de creşterea de 21.0 la sută din anul 2008.
În 2007, soldul depozitelor în valută străină ale rezidenţilor, exprimat în lei, a însumat
8947.4 mil. lei (echivalentul a 790.5 mil. USD), sporind cu 1874.6 mil. lei, ceea ce reprezintă
29.9 la sută din creşterea anuală a depozitelor în sistemul bancar. Soldul depozitelor la termen în
valută străină ale rezidenţilor a sporit cu 37.3 la sută, pînă la 6717.7 mil. lei. Exprimate în dolari
SUA, acestea s-au majorat cu 214.3 mil. USD şi au constituit 593.5 mil. USD la finele anului
2007. Totodată, 88.4 la sută din această creştere le-a revenit depozitelor la termen în valută
străină ale persoanelor fizice, care au sporit cu 37.6 la sută (189.5 mil. USD) faţă de finele
anului 2006. Ca urmare, ponderea depozitelor în valută străină în structura depozitelor totale a
scăzut cu 5.8 puncte procentuale, astfel condiţionînd scăderea nivelului dolarizării depozitelor
de la 49.1 la sută în decembrie 2006 pînă la 43.3 la sută în decembrie 2007. Volumul depozitelor
la termen atrase de bănci în anul de raportare a constituit 21053.6 mil. lei, majorîndu-se cu 54.0
la sută în comparaţie cu anul 2006.
40
Figura 2.8. Structura depozitelor în modendă naţională, după termen
În condiţiile în care are loc deprecierea monedei naţionale şi se menţin incertitudinile

privind mediul de afaceri din Republica Moldova, s-a dat preferinţă depunerilor în valută
străină pe termen scurt, în special, depunerilor cu termene de la 3 pînă la 6 luni datorită
randamentelor mai atractive ale acestora, a căror pondere a crescut de la 41.0 la sută în anul
2008 pînă la nivelul de 48.1 la sută în anul 2009.
În ceea ce priveşte structura depozitelor după termen, putem menţiona că în anul 2005,
cea mai mare pondere în structura depozitelor în modonedă naţională o deţineau depozitelor
atrase pentru o perioadă de 3-6 luni, aproximativ 43,1%, în anul 2006 s-a înregistrat o creştere a
ponderii atît a depozitelor atrase pentru 3-6 luni cît şi a depozitelor atrase pentru intervalul 6-12
luni (figura 2.8.). În anul 2007 a fost înregistrată o majorare semnificativă a ritmurilor de creştere
a volumelor depozitelor atrase la termen în moneda naţională, pînă la un volum de 10154.6
mil. lei. În structură, ca şi în anul precedent, segmentul de bază (43.8 la sută) a fost reprezentat
de depunerile pe termene de la 3 pînă la 6 luni, urmate de cele pe termene de la 6 pînă la 12
luni, a căror pondere a scăzut cu 0,2 puncte procentuale, pînă la 38.9 puncte procentuale (figura
2.8.). În anul 2008, ponderea depozitelor la termen în monedă naţională în totalul masei
monetare, constituia de 32%, atestînd o creştere cu 2692.1 mil. lei, pînă la 10148.0 mil. lei.
Creşterea acestora s-a datorat, în special, depozitelor persoanelor fizice, care au crescut cu 31.4
la sută (1984.6 mil. lei) faţă de finele anului 2007. Segmentul de bază a fost reprezentat de
depunerile pe termene de la 3 pînă la 6 luni (44,4%), urmate de cele pe termene de la 6 pînă la
12 luni, a căror pondere a scăzut cu 2,8 puncte procentuale, pînă la 36,1 puncte procentuale
(figura 2.8.). În anul 2009, s-a atestat o reducere a depozitelor la termen în monedă naţională cu
41
2414.1 mil. lei, pînă la 7733.9 mil. lei. Micşorarea acestora s-a datorat, în special, depozitelor
persoanelor fizice, care s-au diminuat cu 22.5 la sută (1870.9 mil. lei) faţă de finele anului 2008.
Figura 2.9. Structura depozitelor în valută, după termen
În anul 2008, soldul depozitelor la termen în valută străină ale rezidenţilor a sporit cu
18.4 la sută, pînă la 7955.6 mil. lei. Exprimate în dolari SUA, acestea s-au majorat cu 171.4 mil.
USD şi au constituit 764.9 mil. USD la finele anului 2008. De menţionat că 88.0 la sută din
această creştere le-a revenit depozitelor la termen în valută străină ale persoanelor fizice, care au
sporit cu 18.4 la sută (1089.0 mil. lei, echivalentul a 150.9 mil. USD) faţă de finele anului 2007.
Ca urmare, ponderea depozitelor în valută străină în structura depozitelor totale a scăzut cu 2.2
puncte procentuale, astfel condiţionînd scăderea cotei depozitelor în valută străină de la 43.3 la
sută în decembrie 2007 pînă la 41.1 la sută în decembrie2008. Pe parcursul anului 2009, spre
deosebire de anul precedent, depozitele noi la termen atrase în valută străină au avut o dinamică
superioară depozitelor în moneda naţională. Astfel, volumul depozitelor în valută străină a
crescut cu 4032.5 mil. lei (25.9 la sută), fapt datorat creşterii depozitelor persoanelor fizice cu
4042.8 mil. lei (30.0 la sută). Rata anuală a dobînzii la depozitele noi la termen atrase în valută
străină s-a diminuat cu 2.03 puncte procentuale faţă de anul 2008, alcătuind 7.61 la sută în anul
2009 (graficul nr. 2.20). În 2008, soldul depozitelor în valută străină ale rezidenţilor, exprimat în
lei, a însumat 9906.7 mil. lei (echivalentul a 952.5 mil. USD), sporind cu 959.3 mil. lei, ceea ce
reprezintă 28.0 la sută din creşterea anuală a depozitelor în sistemul bancar(figura 2.9).
Volumul depozitelor la termen în valută străină atrase în anul 2008 s-a majorat cu 4647.5
mil. lei (42.6 la sută), pînă la 15546.5 mil. lei. Din totalul resurselor atrase la termen în valută
străină, 86.8 la sută au fost deţinute de persoanele fizice. Conform termenelor de atragere, în
42
structura depozitelor în valută străină dominante au fost depozitele pe termene de la 3 pînă la 6
luni, care au constituit 41.0 la sută din total, sau 6367.7 mil. lei (în creştere cu 14.5 puncte
procentuale, sau cu 3484.3 mil. lei), în defavoarea celor pe termene de la 6 pînă la 12 luni, cu o
pondere de 38.6 la sută (în descreştere cu 9.3 puncte procentuale comparativ cu anul precedent).
2.3. Specificului atragerii resurselor nedepozitare în sistemul bancar autohton
Băncile comerciale autohtone, recurg la atragerea resurselor nedepozitare din diverse

motive, în cel mai proeminent fiind – acoperirea necesarului de lichiditate. O categorie a
resurselor nedepozitare, la care apelează frecvent băncile autohotne, sunt creditele interbancare.
Aceste credite au scopul de a acoperi deficitul de lichiditate. Băncile comerciale preiau astfel de
credite nu în scopul formării rezervelor minime obligatorii, dar pentru administrarea lichidităţii şi
obţinerea profitului. Ele pot fi preluate de la băncile autohtone cît şi de la organisme financiare
internaţionale. Creditele interbancare sunt acordate în baza unor contracte încheiate între bănci,
care la rîndul lor sunt încheiate în baza unor convenţii generale ale băncilor privind colaborarea
pe piaţă. Un factor important la solicitarea sau acordarea unui asemenea credit sunt relaţiile de
corespondenţă între bănci. Creditele interbancare atrase de pe piaţa înterbancară naţională, ca
regulă sunt pe termen scurt, scopul acestora fiind lichiditatea, iar cele de pe piaţa internaţională
au scopul strategice ca majorarea capitalului şi creditarea diferitor ramuri ale economiei, acestea
fiind pe termen lung. Rata dobînzii la creditele interbancare este mai mare decît la depozite.
Aceste credite necesită acoperire, deoarece sunt privite ca oricare alte credite ce încorporează în
sine un anumit grad de risc.
O categorie a creditelor obţinute de la Banca Naţională a Moldovei (BNM), de către
băncile autohtone este creditul overnight.
Creditul overnight este un credit acordat de BNM peste noapte băncilor, pentru acoperirea
descoperitului de cont neachitat la sfîrşitul zilei operaţionale, precum şi în scopul menţinerii
rezervelor obligatorii, garantat cu valori mobiliare amanetate la BNM, la o rată a dobînzii
prestabilită21. În anul 2006, începînd cu 21 aprilie, Regulamentul privind modul de acordare de
către Banca Naţională a Moldovei a creditelor overnight, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de
administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 423 din 28 decembrie 2000 a fost abrogat şi a
intrat în vigoare Regulamentul privind facilităţile permanente de creditare acordate băncilor de
21
Regulamentul BNM cu privire la facilitățile permanente de creditare acordate băncilor: nr.70 din 23 martie 2006.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2006, nr. 51-54.
43
către Banca Naţională a Moldovei, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii
Naţionale a Moldovei nr. 70 din 30 martie 2006. În baza noului regulament băncile aflate în
lipsă temporară de lichiditate pot beneficia de credite intraday şi credite overnight. Caracterul
permanent al excedentului de lichiditate, urmărit în sistemul bancar în anul de referinţă, a
determinat recurgerea neesenţială a băncilor la creditele overnight. Pe parcursul anului 2006
doar două bănci au apelat la credite overnight, beneficiind în lunile mai şi octombrie de credite
overnight în sumă totală de 10.5 mil. lei, la ratele dobînzii, respectiv, 15.0 şi 17.0 la sută anual
(tabelul 2.1.).
Tabelul 2.1
Facilităţi cordate de BNM sub forma creditelor credite overnight
Soldul mediu zilnic (mil. lei)
Luna 2006 2007 2008 2009 2010
Ianuarie - - 0,0 - -
Februarie - - - 10,0 -
Martie - - 2,3 85,5 -
Aprilie - 21,8 11,1 126,0 -
Mai 9,5 4,0 7,2 42,1 -
Iunie - - - - -
Iulie - - 0,8 - -
August - - - - -
Septembrie - - 3,8 - -
Octombrie 1,0 1,3 6,0 - -
Noiembrie - - 21,2 - -
Decembrie - - 3,7 - -
În anul 2007, facilitatea de credit overnight n-a fost utilizată frecvent de către bănci, ca
urmare a excesului sporit de lichiditate în sistemul bancar. Doar în luna aprilie (21,8 mil. lei
soldul zilnic) şi, parţial în lunile mai (4,0 mil. lei soldul zilnic )şi octombrie (1,3 mil. lei soldul
mediu zilnic ), pe fondul reducerii excesului de lichiditate din sistemul bancar sub influenţa
unor factori sezonieri, unele bănci au apelat la credite overnight. Volumul creditelor overnight
acordate băncilor de Banca Naţională a Moldovei în anul 2007 a însumat 432.1 mil. lei, media
zilnică constituind cca 1.2 mil. lei.
În anul 2008 facilitatea de credit overnight a fost solicitată de către bănci mai frecvent
comparativ cu anul 2007, ca urmare a politicii monetare restrictive promovate de Banca
Naţională a Moldovei în primele nouă luni ale anului şi de restrîngerea excesului de lichiditate
din piaţă în lunile septembrie-decembrie 2008. Creditele overnight acordate în anul 2008 au
constituit 1041.2 mil. lei, fiind în creştere de 2.4 ori comparativ cu anul precedent. Creditele
44
overnight, calculate ca sold mediu zilnic, s-au cifrat la 4.7 mil. lei comparativ cu soldul de 1.2
mil. lei înregistrat în anul 2007. În contextul deficitului de lichiditate urmărit în sistemul bancar
la începutul anului 2009, Banca Naţională a Moldovei în perioada lunilor februarie – mai 2009,
avînd drept scop asigurarea funcţionarii adecvate a pieţei monetare interbancare, a furnizat prin
intermediul facilităţii de credit overnight mijloace băneşti la cererea băncilor, soldul mediu
zilnic în această perioadă constituind circa 66.8 mil. lei. Pe parcursul perioadei menţionate
valoarea minimă a soldului mediu zilnic al creditelor overnight în mărime de 10.0 mil. lei a fost
înregistrată în luna februarie, iar valoarea maximă de 126.0 mil. lei – în luna aprilie 2009.
Tabelul 2.2
Rata dobînzii la creditele overnight
Rata%
Luna 2006 2007 2008 2009 2010
Ianuarie 15,0 18,0 18,0 16,5/15,0 7,5
Februarie 15,0 18,0 18,0 15,0/13,5 7,5/9,0
Martie 15,0 18,0 18,0/19,0 13,5 9,0/10,0
Aprilie 15,0 18,0/17,0 19,0 13,5 10,0
Mai 15,0/17,0 17,0 19,0/21,0 13,5/12,5 10,0
Iunie 17,0 17,0 21,0 12,5/11,5 10,0
Iulie 17,0 17,0 21,0 11,5/10,5 10,0
August 17,0 17,0 21,0 10,5/9,5 10,0
Septembrie 17,0 17,0/18,0 21,0/18,0 9,5/7,5 10,0
Octombrie 17,0 18,0 18,0 7,5 10,0
Noiembrie 17,0/18,0 18,0 18,0 7,5 10,0
Decembrie 18,0 18,0 18,0/17,5/16,5 7,5 10,0
În ceea ce priveşte situaţia ce caracterizeză operaţiunile de creditare overnight a băncilor

auothotne în anul 2010, se poate menţiona că în condiţiile persistenţei excedentului de
lichiditate, băncile au continuat să recurgă la facilitatea de depozit overnight, astfel, facilitatea
de credit overnight nu a fost solicitată.
O altă modalitate de atragere a resurselor financiare utlizată de către băncile a o
constituie emisiunea certificatelor bancare de depozit, care au luat geneză pe piaţa autohtonă în
anul 2006, ca urmare a tendinţei de promovare a unor produse bancare noi. Astfel, băncile
autohtone au lansat în circulaţie certificate bancare de depozit oferind persoanelor fizice şi
agenţilor economici posibilitatea să-şi diversifice plasamentele în instrumente mai flexibile şi
mai atractive comparativ cu depozitele clasice la termen. Volumul total al certificatelor bancare
de depozit emise în perioada de referinţă a însumat 41.2 mil. lei, iar rata medie a dobînzii a
45
evoluat de la 13.25 la sută în luna mai 2006 (luna lansării certificatelor) la 15.18 la sută către
finele anului. Scadenţele acestor titluri au variat între 3 şi 12 luni.
În anul 2009 Certificatele Băncii Naţionale a Moldovei, ca instrument de absorbţie
monetară, au fost utilizate activ de către BNM numai la începutul anului (primele luni) şi la
finele anului (ultimele zile); surplusul de lichiditate înregistrat pe piaţă în a doua jumătate a
anului, ca urmare a procurărilor de valută de către BNM şi a reducerii normei rezervelor
obligatorii, fiind lăsat băncilor pentru creditarea sectorului real al economiei. Soldul zilnic al
CBN emise în trimestrul I, 2009 a evoluat de la valoarea maximă de 2518.5 mil. lei în luna
ianuarie pînă la valoarea minimă de 89.0 mil. lei înregistrată la finele lunii martie 2009.
Spre deosebire de trimestrul IV, 2009, când certificatele BNM, ca instrument de absorbţie
monetară, au fost utilizate numai la finele anului (prin două licitaţii), pe parcursul trimestrului I,
2010 Banca Naţională a Moldovei a sterilizat continuu excesul de lichiditate de pe piaţă prin
desfăşurarea săptămânală de licitaţii, iar în ultima lună din trimestru frecvenţa acestora a crescut
pînă la două pe săptămână. Din cele 16 licitaţii de vânzare a CBN desfăşurate, toate cu
maturitatea de 7 zile, numai pentru trei licitaţii în luna ianuarie a fost anunţată oferta, la restul
licitaţiilor BNM a acceptat integral ofertele băncilor, anunţînd numai preţul minim. Soldul mediu
trimestrial al sterilizărilor a constituit 2900.2 mil. lei.
Pe parcursul trimestrului II, 2010 surplusul de lichiditate din sistemul bancar s-a menţinut
la un nivel înalt şi a fost sterilizat exclusiv prin utilizarea certificatelor BNM. Banca Naţională a
Moldovei a desfăşurat săptămînal câte două licitaţii, iar în ultima decadă a lunii iunie frecvenţa
acestora a fost dublată. La cele 29 licitaţii de vînzare a CBN cu maturitatea de 7 zile şi cu
anunţarea ratei maxime a dobînzii echivalentă cu rata de bază, BNM a acceptat integral ofertele
băncilor. Pe ansamblul perioadei aprilie-iunie 2010 soldul zilnic al operaţiunilor de sterilizare a
fost în continuă creştere, înregistrînd constant valori peste 3 miliarde lei. La situaţia din 30 iunie
2010 soldul CBN în circulaţie a atins valoarea de 3583.7 mil. lei. Soldul mediu trimestrial al
sterilizărilor a constituit 3434.2 mil. lei, devansînd cu 534.0 mil. lei, sau cu 18.4 la sută, nivelul
înregistrat în trimestrul I, 2010.
Banca Naţională a Moldovei prin realiarea operaţiunilor pe piaţa deschisă realizează
o injectare a lichidităţilor în sistemul bancar, în scopul impulsionării activităţii de creditare a
economiei naţionale de către bănci. Lichidităţile sunt acordate băncilor prin tranzacţii REPO de
cumpărare a valorilor mobiliare de stat, la rata de bază a Băncii Naţionale. Operaţiunile
menţionate sunt efectuate permanent, prin licitaţii desfăşurate săptămînal, conform unui grafic
stabilit. La licitaţii participă toate băncile comerciale ce întrunesc condiţiile determinate de
46
Banca Naţională a Moldovei prin Regulamentul cu privire la operaţiunile de piaţă deschisă ale
Băncii Naţionale a Moldovei cu valori mobiliare de stat.
REPO de cumpărare a valorilor mobiliare de stat reprezintă operaţiuni de vînzare a
valorilor mobiliare de stat cu răscumpărarea ulterioară a aceloraşi valori mobiliare la o dată
anumită sau la vedere şi la un preţ anumit, stabilit la data vînzării. BNM cumpără de la bănci
VMS în situaţia în care ultimele au nevoie de lichidităţi. În anul 2006, volumul operaţiunilor
REPO interbancare a crescut în anul gestionar de circa 1.5 ori comparativ cu anul precedent,
înregistrînd 101.7 mil. lei. Rata medie ponderată anuală la tranzacţiile încheiate prin acorduri
REPO pe piaţa interbancară s-a majorat cu circa 3.6 puncte procentuale faţă de anul 2005,
înregistrînd nivelul de 8.3 la sută anual. În 2007, volumul valorilor mobiliare tranzacţionate
prin acorduri REPO pe piaţa interbancară a înregistrat 80.1 mil. lei, micşorîndu-se cu 21.6 mil.
lei comparativ cu anul precedent. Rata medie ponderată anuală la tranzacţiile încheiate prin
acorduri REPO s-a majorat cu 6.07 puncte procentuale faţă de anul 2006 şi a atins nivelul de
14.37 la sută anual.
În anul 2009, lunile mai-iulie Banca Naţională a cumpărat valori mobiliare de stat în
valoare totală de 346 mil. de lei, pe o perioadă în medie de 105 zile în mai, 118 zile în iunie şi
174 zile în iulie. La expirarea acestor termene băncile erau obligate să răscumpere VMS vîndute
băncii centrale. Tranzacţiile de cumpărare a VMS au fost efectuate la o rată medie de 10.65% în
mai, 9.86% în iunie şi 9.0% în iulie. BNM nu a efectuat operaţiuni REPO de cumpărare a VMS
în august-septembrie, la fel ca şi în lunile ianuarie-aprilie. Astfel, aceste operaţiuni realizează
livrări de lichidităţi menite să încurajeze băncile comerciale să crediteze economia naţională la
rate mai joase, determinate de costul redus al resurselor creditoare obţinute de la Banca
Naţională. În contextul lichidităţii în scădere înregistrate pe piaţă începînd cu finele trimestrului
I, 2009, Banca Naţională a Moldovei a început din luna mai 2009 acordarea lichidităţilor
sistemului bancar prin operaţiuni REPO de cumpărare a VMS cu rata de bază a BNM pe termen
de pînă la 6 luni. În lunile mai – iunie şi în prima săptămînă a lunii iulie au fost desfăşurate
operaţiuni REPO de cumpărare a VMS sub formă de negocieri, Banca Naţională a Moldovei
furnizînd lichidităţi băncilor prin acest instrument în volum de 346.0 mil. lei. Începînd cu luna
noiembrie 2009, Banca Naţională a Moldovei şi-a reiterat intenţia de a sprijini revitalizarea
procesului de creditare a economiei, angajîndu-se să asigure lichiditate permanentă băncilor
prin iniţierea săptămînală a operaţiunilor REPO de cumpărare a VMS sub formă de licitaţii cu
rata fixă a dobînzii (rata de bază a BNM), conform unui grafic elaborat pentru perioada
noiembrie 2009 – decembrie 2010, publicat pe pagina oficială a BNM.
47
Din cele 7 licitaţii anunţate de BNM, doar la licitaţia din 25 noiembrie 2009 au fost
depuse cereri, fiind acordată lichiditate unei singure bănci în volum de 3.0 mil. lei cu rata
dobînzii de 5.00 la sută anual pe un termen de 28 zile. Rata medie ponderată a dobînzii la
operaţiunile REPO de cumpărare efectuate pe parcursul anului 2009 a înregistrat 10.16 la sută
anual, termenul mediu constituind 114 zile.
În tabelul 2.3, se prezintă operaţiunile de livrare a lichidităţii în cadrul sistemului bancar
autohton. Pe parcursul trimestrului I, 2010, conform calendarului plasat pe pagina oficială web,
Banca Naţională a Moldovei a anunţat săptămînal licitaţii pentru operaţiuni de vărsare a
lichidităţilor pe termen de 7 zile – REPO de cumpărare a VMS la rata fixă (rata de bază a
BNM). Cereri din partea băncilor n-au fost înregistrate.
Tabelul 2.3
Operaţiuni de livrare a lichidităţii, anii 2010- 2011
Sursa: elaborat de autor în baza Buletinelor Lunare ale Băncii Naționale a Moldovei [online]. [citat 16 aprilie
2011]. Disponibil: < http://www.bnm.md/md/monthly_bulletin>
Pe parcursul anului 2010, băncile comerciale şi-au acoperit necesarul de lichidităţi, prin
contractarea creditelor comericale de la BNM. Astfel, după cum se prezintă în tabelul 2.3.3, pe
tot parcusul anului 2010, au fost contractate credite centralizate. Astfel, volumul cel mai mare de
contract sub formă de credit de la BNM, s-a realizat în luna iunie (42,2, mil. lei), la o rată a
dobînzii de 7,4%. Creditul cu cel mai mare termen, a fost contractat în luna iulie – pentru 282
zile, în valoare de 40,4 mil. lei, la o rată a dobînzii de 7,47%.
48
Capitolul III. ANALIZA METODELOR DE ATRAGERE A RESURSELOR
LA B.C. ”VICTORIABANK” S.A.
3.1. Analiza structurii resurselor financiare ale B.C. ”Victoriabank” S.A.
Resursele unei bănci cuprind resurse proprii şi resurse împrumutate. În continuare ne

propunem a analiza structura resurselor financiare la una din băncile comerciale autohtone, care
este de fapt unul dintre liderii pieţei bancare autohtone – B.C. ”Victoriabank” S.A. În figura 3.1.,
se prezintă evoluţia volumului resurselor deţinute de această bancă în perioada 2005-2010, din
care observăm că capitalul băncii a înregistrat o continuă creştere, fapt ce se apreciază pozitiv,
această creştere fiind condiţionată de creşterea în structura capitalului băncii atât a volumului
capitalului acţionar (propriu), cât şi a obligaţiunilor Victoriabank.
Volumul capitalului acţionar al B.C. „Victoriabank” S.A. a înregistrat un trend pozitiv de
creştere, majorîndu-se de la valoarea de 270025 mii lei, în 2005, la 848695 mii lei, în 2009, ceea
ce constituie o creştere de aproape 3,14 ori (vezi figura 3.1.).
Sursa: elaborat de autor în baza Rapoartelor Financiare pentru anii 2005-2010 ale B.C. „Victoriabank” S.A.
[online]. [citat 27 aprilie 2011]. Disponibil: < http://victoriabank.md/ro/dariseama/>
Figura. 3.1. Dinamica resurselor bancare la BC „Victoriabank” S.A.
Volumul capitalului propriu a înregistrat un ritm de creştere accentuat în perioada 2005-

2007, cînd volumul curent al capitalului propriu se majora faţă de volumul înregistrat în perioada
precedentă în mediu cu 28,74 p.p. sau de 1,2874 ori. În aceeaşi perioadă volumul activelor
bancare au crescut cu un ritm mai încetinit (vezi figura 3.2.). În perioada următoare ritmul de
creştere a capitalului propriu a înregistrat un trend descrescător, diminuîndu-se de la 147,76%, în
49
2007, la 108,37%, în 2009, iar activele bancare au crescut cu un ritm constat în mărime de
125,94% (vezi figura 3.2.).
Figura. 3.2. Dinamica ritmului de creştere a capitalului propriu şi a activelor B.C.

”Victoriabank” S.A.
Dacă se analizează dinamica capitalului propriu în funcţie de componentele sale se poate

observa că singurul element ce a determinat majorarea capitalului propriu a fost beneficiul
nerepartizat, celelalte elemente componente rămînînd constante pe întreaga perioadă analizată.
Astfel volumul acţiunilor ordinare s-a menţinut la nivelul de 32 mil. lei, surplusul de capital
aferent acestora la nivelul de 10,25 mil. lei, iar capitalul de rezervă pe parcursul perioadei 2005-
2009 a avut volumul de 4,8 mil. lei (vezi tabelul 3.1.).
Tabelul 3.1
Dinamica componentelor capitalului propriu al B.C. ”Victoriabank” S.A.
Componentele 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Capital propriu
Acţiuni ordinare 32000 32000 32000 32000 32000 100000
Surplus de capital 10250 10250 10250 10250 10250 0
Acţiuni preferenţiale 0 0 0 0 0 0
Surplus de capital 0 0 0 0 0 10250
Capital de rezervă 4800 4800 4800 4800 4800 4800
Profit nedistribuit 222975 330148 530292 736102 801645 754987
50
În ceea ce priveşte evoluţia profitului nerepartizat în perioada 2005-2009, atunci se
observă că acesta a avut o tendinţă de creştere pe întreaga perioadă. Astfel, volumul profitului
nerepartizat la finele anului 2009 atingea nivelul de 801645 mii lei, ceea ce constituie o creştere
de 578670 mii lei, faţă de nivelul atins la finele anului 2005. Această dinamică sugerează o
creştere a profitabilităţii băncii în perioada respectivă.
Înainte de a prezenta informaţia referitor la situaţia şi analiza obligaţiunilor băncii este
necesar de făcut unele precizări:
- obligaţiunile se reflectă în rapoartele financiare în mărimea sumelor care urmează a fi
restituite sau în mărimea sumelor necesare pentru achitarea obligaţiunilor;
- obligaţiunile băncii se constituie din mijloace băneşti datorate băncilor şi
Organizaţiilor Financiare Internaţionale, depozite, alte obligaţiuni şi se clasifică după tipuri şi
termene de rambursare;
- indicii financiari privind obligaţiunile băncii se prezintă în bilanţul contabil, alte
rapoarte financiare; dobînda la obligaţiuni, este calculată zilnic şi se reflectă în evidenţă conform
metodei calculării cheltuielilor;
- obligaţiunile băncii datorate băncilor şi Organizaţiilor Financiare Internaţionale,
depozite se reflectă la cost amortizat. Dobînda şi comisioanele aferente să reflectă după metoda
dobînzii efective (ultimul moment, conform SIRF).
Analizând evoluţia obligaţiunilor Băncii Comerciale „Victoriabank”, putem constata că în
perioada 2005-2010 ele sau majorat de 3,4 ori, susţinînd semnificativ creşterea activelor băncii.
Necesitatea creşterii obligaţiunilor băncii este evidentă: banca atrage resursele disponibile pe
piaţa financiară şi le utilizează în principal la acordarea de credite, plasarea în titluri (bonuri de
tezaur, certificate de trezorerie etc.) sau constituirea de depozite la alte bănci. Constituirea
resurselor presupune costuri pentru băncile comerciale, materializate în dobînzile plătite la
depozitele şi împrumuturile atrase. Informaţie detaliată despre structura şi evoluţia obligaţiunilor
„Victoriabank” este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul 3.2
Obligaţiunile B.C. „Victoriabank” S.A.
51
Factorul de bază care asigură creşterea obligaţiunilor este capacitatea băncii de a atrage
resurse, iar reflecţia şi motorul acestei capacităţi sînt aprecierile obţinute de către bancă. B.C.
”Victoriabank” S.A. a fost numită de experţi cea mai sigură bancă din Moldova ţinându-se cont
de criterii importante cum ar fi: capacitatea managementului de a atrage şi gestiona eficient
resursele băncii, de a le plasa sigur, respectând lichiditatea înaltă şi obţinând, în acelaşi timp, o
rentabilitate maximă. În plus, s-au luat în consideraţie şi posibilităţile băncii de a-şi onora
angajamentele faţă de clienţi şi acţionari în caz de forţă majoră. De asemenea, pe parcursul
anilor, Victoriabank s-a remarcat şi prin activitate bancară sănătoasă şi stabilă.
La creşterea nominală a volumului obligaţiunilor băncii a contribuit evoluţia ratei de
schimb şi efectul inflaţiei. Actualmente, Republica Moldova menţine un regim valutar flotant,
fapt ce presupune efectuarea unor intervenţii pe piaţa valutară doar pentru a atenua fluctuaţiile
excesive ale cursului valutar, cursul de schimb fiind determinat de cererea şi oferta de valută
străină pe piaţa valutară internă. În condiţiile unor intrări semnificative de capital de peste hotare,
care nu pot fi totalmente absorbite prin intervenţiile BNM pe piaţa valutară, are loc o apreciere a
monedei naţionale. Este de remarcat că inflaţia ridicată a persistat indiferent de dinamica
Produsului Intern Brut - şi cînd a crescut, şi cînd a avut loc un declin sever al acestuia. Altfel
spus, ciclul economic (al afacerilor) contează mai puţin în explicarea inflaţiei, cel puţin în aceşti
11 ani de tranziţie. În acest interval de timp emisiunea de bază monetară a BNM, adică a
numerarului şi depozitelor bancare (fie în contrapartidă la creşterea de active externe nete, fie
credit net suplimentar acordat băncilor comerciale), a fost considerabilă. Spre deosebire de
situaţia în care operaţiunile cu titlurile de stat urmăresc influenţarea condiţiilor pe piaţa monetară
(cum ar fi spre exemplu nivelul dobînzilor), la noi aceste operaţiuni au avut un caracter de
finanţare indirectă a deficitului bugetar.
În perioada anilor 2005-2010 dinamica creşterii obligaţiunilor B.C. “Victoriabank” a avut
un ritm nestabil. Astfel, după o creştere considerabilă în a.2007 (+69,7%) a urmat o creştere de
doar (+10,6%) în 2009. Informaţia detaliată despre dinamica obligaţiunilor B.C. “Victoriabank”
S.A. este prezentată în figura de mai jos.
Este de menţionat că creşterea obligaţiunilor este asigurată în special din contul
depozitelor. Obligaţiunile nedepozitare, care includ: hîrtii de valoare vîndute cu răscumpărare
ulterioară, împrumuturi overnight, alte împrumuturi, dobîndă sporită ce urmează să fie plătită,
alte obligaţiuni, datorii subordonate – au de obicei o influenţă negativă asupra creşterii
obligaţiunilor totale, cu excepţia a.2009, cînd creşterea acestei poziţii consolidate a crescut cu
cc.150% (figura 3.3.).
52
Figura 3.3. Dinamica obligaţiunilor B.C. „Victoriabank” S.A. în perioada 2005-2010
La analiza riscului de pierdere a lichidității se consideră de asemenea nivelul de

dependență față de diferite categorii de creditori (piața interbancară, Banca Națională a
Moldovei, clienți – persoane juridice, clienți – persoane fizice, alți creditori), precum și nivelul
de sensibilitate a creditorilor față de situația pe piața monetară. Analiza modificării structurii
mijloacelor atrase în volumul total al resurselor băncii se efectuează, comparând situațiile din
perioadele gestionare precedente.
Strucutura obligaţiunilor B.C. „Victoriabank” S.A., în dinamică pe anii 2005-2010, este
prezentată în figura 3.4.
Astfel putem constata că ponderea semnificativă în totalul obligaţiunilor băncii o au
resursele depozitare Pe parcursul acestor ani ponderea depozitelor în total obligaţiuni a crescut
de la 87,1% în a.2005, la 94,7% în a.2010. Este de menţionat că valoarea maximă a ponderii
depozitelor în total obligaţiuni a constituit 96,8%, care a fost înregistrată în a.2008, înainte de
criza financiară. Astfel, structura obligaţiunilor existentă la B.C. „Victoriabank” ar putea sugera
următoarele idei: ponderea semnificativă a depozitelor reprezintă capacitatea de exercitare a
funcţiei sale, ca bancă, funcţia de depozitare; indirect putem constata gradul de încredere a
populaţiei în bancă; deoarece resursele depozitare se consideră cele mai ieftine resurse, putem
presupune eficienţa finanţării activelor băncii.
53
Figura 3.4. Structura obligaţiunilor B.C. „Victoriabank” în perioada anilor 2005-2010
Ponderea scăzută a resurselor nedepozitare poate fi motivată din cauza relativei deficienţe
ce ţine de atragerea lor, cât şi costul relativ mai mare a acestui tip de resurse.
Analizând informaţia referitoare la total depozite „Victoriabank”, putem formula
următoarele constatări: volumul total al depozitelor a crescut de cc. 3 ori, în perioada anilor
2005-2010, constituind valoarea de 5,85 miliarde lei moldoveneşti. Această creştere s-a realizat
în special din contul creşterii valorii depozitelor cu dobândă de la 1,09 până la 4,97 miliarde lei
moldoveneşti. Depozitele fără dobândă au avut o evoluţie mai modestă, în creştere de la 0,48
până la 0,86 miliarde lei moldoveneşti, pe parcursul perioadei analizate.
3.2. Estimarea metodelor de atragere a resurselor financiare la B.C.

”Victoriabank” S.A.
Pe tot intervalul 2005-2010, se constată o evoluție pozitivă a volumului depozitelor

totale, fiind diferit doar ritmul de creștere al acestora. Astfel, în anul 2006 față de anul 2005
volumul depozitelor totale s-a majorat cu 28,9%, creștere determinată atît de majorarea
volumului depozitelor cu dobîndă, cît și a celor fără dobîndă. O creștere însemnată a volumului
total al depozitelor s-a înregistrat în anul 2007 față de 2006, creștere de 76,8%, datorită majorării
considerabile a volumului depozitelor cu dobîndă și mai puțin a creșterii volumului de depozite
fără dobîndă. În anul următor, volumul depozitelor în ansamblu s-a majorat doar cu 24,7%,
54
majorare datorată în totalitate de creșterea volumului depozitelor cu dobîndă, creștere parțial
diminuată de micșorarea volumului depozitelor fără dobîndă.
Figura 3.5. Dinamica depozitelor „Victoriabank” în perioada anilor 2005-2010
Creșterea înregistrată în anul 2009 față de 2008 a fost mai mică, de doar 6,0 %, în
contextul crizei economice, iar în următorul an, în 2010, creșterea a fost mai însemnată,
determinată de majorarea volumului depozitelor atît cu dobîndă, cît și fără dobîndă. Astfel, în
anul 2010, față de 2009 volumul total al depozitelor s-a majorat cu 23,0%(figura 3.5.).
Figura 3.6. Structura depozitelor „Victoriabank” în perioada anilor 2005-2010
55
Analizînd structura depozitelor B.C.”Victoriabank” S.A. pentru anii 2005-2010 observăm
ca cota cea mai mare o ocupă depozitele cu dobîndă. În perioada menționată se constată o
evoluție invers proporțională a cotei depozitelor cu și fără dobîndă în volumul total al
depozitelor. Astfel, pînă în anul 2008 cota depozitelor cu dobîndă în volumul total al depozitelor
s-a majorat de la 69,2% pînă la 83,9%, pe cînd cota depozitelor fără dobîndă s-a micșorat de la
30,8% pînă la 12,7%. În următorii doi ani evoluția a fost inversă. În anul 2009 față de 2008,
ponderea depozitelor cu dobîndă în volumul total al depozitelor s-a diminuat pînă la 86,7%,
adică cu 0,6 puncte procentuale, respectiv, cota depozitelor fără dobîndă a crescut cu 0,6 p.p., iar
în 2010 față de anul 2009, ponderea depozitelor cu dobîndă a scăzut pînă la 85,1%, adică cu 1,6
p.p., cu cît a crescut ponderea depozitelor fără dobîndă în volumul total al depozitelor deținute de
bancă (figura 3.6.).
Tabelul 3.3
Depozite cu dobîndă „Victoriabank”
În perioada 2005-2010, volumul total al depozitelor cu dobîndă a înregistrat o evoluție

pozitivă, însă ritmul de creștere a fost diferit de la o perioadă la alta (figura 3.7.). Astfel, în anul
2006 față de anul 2005 creșterea înregistrată a fost de 37,4%, creștere determinată de majorarea
volumului depozitelor cu dobîndă ale persoanelor fizice, ale depozitelor persoanelor juridice,
creștere parțial diminuată de micșorarea volumului mijloacelor bănești cu dobîndă datorate
băncilor cu 10584 mii lei (tabelul 3.3.).
56
Figura 3.7. Dinamica depozitelor cu dobîndă „Victoriabank” în perioada 2005-2010
În anul următor, creșterea volumului tuturor componentelor depozitelor cu dobîndă a

determinat majorarea volumului total al depozitelor cu dobîndă de la 1502406 mii lei pînă la
3020227 mii lei, adică cu 1517821 mii lei sau cu 101,0%. În anul 2008, creșterea înregistrată de
depozitele cu dobîndă a constituit 899307 mii lei sau 29,8%, iar în 2009, datorită micșorării
volumului de mijloace bănești cu dobîndă datorate băncilor cu 102230 mii lei și a reducerii
volumului depozitelor cu dobîndă ale persoanelor fizice cu 76575 mii lei, creșterea înregistrată
de depozitele totale cu dobîndă a fost doar de 5,3%, adică cu 206239 mii lei. Majorarea cu
104166 mii lei a volumului de mijloace bănești datorate băncilor, deasemenea și majorarea
volumului de depozite cu dobîndă a persoanelor fizice cu 450044 mii lei, și a persoanelor
juridice cu 385480 mii lei, au determinat creșterea volumului total de depozite cu dobîndă în
anul 2010 față de anul 2009 cu 20,7% sau cu 853909 mii lei.
57
Figura 3.8. Structura depozitelor cu dobîndă „Victoriabank” în perioada 2005-2010
În structura depozitelor cu dobîndă ponderea cea mai însemnată o ocupă depozitele cu

dobîndă ale persoanelor fizice, pondere care în medie constituie 70,23%, oscilînd pe parcursul
anilor 2005-2010 în felul următor: 69,1% fiind în 2005; 67,5% - în 2006; 75,6% fiind în 2007; în
2008 – 74,4%; în 2009 – 68,8% și 2010 micșorîndu-se pînă la 66,0% (figura 3.8.). Depozitele cu
dobîndă ale persoanelor juridice dețin o cotă mai mică în volumul total al depozitelor cu
dobîndă, oscilînd în anii 2005-2010 între 22,8% și 31,8%, și în medie fiind de 28,13%. O
pondere destul de neînsemnată în suma totală a depozitelor cu dobîndă o constituie mijloacele
bănești cu dobîndă datorate băncilor, care în medie constituie 1,32%. Cea mai mică cotă a fost de
0,2% și a fost înregistrată în anii 2006 și 2009, iar cea mai mare pondere a fost înregistrată în
anul 2008 și a constituit 2,8%.
Tabelul 3.4
Depozite fără dobîndă „Victoriabank”
58
În perioada 2005-2010 s-a înregistrat un trend crescător al volumului total depozitelor
fără dobîndă, de la 486240 mii lei în anul 2005 pînă la 869804 mii lei în anul 2010 (tabelul 3.4.),
cu o excepție în anul 2008, cînd, sub influența scăderii volumului depozitelor fără dobîndă ale
persoanelor fizice cu 86373 mii lei și a volumului mijloacelor bănești fără dobîndă datorate
băncilor cu 13346 mii lei, volumul total al depozitelor fără dobîndă a scăzut de la 580382 mii lei
la 569996 mii lei, adică cu 10386 mii lei sau cu 1,8% (figura 3.9.). În următoarea perioadă
depozitele fără dobîndă totale au înregistrat o creștere de 10,8% sau de 61642 mii lei, creștere
datorată majorării volumului tuturor componentelor din structura depozitelor fără dobîndă. În
anul 2010, față de anul 2009, depozitele fără dobîndă au înregistrat cea mai mare creștere, de la
631638 mii lei la 869804 mii lei, cu 238166 mii lei sau cu 37,7%. Scăderea din această perioadă
a volumului de mijloace bănești fără dobîndă datorate băncilor cu 15004 mii lei a fost
compensată de creșterea cu 69625 mii lei a volumului de depozite fără dobîndă ale persoanelor
fizice și cu 238166 mii lei a volumului de depozite fără dobîndă ale persoanelor juridice.
Figura 3.9. Dinamica depozitelor fără dobîndă „Victoriabank” în perioada 2005-2010
Efectuînd o analiză a structurii depozitelor fără dobîndă (figura 3.10.), constatăm că, spre
deosebire de structura depozitelor cu dobîndă, aici ponderea cea mai mare o dețin depozitele fără
dobîndă ale persoanelor juridice, în medie fiind de 61,28%. Cota cea mai mare a volumului
depozitelor fără dobîndă ale persoanelor juridice a fost înregistrată în anul 2008, de 67,9%, iar
cea mai mică – în 2007, de 51,3%. Ponderea medie a volumului depozitelor fără dobîndă ale
59
persoanelor fizice constituie 34,68%, iar a volumului mijloacelor bănești fără dobîndă datorate
băncilor constituie 3,8%.
Figura 3.10. Structura depozitelor fără dobîndă „Victoriabank” în perioada anilor

2005-2010
Analizând informaţia referitor la resuresele nedepozitare a B.C. „Victoriabank” S.A. putem

constata că în perioada anilor 2005-2010 creşterea lor a constituit doar 37,4%, de la 0,233
miliarde lei moldoveneşti în anul 2005 până la 0,320 miliarde lei moldoveneşti în anul
2010(tabelul 3.5.). Este de menţionat că unele poziţii nu au contribuit de loc la formarea
resurselor nedepozitare, printre care: hîrtii de valoare vîndute cu răscumpărarea ulterioară;
împrumuturi overnight; datorii subordonate.
Tabelul 3.5
Obligaţiuni nedepozitare „Victoriabank”
.
60
Din analiza informaţiei referitor la dinamica obligaţiunilor nedepozitare putem constata
că acest tip de resurse înregistrează o dinamică instabilă, fără unele tendinţe clare. Astfel,
dinamica obligaţiunilor nedepozitare în perioada anilor 2005-2010 a variat de la -32,2% până la
+160,3%. Explicaţia de bază care poate fi adusă este faptul că resursele nedepozitare constituie o
sursă alternativă de atragere a resurselor financiare şi nu are o importanţă deosebită pentru bancă,
cu toate că există perioade de excepţie cînd atragerea resurselor depozitare este insuficientă şi
atunci banca conectează „al doilea motor” pentru a reuşi atragerea volumului necesar de resurse.
Dinamica detaliată a obligaţiunilor nedepozitare la „Victoriabank” în perioada anilor 2005-2010
este prezentată în figura de mai jos.
Figura 3.11. Dinamica obligaţiunilor nedepozitare „Victoriabank” în perioada anilor

2005-2010
Din analiza informaţiei referitor la structura obligaţiunilor nedepozitare putem constata că

cea mai semnificativă parte a lor este constituită din alte împrumuturi, care în perioada anilor
2005-2010 au avut pondere de la 39% până la 89%. În ultimii ani de activitate ponderea lor
constituie cc.80%. A doua poziţie relativ mare constituie alte obligaţiuni, care în perioada anilor
2005-2010 au avut pondere de la 9% până la 32%. În ultimii ani de activitate ponderea lor
constituie cc.13%. Structura detaliată a obligaţiunilor nedepozitare la „Victoriabank” în perioada
anilor 2005-2010 este prezentată în figura de mai jos.
61
Figura 3.12. Structura obligaţiunilor nedepozitare „Victoriabank” în perioada anilor

2005-2010
Din informaţia deţinută putem trage concluzia că cea mai importantă parte din resursele
nedepozitare a băncii este concentrată în alte împrumuturi şi alte obligaţiuni, adică aici pot fi
reflectate liniile de credit pe care le are banca comercială „Victoriabank” de la partenerii săi
bancari. Liniile de credit de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD),
International Finance Corporation (IFC). La momentul în care BERD a început să lucreze cu
"Victoriabank", la începutul anilor 1990, aceasta era una din primele bănci private, care deși era
abia la înființare, s–a prezentat ca partener foarte serios, muncind profesionist și cu interes ca să
dezvolte această bancă. Primul produs care s-a implementat cu această bancă a fost o linie de
credit, prin care s-a ajutat cu asistență tehnică, au fost consultanți care au lucrat în domeniul
creditării, a perfecționării băncii. Astfel, în portofoliul partenerilor „Victoriabank” sunt mai
multe instituţii financiare de talie internaţională.
Banca ar putea dezvolta și alte direcţii de atragere a resurselor nedepozitare. Datoriile
subordonate reprezintă împrumuturi primite în urma unor emisiuni de titluri sau împrumuturi
subordonate, cu o scadenţă nedeterminată sau îndepărtată, a căror rambursare este condiţionată
de anumite clauze contractuale. Datoriile subordonate sunt incluse în categoria capitalului
suplimentar bancar, până la nivelul de 50% din capitalul propriu.
62
3.3. Particularităţile politicii de depozit a B.C. ”Victoriabank” S.A.
Este evident că realizarea eficientă a funcţiei tradiţionale a băncilor comerciale –

creditarea, este imposibilă a fi realizată fără atragerea resurselor depozitare, astfel, în acest
context de raţionalitatea politicii de depozit elaborate de bănci depinde în mare parte capacitatea
băncii de-a şi crea un volum de resurse suficient pentru derularea unei activităţi în ritmuri
normale. Continuând aceeaşi ordine de idei, vom analiza particularităţile elaborării politicii de
depozit a B.C. ”Victoriabank” S.A. Astfel, banca anual îşi elaborează politica de depozit,
stabilind: subiecţii şi obiectele politicii de depozit, principiile de formare a acesteia, precum şi
limitele politicii de depozit. În calitate de subiecţi a politicii de depozit sînt: clienţii bancari
băncile comerciale şi agenţii guvernamentali. La obiectul politicii de depozit
se referă fondurile atrase ale băncii şi serviciile suplimentare prestate de bancă în acest sens.
Clasificarea subiecţilor şi obiectului politicii de depozit a B.C. ”Victoriabank” S.A. se prezintă în
figura 3.13.
Politica de depozit a băncii comerciale
Subiecţii politicii de depozit Obiect al politicii de

depozitare
Clienţii băncii: Atragerea de fonduri:

Persoane fizice Depozite
Persoane juridice Certificate de depozit
Bănci comerciale
Servicii suplimentare prestate
de bancă
(servicii complexe)
Sursa: elaborat de autor în baza БОР, Михаил; ПЯТЕНКО, Владимир. Менеджмент банков: организация,
стратегия, планирование. М.: ИКЦ “ДИС”, 1997, c. 57.
Figura 3.13. Componentele politicii de depozit a B.C. ”Victoriabank” S.A.
B.C. ”Victoriabank” S.A. prezintă clienţilor săi diferite forme de acumulare a resurselor
financiare sub formă de depozite, după cum se prezintă în figura 3.14., banca oferă clienţilor săi
diferite oportunităţi de acumulare, fiecare depozit Victoriabank având condiţii specifice:
Depozitul Victoria Superb – depozitul cu cea mai mare rată, cu un termen de plasare de la
36 luni până la 120 luni, suma iniţială este de 1000 lei sau 100 USD/EUR. Contul poate fi
alimentat nelimitat, și dobînda se capitalizează lunar. Rata procentuală a depozitului este flotantă
63
însă rămâne a fi cea mai mare rată comparativ cu ratele celorlalte depozite oferite de
Victoriabank.
Depozite
Victoriabank
Sursa: Depozite propuse de B.C. ”Victoriabank” S.A. [online]. [citat 18 mai 2011]. Disponibil:
<http://victoriabank.md/ro/depozit/>
Figura 3.14. Depozite oferite de B.C. ”Victoriabank” S.A.
Depozitul de paşti – cu rată fixă în primele 12 luni. Poate fi constituit pe termen de 3, 6,

12, 24 şi 36 luni. Suma minimă de constituire este de 1000 MDL sau 100 USD/EUR. Vărsăminte
suplimentare se permit lunar, în proporţii de până la 50% din soldul depozitului la sfârşitul lunii
precedente (cu excepţia ultimelor 3 luni), iar pentru depozitele plasate pe termene de 12, 24 şi 36
luni, retrageri parţiale din cont se permit după 6 luni din ziua constituirii, lunar maxim 25% din
soldul de la sfârşitul lunii precedente. Achitarea dobînzii are loc lunar, la contul curent, de card
sau se capitalizează.
Depozitul transfer rapid – pentru un termen de plasare de 24 luni. Suma iniţială şi
vărsămintele suplimentare se efectuează doar din mijloacele şi în momentul primirii a sumelor
prin sistemele de plăţi rapide oferite de Victoriabank. Valuta transferului poate fi diferită de
valuta depozitului dacă se efectuează conversia în cadrul Victoriabank la cursul comercial.
Retrageri se pot efectua după 1 lună nelimitat, cu condiţia păstrării soldului minim. Dobînda se
achită lunar la contul curent, de card sau se capitalizează.
Bonus la Pensie – depozit special pentru deţinătorii carnetelor de pensionar şi pentru
persoanele care au atins vârsta de 50 de ani. Poate fi plasat pe un termen de 3 ani, din care, în
64
care în primul an dobînda este una fixă, iar în următorii 2 ani, în caz de reziliere a contractului,
clientul nu pierde absolut nimic din dobîndă.
Depozitul SuperFlex - cont de economii accesibil şi flexibil care oferă acces nelimitat la
fondurile depuse. Clientul poate suplimenta depozitul în orice moment, fără limite, poate şi
retrage banii înainte de termen fără pierderi, cu condiţia de a păstra minimul în cont. Dobînda se
permite a se retrage lunar sau clientul poate opta pentru capitalizarea sau transferul ei la contul
de card. Rata depozitului este flotantă.
Depozitul pe Cardul Multifuncţional - Cardul Multifuncțional permite a avea mai multe
conturi în același timp, fiecare având beneficiile sale funcționale: Contul de Card/de Credit.
Contul de card include în sine posibilități deja cunoscute de gestionare a banilor depuși:
permite a achita la orice oră și fără rând serviciile comunale și de telefonie mobilă în Oficiul
24/24; permite a achita pentru orice serviciu și bun în orice punct al lumii; permite a realiza plați
chiar de acasă sau de la birou prin serviciul Personal bank; în plus, nu se percepe comision de la
retragerea banilor în bancomatele Victoriabank.
Contul de credit – se poate obține un credit prin activarea unei linii de credit, care poate fi
utilizat oricând și pentru orice destinație.
Depozitul progresiv - rata dobînzii fixă, crescătoare în fiecare trimestru de păstrare a
depozitului. Poate fi constituit pe un termen de 12 luni, suma minimă de constituire fiind de 1000
MDL sau 100 USD/EUR. Vărsăminte suplimentare şi retrageri parţiale din cont nu se admit, iar
achitarea dobânzii are loc lunar la contul curent sau de card.
Depozitele cu sold zero pot fi deschise doar cu condiţia subscrierii obligatorii la Serviciul
de alimentare automată a depozitului, ce permite economisirea timpul clientului şi asigurarea
acestuia că economiile sale cresc considerabil pe parcursul valabilităţii contractului de depozit.
Recent, B.C. ”Victoriabank” S.A. a plasat pe piaţă un nou produs Depozitul Profit, ce
permite clienţilor acumularea mijloacelor băneşti în lei şi valută şi obţinerea veniturilor.
Depozitul Profit poate fi constituit pe termen de 6 şi 12 luni, iar suma minimă de constituire este
de 3000 MDL sau 300 USD/EUR. Vărsăminte suplimentare se acceptă nelimitat, cu excepţia
ultimelor 2 luni, iar retrageri parţiale din cont se admit după 3 luni din ziua constituirii22.
B.C. ”Victoriabank” S.A. a fost prima bancă care în luna mai a anului 2006, a anunţat
emisiunea certificatelor bancare de depozit (CBD). Banca a emis certificate bancare de depozit,
atît nominative, cît şi la purtător.
22
Depozite propuse de B.C. ”Victoriabank” S.A. [online]. [citat 18 mai 2011]. Disponibil:
<http://victoriabank.md/ro/depozit/>.
65
În 2006, au fost emise 563 certificate de depozit în volum de 14,6 mil.lei. Luînd în
consideraţie că certificatele de depozit sunt un instrument nou pe piaţa financiară, banca a
realizat mai multe campanii publicitare şi de informare: la radio, televiziune şi în presă, ceea ce a
dus la majorarea volumelor de emisie şi în prezent aceste instrumente se bucură de succes.
În 2007, au fost emise 1143 CBD în volum total de 23632 mii lei, înregistrînd o creştere
de 61 .33 % faţă de primul an de emitere. După împlinirea unui an de la punerea în circulaţie a
valorilor mobiliare respective, soldul mijlocelor atrase prin emisiunea certificatelor bancare de
depozit este în continuă scădere.
În anul 2008, numărul certificatelor bancare de depozit emise a scăzut la 243 comparativ
cu 1143 în anul 2007. În tabelul 3.6 sunt este prezentată evoluţia emisiunei certificatelor bancare
de depozit ale băncii comerciale Victoriabank.
Tabelul 3.6
Evoluţia emisiunii certificatelor bancare de depozit la B.C. ”Victoriabank” S.A.
Emisiunea 2006 2007 2008
certificatelor Număr Volum (mii Număr Volum Număr Volum
bancare de lei) (mii lei) (mii lei)
depozit 563 1460000 1143 23632 234 18791
[online]. [citat 4 mai 2011]. Disponibil: < http://victoriabank.md/ro/dariseama/>
B.C. Victoriabank S.A. emite următoarele tipuri de certificate bancare de depozit:

- nominative - în formă dematerializată - reprezintă un înscris în registrul Băncii privind
deschiderea unui cont, din care se eliberează un extras. Deţinătorul unui certificat nominativ îl
poate vinde doar prin intermediul băncii, care trebuie să înregistreze în registru modificările care
vizează schimbarea proprietarului.
- la purtător - în formă materializată - se tipăreşte pe un formular special, ce are peste 10
elemente de protecţie. Certificatul la purtător poate trece de la o persoană la alta fără careva
restricţii (pe el nu se indică numele deţinătorului).
- cu dobândă - se vând de către bancă la un preţ egal cu valoarea nominală, de la care se
calculează dobînda, care se achită periodic, sau la scadenţă, odată cu valoarea nominală a
certificatului.
- cu scont - se vînd de către bancă la un preţ mai mic decât valoarea nominală, iar la
scadenţă (expirarea termenului) cumpărătorului i se achită nominalul certificatului, diferenţa
constituind dobînda.
66
Caracteristicile certificatului de depozit:
- Instrument financiar ce asigură obţinerea dobînzii (venitului), exact ca în cazul unui
depozit obişnuit la termen şi, în acelaşi timp, oferă deţinătorului posibilitatea, în caz de necesitate
sau la dorinţă, să-l vândă sau transmită unui terţ pe piaţa secundară;
- CBD se emite doar în lei;
- CBD se emit la următoarele valori nominale: 1 000 lei; 5 000 lei; 10 000 lei; 20 000 lei;
50 000 lei; 100 000 lei.
Tabelul 3.7
Ratele dobânzilor la emiterea Certificatelor bancare de depozit (CBD)
Termenul de circulație Rata dobînzii
3 luni 2.00
6 luni 4.00
9 luni 5.00
12 luni 6.00
Termenul de circulaţie al CBD (termenul plasării mijloacelor în CBD) este de 3 luni, 6

luni, 9 luni și 12 luni.
Periodicitatea achitării dobînzii aferente Certificatelor de depozit (la alegerea clientului):
1. trimestrial (la 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie, 31 decembrie).
2. cu interval de 1 lună sau 3 luni din data emiterii CBD.
3. la scadenţa CBD emis (la expirarea termenului de circulaţie).
Achitarea dobânzii aferente Certificatelor bancare de depozit cu dobîndă se efectuează la
scadenţa CBD (tabelul 3.8.).
Tabelul 3.8
Ratele dobînzilor la răscumpărarea de către bancă a Certificatelor de depozit proprii
înaintea termenului lor de scadenţă
67
Rata dobânzii în Rata dobânzii
prima zi după cu o zi până
Termenul de plasare vânzare a CBD de Pasul de majorare a ratei dobânzii pentru scadenţa a
a CBD către bancă fiecare următoare zi de circulaţie CND
3 LUNI 1 0,005 1,45

6 LUNI 1 0,005 1,9
9 LUNI 1 0,005 2,36
12 LUNI 1 0,005 2,82
Avantajele certificatului bancar de depozit:
- Este o investiţie la fel de sigură ca un depozit bancar. Diferenţa constă în faptul că CBD
are caracteristicile nu numai ale unui depozit simplu, dar este şi o valoare mobiliară, ce poate fi
vîndută oricând. Aceasta înseamnă că deţinătorul Certificatului de depozit poate sa-l vîndă, până
la expirarea termenului, unei persoane terţe, primind astfel banii depuşi şi dobînda calculată.
- CBD poate servi ca asigurare (gaj) la obţinerea împrumuturilor.
- CBD poate fi făcut cadou.
- Există posibilitatea de a alege termenul de plasare a banilor, valoarea nominală a
certificatului şi modalitatea de plată a dobînzii.
- Persoanele care optează pentru CBD nominative cu dobîndă, beneficiază de eliberarea
gratis a cardurilor bancare VISA Electron sau Cirrus Maestro la care să se transfere dobînda fără
plată pentru deservirea anuală.
- Venitul persoanelor fizice de la Certificatul de depozit nu se impozitează.
- Este o investiţie sigură şi fără riscuri.
ÎNCHEIERE
68
În baza cercetării realizate pot fi deduse următoarele concluzii:
Pentru a-şi desfăşura activitatea de creditare, de efectuare de plasamente pe piaţa
interbancară şi pentru a presta diverse servicii şi de a pune la dispoziţia populaţiei produse
bancare diverse, băncile sunt condiţionate de constituirea de resurse, a căror structură şi
maturitate influenţează în fapt buna funcţionare a societăţilor bancare. Resursele atrase
reprezintă partea cea mai atractivă, deoarece banca poate face investiţii în economie, iar
resursele proprii reprezintă aici o pondere neînsemnată. Resursele atrase au o importanţă
deosebită pentru bancă, şi anume: finanţează activitatea băncii; stau la baza exercitării funcţiei
principale a băncii, şi anume de depozitare; formează imaginea băncii.
În practica bancară se disting mai multe modalități de formare și de atragere a
resurselor bancare, care se deosebesc prin principiile pe care se bazează şi prin specificul
activităţilor inerente. Astfel, banca comercială în vederea atragerii resurselor din cadrul
economiei poate recurge la: atragerea resurselor sub forma depozitelor bancare(la vedere și la
termen), procurarea de pe piaţa interbancară(credite centralizate – intraday, overnight, de
licitație, de refinanțare, de lombard, special, structural, operațiunile REPO; și credite
descentralizate) și procurarea de pe piaţa de capital(din emisiunea cambiilor/certificatelor de
depozit și a obligațiunilor).
Totalitatea resurselor bancare atrase de către băncile autothone, formează obligaţiunle
sistemului bancar. Astfel, printr-o analiză a volumului obligaţiunilor sistemului bancar autohton,
se constată o evoluţie pozitivă în valoare absolută din anul 2005 pînă în anul 2009. În cadrul
resurselor atrase, ponderea cea mai mare o constituie resursele atrase sub formă de depozit,
urmată de ponderea categoriei alte obligaţiuni şi alte împrumuturi, şi ponderea mijloacelor
băneşti atrase datorate băncilor.
În perioada 2005-2009, se atestă a reducere a ponderii resurselor atrase sub formă de
depozit, această reducere realizîndu-se ca efect al creşterii ponderii resurselor din categoria alte
obligaţiuni. Soldul depozitelor înregistrează o evoluţie pozitivă din anul 2005 pînă în anul 2008.
În anul 2009, soldul depozitelor în economie s-a redus, iar în 2010, volumul depozitelor a
înregistrat iar o creştere, ceea ce a determinat ca valoarea soldului depozitelor în cadrul
sistemului bancar autohton să constituie 26416 mil. lei.
Mijloacele băneşti datorate băncilor – ca categorie a resurselor împrumutate, constituie
în medie, în anii 2005-2010, 5,65% din obligaţiunile sistemului bancar. În anul 2008, volumul
creditelor overnight acordate de BNM a fost în creştere de 2.4 ori comparativ cu anul
precedent, iar în 2009, acestea au fost solicitate doar în primele luni, în contextul deficitului de
lichiditate din sistemul bancar din prima parte a anului. În anul 2010, în condiţiile persistenţei
69
excedentului de lichiditate, facilitatea de credit overnight nu a fost solicitată. Atragerea
resurselor prin emisiunea certificatelor bancare de depozit au luat geneză pe piaţa autohtonă în
anul 2006, ca urmare a tendinţei de promovare a unor produse bancare noi. În 2009, CBN au
fost utilizate numai în primele luni ale anului și în ultimele zile, iar în 2010 surplusul de
lichiditate s-a menținut la nivel înalt și a fost sterilizat exclusiv prin utilizarea CBN.
Pe parcursul anului 2010, băncile comerciale şi-au acoperit necesarul de lichidităţi,
prin contractarea creditelor comericale de la BNM. Astfel, volumul cel mai mare s-a realizat în
luna iunie (42,2, mil. lei), la o rată a dobînzii de 7,4%. Creditul cu cel mai mare termen, a fost
contractat în luna iulie – pentru 282 zile, în valoare de 40,4 mil. lei, la o rată a dobînzii de
7,47%.
B.C. ”Victoriabank” a fost numită de experţi cea mai sigură bancă din Moldova,
ţinându-se cont de criterii importante cum ar fi: capacitatea managementului de a atrage şi
gestiona eficient resursele băncii, de a le plasa sigur, respectând lichiditatea înaltă şi obţinând, în
acelaşi timp, o rentabilitate maximă. În plus, s-au luat în consideraţie şi posibilităţile băncii de a-
şi onora angajamentele faţă de clienţi şi acţionari în caz de forţă majoră. De asemenea, pe
parcursul anilor, Victoriabank s-a remarcat şi prin activitate bancară sănătoasă şi stabilă.
În perioada anilor 2005-2010, resursele financiare ale B.C. ”Victoriabank” S.A. au
înregistrat o continuă creștere, bazată atît pe creșterea de aproximativ 3,22 ori a capitalului
acționar, cît și pe majorarea de 3,41 ori a obligațiunilor băncii. Volumul total al depozitelor a
crescut de cc. 3 ori, în perioada anilor 2005-2010, constituind valoarea de 5,85 miliarde lei
moldoveneşti. Această creştere s-a realizat în special din contul creşterii valorii depozitelor cu
dobândă de la 1,09 până la 4,97 miliarde lei moldoveneşti. Depozitele fără dobândă au avut o
evoluţie mai modestă, în creştere de la 0,48 până la 0,86 miliarde lei moldoveneşti, pe parcursul
perioadei menționate.
B.C. ”Victoriabank” S.A. propune pentru clienții săi o gamă largă de depozite în care
aceștia își pot plasa resursele, cu conditii care să satisfacă necesitățile fiecaruia și facilități
adaptate pentru diferite categorii de persoane. Victoriabank este și banca care a promovat
certificatele de depozit în luna mai 2006, emisiunea acestora devenind o modalitate alternativă
de atragere a resurselor în bancă.
Pe marginea cercetării realizate cu privire la metodele de atragere a resurselor financiare
aplicate în cadrul sistemului bancar autohon putem face următoarele recomandări:
1. În scopul atragerii resurselor financiare în cantități cît mai mari pentru desfășurarea
activităților sale, banca comercială trebuie să-ți perfecționeze politica de atragere a depozitelor,
adaptînd-o continuu la condițiile pieței, care să asigure creșterea profitabilității și a
70
competitivității acesteia pe piața interbancară. Desigur, este necesară utilizarea adecvată a
resurselor atrase pentru a spori beneficiile băncii și pentru a-și întări poziția pe piață.
2. Pe lîngă perfecționarea politicii de depozit, banca, datorită concurenței mari și reieșind
din cercetarea pieței, trebuie sa promoveze o politică de depozit inovatoare, care să-i ofere
anumite avantaje față de alte bănci. Astfel, un avantaj ar fi crearea unui produs nou,
individualizat, de exemplu promovarea unui tip de depozit care să atragă resursele financiare ale
emigranților, care, pentru a cîștiga teren, ar putea fi însoțit de anumite facilități(careva operațiuni
efectuate gratis). În așa fel ar fi mobilizate o parte din resursele disponibile, care de obicei sînt
utilizate în consum și duc la creșterea inflației. Un tip de depozit individualizat ar putea fi
promovat și pentru întreprinderi, la fel, însoțit de anumite servicii suplimentare, care ar spori
volumul resurselor depuse și totodată ar întări poziția băncii pe piața monetară.
3. Considerăm de o mare importanţă activizarea băncilor în ceea ce priveşte atragerea
resurselor financiare de pe piaţa de capital. Băncile comerciale autohtone, practic nu au nici
experienţă, dar nici un interes în ceea ce priveşte atragerea resurselor financiare prin emsiunea
certificatelor de depozit. În această ordine de idei recomandăm băncilor comerciale autohtone,
să înceapă a practica emisiunea certificatelor de depozit în vederea atragerii resurselor financiare
depozitare. Acest fapt necesită desfăşuarea unei campanii de informare a populaţiei privind
avantajele şi oportunităţile pe care le oferă certificatele de depozit, doar numai în modul acesta
populaţia Republicii Moldova ar avea încredere în acest tip de produs bancar.
4. O altă modalitate de atragere a resurselor financiare de pe piața de capital este și
emisiunea de obligațiuni, care deține o pondere foarte mică în structura resurselor nedepozitare
ale băncii. Prin emisiunea de obligațiuni s-ar putea obține mai ușor, în cantități mai mari și în
condiții mai avantajoase resurse disponibile, și, spre deosebire de emisiunea de acțiuni, în cazul
unei emisiuni de obligațiuni, acesta nu s-ar solda cu modificări în componența acționarilor
băncii. Un dublu avantaj pe care îl poate oferi emisiunea de obligațiuni este dezvoltarea astfel a
pieței financiare și a pieței de capital, care în Modova se află într-o stare incipientă.
BIBLIOGRAFIE
I. Acte normative
71
1. Legea instituţiilor financiare: nr. 550-XIII din 21.07.95. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 1996, nr.1-2.
2. Regulament privind facilităţile permanente de creditare acordate băncilor de către Banca

Naţională a Moldovei: nr.196 din 02.08.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 2007, nr.131-135.
3. Regulamentul BNM cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi circulaţie a

certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor bancare: nr.94 din 31.03.2005. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2005, nr. 67-68.
4. Regulamentul BNM cu privire la desfăşurarea licitaţiilor de refinanţare: nr.2/08 din

22.11.1995. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova.1995, nr.71-72/32.
5. Regulamentul BNM cu privire la folosirea facilităţii de lombard între Banca Naţională a

Moldovei şi băncile comerciale: nr.4/08 din 18.10.1995. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova.1996, nr.5-6/1.
6. Regulamentul BNM privind modul de efectuare de către bănci a operaţiunilor cu cambii:

nr.156 din 02.06.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2000, nr.78-80/257.
7. Regulamentul BNM cu privire la operaţiunile de piaţă deschisă ale Băncii Naţionale a

Moldovei: nr.57 din 11.09.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997,
nr.62-103.
8. Instrucţiunea privind particularităţile emisiunilor de acţiuni şi obligaţiuni ale băncilor şi

modul de autorizare a lor de către Banca Naţională a Moldovei: nr.181 din 22.06.2000.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2000, nr. 81-83.
II. Lucrări științifice
9. BARBU, Teodora; DARDAC, Nicolae. Monedă, bănci şi politici monetare. Bucureşti:

Editura didactică şi pedagogică, 2005. 440 p.
10. BASNO, Cezar; DARDAC, Nicolae. Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de

plată. Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică, 1996. 251 p.
11. BASNO, Cezar; DARDAC, Nicolae. Management bancar. București: Editura

economică, 2000. 272 p.
12. BOARIU, Angela. Politici monetare, suport curs. [online]. [citat 25 martie 2011].
Disponibil:
<http://portal.feaa.uaic.ro/master/specializare/an1/BPS/polmo/Lists/Announcements/Dis
pForm.aspx?ID=39>.
13. BURCIU, Aurel; SANDU, Petru; SANDU, Gheorghe. Activitatea bancară

internaţională. București, 1999. 160 p.
72
14. COCRIȘ, Vasile; CHIRLEȘAN, Dan. Managementul bancar şi analiza de risc în
activitatea de creditare. Iaşi: Editura Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, 2007. 374 p.
15. DĂNILĂ, Nicolae; ANGHEL, Lucian Claudiu; DĂNILĂ, Marius Ioan. Managementul
lichidităţii bancare. Bucureşti: Editura Economică, 2002. 328 p.
16. DĂNILĂ, Nicolae; BEREA, Aurel. Managementul bancar. Fundamente şi orientări.

Bucureşti: Editura economică, 2000. 256 p.
17. DEDU, Vasile; ENCIU, Adrian. Contabilitate bancară. Bucureşti: Editura Economică,
2001. 304 p.
18. DEDU, Vasile. Management bancar. Bucureşti: Editura Sildan, 1999. 246 p.
19. GOROBEȚ, Ilinca. Resursele atrase ale băncii. Bazele activității bancare. [online]. [citat
10 martie 2011]. Disponibil: <www.ilincagorobet.ase.md>.
20. GRIGORIȚĂ, Cornelia. Activitate bancară. Ed. a II-a, revăzută şi completată. Chișinău:
Cartier, 2004. 432 p.
21. HOANȚĂ, Nicolae. Bani şi bănci. Bucureşti: Editura Economică, 2001. 280 p.
22. MANOLESCU, Gheorghe; DIACONESCU, Adriana Sîrbea. Management bancar.

Bucureşti, 2001. 288 p.
23. MIHAI, Ilie. Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare. Bucureşti: Editura Expert,
2005. 351 p.
24. STOICA, Victor; DEACONU, Petre. Bani şi credit: banii, teoriile monetare,
administrarea banilor. Bucureşti: Editura Economică, 2003. 536 p.
25. БОР, Михаил; ПЯТЕНКО, Владимир. Менеджмент банков: организация,

стратегия, планирование. М.: ИКЦ “ДИС”, 1997. 288 с.
26. Formarea semnelor bănești [online]. [citat 03 mai 2011]. Disponibil:

<http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/management_si_marketing/co
municarea_financiara/cap11.pdf>.
III. Surse statistice și de date
27. Динамика изменений основных показателей коммерческих банков [online]. [citat 25

martie 2011]. Disponibil: <http://logos.press.md/Weekly/Main.asp>.
28. Rapoarte anuale ale Băncii Naţionale a Moldovei pentru anii 2005-2010 [online]. [citat
14 martie 2011]. Disponibil: < http://www.bnm.md/md/bnm_publications>.
29. Rapoarte anuale ale B.C. ”Victoriabank” S.A. [online]. [citat 20 martie 2011].
Disponibil: < http://victoriabank.md/ro/dariseama/>.
73
30. Rapoarte anuale ale B.C. ”Moldova Agroindbank” S.A. [online]. [citat 20 martie 2011].
Disponibil : < http://maib.md/ro/raport-anual/>.
31. Rapoarte anuale ale B.C. ” Banca de economii” S.A. [online]. [citat 20 martie 2011]
Disponibil: < http://www.bem.md/reports/5>.
32. Rapoarte anuale ale B.C. ” Eximbank” S.A. [online]. [citat 20 martie 2011]. Disponibil:
< http://www.eximbank.com/rom/7/ >.
33. Rapoarte anuale ale B.C. ” Energbank” S.A. [online]. [citat 20 martie 2011].
Disponibil : <http://ro.energbank.com/anual-report>.
34. Rapoarte anuale ale B.C. ” Banca Socială” S.A. [online]. [citat 20 martie 2011].
Disponibil: < http://socbank.md/reports/4>.
35. Rapoarte anuale ale B.C. ” Unibank” S.A. [online]. [citat 20 martie 2011]. Disponibil :
<http://unibank.md/reports/2>.
36. Rapoarte anuale ale B.C. ”Universalbank” S.A. [online]. [citat 20 martie 2011].
Disponibil: <http://www.universalbank.md/statements/>.
37. Rapoarte anuale ale B.C. ” Moldinconbank” S.A. [online]. [citat 20 martie 2011].
Disponibil: <http://www.moldindconbank.com/raportul-anual/>.
38. Rapoarte anuale ale B.C. ” FinComBank” S.A. [online]. [citat 20 martie 2011].
Disponibil: <http://www.fincombank.md/findynamics_ro/>.
39. Rapoarte anuale ale B.C. ” ProCreditBank” S.A. [online]. [citat 20 martie 2011].
Disponibil: <http://www.procreditbank.md/report_annual>.
40. Rapoarte anuale ale B.C. ” Mobiasbanca” S.A. [online]. [citat 20 martie 2011].
Disponibil: <http://www.mobiasbanca.md/annual_reports>.
41. Rapoarte anuale ale B.C. ” Comerțbank ” S.A. [online]. [citat 20 martie 2011].
Disponibil: <http://www.comertbank.md/year_report>.
42. Rapoarte anuale ale B.C. ” EuroCreditBank” S.A. [online]. [citat 20 martie 2011].
Disponibil: <http://www.ecb.md/Reports.aspx?idP=67&idM=143>.
43. Rapoarte anuale ale BCR, sucursala Chișinău [online]. [citat 20 martie 2011].
Disponibil: <https://www.bcr.md/sPortal/sportal.portal>.
44. Depozite propuse de B.C. ”Victoriabank” S.A. [online]. [citat pe 18 mai 2011].
Disponibil: <http://victoriabank.md/ro/depozit/>.
Anexa 1
Categoria resurselor nedepozitare
74
Credite centralizate
Resurse nedepozitare
intraday
overnight
Credite interbancare
de refinanţare
Emisiunea cambiilor şi a
certificatelor de depozit de licitaţie
Emisiunea de obligaţiuni structural
special
de lombard
Operaţiunile REPO
Sursa: elaborat de autor în baza GRIGORIȚĂ, Cornelia. Activitate bancară. Ed. a II-a, revăzută şi completată.
Chișinău: Cartier, 2004.
75
Anexa 2
Aspecte diferenţiate ale obligaţiunilor şi acţiunilor
Din Acţiuni ordinare Obligaţiuni
punctul de
vedere al:
modului de reprezintă fracţiuni reprezintă fracţiuni egale dintr-un
definire egale ale capitalului împrumut
social
raporturil conferă calitatea de conferă calitatea de creditor asupra
or dintre coproprietar al emitentului şi nu conferă nici un drept
deţinător şi afacerii; acţiunile în luare de decizii
emitent conferă drept de vot
în A.G.A.
veniturilor fructifică prin fructifică prin dobîndă, care nu este
obţinute dividend, care este influenţată de existenţa sau nivelul
direct dependent de profitului emitentului
existenţa şi valoarea
profitului
emitentului
duratei de este practic este limitată pîna la scadenţă
viaţă nelimitată, pînă la
dispariţia
emitentului
riscurilor riscurile sunt riscurile sunt mai reduse, fiind
asumate de mai ridicate, datorită specific doar riscul de neplată (care este
posesori calităţii de eliminat la obligaţiunile garantate).
coproprietar al unei
afaceri
Sursa: MANOLESCU Gheorghe, DIACONESCU Adriana: Management bancar. Bucureşti: Editura Fundaţiei
România de Mîine, 2001, p. 64.
76
Anexa 3
Contract de acordare a facilităţilor permanente de creditare

nr._________ „____”_______________200___
Banca Naţională a Moldovei, în continuare BNM, reprezentată prin

________________, şi banca _________________________, în continuare „Banca”,
reprezentată prin ________________________, au încheiat prezentul Contract în conformitate cu
prevederile Regulamentului privind facilităţile permanente de creditare acordate băncilor de către BNM
(în continuare Regulament), aprobat de CA al BNM prin hotărîrea nr.70 din 23 martie 2006 (Monitorul
Oficial al RM nr.51-54 din 31 martie 2006), în vederea următoarelor:
1. Obiectul contractului
1.1. Prezentul Contract, în cadrul relaţiilor corespondente stabilite, determină raporturile dintre părţi
privind acordarea creditelor intraday şi overnight, pentru asigurarea efectuării plăţilor în termen şi
menţinerea rezervelor obligatorii.
2. Condiţii de creditare
2.1. BNM acordă Băncii credite intraday şi overnight în lei moldoveneşti, în cadrul facilităţilor
permanente de creditare, în condiţiile şi modul determinat de Regulament.
2.2. Creditele intraday şi overnight din cadrul facilităţilor permanente se acordă în cazul în care Banca a
îndeplinit condiţiile stipulate la secţiunea IV din Regulament.
2.3. Creditele intraday şi overnight se acordă în condiţiile asigurării rambursării lor la termen.
2.4. Asigurarea creditelor intraday şi overnight se efectuează prin rezervarea în contul nr. III, subcontul 1
în SIC la BNM a valorilor mobiliare de stat şi Certificatelor Băncii Naţionale (în continuare VM), cu
termen de la 5 pînă la 91 de zile pînă la scadenţă.
2.5. Asigurarea creditelor intraday şi overnight se consideră suficientă în cazul în care:
- valoarea nominală a VM cu termenul de la 5 pînă la 35 de zile pînă la scadenţă, ce vor reprezenta
garanţia creditelor intraday şi overnight şi a dobînzii aferente, depăşeşte cu 5 la sută suma creditului;
- valoarea nominală a VM cu termenul de la 36 pînă la 91 de zile pînă la scadenţă, ce vor reprezenta
garanţia creditelor intraday şi overnight şi a dobînzii aferente, depăşeşte cu 10 la sută suma creditului;
2.6. Acordarea creditului intraday este determinată de necesitatea executării de către Bancă a
documentelor de plată expediate în SAPI, în cazul lipsei mijloacelor băneşti sau insuficienţei acestora în
contul de decontare.
2.7. Creditul intraday se acordă pe parcursul zilei operaţionale curente, cu scadenţa în aceeaşi zi.
2.8. Pe parcursul zilei operaţionale banca poate beneficia de mai multe credite intraday, în limita stabilită
de BNM şi a gajului disponibil.
2.9. Creditul intraday nu poate fi acordat pentru achitarea creditului overnight.
2.10. Pentru creditul intraday acordat băncii nu se percepe dobîndă, comisioane sau alte plăţi.
2.11. În cazul în care pînă la sfîrşitul etapei „Efectuarea plăţilor şi a compensării” a Programului zilei
operaţionale a SAPI, banca nu a achitat creditul intraday, acesta se reperfectează în credit overnight fără
acceptul băncii.
2.12. Creditul overnight se acordă în cadrul etapei „Operaţiuni overnight”: - fără acordul băncii în
cazul neachitării creditului intraday către sfîrşitul etapei „Efectuarea plăţilor şi a compensării” a
Programului zilei operaţionale a SAPI sau - în baza cererii Bancii.
2.13. Achitarea creditelor overnight şi a dobînzilor aferente se efectuează în ziua operaţională următoare
zilei obţinerii creditului, în baza ordinului de plată emis de către BNM în numele băncii – titular al
contului de decontare, expediat în SAPI pînă la începutul etapei „Efectuarea plăţilor şi a compensării” a
Programului zilei operaţionale a SAPI.
2.14. Achitarea creditului overnight obţinut în baza cererii se efectuează în baza ordinului de plată emis
de către BNM în numele băncii – titular al contului de decontare, codul tranzacţiei 108, care va avea
prioritatea 2 şi va fi executat pînă la începutul etapei „Efectuarea plăţilor şi a compensării” a
Programului zilei operaţionale a SAPI.
2.15. Pentru achitarea creditului overnight, obţinut ca rezultat al reperfectării creditului intraday, BNM
va emite în numele băncii – titular al contului de decontare, ordinul de plată cu codul tranzacţiei 109,
care va avea prioritatea 2 şi va fi executat în cadrul etapei „Efectuarea plăţilor şi a compensării” după
ordinul de plată cu codul tranzacţiei 108.
77
2.16. Achitarea parţială a creditului overnight la termen nu se admite.
2.17. Dobînzile aferente creditelor overnight se percep de către BNM din
contul de decontare al băncii în baza ordinului de plată emis de către BNM în numele băncii – titular al
contului de decontare, tranzacţia avînd prioritatea 2.
2.18. Creditul overnight şi dobînzile aferente, urmează a fi achitate în SAPI pînă la ora 12:00 a zilei
operaţionale următoare zilei acordării creditului.
2.19. Rata dobînzii pentru creditul overnight se stabileşte de către Consiliul de administraţie al Băncii
Naţionale şi se aplică cu data intrării în vigoare.
3. Obligaţiunile şi responsabilitatea părţilor 3.1. Părţile se obligă să respecte prevederile referitor la
condiţiile şi modul de utilizare a facilităţilor permanente de creditare acordate de BNM, stipulate în
Regulament şi prezentul Contract, precum şi în alte acte normative ale BNM ce reglementează circulaţia
VM.
3.2. În scopul efectuării plăţilor în baza documentelor de plată, pe parcursul zilei operaţionale BNM
permite Băncii trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti din contul de decontare în SAPI peste sumele
disponibile în cont.
3.3. Banca se obligă:
3.3.1. Să menţină un volum suficient de VM în contul nr. III.1 în SIC la BNM pentru a putea beneficia
de credite intraday/overnight.
3.3.2. Să asigure în contul său în SAPI mijloace suficiente pentru achitarea în termen a creditului
overnight obţinut şi a dobînzii aferente.
3.3.3. Pentru neachitarea în termen a creditului overnight şi a dobînzii aferente să plătească o penalitate
calculată conform prevederilor secţiunii IX, pct. 61 din Regulament.
3.4. BNM se obligă: pentru Banca care se conformează cerinţelor stipulate în secţiunea IV. din
Regulament:
3.4.1. Să acorde credite intraday şi overnight.
3.4.2. Să efectueze pe parcursul zilei operaţionale plăţile în baza documentelor de plată, peste sumele
disponibile în contul de decontare al Băncii, în volumul gajului eligibil al Băncii şi limitelor stabilite de
BNM.
3.4.3. Să transfere în contul de decontare al băncii în SAPI suma solicitată a creditului overnight conform
cererii pentru obţinerea creditului overnight, în volumul gajului eligibil şi limitei stabilite.
3.4.4. Să respecte secretul comercial privind operaţiunile de credit cu Banca.
3.4.5. Să efectueze operaţiunile corespunzătoare în SIC la acordarea şi achitarea creditelor în cadrul
facilităţilor permanente de creditare acordate de BNM.
4. Asigurarea creditelor intraday şi overnight
4.1. Creditele intraday/overnight sunt acordate de către BNM sub garanţia valorilor mobiliare transferate
anticipat de către Bancă din contul nr. I în contul nr.
III, subcontul 1”VM rezervate pentru gajare BNM la obţinerea creditelor intraday/overnight” al de
Înscrieri în conturi la BNM (SIC).
4.2. Pe parcursul zilei lucrătoare, banca este în drept să efectueze completarea VM în contul nr. III.1 în
SIC la BNM şi/sau retragerea parţială a acestora cu acceptul BNM.
5. Restricţii şi penalităţi
5.1. În cazul în care banca nu a asigurat în contul său de decontare în SAPI suma suficientă pentru
achitarea datoriei la creditul overnight şi a dobînzii pînă la ora 12:00 a zilei operaţionale următoare zilei
acordării creditului, creditul devine expirat şi BNM va încasa în mod incontestabil suma restantă din
contul de decontare băncii, inclusiv penalităţile respective, iar VM ce reprezintă gajul acestui credit vor fi
transferate în contul nr. III, subcontul 3 în SIC la BNM, conform procedurilor prevăzute în Regulamentul
cu privire la SIC.
5.2. VM amanetate în contul nr. III.3 în SIC la BNM, ca rezultat al admiterii de către Bancă a datoriei
restante la creditul overnight şi dobîndă, se propun de către BNM spre vînzare prin licitaţii, în volum
integral sau parţial, la latitudinea BNM, în termen de 5 zile lucrătoare după data expirării termenului
creditului overnight, fără acceptul Băncii.
5.3. Concomitent cu realizarea gajului BNM continuă încasarea incontestabilă a datoriei restante din
contul de decontare al băncii în SAPI.
78
5.4. În cazul în care în perioada existenţei datoriei restante, VM disponibile în contul nr. III, subcontul 3
în SIC la BNM ajung la scadenţa, mijloacele obţinute de la răscumpărarea acestora vor fi îndreptate la
achitarea datoriilor restante totale.
5.5. Data achitării creditului este considerată data la care din contul curent al băncii au fost efectuate
toate plăţile pentru achitarea creditului şi a dobînzii aferente, precum şi a penalităţilor, dacă acestea
există.
5.6. VM amanetate BNM în contul nr. III.3 şi nerealizate de BNM, se eliberează din gaj în ziua achitării
totale a datoriei la credit, dobîndă şi penalităţi şi se transferă în contul nr.III.1 al Băncii în SIC la BNM.
5.7. Pentru fiecare zi de întîrziere la suma restantă a creditului overnight Banca va plăti BNM o dobîndă
sporită, egală cu rata dobînzii la creditul overnight pe o zi în
vigoare la data acordării, plus 0,05 la sută.
5.8. În cazul achitării creditului overnight şi a dobînzilor aferente cu întîrziere (după ora 12:00 a
următoarei zile operaţionale după data obţinerii creditului) Băncii i se va suspenda dreptul de a utiliza
facilităţile permanente de creditare acordate de BNM pe un termen de 30 de zile din ziua comiterii
încălcării.
6. Termenele şi condiţiile de acţiune a contractului
6.1. Termenul de acţiune al contractului se stabileşte pe o perioadă nelimitată de timp din data semnării
de către părţi.
6.2. Contractul poate fi reziliat, la iniţiativa uneia din părţi, după achitarea integrală a datoriei la credit,
dobîndă şi penalităţi, dacă acestea există, cu notificarea prealabilă a celeilalte părţi cu 3 zile lucrătoare
pînă la reziliere .
6.3. Contractul poate fi modificat sau completat printr-un acord al părţilor,
ţinînd cont de modificările operate în Regulament.
6.4. Obligaţiunile BNM privind acordarea creditelor încep din ziua în care Banca respectă toate condiţiile
stipulate la secţiunea IV din Regulament.
6.5. Obligaţiunile BNM privind acordarea creditelor în cadrul facilităţilor permanente încetează din ziua
în care Banca a încălcat măcar una din condiţiile stipulate la secţiunea IV din Regulament.
7. Alte prevederi
7.1. Divergenţele care apar în procesul executării condiţiilor prezentului Contract, vor fi soluţionate de
către părţi pe cale amiabilă.
7.2. Litigiile apărute se soluţionează în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
7.3. Prezentul Contract este întocmit în 3 exemplare, fiecare din ele avînd
aceeaşi valoare juridică.
ADRESELE ŞI DATELE DE IDENTIFICARE ALE PĂRŢILOR SEMNATARE:
Banca Naţională a Moldovei Banca

Mun. Chişinău, bd. Renaşterii 7 Adresa
Funcţia persoanei autorizate Funcţia persoanei autorizate
Numele şi prenumele Numele şi prenumele
L .Ş. L. Ş.
79
Anexa 4
80

Resurse Atrase

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Resurse Atrase

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DECLARAŢIA

Subsemnatul (a) ___________________________________________________________

Capitolul I. REPERE TEORETICE PRIVIND RESURSELE BANCARE ȘI

1.1. Conceptul, rolul și locul resurselor atrase în cadrul resurselor bancare.......... 7

1.2. Particularitățile și metodele de atragere a resurselor în bancă......................... 11

Capitolul II. DIVERSIFICAREA METODELOR DE ATRAGERE A RESURSELOR

2.1. Prevederi privind formarea resurselor financiare conform legislației

2.1. Cercetarea practicii bancare naționale privind atragerea resurselor

2.3. Specificul atragerii resurselor nedepozitare în sistemul bancar autohton...... 43

Capitolul III. ANALIZA METODELOR DE ATRAGERE A RESURSELOR LA B.C.

3.1. Analiza structurii resurselor financiare ale B.C. ”Victoriabank” S.A............. 49

3.2. Estimarea metodelor de atragere a resurselor financiare la B.C.

3.3. Particularitățile politicii de depozit a B.C. ”Victoriabank” S.A....................... 63

1.1. Conceptul, rolul şi locul resurselor atrase în cadrul resurselor bancare

Capitalul bancar joacă un rol important începînd cu constituirea băncii şi continuînd cu

Figura 1.1. Schema circuitului resurselor bancare

Banca atrage resursele disponibile pe piaţa financiară şi le utilizează în principal la

Figura 1.2. Rolul resurselor atrase

Resurse depozitare Resurse nedepozitare

caracter personal; Caracter impersonal;

Figura 1.3. Diferenţa dintre resursele depozitare şi nedepozitare

În majoritatea cazurilor resursele atrase nedepozitare sunt în special folosite de băncile

1.2. Particularităţile şi metodele de atragere a resurselor în bancă

Întreaga activitate a băncii comerciale gravitează în jurul ,,resurselor financiare”, generic

Atrase sub forma Procurarea de pe piaţa Procurate pe piaţa

Figura 1.4. Modalităţi de atragere a resurselor bancare

Atragerea resurselor sub formă de depozit. Constituirea şi utilizarea depozitelor bancare

intraday structural de lombard

overnight special operaţiunile REPO

Figura 1.5. Tipologia creditelor centralizate

termen scurt termene mai lungi

Figura 1.6. Deosebirile dintre depozitele şi împrumuturile interbancare

Figura 1.7. Diferenţa dintre depozit şi certificat de depozit

Veniturile posesorului certificatului de depozit/cambiei cu dobîndă se formează din

Veniturile posesorului certificatului de depozit/cambiei cu scont se formează din diferenţa

Certificatele de depozit prezintă şi unele avantaje pentru cumpăratori:

c) termenul de rambursare, este cuprins între momentul emisiunii şi momentul

Se disting următoarele criterii de clasificare a obligaţiunilor15:

2.1. Prevederi privind formarea resurselor financiare conform legislaţiei

Legislaţia bancară autohtonă, prin intermediul regulamentelor: Regulamentul BNM cu

2.2. Cercetarea practicii bancare naţionale privind atragerea resurselor

Totalitatea resurselor bancare atrase de către băncile autothone, formează obligaţiunle

Figura 2.1. Evoluţia obligaţiunilor sistemului bancar autohton

Dinamica structurii obligaţiunilor sistemulului bancar al Republicii Moldova (figura

Figura 2.2. Dinamica structurii capitalului atras în sistemul bancar al R. M.

Analiza dinamicii soldului depozitelor în cadrul sistemului bancar autohton, denotă o

Figura 2.3. Evoluţia soldului depozitelor în cadrul sistemului bancar autohon

Figura 2.4. Ponderea obligaţiunilor în activele băncilor autothone

Figura 2.5. Volumul depozitelor deţinute de băncile autohtone, februarie 2011

Conform datelor prezentate de băncile autohone pe site-urile acestora, pentru luna

În ceea ce priveşte, volumul depozitelor personelor fizice atrase de băncile autohtone,

Figura 2.8. Structura depozitelor în modendă naţională, după termen

În condiţiile în care are loc deprecierea monedei naţionale şi se menţin incertitudinile

Figura 2.9. Structura depozitelor în valută, după termen

2.3. Specificului atragerii resurselor nedepozitare în sistemul bancar autohton

Băncile comerciale autohtone, recurg la atragerea resurselor nedepozitare din diverse

În ceea ce priveşte situaţia ce caracterizeză operaţiunile de creditare overnight a băncilor

3.1. Analiza structurii resurselor financiare ale B.C. ”Victoriabank” S.A.

Resursele unei bănci cuprind resurse proprii şi resurse împrumutate. În continuare ne

Figura. 3.1. Dinamica resurselor bancare la BC „Victoriabank” S.A.

Volumul capitalului propriu a înregistrat un ritm de creştere accentuat în perioada 2005-

Figura. 3.2. Dinamica ritmului de creştere a capitalului propriu şi a activelor B.C.

Dacă se analizează dinamica capitalului propriu în funcţie de componentele sale se poate