Introducere

La 22 decembrie 1989 a fost fondata prima banca comerciale din Republica Moldova,
B.C.Victoriabank, obtinind autorizatia de activare in domeniul bancar. (Anexa 1) Aparitia acestei
institutii bancare a fost posibila nu numai datorita mijloacelor financiare, dar i eforturilor conjugate
ale actionarilor-fondatori: Moldghiprostroi, Moldghiproprom, Moldghiintiz, intreprinderea
Aschim, Moldgaz, primaria Chisinau, fabrica de sticla, Asociatia Cooperatista de Stat
Valeologia.
B.C. Victoriabank S.A. activeaza pe piata bancara de optsprezece ani oferind un spectru
divers de servicii bancare. Daca, initial, clientului i se propunea numai servicii de casa, decontare i
atragerea mijloacelor baneti, actualmente Banca presteaza o multime de servicii devenind astfel o
institute financiara universala.
Actualitatea raportului intocmit, este confirmata prin multitudinile de probleme ca ridicarea
nivelului de deservire a bancii la un nivel internetional, gestionare efectiva a operatiunilor bancii,
minimizarea riscurilor, obtinerea increderii in rindurile populatiei atit autohtone cit i straine,
mentinerea relatiilor de corespondenta cu alte banci de peste hoterele tarii, cu care se confrunta
intregul sistem bancar autohton, i nu doar B.C. Victoriabank.
Scopul raportului consta in studierea mai profunda a activitatii bancare, precum i
imlimentarea cunotintelor deja obtinute in practica. Iar pentru ca scopul propus sa-l realizez am
avut sarcinile:
1.

formarea treptata a deprinderilor de lucru in cadrul bancii;

2.

aplicarea actelor ormativ-juridice i economice in practica bancara;

3.

elaborarea i completarea documentelor i darilor de seama sub diferite aspecte in

cadrul bancii;

4.

formarea deprinderilor de comunicare cu clientii bancii;

5.

analiza clientilor dupa potentialul sau economic.

Structura lucrarii se reflecta din scopul i sarcinile propuse drept obiectiv al raportului
practicii de producere, care consta din:
Introducere, in care se argumenteaza actualitatea raportului, scopul i sarcinile acestuia,
importanta cunotintelor obtinute in cadrul desfaurarii practicii in cadrul B.C. Victoriabank.
Capitolul I Statutul bancii. Structura organizatorica i de conducere a bancii comerciale, in
care se analizeaza interdependenta functionala a bancii.
Capitolul II Modul deschiderii, modificarii i inchiderii conturilor clientilor bancii, in care
se reflecta procedura de gestionare a conturilor bancare.
Capitolul III Operatiunile de decontare efectuate de banca comerciala in care se detalizeaza

formele operatiunilor de decontare i mecanismul lor de functionare.

Capitolul IV Operatiuni de casa a bancii comerciale, in care se descrie tipurile caselor
existente la banca i modul de functionare a acestora.
Capitolul V Resursele bancii, modul formarii lor, in care se studiaza divizarea resurselor
bancare i importanta acestora pentru buna functionare a bancii.
Capitolul VI Operatiunile active ale bancii comerciale, in care se analizeaza tipurile
operatiunilor active, politica de creditare a bancii, monitoritzarea i controlul acestor operatiuni.
Capitolul VII Operatiuni cu valuta, tipuri i modul organizarii lor in care se cerceteaza
tipurile operatiunilor cu valuta cu sau fara numerar efectuate de catre B.C. Victoriabank, precum i
transferurile international.
Capitolul VIII Operatiuni de leasing, factoring i trust a banciiin care se studiaza formele de
leasing din punct de vedere teoretic, iar factoring i trust ca operatiuni existente la banca.
Capitolul IX Evaluarea activitatii economice a bancii in care se cerceteaza sursele principale
de venituri ale bancii, evitarea cheltuielilor, determinarea profitului bancar i distribuirea acestuia.
Capitolul X Rapoartele financiare a bancii comerciale in care este analizata organizarea
darilor de seama: a bilantului contabil, utilizarea planului de conturi, precum i alte rapoarte.
Capitolul XI Gestiunea activelor i pasivelor in care se evidentiaza toate riscuri existene la
banca i modalitatea de minimizare a acestora.
Caoitolul XII Activitatea de marketing a bancii in care se analizeaza mixul de marketing
utilizat de catre B.C. Victoriabank in scopul unei dezvaluiri mai detaliate a procesului de
marketing bancar.

1. Statutul bancii. Structura organizatorica i de

conducere a B.C.
Victoriabank S.A
B.C. Victoriabank este una din banci, cu cea mai bogata experienta profesionala pe
piata bancara autohtona, care a fost fondata dupa destramarea spatiului sovietic. La momentul
actual actionarii bancii principali sunt:
1. Banca Europeana pentru Reconstructie i Dezvoltare
Finanteaza procesul de tranzitie economica a tarilor din Europa de Est i CSI
ponderea in capitalul social - 15.06 %
2.

Alpha Bank Romania S.A.

Una dintre cele mai mari banci din Romania orientata spre clientii corporativi
ponderea in capitalul social - 12.50 %

3. TURCAN Victor (Moldova) ponderea in capitalul social - 10.45 %

4. "Atrium Limited" (Belize) ponderea in capitalul social - 5.76 %
5. "AVB - PRIM" SRL (Moldova) ponderea in capitalul social - 5.76 %
6. "Victoria Invest Limited" (Marea Britanie) ponderea in capitalul social - 5.76 %
7. "Financial Investments Corporation Limited" (Marea Britanie) ponderea in capitalul social - 5,61
%
Componenta actionarilor este : 15- persoane fizice i 14- persoane juridice.
Organul de control este reprezentat de :
1. Adunarea Generala a Actionarilor Bancii este organul suprem de conducere a
Bancii i se poate intruni in sesiuni ordinare sau extraordinare. Adunarea Generala a Actionarilor
se convoaca de catre Preedinte in temeiul deciziei Comitetului de Directie cel putin o data pe
an. Adunarea Generala extraordinara se convoaca de catre Preedinte in temeiul deciziei
Comitetului de Directie sau la cererea Comisiei de Cenzori. Actionarul poate incredinta prin
mandat (procura) realizarea drepturilor sale la Adunarea Generala a Actionarilor altei persoane
(reprezantantului sau) care poate fi atit actionar al Bancii cit i neactionar. Reprezentantul
actionarului poate fi permanent sau numit pe un anumit termen stabilit. Mandatul (procura) de
participare la Adunarea Generala a Actionarilor se autentifica de notar.
De competenta Adunarii Generale a Actionarilor tin urmatoarele chestiuni: Aprobarea
statutului Societatii in redactie noua sau modificarilor i completarilor aduse in Statut, inclusiv
cele ce tin de schimbarea claselor i numarului de actiuni autorizate spre plasare, de convertirea,
denominalizarea lor etc; Modificare capitalului social; Aprobarea directiilor prioritare de activitate i
planul de afacere; Adoptarea hotaririi privind repartizarea profitului anual, inclusiv plata
dividendelor anuale, sau acoperirea pierderilor; Adoptarea hotaririi privind achizitionarea de catre
Societate a actiunilor emise de ea, in scopul reducerii capitalului social; Confirmarea organizatiei de
audit i stabilirea cuantumului retributiei serviciilor ei; Examinarea darii de seama financiara etc.
Adunarea Generala a Actionarilor este deliberativa, daca, la momentul incheierii inregistrarii, au fost
inregistrati i participa la ea actionarii care detin mai mult de 2/3 din actiunile cu drept de vot ale
Societatii. Hotaririle Adunarii Generale a Actionarilor asupra chestiunilor ce tin de competenta sa
exclusiva se iau cu cel putin 2/3 din voturile reprezentate la Adunare, iar hotaririle asupra celorlalte
chestiuni se iau cu majoritatea (50%+ 1 vot) voturilor mentionate. Adunarea Generala a Actionarilor
nu adopta hotariri asupra chestiuilor care nu au fost in ordinea de zi in modul stabilit cu prezentul
Statut si legea privind SA. Hotaririle adoptate in mod legal la Adunarea Generala a Actionarilor sunt
obligatorii pentru toti actionarii, organele de conducere i functionarii Societatii.
2. Consiliul de Administrate este organul de administrare al BC VictoriabankSA, care supravegheaza

activitatea ei, elaboreaza i asigura aplicarea politicii bancii. Consiliul de Administrate reprezinta
interesele actionarilor in perioada dintre Adunarile Generale ale Actionarilor i exercita conducerea
generala i controlul activitatii Bancii. Membrii acestui organ sunt 7 la numar i sunt numiti in
functie de catre Adunarea Generala a Actionarilor pe o perioada de 4 ani. Functia secretariatului in
cazul Consiliului de Administrate este atribuita secretarului aceluiai organ, in competenta caruia
intra organizarea convocarii adunarilor i asigurarea participantilor la adunare cu documentele
necesare conform ordinei de zi.
Consiliul de Administrate are urmatoarea componenta:

3.

1.

Preedintele Consiliului de Administrate

2.

Vicepreedinte al Consiliului de Administrate

3.

Membru al Consiliului de Administrate

4.

Membru al Consiliului de Administratie

5.

Membru al Consiliului de Administratie

6.

Membru al Consiliului de Administratie

7.

Membru al Consiliului de Administratie

Comitetul de Directie este organul executiv al BC Victoriabank SA, care organizeaza, conduce i
raspunde de activitatea curenta a Bancii. Comitetul de Directie este subordonat Consiliului de
Admnistratie al Bancii. Comitetul de Directie examineaza i solutioneaza toate chestiunile de
conducere a activitatii curente a Bancii, cu exceptia celor ce tin de competenta Adunarii Generale a
Actionarilor i Consiliului de Administrate. In functiile Comitetului de Directie intra: organizarea i
asigurarea indeplinirii hotaririlor Adunarii Generale a Actionarilor i deciziile Comitetului de
Administratie a Bancii. Componenta numerica a acestui organ poate fi de la 3 la 5 membri in care se
includ: preedintele, prim-vicepreedintele, vicepreedinti i alti membri ai Comitetului de Directie
dupa caz. Adunarile se convoca saptaminal i la necesitate. E de mentionat faptul ca preedintele
Comitetuliu de Directie nu poate executa i functia de preedinte al Consiliulu de Administratie.
Comitetul de Directie are urmatoare structura:
1.

Preedinte al BC VictoriabankSA

2.

Prim Vicepreedinte al BC VictoriabankSA

3.

Vicepreedinte al BC VictoriabankSA

Comisia de Cenzori este organul imputernicit sa efectueze controlul activitatii economicofnanciare a bancii, sa elaboreze procedurile interne ale bancii precum i cele de evidenta i control.
Deasemeni in functia Comisiei de Cenzori se afla controlul efectuat cel putin o data pe an asupra
situatiiei activitatii economico-financiare a bancii, dupa care acesta intocmete un raport pe care il

prezinta Adunarii Generale a Actionarilor, astfel Comisia de Cenzori se subordoneaza Adunarii

Generale a Actionarilor. Componenta numerica a acestui organ este constituita din 3 membri, care
sunt alei pe o perioada de 4 ani, cu dreptul de realegere.
La B.C. Victoriabank S.A. pentru o activitate mai eficienta i mai bine organizata din punct
de vedere al competentelor sunt create comitete de lucru. Fiecare din aceste comitete ii exercita
activitatea in baza regulamentelor proprii. Iar in cazul aparitiei unor probleme ce nu pot fi
solutionate in baza regulamentelor corespunzatoare comitetului sau, se face un cvorum in
componenta caruia se includ 3 membri ai comitetului ce incearca sa solutioneze situatia, insa atunci
cind acesta nu poate fi solutionata nici de catre cvorum, problema se trece sub competenta
Comitetului de Directie.
Comitetul de achizitii - este un comitet permanent, organizat la nivel central al bancii, sub
conducerea Vicepreedintelui, se intrunete cel putin o data pe luna sau la necesitate. In atributiile de
baza a acestui organ a bancii se incadreaza: aproba utilizarea fondurilor de investitii pentru proiectele
incluse in buget, decide asupra metodelor de organizare a licitatiilor i concursurilor de oferte,
elaboreaza actele normative cu privire la achizitii, aproba rezultatele preselectiei de calificare,
selecteaza in urma licitatiei furnizorii de servicii i produse.
Comitetul de personal - este un comitet permanent, organizat la nivel central al bancii, se
subordoneaza Preedintelui, se intunete cel putin o data pe luna sau la necesitate. In functiile
Comitetului de personal se includ: angajarea personalului in baza propunerilor Directi ei resurse
umane, promovarea i transferul de personal dintr-o functie in alta, analiza nivelului salariilor,
revizuie nivelul salariilor anuale, coordonarea disciplinei, reclamatiilor facute de salariati,
perfectionarea personalului.
Comitetul de credite - este un comitet permanent, organizat la nivel central al bancii, se
subordoneaza vicepreedintelui, se intrunete la necesitate. In activitatea sa de creditare va solicita
opinia a Directiei juridice pentru confirmarea legala a actelor cu care opereza inclusiv cu cele ale
clientilor. In functiile Comitetului de Credite intra: analiza solicitarii unui credit inaintea Directiei de
credite, analiza i aprobarea facilitatilor de credite la propunerea directiei de credite, analiza
propunerilor privind reinoirea, prelungirea i rescadentarea de facilitati la credite, modificarea
garantiei, analiza rapoartelor privind situatia portofoliului de credit, opinia se prezinta catre
Comitetul de Directie sau Consiliul de Administrate, initierea in organele judiciare a procedurii de
recuperare la credite.
Comitetul ALCO ( comitet de dirijare a activelor cu pasivele ) - este un comitet permanent ,
organizat la nivel central, se subordoneaza vicepreedintelui, se intrunete o data pe luna sau la
necesitate. Scopul acestui comitet este atingerea profitabilitatii dorite la banca in conditiile unei

activitati bancare prudentiale. In atributiile esentiale ale Comitetului ALCO se numara: examinarea
lunara a rezultatelor financiare, elaborarea prognozelor curente( rapoartele pe venitul net aferent
dobinzilor, marja procentuala neta, bilantul comparativ, raportul rezultatelor financiare
comparative ), examinarea sensibilitatii bancii la rata dobinzii, dirijeaza expunerea bancii la riscul
ratei dobinzii, stabilete costul produselor, stabilete obiectivul minim referitor la costul activelor i
obligatiunilor, mentinerea limitei stabile, utilizarea sistemelor i standardelor adecvate de masura a
riscului.
1) In subordinea Consiliului de Administrate intra urmatoarele unitati structurale: Directa audit intern.
2) Directia gestiune gaj: Sectia de analiza i evaluare a gajului; Serviciul monitorizare gaj.
3)

Comitetul de directie: Sectia secretariat i protocol; Directia analiza i dezvoltare; Directia

securitate i paza.

4)

Directia trezorerie: Sectia depozite i clientela corporativa; Sectia valori mobiliare i

investitii(operatiuni de dealler pe piata VM de stat-HVS i certificatelor BNM );

5)

Directia carduri bancare: Sectia carduri bancare; Sectia autorizare i suport clientela; Sectia
monitorizarea riscurilor.

6)

Directia valutara i relaatii internationale: Sectia dealing (pozitia valutara, cotatiile pentru
comercializarea valutei prin virament, analiza evolutiei cursurilor prin sistemul informational
REUTER); Sectia relatii externe i operatiuni documentare; Sectia relatii corespondente.

6) Directia contabilitatate: Sectia decontari; Sectia evidenta contabila; Sectia gestiune impozite i dari
de seama; Sectia remunerarea muncii; Sectia disponibilitati, valori materiale, mobiliare; Sectia
evidenta contabila a operatiunilor cu carduri.
7) Directia resurse umane: Sectia de evidenta i monitorizare a resurselor umane; Sectia feedback
(verificarea prezentei personalului la postul de lucru, elaborarea codului de etica).
8) Directia retea i logistica: Sectia retea i gospodarie; Sectia transport i aprovizionare;
9) Directia credite: Sectia credite corporative; Sectia credite de consum i plasamente pe termen scurt;
Sectia metodologie creditara; Sectia monitorizare credite; Sectia credite neperformante.
10) Directia monitorizare credite:
10) Directia economico-financiara:
11) Directia tehnologii i metodologii: Sectia metodologia procesului bancar; Sectia automatizare i
soft; Sectia administrare retea i hard; Sectia implimentare i exploatare soft i sisteme de plati
electronice; Sectia suport tehnic, carduri.
12) Directia securitate i paza: Sectia paza i incasare.
Informatia bancara in cadrul B.C.Victoriabank,S.A. in marea sa parte pentru utilizatorii

din exteriorul bancii prezinta un secret comrcial (in continuare SC ). Scopul SC consta in protejarea
intereselor bancii. Pentru o pastrare mai sigura a SC, banca a elaborat mai multe grade de securitate:
accesul la SC este permis doar persoanelor imputernicite, deasemenea fiecare grup de personal are
acces doar la informatia necesara pentru operare, documentele ce constituie SC au mentiunea Secret
Comercial. Pentru divulgarea SC se duce raspundere conform regulamentelor interne i legislatiei
in vigoare. Persoanele imputernicite cu drept de acces la SC: - membrii Consiliului de Administrate;
- directorii subdiviziunilor bancii, la toata informatia, insa doar dupa semnarea cererii; - angajatii, au
acces la documentele din cadrul subdiviziunii i externe cu acordul efului.
Resursele umane este cea mai importanta sursa creativ-activa, coordonatoare i inovatoare
dotata cu potential intelectual i fizic, cu capacitatea de a-i cunoate rezervele. La baza
managementului resurselor umane stau:

planificarea i selecterea personalului,

administrarea i formarea profesionala, motivarea, evaluarea i promovarea personalului. Este de

mentionat un moment foarte important al activitatii bacii, extinderea retelei pana la 28 Filiale i 42
Reprezentatei.

2. Modul deschiderii, modificarii i

inchidereii conturilor clientilor bancii
Cadrul legislativ al conturilor se bazeaza pe Regulamentul BNM cu privire la modul de
deschidere i inchidere a conturilor la bancile autorizate din Republica Moldova din 25.11.2004.
Conturile bancare din cadrul B.C. Victoriabank au o sistema de codificare a conturilor, care
de fapt este specifica tuturor bancilor.Codificare contului se divide in doua nivele: nivelul sintetic,
este format din patru caractere ce indica clasa, grupa, subgrupa i tipul contului. Nivelul sintetic al
conturilor utilizat de catre banci trebuie sa fie aprobat de catre BNM. Acest nivel al contului este
standardizat pentru toate institutiile financiare i contine informatii similare pentru toate bancile;
nivelul analitic, este format dintr-un numar de caractere ce poate varia, insa numarul maxim de
caractere este de 12. Continutul caracterelor din conturile analitice redau: cifra-cheie a bancii, codul
bancii, al filialei, numarul clientului, tipul clientului, indicatorul de valuta .a.
Conturi curente
Persoane juridice sunt obligate sa prezinte la banca urmatoarele documente:
1. Cerereade deschiderea (Anexa 3)contului, care trebuie sa fie semnata de
persoanele cu drept de semnatura(conducatorul, contabilul-ef). In cazul cind nu se prevede functia
de contal-ef conform legislatiei se semneaza doar conducatorul (proprietar);
2. Extrasul din Registrul Comercial de Stat, eliberat de Camera de Inregistrare de Stat sau de structurile
teritoriale ale acesteia, acest act este prevazut doar pentru persoanele juridice care se inregistreaza la
Camera Inregistrarii de Stat.;

3.

Copia documentului care confirma inregistrarea de stat sau copia actului normativ prin care se
aproba regulamentul sau statutul persoanei juridice. Acest act se prezinta de catre persoanele juridice
care sunt inregistrate la alte organe de stat decit Camera Inregistrarii de Stat;

4. Copia documentelor de constituire, statutul, regulamentele interne, contractul de constituire .a.

Acest act se prezinta de catre persoanele juridice care sunt inregistrate la alte organe de stat decit
Camera Inregistrarii de stat;
5. Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;
6. Fia cu specimene de semnaturi i cu amprenta tampilei, autentificate notarial, in doua exemplare;
7. copia actului de identitate a persoanei care depune documentele pentru deschiderea contului;
In cazul cind solicitantul m reteaua sa poseda filialiale sau reprezentante pe linga setul de documente
enumerat mai sus, aceasta mai prezinta:
8* Demersul intreprinderii privind deschiderea contului curent pentru o filiala sau o
reprezentanta, unde se indica lista operatiunilor autorizate spre efectuare din/in acest cont de catre
subdiviziunea respectiva,precum i alte date la cerea bancii;
Pentru deschiderea contului curent de catre o institutie publica finantata din buget pe linga lista
prezentata mai sus (exceptie p.8) acesta mai prezinta:
9** Autorizatia eliberata de catre Ministerul Finantelor al Republicii Moldova sau de catre
directia generala de finante raionala, sau de unitatea administrativ-teritoriala;
Pentru deschiderea contului curent de catre persoane juridice nerezidente pe linga lista prezentata
mai sus, prezinta (exceptie p.8,9,3):
10***Copia documentului care confirma statutul legal in Republica Moldova i/sau copia
documentului care confirma inregistrat in tara de origine;
Pentru deschiderea contului curent de catre persoanele fizice care practica activitatea de
fntreprinzator prezinta aceleai documente ca i persoanele juridice. Iar pentru deschiderea contului
curent de catre persoanele fizice care practica alt tip de activitate decft cea de fntreprinzator sunt
necesare urmatoarele documente: cererea de deschidere a contului; copia actului de identitate al
persoanei ce prezinta documentele pentru deschiderea contului; copia documentului care confirma
dreptul de a desfaura activitatea; copia certificatului de atribuoite a codului fiscal; fia cu
specimene de semnaturi i cu amprenta tampilei, autentificata notarial, in 2 exemplare; alte
documente la cerea bancii. In cazul cind nu se prevede tampila, se poate prezenta numai fia cu
specimenele semnaturilor, autentificate notarial, sau semnaturile se vor executa in prezenta
functionarului bancar pe un formular elaborat de catre banca.
Persoane fizice ce nu practica activitatea de mtreprinzator sau alt tip de activitate se prezinta
urmatoarele documente:

1. cererea de deschidere a contului; (Anexa 4)

2. copia actului de identitate a titularului de cont.
In cadrul B.C. Victoriabank documentele prezentate de catre clienti pentru deschiderea
conturilor curente se pastreaza in dosarul juridic, exceptie fiind actul de identitate, care se restituie
dupa receptionarea informatiei necesare, precum i fia cu specimene de semnaturi i amprenta
tampilei, deoarece acesta se pastreaza in fiierele specializate ale contabilului-ef,sau la o persona
imputernicita,precum i la executorul de conturi.
Cind solicitantul unui cont curent dorete deschidrea mai multor conturi, acesta poate prezenta
doar un set de documente, exceptie facind urmatoarele documente care se solicita in mod obligatoriu
pentru fiecare cont: cererea de deschidere a contului; copia actului de identitate.
Dupa ce clienul a prezentat la banca toate documentele necesare, analizindu-le banca inchee un
contract de gestionare/deservire a contului curent. (Anexa 5)
Conturi provizorii, aceste conturi sunt predestinate pentru persoanele juridice, iar pentru
deschiderea acestui cont la banca se prezinta urmatoarele documente:
1.

Cererea privind deschiderea contului;

2.

Certificatul eliberat de Camera Inregistrarii de Stat;

3.

Decizia privind emisiunea valorilor mobiliare (la infiintarea societatii pe actiuni);

4.

Copia actului de identitate a persoanei care prezinta documentele pentru deschiderea

contului.

La efectuarea emisiunii publice de valori mobiliare ale unei intrprinderi care deja functioneaza este
necesar de prezentat urmatorul set de acte:
1.

cererea de deschidre a contului;

2.

copia hotaririi Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare i certificatului privind inregistrarea

ofertei juridice avalorilor mobiliare la CNVM;

3.

copia certificatului de atribuire a codului fiscal;

4.

extrasul din Registrul de Stat, eliberat de Camera Inregistrarii de Stat;

5.

copia actului de identitate a persoanei care prezinta documentele la banca.

Persoanele juridice dupa inregistrarea de stat a acestora, prin virament se face transferul din

contul provizoriu al acestuia in contul curent deschis, titularul de cont prezinta cererea de plata i
fia cu specimene i cu amprenta tampilei.
Conturi de depozit, pentru deschiderea conturilor de depozit sunt necesare documentele spre
prezentare analogice celor pentru deschiderea conturilor curente atit pentru persoanele fizice, cit i
pentru cele juridice. Contul de depozit se deschide in baza unui contract incheiat intre banca i
client, in care se va include: Adresa titularului de cont; Suma depozitului; Rata dobinzii; Termenul de

pastrare; Modul de restituire a mijloacelor baneti la expirarea termenului. Gestionarea contului de

depozit se face conform prevederilor contractului incheiat preventiv intre parti.
Conturile de credit, acest tip de cont se deschide conform prevederilor legislative i
reglementarilor de la BNM. Pentru deschiderea contului de credit este nevoie de prezentat la banca
un set de documente care sunt stabilite de catre banca individual in dependenta de tipul creditului,
tipul debitorilor, precum i a altor factori. Acest set de acte este analogic celui pentru deschiderea
contului curent, insa plus documentele necesare pentru solicitarea creditului.
Conturile Loro, acest tip de cont poate fi deschis in lei moldoveneti i in valuta insa dupa
unele criterii. In moneda nationala se deschid pentru: bancile autorizate la BNM; bancile autorizate
la banca de decontare a Bursei de Valori a Moldovei i a Depozitarului National al Valorilor
Mobiliare ale moldovei (DNVM); bancilor straine autorizate la bancile cu drept de
autorizare. In valuta se deschid pentru: bancile autorizate la bancile cu drept de
autorizare; bancile straine autorizate la bancile cu drept de autorizare.
Pentru deschiderea conturilor Loro este necesar de prezentat urmator set de
documente, exceptie fiind filialele din subordinea acestor banci:
1. Cererea de deschidere a contului;
2. Extrasul din Registrul Comercial de Stat, eliberat de Camera Inregistrarii de Stat;
3.

Autorizatia eliberata de BNM de a desfaura activitati financiare,atunci cind contul se

deschide la alta banca decit la BNM sau in cazul deschiderii contului la banca de
decontare BVM sau DNVM.

4.

Copia licentei pentru desfaurarea activitatii pe piata valorilor mobiliare(in cazul cind
banca desfaoara activitate de brokeraj sau dealer) eliberata de CNVM, atunci cind se
deschide contul la banca de decontare BVM i DNVM.
5* Pentru bancile straine extrasul din registrul bancar sau documentul ce confirma
existenta autorizatiei pentru desfaurarea activitatii bancare, emisa de organul
supravegherii bancare, imputernicit prin lege, din tara de origine a bancii.
6* Pentru bancile straine copia documentelor de constituire ca actul constitutiv,
statutul, regulamentul .a.;

7.

Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;

8.

Fia cu specimene de semnaturi i cu amprenta tampilei, autentificata notarial, in 2

exemplare;

9.

Copia actului de identitate al persoanei care prezinta documentele pentru deschiderea

contului.

10. Fia cu specimene i amprenta tampilei. (Anexa 6)

1
0

Acest dcument se prezinta de catre persoanele juridice i fizice ce desfaoara activitate

de intreprinzatori sau alt tip de activitate. Fia este utilizata in scopul verificarii de catre
lucratorul bancar a autenticitatii semnaturilor i a tampile pe documentele de plata i de
casa. Fia include specimenele de semnaturi ale persoanelor care sunt desemnate pentru
gestionarea conturilor i semnarea documentelor de plata. Ea mai include amprenta
tampilei , numarul de cont, adresa completa a titularuluide cont, i codul fiscal. In caz
de schimb a persoanei cu drept de semnatura, sau a unor modificari, la banca se prezinta
o noua fia in care sunt indicate toate modificarile, fia anulata se pastreaza in dosarul
juridic privind deschiderea conturilor. Iar in caz de includere a unei noi persoane cu redpt
de semnatura, la banca se prezinta o fia cu semnatura acestuia, autentificata notarial.
Suspendarea conturilor, aceasta procedura presupune intreruperea derularii operatiunilor din
contul titularului la decizia unor anumite instante de stat, in caz de supraindatorare i neexecutie a
platilorcatre beneficiari.
Suspendarea conturilor poate fi efectuata de catre banca doar in cazul cind exista decizia instantelor
de judecata, dispozitia inspectoratelor fiscale de stat sua la decizia altor organe imputernicite cu acest
drept.
Modificarea conturilor, aceasta procedura reprezinta schimbarea numarului de cont la nivel
analitic i/sau la nivel sinteteic care poate fi efectuata in cazul cind: se modifica planul de conturi la
nivel national; schimbarea denimirlor in datele personale; formei organizatorico- juridica a titularului
de cont, modificarea codului numeric al valutei in care a fost deschis contul; in alte cazuri prevazute
de legislatia in vigoare. In cazul cind banca efectueaza schimari ale codului, sustinute legislativ, este
obligata sa infornimeze clientul cu cel mult 30 de zile pina la survenirea acestora. Pentru modificare
contului in cazul lichidarii intreprinderii la banca se prezinta hotarirea privind lichidarea , fia cu
specimene de semnaturi i amprenta tampilei comisiei de lichidare autentificata notarial.
Inchiderea conturilor (Anexa 7) poate fi:
Inchiderea conturilor conventionala se aplica la conturile in care nu s-au efectuat micarea
mijloacelor baneti in decursul a doi ani. Soldurile acestor conturi se consolideaza intr-un cont
separat centralizat prin perfectarea Registrului de conturi bancare inchise conventional . Numerele
conturilor inchise conventional nu se atribuie altor conturi deschise, iar cele centralizate se deschid la
acelai cont sintetic. Cind clientul manifesta dorinta de continua relatiile cu banca se deschide un
cont nou, in caz contrar i se vor elibera mijloacele baneti in numerar integral numai cu permisiunea
conducerii bancii, anume dupa acesta operatiune lucratorul bancar poate face mentiunile in registrele
respective de inchiderea definitiva a conturilor.
Inchiderea definitiva a conturilor se poate efectua: In baza cererii titularului de cont; In baza

1
1

deciziei fondatorilor intreprinderii, organului care a constituit intreprinderea sau potrivit stipularilor
mentionate in documentele de constituire a intreprinderii, insa numai in cazul cind acestea au
imputerniciri speciale; In baza hotaririi instantei de judecata; In baza achitarii creditului; In baza
restituirii depozitului.
Cind se efectueaza inchiderea conturilor, titularul de cont este obligat sa restituie carnetul de
cecuri neutilizate. Conturile bancare deschise pentru care nu a fost primita in termenele prevazute de
legislate confirmarea autoritatilor fiscale privind luarea in evidenta a contului se se inchi de catre
banca cu informarea ulterioara a titularului de cont. Dosarele ce contin informatiile privind conturile
inchise se pastreaza la banca in arhiva.

1
2

3. Opera^iunile de decontare
Decontarea reprezinta orice plata efectuata prin intermediul documentelor de decontare fara a
intrebuinta moneda in forma sa concreta. Documentul de decontare reprezinta ordinul sau cererea
Intreprinderii intocmita pe suport material, data Bancii cu scopul executarii platii fara numerar
pentru livrarea marfii sau valorilor, precum i altor plati. Documentele de plata care se utilizeaza la
efectuarea platilor fara numerar:
Ordinul de plata (Anexa8) - este o dispozitie data de catre platitor Bancii care il deservete de a
transfera benefeciarului o anumita suma de bani, pentru stingerea unei obligatiuni a platitorului fata
de beneficiar. In baza ordinului de plata se pot efectua operatiuni de plati pentru marfurile livrate,
servicii prestate, lucrari executate, tranzactii cu valori mobiliare de stat, precum i alte plati.termenul
de valabilitate pentru a fi prezentat la banca este de o zi lucratoare( ziua emiterii nu se ia in calcul ).
Transferal de credit
Mecanismul decontarilor prin ordinul de plata utilizat la Transferul de credit.
BP 4

6b
w

BNM
7

8b
w

B
B

1
0

Beneficiarul

+2 *
Platitorul
1.

incheerea contractului cu indicarea formei de plata - transfer de credit;

2.

livrarea marfurilor i prestatrea serviciilor;

3.

prezentarea ordinului de plata in 2 exemplare la banca;

4.

verificarea corectitudinii indeplinirii documentelor i trecerea la scadere a sumei din

document din contul curent al platitorului;

5.

exemplarul 2 al ordinului de plata impreuna cu extrasul din cont se transmite platitorului

ca confirmare de efectuare a operatiunii;

6.

in baza exemplarului 1, ramas la banca prin sistemul SAPI se tansmite la BNM.

7.

dupa verifidarea corectitudinii indeplinirii ordinului de plata suma din contul corespondent
al bancii platitoare (BP) se trece la contul corespondent al bancii beneficiare (BB) ;

8.

transmiterea informatiei i adocumentelor de plata la BB;

9.

BB scoate la imprimanta 2 exemplare a ordinului de plata i in baza unui exemplar trece

suma din document in contul beneficiarului i-l coase in mapa cu documentele zilei;

1
3

10. exemplarul 2 impreuna cu extrasul din cont se transmite beneficiarului, ca confirmare de

inscriere sumei in cont.
Conform Regulamentului privind transferul de credit din 21 arilie 2006, cu ultima modificare
in 14 iunie 2007, transferul de credit poate fi:
Transfer ordinar, care este utilizat in scopul efectuarii tuturor platilor, care nu se refera la
bugetul public national si poate fi initiat atit de catre clientul bancii (titular de cont bancar) cit i
nemijlocit de banca in nume si pe cont propriu, precum si la transferarea sumelor incasate in numerar
de la persoanele fizice.
Transfer bugetar, utilizat in scopul efectuarii platilor care se refera numai la bugetul public
national si poate fi initiat atit de catre clientul bancii (titular de cont bancar) cit si nemijlocit de banca
in nume si pe cont propriu, precum si la transferarea sumelor incasate in numerar de la persoanele
fizice.
Ordinul de plata trezorerial - se utilizaeza pentru plata impozitelor i taxelor in veniturile
bugetului de stat, i bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale,transferul mijloacelor baneti in
fondurile extrabugetare, precum i la efectuarea altor plati.
Tremenul de valabilitate a dispozitiei de plata/ dispozitiei de plata trezoreriala privind
prezentarea de catre emitent la banca platitoare este de o zi lucratoare.
Cererea de plata - reprezinta cererea benefeciarului inaintata platitorului de a plati o anumita
suma de bani pentru marfa livrata, serviciile prestate, precum i la achitarea cambiilor i efectuarea
altor plati stipulate in contract. Are un timp de procesare mai indelungat ca in cazul dispozitiei de
plata, deoarece necesita procesarea documentelor in sens dublu.
Termenul de valabilitate a cererii dispozitiei de plata este un an de zile de la data emiterii.
Cererea dispozitiei de plata acceptata de catre platitor i neachitata in termen reprezinta un document
de executare silita.
Primirea documentelor de decontare de la Intreprinderi se efectueaza de catre Banca pe parcursul
zilei operationale.
Ordinul incaso (Anexa 9) - se utilizeaza in cazul perceperii in mod incontestabil a mijloacelor
baneti de la debitori conform prevederilor actelor normative in vigoare i documentelor de
executare silita, cit i a restantelor la bugetul asigurarilor sociale de stat etc., cu exceptia perceperii
in/din contul bancar al unitatii Trezorariei de stat.
Ordin incaso trezorerial - se utilizaeaza in cazul perceperii in mod incontestabil a mijloacelor
baneti (restante ale contribuabililor la impozite i taxe, alte plati obligatorii in bugetul public
national etc.) in contul bancar trezorerial al unitatii Trezoreriei de Stat.
Debitarea directa este o modalitate fara numerar, care se face prin debitarea de catre banca

1
4

platitoare (BP) a contului platitorului la suma din cecerea de plata i creditarea de catre banca

1
5

beneficiara (BB). Debitarea directa se face in baza mandatului de debitare directa

(AnexalO )

care se intocmete in 3 exemplare. Iar creditarea contului beneficiarului, se efectueaza in baza

angajamentului privind debitarea directa

(Anexa 11) incheeat intre beneficiar i banca sa in 2

exemplare.
Mecanismul operatiunii de plata prin Debitare directa.
5
-8-

BP 6

5
-8-

BNM

Platitorul

1. incheerea contractului cu indicarea formei de plata -debitare directa;

2. livrarea marfurilor i prestatrea serviciilor;
3. prezentarea cererii de plata la BB;
4. transmiterea documentului de plata la BB;
5. BNM prin SAPI transmite informatia la BP;
6. BP scoate la imprimanta 2 exemplare a documentului de plata , verifica daca in

contul

platitorului sunt suficiente mijloace baneti in caz ca aceste sunt, trece la scadere suma data din contul
platitorului;
7.

transmiterea exemplarului 2 impreuna cu extrasul din contul platitorului, platitorului ca confirmare de

efectuare a operatiunii;

8. transmiterea informatiei despre efectuarea operatiunii la BB;

9. in bauza unui exemplar al documentului de plata BB inscrie suma

data

in

contul

beneficiarului prin inregistrarea ( Dt 1031; Ct 2224);

10. exemplarul 2 impreuna cu extrasul din cont se transmite beneficairului ca confirmare de inscriere a
sumei date in contul sau.
Acreditivul este un instrument de plata fara numerar, care asigura suma necesara pentru efectuarea platilor de
catre debitori. Acesta forma de plata reprezinta un angajament prin care banca emitenta din numele clientului sau
efectueaza o operatiune de plata contra documentelor prezentate de catre beneficiar sau autorizeaza o alta banca sa
efectueze aceasta plata. B.C. Victoriabank , SA utilizaeaza ambele forme ale acreditivului: acoperit i irevocabil.
In ultima perioada de timp atit pe teritoriul RM, cit i de catre B.C. Victoriabank se utilizeaza acreditivul
documentar transferabil, in cazul cind beneficiarul cere bancii sale sa plateacsa sau sa accepte plata pentru mai multi
beneficiari.

Mecanismul de circulatie a documentelor prin Acreditiv documentar.

1.

incheerea contractului cu indicarea formei de plata- acreditiv documentar;

2.

platitorul prezinta bancii sale BP, o cerere de careditiv in 4 exemplare, pentru a deschide
acreditivul, in care se indica toate atributiile acreditivului(termen, denumirea contului, tipul,
suma, etc.);

3.

in baza 1 exemplar al cererii se trece la scadere din contul platitorului suma indicata in cerere,
care se coase in mapa cu documentele zilei;

4.

exemplarul 2,3 cu mentiunile BP se transmit prin SAPI la BB;

5.

in baza exemplarului 2 se deschide un cont de acreditiv pe numele beneficiarului, care se

coase in mapa cu documentele zilei;

6.

exemplarul 3 se transmite beneficiarului ca intiintare despre deschiderea acreditivuluipe

numele sau;

7.

beneficiarul primind intiintarea livreaza sau presteaza serviciile conform contractului;

8.

beneficiarul in aceeai zi in baza documentelor de livarare intocmete borderoul de utilizare a

acreditivului in 4 exemplare, care le autentifica cu semnatura i tampila sa i se transmite la
BB;

9.

borderoul se verifica, se semneaza i se legalizeaza de catre banca, 1 exemplar al acestuia

servete pentru transferul sumei in cont prin inregistrarea contabila (Dt 2807; Ct 2224);

10. exemplarul 4 impreuna cu extrasul din cont se transmite beneficiarului ca confirmare a trecerii
sumei in cont;
11. exemplarul 2,3 prin SAPI se transmit la BP ca confirmare de utilizare a acreditivului;
12. exemplarul 2 ramine la BP in documentele zilei, iar exemplarul 3 se transmite platitorului ca
confirmarea de utilizare a sumei totale a acreditivului.
Din punct de vedere al unui acreditiv de import, banca emitenta avind un angajament de plata
asumat, trebuie sa acorde o importanta aspectelor: Sa verifice bonitatea importatorului i eventual sa
solicite acestuia diferite garantii; Verificarea instructiunilor date de importator; Analiza riscului pe care
il implica tranzactia ; Deschiderea efectiva a acreditivului; La momentul platii banca emitenta va
actiona in sensul instructiunilor de rambursare stipulate in acreditiv.
Transferal incontestabil - Incaso se face din contul platitorului prin ordinul incaso, care se emite
in 2 exemplare in cazul cind emitentul ordinului este in calitate de de beneficiar i in 3 exemplare cind

emitentul ordinului este imputernicit de catre organele abilitate, adica a unei persoane terte.
Mecanismul de plata prin Ordinul Incaso.

1.

beneficiarul transmite la BB ordinul incaso, pe care banca le verifica i le ia la evidenta;

2.

impreuna cu mentiunea BB ordinul incaso se transmite la BP prin SAPI;

3.

in baza documentului de plata executorul de cont verifica daca in contul platitorului este suma
necesara i documentele care permit transferul incontestabil, apoi trece la scadere suma din
contul platitorului prin inregistrarea contabila (Dt 2224; Ct 1031);

4.

un alt exemolar impreuna cu extrasul din cont se transmite platitorului ca confirmare de

efectuare a platii;

5.

exemplarul ramas la BP se transmite prin SAPI la BB;

6.

in baua documentului de plata primit de la BP, BB trece suma data in contul beneficiarului
prin inregistrarea contabila (Dt 1031;Ct 2224);

7. un exemolar scos la imprimanta impreuna cu extrasul din contse transmite beneficiarului

ca confirmare de inscriere a sumei in cont.
E de mentionat faptul ca in cazul cind in contul platitorului nu

estesuma necesara pentru

efectuarea platii, BP ia la evidenta la un cont de memorandum documentele de plata i transfera suma

partiala beneficiarului cu indicare pe versoul documentului-achitat partial.
Decontarile prin intermediul Cardurilor (Anexa 12, 13)
Cardul este un instrument cu ajutorul caruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu,
avind la baza un sistem bine organizat pe baze contractuale inre detinator, emitent i comerciant sau
prestatorul de servicii. Cardul este un instrument de plata fara numerar, prin care un posesor autorizat
poate achita contravaloarea unor marfuriisau servicii achizitionate de la comerciantii abilitatisa accepte
cardul. Cardul bancar se poate deschide numai daca solicitantul de card va avea deschis la banca un
cont. (Anexa 14, 15)Pe teritoriul RM, precum i la B.C. Victoriabank, cardul este utilizat conform
Regulamentului cu privire la cardurile bancare din 24.02.2005.
Decontarile prin intermediul conturilor corespondente Nostro gi Loro,
decontarile intre filiala gi centrala bancii.
Aceste decontari se efectueaza in baza existentei unor relatii inter gi intrabancare. La formarea
relatiilor interbancare participa:

relatiile intre B.C. gi B.Centrala prin intermediul conturilor curente ale clientilor gi
contul corespondent al bancii la BNM;

relatiile dintre diferite B.C. prin intermediul relatiilor de corespondenta prin

conturile Nosto gi Loro;

relatiile externe dintre banci din diferite sisteme bancare, prin intermediul relatiilor
de corespondenta sau de parteneriat cu B.C. straine.

Relatiile intrabancare sunt relatiile stabilite intre unitatile ce apartin aceleiagi B.C. aceste relatii
se pot desfagura pe plan vertical intre filiale, sucursale gi centrala bancii,iar relatiile ce se desfagoara
pe orizontala cuprind subunitati diferite.
Decontarile intrabancare realizeaza stingerea obligatiuniolor aparute intre clientii care se
deservesc de aceeagi banca sau in aceeagi subunitate bancara.
Pe teritoriul RM platile interbancare se efectueaza prin intermediul BNM, unde fiecare B.C.
pentru a putea efectua operatiuni interbancare ii deschide un cont corespondent Nosto, care pentru
aceasta va fi un cont de activ. Pentru BNM insa acest cont va fi un cont de pasiv - Loro.
Fiecare banca conform legislatiei in vigoare este obligata sa-i alimenteze contul corespondent,
pentru existenta permanenta a disponibilitatilor baneti suficiente.
Contul corespondent se deschide in momentul inregistrarii bancii i primirii autorizatiei in baza
unui contract incheiat intre B.C. Victoriabank i BNM, unde se indica drepturile i obligatiile
partilor, comisioanele pentru deschiderea i deservirea contului, precum i a ratelor dobinzii pe care
BNM o platete lunar la soldul contului.
Platile intrabancare se efectueaza prin SAPI, care a fost introdus in 2006 i este organizat din:
sistemul de plata pe baza bruta pe timp real; sistemul de compensare cu decontare pe baza neta.
Platile intrabancare se efectueaza prin intermediul sediului central al B.C. unde fiecare filiala a
bancii are un cont Loro, prin intermediul caruia se fac decontarile intre sediul central i filiale. Iar
pentru filiale acest cont este un cont Nostro, prin intermediul caruia se fac decontari intre filiala i
centrala. (Anexa16)

4. Operatiunile de casa a bancii

Operatiile de casa sunt operatiile bancii privind primirea si eliberarea banilor si a valorilor
clientilor bancii, de asemenea aceste operatiuni privesc modul de alimentare a bancii cu numerarul.
Astfel, operatiunile de casa sunt toate operatiunile bancii cu numerarul.
Deservirea de casa a clientilor bancii se efectueaza prin intermediul caselor bancii. Totalitatea
banilor in numerar aflata la banca formeaza casa operationala a bancii. Toate operatiunile de casa se
efectueaza conform regulamentului stabilit de catre BNM.
La B.C.Victoriabank structura casieriei este urmatoarea:
a) casa de incasari si plati (lei);

b) casa de circulatie valutara;

c) casa de schimb valutar.
Daca banca are nevoie de numerar banca il poate obtine de la BNM sau de la oricare alta banca
comerciala. Eliberarea mijloacelor baneti de la BNM se efectueaza in felul urmator:
Banca in prima zi transfera pe contul sau corespondent la BNM, in baza ordinului de plata, suma
necesara, iar a doua zi efectueaza transferul.
Serviciul de incasatori la deservirea de casa, la BNM prezinta o procura speciala pe numele efului
serviciului dat cu indicarea numelor incasatorilor care-l insotesc vizata de catre B.C. Victoriabank.
Dupa expedierea valorilor procurile se coase in documentele de casa ale zilei. Transportarea valorilor
se efectueaza din tezaurul central al BNM conform dispozitiilor aprobate de conducerea BNM.
Transportarea valorilor din tezaurul se

efectueaza cutransport specializat si

armament respectiv. Bancnotele, monedele si alte valori

se elibereaza incasatorilor in baza

ordinelor de plata sau extrabilantiere, semnate de conducator, contabil-ef si eful casieriei bancii. In
ordin se face trimitere la numarul si data dispozitiei de expediere a valorilor de destinatie.
B.C.Victoriabank casa de incasari si plati este o singura casa.
Operatiunile de primire a numerarului se efectueaza in baza urmatoarelor documente:
a) ordinul de incasare a numerarului (Anexa 17);
b) document intern al bancii utilizat de catre serviciul de

incasare.

Ordinul de incasare se utilizeaza pentru: depunerea numerarului de catre banca, depunerea in

fondul statutar, pentru achitarile de catre persoanele fizice a serviciilor acordate de persoane terte;
depuneri de numerar aferente operatiunilor interne ale bancii (restituirea avansului neutilizat, salarii
neplatite), pentru inregistrarea numerarului primit de la BNM sau alta banca; incasarea numerarului in
lei i valuta pentru inregistrarile in conturi curente la cursul stabilit de banca.
Ordinul de incasare a numerarului se perfecteaza in 3 exemplare la calculator de catre executorul
de cont (sau de insai clientul bancii), care il semneaza, il transmite pentru verificare controlorului,
care dupa semnare il inregistreaza in jurnalul de casa. Apoi pe cale interna il transmite casierului.
Casierul la rindul sau verifica semnaturile, suma in cifre i in litere, primete numerarul de la client i
daca suma coincide la verificare, semneaza ordinul de incasare, aplica tampila bancii i restituie un
exemplar depunatorului, alt exemplar ramine in casa, ca document de casa, iar al treilea exemplar se
transmite executorului de cont pentru efectuarea inregistrarii sumei in contul curent al cientului.
Inregistrarea contabila a acestei operatiuni este Dt 1001/ Ct 2224. in cazul constatarii unor divergente
dintre suma inregistrarii i suma primita, ordinul de incasare se anuleaza i se intoarce executorului de
cont pentru intocmirea altui ordin la suma real depusa, iar inregistrarea facuta in jurnalul de casa in
cazul cind clientul nu mai depune numerar se anuleza de catre contabilul ef.
Eliberarea numerarului din casieria bancii se efectueaza in baza:

a)

Ordinului de eliberare a numerarului (Anexa 18);

b) Cecul de numerar.
Ordinul de eliberare a numerarului se utilizeaza la: Eliberarea numerarului din contul curent in
valuta; Eliberarea numerarului aferent cheltuielilor proprii ale bancii. Ordinul de eliberare se
perfecteaza se perfecteaza in 3 exemplare la calculator de catre executorul de cont (sau de insai
clientul bancii). casierul verifica semnaturile, suma i elibereaza numerarul indicat in document.
Primul exemplar ramine in casa, ca document de casa, al doilea se transmite clientului, i al treilea
executorului de cont pentru efectuarea inregistrarilor respective.
Carnet de cecuri de numerar, titularilor de cont o data cu deschiderea contului curent li se
elibereaza un carnet de cecuri de numerar (Anexa 19 ), care se primete de catre banca in baza cererii
depuse la BNM. Pentru retragerea numerarului din conturil curent titularul de cont indeplinete cecul
de numerar, il prezinta executorului de cont care verifica corectitudinea indeplinirii, starea contului, il
semneaza, il inregistreaza in jurnalul de casa i-l transmite casierului. Dupa verificarea cecului
casierul semneaza cecul i cotorul, pune tamoila eliberat i alibereaza numerarul clientului.in baza
cecului ramas ca document de casa, executorul de cont trece la scadere suma data din contul clientului
prin inregistrarea contebila Dt 2224/ Ct 1001. Cind clientul inchide contul sau, este obligat sa restituie
bancii carnetul de cecuri de numerar. (Anexa 20)
Pentru efectuarea operatiunilor de plata eful casieriei elibereaza casierului platitor un avans de
numerar contra recipisa in registrul de evidenta a numerarului manipulat. Toate sumele primite in
avans de catre casierul platitor de la eful casieriei, numarul si suma documentelor platite si soldul de
avans restituit contra recipisa se inscriu in registrul de evidenta a numerarului manipulat. Primind
documentul de plata (cecul de numerar, ordinul de plata) casierul este obligat: sa verifice prezenta
semnaturilor referentilor responsabili autorizati sa permita eliberarea numerarului si caracterul identic
al acestor semnaturi cu specimenele de semnaturi; sa confrunte suma in cifre cu suma in litere; sa
verifice prezenta pe document a semnaturilor de primire a numerarului; sa verifice prezenta datelor din
pagaport; sa pregateasca suma, sa o elibereze beneficiarului si sa semneze documentele de plata.
La sfargitul zilei operative de lucru, casierul totalizeaza sumele incasate, pe grupe sau pe fiecare
referent pe baza documentelor de casa, dupa care totalurile rezultate sunt trecute in situatia incasarilor
si platilor si apoi confruntate cu totalurile inscrise de catre referenti in jurnalele de casa. Casierul
semneaza in jurnalul de casa atat pentru confruntarea exactitatii sumei cat si pentru primirea
documentelor de casa din ziua respectiva, iar referentul semneaza situatia incasarilor si platilor in
dreptul totalului respectiv.
La inchiderea casei, casierul va preda casierului-gef situatia incasarilor si platilor impreuna cu
documentele de casa, precum si registrul de evidenta a numerarului manipulat de catre personalul
casieriei.

Pentru incasare directa de la unitatile economice a numerarului sunt constituite servicii de

incasare a bancii comerciale. Deservirea unitatilor economice de catre aparatul de incasare se
efectueaza in baza conventiilor.
Ordinea deschiderii i mchiderii caselor operationale. Numerarul disponibil al casei
operationale gi alte valori din tezaur se afla sub raspunderea conducatorului, contabilului-gef gi
gefului casieriei bancii.
Tezaurul, in care se pastreaza numerarul gi alte valori ale casei de circulate se descuie gi se
incuie nu mai putin decit cu doua chei gi se sigileaza cu gtampile a trei detinatori de chei. Cheile de la
tezaur trebuie sa se afle: lcheie - la geful casieriei; 2 cheie - la conducator; 3 cheie - daca exista, la
contabilul-gef.
Accesul in tezaur il au numai detinatorii de chei gi gtampile de la tezaur. In zilele de lucru
tezaurul se deschide gi se examineaza de catre detinatorii de chei, indiferent daca au avut loc
operatiuni cu valorile sau nu. Inainte de a deschide tezaurul, detinatorii de chei in prezenta
reprezentantului pazei, trebuie sa verifice daca ugile, lacatile, sfoara gi gtampilele nu au defecte, dupa
care semneaza in registrul despre primirea de la paza, a amprentelor de gtampile cu care a fost sigilat
tezaurul. In cazul unor defectiuni ale ugilor, lacatilor, sfoarei sau gtampilelor, precum gi a unor
presupuneri de patrundere in tezaur, se intocmegte urgent pana la deschiderea tezaurului un proces
verbal semnat de toti detinatori de chei gi de reprezentantul pazei, se iau masuri necesare pe teren, se
comunica directiei ierarhic superioare. In cursul zilei de lucru tezaurul, safeurile gi dulapurile trebuie
sa fie incuiate, iar in prezenta in ele a valorilor - sigilate cu tampile ale detinatorilor de chei. Sigilarea
la finele zilei de lucru se efectueaza in prezenta reprezentantului pazei. Despre primirea tezaurului
colaboratorul pazei semneaza in registrul, confruntand in prealabil amprentele tampilei cu
specimenele lor.
Ordinea pastrarii i evidentei valorilor i documentelor din tezaur
Toate bancnotele i alte valori sunt pastrate in tezaur. In interiorul tezaurului bancnotele i alte
valori sunt pastrate pe stelaje metalice cu conditia ca aceste stelaje au grile i se incuie cu lacata. In
tezaurul valorile se pastreaza separat: numerarul casei operationale; valuta straina; aurul, platina i alte
metale pretioase; alte valori.
Toate formulare de evidenta stricta se sconteaza in contul extrabilantier 7611 Formulare de
evidenta stricta atat in carnete, cat i in foi separate cu pretul conventional - 1 leu pentru fiecare
carnet sau foaie. Evidenta eliberarii formularelor de evidenta stricta se reflecta in ordinul de plata
extrabilantier. Eliberarea valorilor din tezaur se efectueaza contra recipisa in registru, in care se
efectueaza inscrieri pe tipuri de valori, iar a bancnotelor - i pe valoare. Registrul se pastreaza in
tezaur i dupa utilizare se transmite in arhiva. Bancnotele, moneda i alte valori primite in tezaur se
trec in registrele. Registrele se tin de catre casierul-ef.

Inainte de a incuia tezaurul detinatorii de chei sunt obligati sa verifice nemijlocit in tezaur daca:
toate valorile, registrele i documentele expuse pastrarii in tezaur sunt introduse acolo; prezenta
efectiva a caselor circulante i altor valori corespunde datelor evidentei contabile i soldurilor indicate
in registre; toate dulapurile, geamurile sunt inchise, iar ventilatoarele i lumina deconectate.
Contabilul-ef este obligat sa verifice soldurile de valori, inscrise in registrele i cu datele
soldurilor corespunzatoare din evidenta contabila. In registrele se efectueaza inscrierea soldurilor
totale pe fiecare cont pentru fiecare zi operationala pana la inchiderea tezaurului.
Tot numerarul care a intrat in timpul zilei operationale

trebuie sa fie introdus in casa

circulanta i inscris in conturile corespunzatoare in aceeai zi lucratoare. De asemeni din casa

circulanta se efectueaza eliberarea numerarului intreprinderilor i organizatiilor. Pentru acesta fiecare
banca trebuie sa organizeze circulatia baneasca corespunzatoare.
Incasarilor baneti a intreprinderii se fac prin formulele contabile: Dt 1001/ Ct 2251
Primirea banilor pe conturi de depozit a persoanelor fizice: Dt 1001 Numerar in casa Ct 2374
Depozitele pe termen scurt a persoanelor fizice.
Evidenta analitica a operatiunilor in valuta straina se duce

cu aprecierea dubla: invaluta

straina dupa nominalul lor i in lei dupa cursul de schimb curent al BNM.
La sfiritul fiecarei zi operationale se intocmesc documentele de casa care includ:
1. Documentele
2. Documentele

decasa pentru incasari buc. lei

decasa pentru plati buc. lei

3. Documentele privind intrari in conturi in afara bilantului buc. lei___________

4. Documentele privind ieiri din conturi in afara bilantului buc. lei__________
5. Documentele privind casa de circulate valuta: - incasari, nr. buc.; - plati, nr. buc.
6. Documente pentru casa de schimb valutar: - cumparari, nr. buc. val.in lei ; - vinzari,
nr. buc. val.in lei_____
-

De asemenea se intocmete:
registrul de tezaur al casei (total intrari, total ieiri, total sold);

registrul de casa in lei (total alimentari, total depozitari, total plati, total incasari, total
sold);

jurnal zilnic de operatiuni (toate operatiuni);

jurnal zilnic de operatiuni (depuneri de numerar) la acest jurnal se anexeaza avize de

incasari;

jurnal zilnic de operatiuni (ridicare cec) la acest jurnal se anexeaza cecuri din carnet de
cecuri i borderoul de plata cec in numerar;

jurnal zilnic de operatiuni (ridicare de numerar) la acest jurnal se anexeaza dispozitie de

plata catre casierie i borderoul de plata in numerar.

Casierie valuta. Se intocmesc urmatoarele documente:

-

registru de tezaur al casei in valuta straina pentru fiecare valuta aparte in acest registru se

indica total incasari, total ieiri i total sold;

registru de casa in valuta straina;
jurnal zilnic de operatiuni in lei (toate operatiuni): jurnal zilnic de operatiuni (depuneri de numerar);
jurnal zilnic de operatiuni (ridicari de numerar)

Casa de schimb valutar. Se intocmesc urmatoarele documente:

registru de casa a casei de schimb valutar (lei);

registru de casa a casei de schimb valutar in valuta straina aentru fiecare valuta aparte;

darea de seama privind operatiunile efectuate (toate operatiuni), unde se indica denumirea valutei, sold
la inceputul zilei, valuta primita spre decontare pe parcursul zilei, incasari i plati in valuta i in lei,
transmis pe parcursul zilei in casa, sold la sfaritul zilei;

registru valutei straine in numerar cumparate, unde se indica denumirea valutei, suma primita in valuta
straina, cursul de cumparare, suma in lei, comision i lei eliberati, nr. buletinului de schimb valutar. Se
anexeaza buletine de schimb valutar (cumparari de valuta);

registru valutei straine in numerar vindute, unde se indica denumirea valutei, suma primita
in lei,

cursul de vanzare, suma eliberata in valuta straina, suma comisionului, nr. buletinului

de

schimb valutar. Se anexeaza buletine de schimb valutar (vanzari de valuta).

5. Resursele bancii, modul formarii lor

Resursele proprii ale bancii sunt formate din:

Capitalul social ( actionar ), se formeaza in urma atragerii mijloacelor banegti prin emisiunea
actiunilor bancii gi plasarea acestora din urma. Suma totala a acestuia depinde de numarul de actiuni
plasate. Marimea aporturilor facute de catre actionari este determinata de actele de constituire a bancii,
care prevede ca aportul unui fondator nu trebuie sa depageasca 35 % din capitalul actionar, iar numarul
fondatorilor sa nu fie mai mic de 3 persoane. Ca fondatori ai bancii nu pot fi intreprinderi cu balante
nelichide deasemeni lucratorii puterii de stat. Detinatorii de actiuni ordinare au dreptul de a participa la
Adunarea Generala a Actionarilor, aceste actiuni dau dreptul la vot, deci gi la conducerea bancii in
dependenta de numarul de actiuni posedate. Detinatorii de actiuni preferentiale au dreptul de a primi
dividende fixate sau nefixate la finele fiecarui an. Majorarea marimii capitalului social se efectueaza
prin marirea valorii nominale a unei actiuni, precum gi prin marirea numarului de actiuni (emisiune de
noi actiuni). Micgorarea capitalului social poate fi efectuata prin micgorea valorii nominale a unei
actiuni sau prin rascumparare unei parti din actiunile deja plasate.BC Victoriabank SA are un capital
social in marime de 32 milioane lei gi este divizat in 3.200.000 actiuni ordinare nominative
nematerializate de clasa intii, fiecare actiune avind valoarea nominala de 10 lei.
Fondurile proprii de rezerva ( Capitalul de rezerva ) in scopul asigurarii indeplinirii
obligatiunilor sale fata de clientela banca creaza un fond de rezerva. Marimea acestui fond trebuie sa

constituie nu mai putin de 15% de la marimea capitalului social al bancii. Acesta se formeaza din
profitul net al bancii, care reprezinta de fapt rezultatul financiar al bancii dupa impozitare. Formare
fondului de rezerva se face traptat prin defalcarile anuale din profitul net al bancii, pina la marimea
prevazuta de statut, insa care conform prevederilor BNM nu trebuie sa fie mai mici de 5%. Capitalul
de rezerva este plasat de catre banca in active cu lichiditate inalta, care asigura utilizarea lor in caz de
necesitate. Aceste cazuri sunt: plata dividendelor fixe la actiunile privelegiate; completarea fondului de
risc; plata dobinzilor la depozite in cazul insuficientei beneficiului bancii.
Profitul nerepartizat, o alta componenta a capitalului reprezinta suma profitului acumulat in
procesul activitatii financiare care ramine la dispozitia bancii. Aceste mijloace se utilizeaza pentru
plata dividendelor, plata impozitelor gi pentru formarea fondului de rezerva. Soldul profitului
nerepartizat sunt resursele banegti ramase la dispozitia administratiei gi actionarilor bancii dupa plata
impozitelor gi dividendelor, gi care se utilizeaza conform planurilor bancii, crearea fondurilor de
stimulare economica. Resursele proprii le reprezinta totalitatea fondurilor create de banca pentru
asigurarea stabilitatii financiare gi beneficiului aparut din activitatea bancii. Fondurile bancii au
diverse scopuri: fondul statutar - reprezinta baza economica necesara pentru existenta bancii, i
conditia obliligatorie pentru crearea bancii ca persoana juridica.; fondul de rezerva - se formeaza in
scopul acoperirii pierderilor eventuale, care apar in activitatea bancii i asigura stabilitatea functionala
a acesteia; fondul de rise - este creat pentru acoperirea pierderilor posibile, cauzate de nerambursarea
creditelor acordate de catre banca.
Conform regulamentului cu privire la suficienta capitalului ponderat la risc, capitalul normativ
total al bancii se imparte in :
1.

capital normativ de grad I: actiuni

ordinare;actiuni preferentiale cu dividend nefixat;

actiuni preferentiale cu dividend fixat cumulativ emis pe un termen nelimitat; profit

nedistribuit
2.

capital normativ de grad II: actiuni preferentiale cumulative i partial cumulative cu scadenta
nefixata; datorii subordonate; surplus de capital atribuit actiunilor preferentiale cumulative i
partial cumulative; Minus cotele de participare a capitalurilor altor banci.
Capitalul minim necesar , reprezinta suma minima necesara pe care banca este obligata sa o

depoziteze i sa o mentina la BNM pentru a efectua activitati financiare. B.C. Victoriabank

detinind autorizatia de tip C este obligata sa detina un cuantum in valoare tripla a acesteia, adica:
50 mil * 3 = 150 mil lei.
Resursele atrase in dependenta de caracteristica resurselor atrase avem:
Resurse depozit in componenta acestora se includ conturile curente ale agentilor economici
i ale persoanelor fizice, ale institutiilor
Trezorariei statului, depozitele la vedere

financiare i publice, ale altor banci i

i la termen ale persoanelor

fizice i

juridice,

certificatele de depozit, depozite ale institutiilor financiare international, depozitele bancilor

corespondente, sumele in tranzit intre unitatile bancii.
Resurse nondepozit, pe aceste banca le poate cumpara in cazul lipsei de lichiditate, ca de
exemplu imprumuturile de la BNM, de pe piata interbancara de la alte banci, vinzarea unor HVS sau
corporative, emiterea obligatiunilor i a cambiilor bancare.
Depozitele, banca stabilete de sine statator conditiile de efectuare a opereatiunilor cu
depozitele populatiei. Primirea depozitelor se efectueaza in baze contractuale. Depozitele se primesc
pe numele unei anumite persoane. Suma minima se stabilete de catre banca. Banca platete dobinzi
la depozite in conformitate cu clauzele stipulate in contract.
Modul de efectuare a operatiunilor de primire a depozitelor este urmatorea: Pina la deschiderea
contului de depozit, colaboratorul Bancii trebuie sa-l faca cunoscut pe deponent cu conditiile
depozitului , sa stabileasca clauzele contractului. Deponentului i se deschide un cont de depozit, prin
intocmirea cererii de deschidere a contului de depozit (Anexa 21), daca anterior nu la avut. Daca
depunerea se efectueaza in numerar, deponentul infaptuiete avizul de introducere a banilor in
numerar ,iar in caz de transfer din alte conturi din Banca - o cerere de transfer (Anexa 22).
Colaboratorul Bancii perfecteaza contractul de depozit (Anexa23) in doua exemplare, inregistrindul in
registrul de evidenta a contractelor de depozit. Daca beneficiarul contului dorete ca contul lui sa fie
alimentat automat indeplinete mandatul de alimentare automata a contului sau. (Anexa 24)
Deponentul semneaza contractul, depune banii in casieria Bancii dupa ce primete un exemplar al
contractului de depozit, semnat de persoana imputernicita i legalizat prin tampila Bancara a
subdiviziunii.iar daca clientul dorete sa retraga mijloacele baneti din contul de depozit indeplinete
cererea de reziliere a contractului de depozit. (Anexa 25) Depozitele oferite de B.C. Victoriabank
sunt prezentate in (Anexa 26, 27)
Modul de tinere a conturilor de depozit i de calculare a dobmzilor la ele. La inceputul zilei
operationale, colaboratorul bancii selecteaza contractele cu termen de expirare in ziua respectiva ,
pregatete notele de contabilitate pentru efectuarea operatiunilor de restituire a depozitelor. Daca in
cursul zilei deponentul s-a adresat cu cererea de prelungire a depozitului, nota de contabilitate se
anuleaza i se perfecteaza din nou contract de depozit. La incheierea zilei operationale, colaboratorul
bancii face totalurile pe operatiuni, verifica datele din documente cu cele din bilant.
Dobinda la depozite se calculeaza in ultima zi bancara a lunii i in ziua expirarii termenului
contractului i se transfera la contul indicat in contract. Dobinda se calculeaza incepind cu ziua intrarii
mijloacelor baneti in contul de depozit pina la data expirarii contractului. Data expirarii contractului
nu se include. Formula de calcul : ( Soldul depunerii * rata dobinzii * numarul de zile ) / 360 * 100
Reprezentant al deponentului este persoana care are procura eliberata de deponent, prin care
poate dispune de suma depozitului i de dobinda la el. Deponentul are dreputul de a indica Bancii

persoanele carora urmeaza sa le fie restituit depozitul in cazul decesului lui , perfectind o dispozitie
testamentara in doua exemplare. Aceasta dispozitie se semneaza in prezenta colaboratorului Bancii,
indicind data ,luna i anul perfectarii.
La rezilierea anticipata a contractului de 3, 6, 12, 24 luni Banca restituie suma depozitului i
30% din dobinda calculata. La depozitele de 3 ani - 50%.
Creditele interbancare (Anexa 28), reprezinta o metoda de atragere i plasare a mijloacelor
temporar libere care apartin institutiilor de creditare . Aceste credite pot fi :
centralizate - acordate de BMN;

decentralizate - preluate de la alte banci comerciale.

Piata resurselor creditare interbancare se deosebesc de alte segmente ale pietii financiare prin
universalitatea deservirii necesitatilor bancare. Acest segment este cea mai operativa sursa

pentru mantinerea lichiditatii bancilor, pentru completarea conturilor corespondente i pentru

efectuarea operatiunilor active pe alte segmente ale pietii financiare.
Subiecti ai pietii creditelor interbancare sunt : Banca Nationala a Moldovei; Bancile
Comerciale; Alte institutii financiare care poseda autorizare de efectuare a operatiunilor
corespunzatoare.
La baza acestor relatii sta evaluarea bancii debitoare in calitate de subiect al relatiilor creditare.
In acest caz o importanta deosebita o au relatiile de corespondenta intre banca debitoare i cea
creditoare. La determinarea sumei creditului, banca creditoare ia in considerate marimea capitalului
social a bancii debitoare. Creditele interbancare pot fi acordate cu sau fara asigurare . Mai raspindite
sunt acordurile creditare care contin conditiile de asigurare. De obicei, asigurare pentru creditul
interbancar servete: Patrimoniul debitorului; Mijloacele baneti din contul corespondent; Mijloacele
baneti din casa.
Creditele centralizate - credite preluate de la BNM.
Creditele directe - sunt acordate de BNM B.C., in scopul alocarii acestora cooperativelor de
constructie a locuintelor, in complexul agro-industrial i in alte sectoare ala economiei de importanta
majora.
Creditul overnight - este un credit cu pe termen ultrascurt, care se acorda peste noape in scopul
mentinerii rezervelor obligatorii. Acesta se acorda in lei moldoveneti. Pentru ca banca sa poata
beneficia de usemenea credit, ea trebuie sa indeplineasca unele conditii ca: incheerea unui contract
intre BNM i banca, sa nu aiba restante la creditele de lombard i sa dispuna de garantii bune (HVS).
Achitarea acestui credit precum i a dobinzii aferente se face prin ordinul de plata din contul Loro al
bancii.
Facilitatea de lombard - reprezinta o forma de creditare pe o perioada de 5 zile i consta in
cumpararea de catre BNM a activelor eligibile ale bancii la un pret determinat, iar mai apoi la un pret

de rascumparare stabilit de BNM banca le rascumpara. Scopul acestui credit este de mentinere a
lichiditatii. In categoria activelor eligibile se clasifica VM de stat, dematerializate emise de Ministerul
Finantelor in moneda nationala, eligibilitatea acestora depinde de termenul de scadenta a lor. Pentru a
putea beneficia de acest tip de credit banca trebuie sa incheie un contract cu BNM pe o perioada
nelimitata de timp.
Operatiunea REPO - reprezinta operatiunea de vinzare a VMS cu rascumpararea acestora la o
data prestabilita sau la vedere, stabilit la data vinzarii. Aceasta operatiune poate fi REPO de vinzare
sau REPO de cumparare. BNM poate fi atit cumparator al VMS, cit i vinzator. REPO de cumpararea
se efectueaza de catre banca in scopul atragerii de resurse pentru mentinerea lichiditatii. Deasemeni
REPO de cumparare poate fi cu o rata variabila sau fixa. Efectuarea acestei operatiuni are loc pe piata
deschisa sub fora de licitatie organizate de BNM. Cumpararea - vinzarea operatiunii REPO se
efectueaza in cadrul unor licitatii organizate de catre BNM, aceasta declara timpul gi termenele gi
volumul operatiunii, precum gi rata, cu cel putin o zi inainte de desfagurare licitatiei. Licitatia se
desfagoara in baza cererilor depuse la BNM, fiecare participant nu poate propune mai mult decit 5
variante de preturi. Aceste cereri se confirma prin HVS gi se primesc de catre BNM pina la orele
10.00.in caz ca cererile se accepta catre licitatie acestea se accepta gi se inscriu intr - un Registru al
cererilor primite , iar participantilor respectivi li se transmite avizul de inregistrare gi de participare la
licitatie.
Creditele descentralizate - Creditele procurate de la alte bacii
Aceste credite au scopul de a acoperi dificitul de lichiditate.Bancile comerciale preiau astfel de
credite nu in scopul formarii rezervelor minime obligatorii, dar pentru administrarea lichiditatii gi
obtinerea profitului.Ele pot fi preluate de la bancile autohtone cit gi de la organisme financiare
international. Creditele interbancare sunt acordate in baza unor contracte incheiate intre banci, care la
rindul sau sunt incheiate in baza unor conventii generale ale bancilor privind colaborarea pe piata. Un
factor important la solicitarea sau acordarea unui asemenea credit sunt relatiile de corespondenta intre
banci. Creditele iterbancare atrase de pe piata onterbancara nationala, ca regula sunt pe termen scurt,
scopul acestora fiind lichiditatea, iar cele de pe piata international au scopul strategice ca majorarea
capitalului gi creditarea diferitor ramuri ale economiei, acestea fiind pe termen lung. Rata dobinzii la
creditele interbancare este mai mare decit la depozite. Aceste credite necesita acoperire, deoarece sunt
privite ca oricare alte credite ce incorporeaza in sine un anumit grad de risc.
Certificatele de depozit - B.C. Victoriabank este prima banca care introduce pe piata
produselor bancare Certificatul de depozit. In esenta acesta reprezinta titluri de valoare care atesta
dreptul la o anumita suma de bani care a fost depozitata la banca gi care ofera deasemeni dreptul
deponentului sau succesorului de a primi la scadenta sau la vedere suma depozitului plus dobinda
aferenta. Acestea pot fi nominative gi la purtator, deasemeni pot fi cu dobinda gi cu scont, cu rata fixa

gi flotanta. Termenul de circulatie a certificatelor este de un de zile, insa daca termenul acestuia expira
certificatul se considera a fi ca document de plata, la prezentarea caruia banca este obligata sa-l achite.
Cambia bancara reprezina o valoare mobiliara emisa de banca care consta in obligatia bancii
de a plati o suma anumita detinatorului acesteia .Cambia se emite, ca regula, pina la un an. Aceste sunt
perfectate pe suport de hirtie cu grade de securitate. Cambia poate fi cu dobinda se comercializeaza la
pret nominal adaugindu-se suma dobinzii, la scadenta gi cu scont se emite la valoarea de procurare gi
se achita la scadenta la valoarea nominala. Venitul se formeaza de la diferenta dintre pretul nominal gi
pretul de procurare a cambiei. Deasemeni bambiile bancare pot fi la vedere sau la termen.

6. Operatiunile active ale bancii

Tipurile operatiunilor active

1.

active fara venit: - numerarul din caseria bancii; - Disponibilitatile mijloacelor baneti din conturile
( Nostro in lei i in valuta la BNM i alte B.C., plus rezervele obligatorii )
2.

active cu venit:

Creditele care se divizeaza dupa:

clienti bancari (operatiuni intre BNM i B.C. i invers) care beneficiaza de aa servicii ca
Creditele overnight, Facilitatea de Lombard, Operatiunile REPO, precum i Leasingul. Clienti
nebancari (persoane fizice, agenti economici, institutii financiare, statul).
-

Plasamente interbancare se fac la BNM i B.C.

Plsamente in valori mobiliare (investitii):

De stat :
Obligatiuni de stat cu dobinda, pina la 1 an;
Bonul de trezorarie cu termen fixat, cu scont
Certificatele de depozit, emise de BNM pentru B.C.
Corporative :
Actiuni;
Obligatiuni.
-

Plasamente in valori mobiliare achizitionate pentru vinzare:

Plasamente in capitalul altor unitati economice ( S.A. SRL ).

3. alte active cu sau fara venit:

-

Lasamente in mijloace fixe;

Acreditevele;

Garantii bancare;

Etc.

Politica de creditare, conform regulamentului B.C. Victoriabank din 29 septembrie 2006, cu

modificarea ulteriora din 18 septembrie 2007, politica de creditare a bancii este elaborata in scopul

stabilirii unei strategii unice de acordare i gestiune a creditelor. Aceasta este intocmita pentru a ajuta
personalul sa execute calitativ functiile i este menita sa genereze raspunsuri de ordin general ce apar
in procesul operativ de activitate. Obiectivele principale ale politicii de creditare: Crearea unui
instrument intern de creditare performant; Stabilirea filosofiei generale de creditare; Formare unui
portofoliu de credite.
In cadrul politicii de creditare se determina recomandarile privind filosofia generala, procesului
general de acordare a credutului, stuctura portofoliului, elementele de baza ale creditului, notiunii de
credit neordinar, reglementari privind tranzactiile aferente i de acordare a garantiei bancare. Politica
de creditare a B.C. Victoriabank prevede urmatoarea ordine de acordare a creditului, care se
imparte in mai multe trepte: Discutia preliminara cu clientul; Indeplinirea chestionarului de catre
client; Ofiterul de credit analizeaza i completeaza notele bancii; Transmiterea setului de documente
catre sectia credite; Sectia de credite in termen de 3 zile lucratoare analizeaza i anunta decizia luata
ofiterului sau efului filialei, raspunsul este prezentat in forma orala, iar la solicitare in scris; In cazul
solicitarii prolongarii creditului aceasta trebuie sa fie inaintata cu o luna inainte de scadenta, iar
prezentarea documentelor la centrala bancii trebuie sa fie facuta cu doua saptamini pina la scadenta;
Cele mai recente rezultate inregistrate de catre B.C. Victoriabank in domeniul activitatii de
creditare a este dezvaluita in (Anexa 29).
In cazul cind la o filiala bancii se solicita un credit mare, aceasta inainteaza un proces verbal
catre centrala bancii unde informatia din raportul economistului se studiaza i se ia decizia referitor la
solicitarea facuta.(Anexa 30)
In cadrul tuturor bancilor conform regulamentlor stabilite de BNM, precum i din initiativa
proprie a bancii pentru acordarea creditului la banca se inainteaza un set de documente.
Exista o lista standarda de documente pentru persoane juridice in cadrul tuturor bancilor:
1. cererea

de solicitare a creditululi (Anexa 31);

La B.C. Victoriabank clientul indeplinete chestionarul de accept spre analiza a creditului.

(Anexa 32)
2. buletinul de identitate in original i copia, a persoanei ce depune setul de
documente;
3. doocumente juridice: Certificatul inregistrarii de stat, sau alt document de inregistrare
conform legislatiei in vigoare, documente de constituire (statutul, contract de
constituire .a.), licente pe genuri de activitate, extrasul din procesul verbal al Adunarii
Generale a actionarilor,extrasul din Registrul comercial de stat ce confirma
administratorul firmei;
4. rapoartele

trimestriale,dari de seama anuale pe ultimii

doi-trei ani de gestiune vizate de Inspectoratul de Stat, raportul privind rezultatele

financiare, fluxul mijloacelor baneti, bilantul contabil, declaratii privind impozitul pe

venit;
5. informatia despre creditele anterioare;
6. business-planul pe 1-5 ani;
7.contract cu fumizorii potentiali i beneficiari

privind

desfacerea productiei;
8.contracte de parteneriat;
9.documente ce confirma asigurarea gajului;
10. alte documente reeind din specificul activitatii agentului economic.
De la persoanele fizice lista standarda de documente solicitata este urmatoarea:
1. cererea

desolicitare

a creditului;

2. buletinul de identitate in original i in copie;

3. documente privind calificarea personala;
4. adeverinta privind venitul de la locul de munca;
5. contractul de munca;
6. declaratia cu privire la venituri vizata de organele fiscale;
7. documente de proprietate asupra bunurilor gajate;
8. confirmatrea achitarii platii comunale;
9. prognozarea veniturilor, pentru stabilirea bonitatii clientului;
10. documente de confirmare a garantarii creditului;
11. alte documente solicitate dupa caz.
Analiza i determinarea situatiei economico-financiare a clientului.
Metodele utilizate de analiza asituatiei economico-financiara sunt stipulate in politica de credutare a
bancii.
Coeficientii calitatii situatieifinanciare a clientului(aplicati la B.C. Victoriabank) :
C1- ponderea creditului solicitat in total active ( <0,2 );
C2- raportul sumei creditului la suma vinzarilor nete medii lunare ( <3 );
C3- coeficientul de onorare a angajamentelor, adica suma activelor curente raportata la
suma angajamentelor scadente in perioada creditarii ( >1,5 ).
Cind se efectueaza analiza compartimentului financiar trebuie de mentionat urmatorii
indicatori in caz de situatie nefavorabila: rentabilitatea redusa a Profitului brut; existenta pierderilor
in bilant; capitalul propriu foarte mic ( raportul capitalului propriu catre total angajamente <1,8 );
angajamente totale mai mari de doua ori decit activele curente; decalajul mare intre suma vinzarilor
nete i incasarile baneti din vinzari.
Dupa analiza situatiei economico-financiare a clientului in banca in cadrul directiei de credite

se intocmete raportul economistului, care trebuie sa contin. In urma acestui studiu profund pe care
economistul il efectueaza axindu-se pe documentele prezentate de client, se ia decizia de acordare
sau respingere de acordare a creditului.
Toate creditele acordate sunt clasificate dupa criteriul :standart - 2%; supravegheat - 5%; substandart - 30%; dubioase - 60%; compromise - 100%
Documentele gi eliberarea creditului in cazul aprobarii acordarii creditului se efectueaza prin
intocmirea unor raportui juridice aferente creditaii se documenteaza prin: contract de credit (Anexa
33); contract de gaj a bunurilor mobile (Anexa34); act de verificare a existentei efective gi starii
bunului gajat (Anexa 35); confirmare cu privire la evaluarea bunului propus in gaj (Anexa 36);
contract de ipoteca (Anexa37); cerere de primire a creditului bancar; contract privind eliberarea
garantie bancare (Anexa 38); scrisoare de garantie (Anexa 39); Contract de fidejusiune (Anexa 40).
Eliberarea creditului poate avea loc in trange sau integral , toata suma fiind inscrisa in contul de
disponibil al benefeciarului. Creditele se clasifica dupa criteriile:
1.

dupa tipul creditelor

credite ordinare - cu un termen stabilit gi scop determinat;

credite de consum - destinate finantarii necesitatilor de consum ale imprumatorului;

linii de credite tip revolving - acordarea mijloacelor in limita plafonului stabilit, cu posibilitatea
de rambursare partiala sau integrala.

Overdraft - credit destinat sustinerei solvabilitatii debitorului in cazul insuficientei temporare a

mijloacelor banegti in cont;

Overnight - credit acordat bancilor auorizate pentru asigurarea efectuarii platilor gi/sau
mentinerea rezervelor obligatorii peste o noapte sau intre doua zile bancare;

Factoring - preluarea creantelor agentului economic fata de debitori cu dreptul de incasare a

contravalorii serviciilor etc.;

Garantii bancare - obligatiuni conventionale prin care garantul se obliga fata de benefeciar sa
achite datoriile debitorului in cazul neindeplinirii de catre acesta a obligatiunilor contractuale;

Credite/linii de credite pentru acoperirea acreditivelor cu sau fara aminarea achitarii;

Crediteconsortiale - combinarea resurselor Bancii cu cele ale altor institutii

financiare la finantarea proiectelor mari;

Crediteinterbancare - amplasarea resurelor creditare libere in alte institutii

financiare pe un termen mai mare de o zi.

2.

dupa marimea creditelor:

microcreditele- credite in suma pina la 30 000 USD (sau exchivalentul in lei sau alta
valuta);

credite mici - de la 30 000USD pina la 125 000USD(sau exchivalentul in lei sau alta valuta);

credite mijlocii - de la 125 000 USD (sau

exchivalentul in lei sau alta valuta) pina la

limita inferioara a creditelor mari.

Creditele mari sunt considerate datoriile

pe credit ale unei

persoane sau grup de

persoane care actioneaza in comun, care constituie 10 % sau mai mult de la capitalul normativ al
Bancii.
3.

4.

dupa termenul creditelor:

credite

la vedere - rambursate la cererea Bancii;

credite

pe termen scurt - pina la un an;

credite

pe termen mijlociu - de la 1 la 5 ani;

credite
pe termen lung - pe un termen mai mare de 5 ani
dupa valuta creditelor

moneda nationala;

valuta liber convertibila.

Monitorizarea i supravegherea creditului

Monitorizare creditului de fapt presupune cunoaterea permanenta a situatiei debitorului pentru a

putea interveni promt i eficient pe parcursul derularii creditului. Monitorizarea se va efectua
deasemeni prin tinerea legaturii permanente ce debiorul , inclusiv vizite in teren, contacte telefonice,
verificarea efectuarii platilor. In cadrul vizitelor de monitorizare ofiterul de credit va examina:
activitatea de productie, corespunderea acesteia cu planul de afacere; documentele interne, contracte
curente i documentele de evidenta; starea i uilizarea gajului; alte aspecte relevante pentru credit.
Aceasa monitorizare va porni de la : prezentarea de catre imprumutat a rapoartelor financiare i de
activitate; prezentarea documentelor primare(facturi, contracte); analiza situatiei financiare;
prezentarea rapoartelor despre implimentarea proiectului finantat de Banca , la cererea acesteia din
urma.
Rambursarea creditelor Rambursarea imprumutului poate sa nu dureze intreaga perioada
permisa pentru produsul de creditare respectiv. Frecventa i suma rambursarii imprumutului vor fi
determinate de prognoza fluxului de mijloace baneti evaluate de ofiterul de credit responsabil de
proiectul in cauza. Rambusarea creditelor are loc in conformitate cu conditiile stipulate in contractul
de credit.
Dobinda se va calcula zilnic, la soldul nerambursat a imprumutului, dar se va plati cu frecventa
determinata in contractul de credit, ca regula lunar cu o perioada de gratie maxim de 6 luni. Metodele
de calcul a Rartelor dobinzii ( Rd )i a comisioanelor la credite deasemeni sunt stabilite pe baze
normative standarde, insa la prevederile conducerii bancii. Metoda de calcul a Rd este clasica, gi
utilizata pe intreg teritoriul Republicii Moldova.
Dobinda simpla ( suma ce va fi achitata la scadenta)

St = Si ( 1+ Rd * n / 100 * N ); unde : St - suma totala spre rambursare; Si - suma creditului

initial acordat; Rd - rata dobinzii; n - numarul de zile in perioada de acordare a creditului; N - numarul
(360).
Dobinda compusa
St = ( 1 + Rd/100 );
unde : St - suma totala spre rambursare; Si - suma creditului initial acordat; Rd - rata dobinzii pentru o
perioada capitalizata; n - numarul de capitalizari pe o perioada data.
Gajul la banca poate fi ordinar gi viitor. Drept gaj pot servi: Depozitele;/ HV;/ mijloace banegti;/
bunuri mobile;/ imobil;/ universalitatea creantelor;/ fidejusiunea unei persoane terte;/ garantii.
Comisioanele percepute de catre banca se clasica in dependenta tipul creditului, se estimeaza in
corespondenta cu tarifele gi comisioanele in vigoare. (Anexa 41)
Competenta de aprobare a facilitatilor de credit :
Consiliul de Administrate - credite ce depagesc 10% de la

capitalul normativ al Bancii;

Comitetul de Directie - creditele ce depagesc echivalentul

a 400 000 dolari SUA gi pina

la 10% de la capitalul normativ al Bancii;

Comitetul de Credite din Centrala - pina la echivalentul a 400 000 dolari SUA;

Limitele filialelor Bancii se stabilesc de Comitetul de Directie in functie de performantele gi

nivelul de pregatire a

fiecarei in parte, in baza deciziei Consiliului

se revizuiesc cel putin o

data pe an sau pe masura necesitatilor.

de Administrate gi

Gestionarea valorilor mobiliare in cadrul B.C. Victoriabank este in competenta Directiei de

trezorarie. Acesta se bazeaza pe mai multe tipuri de activitati cum ar fi :
cu valori mobiliare de stat gi

mai putin cu cele corporative; Activitatea

Activitatea de deler
de broker pe piata

vajorilor mobiliare de stat gi corporative; Activitatea de underwriting ; Emiterea valorolor mobiliare

( certificate de depozit ). In calitate de clienti ai bancii in sectorul de activitate de brokeraj pe piata
valorilor mobiliare corporative se deservesc atit persoane fizice cit gi juridice rezidenti sau nerezidenti.
Banca la moment are 26 de brokeri in cadrul intregii banci. Iar pe piata valorilor mobiliare de stat
banca activeaza mult mai putin, deoarece ratele sunt mai mici.
Activitatea de deler pe care banca o desfagoara consta in gestionarea VM corporative. Astfel
dupa regulament banca detine 1 actiune a Bursei de Valori. Activitatea data consta din cumpararea
Certificatelor de depozit de la BNM, Face atrageri precum gi plasari a rezervelor disponibile in
creditele overnight pe termen lung. Deasemeni cumpara obligatiuni,insa nu prea des. Ultima investitie
de acest gen fiind in obligatiunile emise de catre Elat , care deja s-a finisat cu suces pentru banca. In
timpul apropiat banca nu prognozeaza emiteri noi de actiuni din lipsa de necesitate, ultima fiind in
1999, iar de tot la numar au avut loc emisii de actiuni de 8 ori. Valorea de piata a unei actiuni a B.C.
Victoriabank la moment este de ~ 177 de lei/ actiunea.

7. Operatiunile cu valuta, tipul i

modul organizarii lor
In dependenta de autorizatia oe care o detin B.C. au dreptul de a desfaura activitati financiare i
datorita acestuia B.C. Victoriabank detinind autorizatia C desfaoara tot spectrul de activitatii
permise, adica maxime. B.C. Victoriabank desfaoara urmatoarele game de operatiuni:

Deschiderea conturilor valutare;

Incasarea valutei convertibile in numerar;

Transferul mijloacelor valutare;

Eliberarea valutei convertibile in numerar;

Vanzarea/cumpararea valutei straine prin virament;

Vanzarea/cumpararea mijloacelor valutare in numerar;

Verificarea autenticitatii bancnotelor;

Garantii bancare;

Acordarea creditelor in valuta straina;

Overdrafturi in valuta straina;

Acreditive de import si export;

Servicii cu privire la incaso documentar;

Primirea depozitelor in valuta straina;

Operatiuni cu bancile corespondente;

Eliberarea la cererea clientilor a unor adeverinte si scrisori perfectate in limba straina;

Acordarea informatiei cu privire la ratele

de schimb ale valutelor straine;

Eliberarea adeverintelor si extraselor privind detinerea conturilor si micarea mijloacelor de pe

cont;

Intocmirea si verificarea declaratiei de repatriere/cartelei de plata.

Pozitia valutara este folosita de catre banca in scopul diminuarii riscurilor valutare i a

controlului asupra acestora. Pozitia valutara este de doua tipuri: deschisa i inchisa. Pozitia valutara
apare la data incheerii tranzactiei pentru cumpararea sau vinzarea valutei i a altor valori in valuta,
precum i la data veniturilor aferente dobinzii i inscrierii in cont a altor venituri in valuta. La
determinarea pozitiei valutare B.C. Victoriabank calculeaza marimile i raporturile pozitiei
valutare deschise separat pentru fiecare valuta.

Pentru a deschide un cont in valuta la B.C. Victoriabank persoana fizica va inainta o cerere de
deschidere a contului, prezentind buletinul de identitate. Pentru sustragerea sau amplasarea banilor de

pe cont nu este necesar de a prezenta la banca documente confirmative de in provenieta a banilor, cum
se practica mai inainte.
Persoanele juridice pot deschide conturi curente in valuta pentru efectuarea platilor in favoarea
nerezidentilor, in limitele operatiunilor curente international sau cu scopul de a achita datoriile in
valuta nerezidentilor i in cazul cind mijloacele au fost cumparate de pe piata valutara interna.
B.C. Victoriabank deservete atit persoane fizice, cit i pe cele juridice. Persoanele juridice
pot efectua plati peste hotare numai prin virament, insotite de documentele ce confirma necesitatea
efectuarii acestor plati. Deasemeni persoanele juridice pot sa cumpere valuta straina , numai pentru
efectuarea latilor permise din strainatate i in cazul rambursarii creditelor in valuta. Banca stabilete
cursurile de vinzare-cumparare a valutei in tranzactiile cu persoanele juridice, cursurile pot fi unice
pentru toti clientii sau individuale in functie de valoarea tranzactiei, diferenta dintre cursul de
cumparare i cursul de vinzare constituie comisionul bancii, lista acestor cursuri este accesibila pentru
clienti. Cursul de cumparare se stabilete zilnic printr- o pozitie semnata de conducatorul bancii i se
legalizeaza prin tampila bancii.dispozitia privind cursurile stabilite se noteza intr-un registru
numerotat, cusut. Cumpararea sumelorce depaete valoarea de 50,000 de dolari SUA se efectueaza cu
permisiunea BNM, iar la vinzarea valutei straine persoanelor fizice nu li se elibereaza permisiunea de
scoate valuta peste hotare.
In cazul efectuarii unor operatiuni de schimb valutar a unei sume mai mari de 500 de dolari
SUA, persoanele fizice trebuie sa prezinte actul de identitate in scopul combaterii spalarii banilor.
Pentru ca banca sa poata deschide case de schimb valutar, banca printr-un aviz in acris comunica
BNM hotarirea cu trei zile inainte de a deschide casa de chimb valutar. Avizul va contine: sediul casei
de schimb valutar; dotarea tehnica i documentara, care trebuie sa corespunda cerintelor stabilite de
BNM; asigurarea serviciului de paza.
Casa de schimb valutar are dreptul sa efectueze aga operatiuni ca: operatiuni de cumparare a
valutei in numerar gi a cecurilor de calatorie de la persoane fizice din contul mijloacelor lor proprii;
operatiunea de vinzare a valutei in numerar gi a cecurilor de calatorie de la persoanele fizice din contul
mijloacelor lor proprii; operatiuni de schimb valutar in numerar pe o alta valuta; operatiuni de schimb
valutar prin intermediul cardurilor.
B.C. Victoriabank stabilegte cursul casei de schimb valutar de cumparare gi cursul de vinzare
a valutei straine pentru persoanele fizice, iar diferenta dintre cursuri reprezinta venitul bancii, adica
comisionul bancii. Cursurile de cumparare gi de vinzare a valute, care se stabilesc se inregistreaza intrun registru numerotat, cusut gi vizat prin semnaturile conducatorului, contabilului gef gi prin
gtamopila bancii, in fiecare zi pina la orele 12 dimineata B.C. Victoriabank este obligata sa
informeze BNM despre cursurile stabilite de cumparare gi de vinzare a valutei a casalor de schimb
valutar proprii.

Casa de schimb valutar este obligata sa inregistreze la casa de marcaj toate operatiunile de
schimb valutar prestate persoanelor fizice. Pentru fiecare operatiune de chimb se deschide un registru
aparte in care se tine evidenta indeplinirii operatiunilor. Pentru confirmarea efectuarii operatiunii,
functionarul casei ii va inmina clientului buletinul de schimb valutar, iar celalalt ramine in casa de
schimb valutar gi este depus in mapa cu documntele zilei.
O modalitate de efectuare a transferului international de fonduri este utilizarea transferului rapid
de numerar, care tine de efectuarea transmiterii mesajelor monetare fara deschiderea contului
conturilor la B.C. Victoriabank de catre participantii la transfer - persoanele particulare. Pentru
efectuarea transferului international rapid de numerar B.C. Victoriabank apeleaza la: Money Gram,
Interexpres, Bistraia Pocita, World Trans, Blizko, Migom, Contact.
Modalitatile de plata international utilizate de catre B.C. Victoriabank conform autorizatie
detinute sunt reprezentate prin:
-

ordinul de plata;

incaso-ul documentar;

acreditivul documentar.

Ordinul de plata (Anexa42) reprezinta cea mai simpla modalitate de realizare a unei plati, cu
caracter revocabil pina la executare, iar restituirea sumei poate fi depusa numai de catre beneficiarul
sumei primite. Dupa modul de transmitere ordinul de plata poate fi : letric, telegrafic sau transmis prin
telex. In functie de carinte pentru efectuarea platii avem:ordin de olata in valuta nationala gi ordin de
plata in valuta.
Incaso-ul documentar este modalitatea de plata folosita in relatiile comerciale internationale prin
care exportatorul, asumindu-gi anumite riscuri, transmite bancii sale documentele de expeditie, insotite
de anumite instructiuni de incasare. Banca emitenta expediaza documentele prezentatoare din tara
importatorului, care va elibera importatorului aceste documente doar contra plata sau contra acceptarii
unei cambii, in conformitate cu instructiunile exportatorului.
In functie de tipul documentelor remise avem: incaso simplu; incaso documentar; incaso cu
remitere de documente contra plata; incaso ddocumente cu remitere contra acceptare.
Decontarea prin incaso este relativ simpla i mult mai ieftina, dar negarantat din punct de vedere
bancar. Principala obligatie a bancii este de a transmite documentele i de a incasa comision la
evaluarea lor, cu stricta respectare a instructiunilor ordonatorului.
Acreditevul documentar este utilizat cel mai des in relatiile de plati internationale datorita
gradului ridicat de siguranta i certitudine i respectiv controlul reciproc.
Clasificarea acreditivului se face dupa mai multe criterii:

din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancar, acreditivul documentar poate fi revocabil i
irevocabil ( confirmat i neconfirmat ).

dupa domiciliere se deosebete: acreditiv domiciliat la banca cumparatorului i acreditiv domiciliat la

bancavinzatorului.

dupa momentul platii exista: acreditiv platibil la vedere i acreditiv platibil la termen.

din punct de vedere al clauzelor speciale avem: acreditiv documentar utilizabil prin cambii, acreditiv
documentar cu clauza roie,acreditivul documentar revolving, acreditiv documentar transferabil,
acreditiv documentar de rambursare,acreditiv documentar back-to-back.
Folosirea preferentiala a acreditivului documentar in schimburile de marfuri internationale, se
explica, in primul rind prin perioada destul de indelungata din momentul in care vinzatorul a expediat
marfa i pina cind cumparatorul poate dispune de ea. In al doilea rind, partile contractante nefiind in
relatii directe, ramin deseori in imposibilitatea de a culege informatii precise asupra probitatii i
solvabilitatii lor, ceea ce ar putea sa-l afecteze pe cumparator. Pentru atenuarea acestor contradictii este
necesara intervantia unei terte persoane, care sa-l asigure pe cumparator ca va intra in posesia marfii,
i pe vinzator ca va incasa contravaloarea marfii vindute. Acest garant intermediar este o banca in care
ambele parti au incredere.
Garantia bancara reprezinta angajamentul bancii in favoarea unei persoane, beneficiar, de a
plati acesteia o suma de bani in conditia in care alta persoana nu i-a indeplinit obligatia asumata intrun contract fata de beneficiarul garantiei.
Exista citeva tipuri de garantii bancare pe care banca le acorda:

garantia bancara pentru licitatii de angajare, care se folosete in conexiune cu licitatiile publice i este
initiata de3 o firma ce participa la licitatie, pentru a garanta valoarea ofertei sale;

garantia bancara de buna executie, care are scopul de a asigura beneficiarul ca marfurile vor fi livrate
in concordanta cu conditiile din contract;

garantia bancara de restituire a avansului apare in situatia in care cumparatorul efectueaza o plta in
avans furnizorului, iar acesta nu respecta obligatiile ce decurg din acreditivul documentar ce sta la
baza garantiei;

garantia de transfer valutar, eate garantia prin care banca acopera riscul valutar i de securitate, datorat
transferului unor fonduri din tara debitorului in cea a beneficiarului garantiei. Cecul - ordin scris dat de
client bancii, prin care cere acesteia sa plateasca o suma indicata in favoarea altei persoane(decontare)
sau siei (extragere de numerar). In cazul decontarilor prin intermediul cecului apar 3 persoane:
tragator (semator de cec), benefeciar, tras(cel ce achita). Tipuri de cec:
Dupa indicarea benefeciarului: cec nominativ; cec la purtator.
Dupa conditiile de plata: cec barat - e specificata banca ce achita suma speciala i generala; cec
nebarat - nu e conditionat locul de plata; cec certificat - eliberat in baza unui cont deschis special i
suplimentat de tragator doar pentru achitarea lui; cec de virament - cec ce nu poate fi utilizat pentru
extragere de numerar. Transferul are loc din cont in cont; Cec de calatorie - emis de banca in sume

standarte i vindute tragatorului, este utilizat atit pentru extragere de numerar cit i de plata; Cec
circular - poate fi emis doar de banca in favoarea unei subunitati a ei sau altei banci.
Conditiile obligatorii datorita careia se pot efctua decontarile cu cecuri: Sa existe un cont in
banca pe numele tragatorului , in baza caruia se va elibera carnetul de cec. Pentru aceasta clientul
adreseaza Bancii o cerere de deschidere a contului precum i alte documente cerute de Banca;
Existenta soldului pozitiv in cont.
Toate operatiunile inregistrate de banca in contul clientului sunt evidentiate in extrasul din
cont. Clientul are dreptul sa ceara informatie asupra fiecarei inregistrari din acest extras.
Serviciul SWIFT - SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication),
infiintat in anul 1973 in Belgia. Functionalitatea SWIFT (Anexa 43) se bazeaza pe o retea bine
structurata, care are principalele componente cele trei centre de procesare a mesajelor i anume:
procesoare regionale aflate la Bruxelles, Amsterdam i Capple Town (SUA). Reteaua este accesibila
24 ore, 7 zile pe saptamana. Pentru a efectua un transfer interbancar prin SWIFT este necesar ca
ambele banci participante la transfer sa fie membre ale acestui sistem si sa schimbe coduri de
autenticitate. Toate transferurile SWIFT sunt garantate cu viteza sporita, protectie si sunt econome.
Toate mesajele care circula intre utilizatori trebuie sa corespunda standardelor mesajelor
textuale, elaborate de catre reprezentantii comunitarii utilizatorilor si care sunt in prezent in circulate.
Aceste standarde cuprind doua grupe generale:
Standarde de Informatie Generala Definitii standarde ale campurilor si 9 categorii de standarde ale
mesajelor textuale: categoria 1 - plati ale clientilor si cecuri; categoria 2 - transferuri ale institutiilor
financiare; categoria 3 - piata bonurilor de trezorerie - dealing, piata monetara; categoria 4 - cambii,
bilete la ordin si incaso; categoria 5 - piata hartiilor de valoare; categoria 6 - metale pretioase; categoria
7 - acreditive documentare si garantii; categoria 8 - cecuri de calatorie; categoria 9 - transfer de
numerar si alte mesaje.

8. Operatiunile de leasing, factoring i trust a bancii

B.C. Victoriabank nu desfaoara activitate de leasing, insa voi caracteriza in capitolul dat
acesta operatiune.
Leasing Creditele pentru sustinerea activitatii de leasing se acorda societatilor gi institutiilor
financiare specializate in desfagurarea activitatii de leasing pentru achizitionarea activelor ce fac
obiectul contractelor de leasing incheiate cu furnizorii. In situatia in care societatea specializata in
activitate de leasing nu are suficiente fonduri pentru finantarea acestei activitati, ele pot fi imprumutate
de la banca. Acest tip de leasing se numegte leasing pirghie, deoarece utilizeaza pirghia financiara
(imprumutul).
In operatiunile de leasing se includ 3 participenti:
1. Locatorul - persoana care procura cu titlu de proprietate mijloace fixe de la vinzator
pentru a le transmite in arenda B.C gi companiilor de leasing.

2. Vinzatorul - persoana care vinde mijloacele fixe.

3. Locatarul - persoana care primegte in posesie gi folosinta temporara mijloace fixe in
baza de contract.
Leasingul poate fi intern gi international atunci cind macar un participant la operatiunea de
leasig este nerezident.
Operatiunile de leasing la banca decurge in 3 etape:
I. studierea conditiilor - presupune intocmirea cererii gi a contractului
de credit intre locator gi banca.
II. Intocmirea contractului de vintare-cumparare a mijloacelor fixe presupune perfectarea actului de primire gi dare in exploatare a
mijloacelor fixe gi a contractului de leasing.
III.Perioada de exploatare a mijloacelor fixe - presupune efectuarea
platii de catre locator in baza contractului de leasing.
Deosebim :
- Leasing financiar , presupune indeplinirea a cel putin unuia din criteriile:
1.

riscurile i beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din

momentul incheierii contractului de leasing;

2.

partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului

dreptul de proprietate asupra bunului;

3.

utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta
cel mult 50% din valoare de intrare pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi
exprimata;

4.

perioada de folosire a bunului in sistemul de leasing acopera cel putin 75% din durata
normata de utilizare a bunului, chiar daca, in final dreptul de proprietate nu este transferat.

Bancile utilizeaza numai operatiunile de leasing financiar.

-

Leasing operational presupune o inchiriere pe o perioada mai scurta, iar la

sfiritul contractului partile pot opta pentru :

1.

Prelungirea duratei de inchiriere, prin incheierea unui nou contract de leasing

2.

Incetarea contractului i returnarea bunului societatii de leasing.

In cazul acestui tip de leasing, nu exista o relatie directa intre pretul la care a fost achizitionat bunul de
catre societatea de leasing i marimea chiriei percepute.
Leasingul prezinta doua avantaje economice pentru utilizatori deoarece:1) bunurile mobile care
sunt importate in scopul utilizarii in sistem de leasing se incadreaza in regimul bunurilor admise
temporar la import, fara plata taxelor vamale, deci cu un impact pozitiv asupra trezoreriei acestora,
datorita faptului ca taxele vamale se vor plati, la intrarea in proprietatea utilizatorului, asupra valorii

riziduale a bunului; 2) faciliteaza introducerea tehnicii noi in procesul de productie al utilizatorului.

In vederea acordarii creditelor pentru activitatea de leasing, banca urmarete: sa fie inclusa in obiectul
de activitate a solicitantului de credit activitatea de leasing; existenta contractelor de leasing incheiate
cu utilizatrii din care sa rezulte natura bunurilor, valoarea de achizitie a acestora, cota lunara de
amortizare, perioada pentru care bunul va fi inchiriat ect.; inscrierea in contractul de leasing a clauzei
obligatorii penztru societatea de asigurari de aface dovada platii primilor de asigurare pe toata perioada
de creditare ; perioada de acreditare sa nu depaeaswca durata contractului de leasing; contractul de
leasing sa nu prevada clauza posibilitatii rezilierii inainte de termenul prevazut; plata chiriei sa se
efectueze in contul socitatii de leasing deschis la banca finantatoare.
Pentru fundamentarea deciziei de creditare banca analizeza bonitatea solicitantilor de credite pe
baza indicatorilor finaciari, concomitent cu analiza acestei bonitati i pentru locatar, obligatia
depunerii documentilor financiare ale acestuia revenind solicitantului de credite.
La acordarea creditelor pentru activitatea de leasing sint acceptate, cu prioritate, in garantie care
fac obiectul contractului de leasing, cesiunea de creante asupra incasarilor din contractul de leasing
precum i alte garantii.
Operatiunile de leasing ca orice alte operatiuni in cadrul bancii se supun unor inregistrari
contabile, astfel acesta se tine la grupa de conturi 1530 Leasingul financiar:
Dt. 1530/ 1531/ 1532;
Ct. 1607.
Calcularea dobinzii pentru leasingul financiar se reflecta la conturile: Dt. 1746
Ct. 4531/ 4532.
Leasingul financiar la banca fiind ca o operatiune de credit aete clasificat ca un credit de tip
standard cu formarea respectiva a fondului de risc in marime de 2%.
F actoring. Factoring este operatiunea prin care clientul denumit aderent transfera proprietatea
creantelor sale provenite din facturile sale comerciale catre un creditor (banca sau alta firma angajata
in operatiuni de factoring ), denumita factor, aceasta avind obligatia, conform contractului incheiat, de
a incasa creantele aderentului. Pentru aceasta operatiune aderentul platete factorului un comision sau
o dobinda, dupa caz. Factoringul este o metoda noua de acordare a creditului la noi in RM, precum i
la B.C. Victoriabank , esenta acestuia consta in transferarea de catre aderent, acreantelor sale sau a
unei parti din acestea factorului, care se obliga sa incaserze i sa suporte riscul insolvabilitatii
debitorului.
Pentru a obtine un contract de tip factoring clientul prezinta la banca o cerere unde indica suma
factorilor i scopul acestora, anexind un set de documente cerute de catre banca, cel mai important
fiind insa raportul financiar anual. Dupa prezentarea pachetului de documente banca analizeaza
situatia economico-financiara a clientului, dupa care ii expune decizia privitor la creditul de

factoring. Este de mentionat faptul ca banca nu initiaza un credit de factoring pentru persoanele fizice
ce au datorii pe termen lung; pentru documentele de plata prezentate de la institutiile bugetare; pentru
documentele de plata a agentilor economici anuntati ca insolvabili.
Participantii la operatiunea de factoring:
1.

furnizorul sau aderentul;

2.

cumparatorul;

3.

factorul sau banca.

In practica bancara se deosebesc operatiuni de factoring de tip deschis, cind debitorul este adus
la cunogtinta ca in afacere s-a implicat un nou participant, factorul gi factoring de tip inchis, cind
debitorul nu se aduce la cunogtinta despre existenta factorului.
Banca ca regula, achita cererea de plata a furnizorului in marime de 80%-90%, profitul
constituinduse din exeplu: 100% (a sumei)-90% (din suma) = 10%(profit bancar). Dupa modalitatea de
efectuare a platii creantelor de catre factor, exista doua tipuri principale de factoring:

Factoringul la scandenta, in cazul in care factorul cumpara toti clientii neincasati (creante) gi
face plata aderentului o data pe luna constind din valoarea creantelor incasate in cursul lunii.

Factoringul in avans, in cazul in care factorul achita aderentului contravaloarea facturilor

prezentate gi acceptate de factor (acorda un credit).
Numai factoringul in avans reprezinta propriu-zis un credit de factoring, deoarece in cazul

factoringului la scadenta aderentul primegte doar valoarea incasata in cursul lunii din facturile cedate
acestuia gi plategte un comision factorului pentru efortul depus pentru evidenta gi incasarea creantelor
respective.In cazul factoringului in avans factorul plategte la prezentarea facturilor, de obicei, numai o
parte din contravaloarea acestora ub forma de avans, reprezentind cel mult 80% din valoarea
creantelor acceptate, iar diferenta se se constituie in garantie retinuta de factor pentru limitarea riscului
de incasare, din cauze ce tin de nerespectarea de catre aderent a clauzelor din contractele comerciale.
Aceasta diferenta se plategte aderentului ulterior. Pe masura incasarii creantelor de la debitori.Banca
preia facturile de la aderent, in baza contractului factoring, pe baza cererii de plata a facturilor care are
anexat un borderou ce contine toate facturile acceptate de factor.
In cadrul contractului de factoring, banca in calitate de factor, asigura realizarea sarcinilor ce
decurg din contract, asumindu-gi urmatoarele obligatii : Preluarea selectiva a facturilor pe baza
documentelor justificative: contracte de livrare, documente ce atesta expedierea marfurilor sau
prestarea serviciilor, confirmarea aderentului ca facturile in cauza nu se afla in litigiu cu debitorii etc.;
Plata facturilor acceptate; Gestionarea creantelor acceptate; Asigurarea incasarii acestor creante.
La preluarea selectiva a creantelor, banca se asigura ca acestea se refera la operatiuni
economice reale; daca au teremene de incasare mai mici de 180 de zile; sa nu fi facut obiectul unui alt
gen de creditare (credit pe baza creantelor neincasate, de exemplu) gi ca aderentul sa prezinte garantie

bancara valabila , emisa de banca debitorului.

Pentru ca banca sa accepte plata facturilor (acordarea creditului ), acesta din urma trebuie sa-gi
informeze debitorii respectivi privind existenta contractului de factoring incheiat cu banca i sa
semneze o chitanta subrogatorie (de sustituire in exercitarea dreptului de proprietate) prin care se
constata transmiterea proprietatii asupra creantelor de la aderent la factor i faptul ca plata se va face
de catre debitor direct factorului.
Creditul de factoring se garanteaza cu insui creantele respective care prin operatiunea de factoring
revin duirect bancii care le-a preluat.
Agioul (diferenta de valoare sau citigul ) retinut de banca in operatiunea de factoring
reprezinta costul suportat de aderent pentru finantarea primita i el include , practic, un comision oferit
factorului i dobinda aferenta creditului.
Finantarea furnizata de factor ce imbunatatete lichiditatea firmei nu ieste ieftina i, deci,
imprumutul bancar clasic este mai flexibil i mai putin costisitor. Ca urmare, finantarea prin factoring
constituie pentru firme o finatare de ultima instanta, cind firma a epuizat posibilitatile apelarii la
creditul bancar i nici nu poate sa-i creasca propriul capital.
Evidenta operatiunilor de factoring se tine la banca la contul de activ 1494 Factoring .in
cadrul evidentei analitice se deschid conturi personale pe fiecare furnizor in parte. Documentele de
plata cumparate de la furnizor se i-au la evidenta la contul de memorandum 7303 Documente de
decontare la operatiuni de factoring.pentru creditul factoring banca formeaza un fond de risc, asemeni
creditelor de alt tip,incaseaza dobinda pentru creditul acordat i un comision. Evidenta acordarii
creditului de factoringse face prin inregistrarea contabila: Dt. 1491/ Ct .2224 (1031 pentru o alta B.C.);
7303 - intrare.
Dobinda calculata pentru acesta se face prin inregistrarea: Dt. 1743/ Ct. 4494.
Achitarea datoriei de catre furnizor in baza ordinului de plata se intocmete inregistrarea: Dt. 2224
(1031 in alta B.C.)/ Ct 1494; 7303 - ieire.
Trust ( Serviciul fiduciar sau custodie) Trustul reprezinta serviciul de gestiune a patrimoniului
clientului in numele lui conform contractului de trust. Dupa persoanele care apeleaza la trust avem:
Pentru persoanele fizice deosebim servicii de trust prin testament i prin agent.
Trust prin agent presupune ca banca gestioneaza toate fluxurile financiare ale clientului :
-

Prin agent fiduciar direct - banca achita toate conturile clientului fara a confirma acceptul lui,
ea doar il informeaza despre efectuarea platii;

Prin agent fiduciar indirect - fiecare plata din contul clientului este confirmata de catre client.

Pentru firmele comerciale:

- Operatiuni de tutelare - banca controleaza conturile firmei i achita conturile, aceasta doar
produce

Operatiuni de agent - banca ofera servicii speciale firmei(transmiterea in gestiunea bancii de catra
client a unor activitati ale sale);

Pentru firmele necomerciale( fond de pensii etc.) - care in virtutea activitatii sale formeaza stocuri
de active financiare, le pot transmite bancii in serviciul fiduciar. Poate fi efectuat prin :
-

Serviciul fiduciar direct - banca decide asupra politicii investitionale a firmei i efectueaza toate
activitatile in corelare cu ea.

Serviciul fiduciar discret - firma singura ii formeaza politica investitionala, iar banca efectueaza
doar operatiunile in conformitate cu ea.
Serviciile fiduciare reprezinta pentru banca o sursa de venit sub forma de comisioane: comision fix
(un procent stabilit de la suma); comision onorar (o parte din veniturile aduse firmei suplimentar).
Trustul nu necesita plasament din partea bancii. este o operatiune care nu modifica bilantul

bancar si deci este lipsit de risc.

9. Evaluarea activitatii economice a bancii

Activitatea oricarei banci este insotita de venituri i pierderi.(Anexa 44) Formula de calcul a
rezultatelor financiare este urmatoare: Rezultatele obtinute de banca = Venit - Cheltuieli.
B.C. Victoriabank in activitatea sa suporta anumite cheltuieli conform Cerintelor
Standardului National, unde venitul bancii se clasifica pe mai multe categorii de activitati:
1.

venituri din activitatea operationala;

2.

venituri din activitatea neoperationala;

3.

venituri extraordinare.

Crearea veniturilor la banca sumeaza existenta a patru aspecte importante: crearea, facturarea,
incasarea i incorporarea.
In dependenta de provenienta lor, veniturile bancare se clasifica in mai multe categorii:
-

venituri procentuale, sunt acele venituri care se formeaza in urma incasarii dobinzilor
aferente investitiilor in valori mobiliare de stat i corporative; din creditele acordate
bancilor, persoanelor fizice i juridice, guvernului;

venituri neprocentuale, venituri formate in urma incasarilor comisioanelor din serviciile

prestate: operatiuni de asigurare, operatiuni de brokeraj al valorilor mobiliare i al valutei
in urma eliberarii garantiilor bancare; detinerea conturilor clientilor; servicii de
consulting; comisioanele prestate la operatiunile de credit i investitii in valori mobiliare;
prestarea serviciilor privitor la carduri; .a. comisioane;

alte venituri, venituri aferente operatiunilor de comercializare a valorilor mobiliare i a

valutei; venituri aferente reevaluarii valutelor i valorilor mobiliare, venituri obtinute din
comercializarea metalelor pretioase; vinzarea activelor fixe i altor materiale; incasarea
amenzilor, penalitatilor, venituri neprogramate; venituri provenite din reluarea rezervei

generale pentru riscul de credit.

Acumularea acestor venituri se clasifica in:
-

veneturi aferente dobinzilor, aceste se reflecta in evidenta canform metodei calcularii, iar
dobinda calculata se reflecta conform principiului acumularii veniturilor la conturile din
clasa 4;

venituri neaferente dobinzilor, se reflecta in evidenta conform metodei de casa.

Cheltuielile se determina tinindu-se cont de patru aspecte esentiale in activitatea bancii gi

anume: angajarea, consumul, plata, imputarea.
Dupa natura lor cheltuielile bancare se clasifica in:
-

cheltuieli procentuale, sunt sumele de bani platite clientilor sub forma de dobinzi fixate
sau variabile: achitate la depozitele la vedere gi la termen, la depozitele de economii,
plasamentele bancare, dobinzi achitate la certificatele de depozit, alte valori mobiliare gi
alte dobinzii.;

cheltuieli neprocentuale;

cheltuieli de amortizare a cladirilor, mobilei, mijloacelor de transport;

cheltuieliaferente remunerarii muncii gi defalcarile obligatorii;

cheltuieliaferente imobilului;

cheltuielide transport, deplasarile;

cheltuielide birou;

alte cheltuieli, amenzi, penalitati, canctiuni, cheltuieli extraordinare, plata impozitelor gi

taxelor, pierderi din vinzarea valorilor mobiliare, mijloacelor fixe, cheltuieli pentru
reduceri la credite.

In timpul anului de gestiune banca suporta unele cheltuieli, care se clasifica in:
-

Cheltuieli aferente dobinzilor (cheltuieli legate de plata dobinzilor operatiunile pasive ale
bancii);

Cheltuieli neaferente dobinzilor (comisioanele gi taxele platite, cheltuieli pentru

remunerarea muncii).

Evidenta contabila ale acestor cheltuieli se face conform metodei de casa.

Pentru a determina rezultatul net al bancii, este nevoie de comparat veniturile gi cheltuielile, care
de fapt se reflectata ca profitul bancii, in cazul cind veniturile depagesc cheltuielile, in caz contrar
banca va suporta pierderi.
Rezultatul financiar al bancii se calculeaza lunar in urma inchiderii conturilor din clasele 4 gi 5,
gi reflectarea lor la contul 3504 Profit nedistribuit. Profitul nedistibuit al bancii se repartizeaza
timestrial in conformitate cu deciziile organelor abilitate ale bancii, iar reprezentarea contabila se face

in felul urmator:
-

La decizia Adunarii Generale a Actionarilor la majorarea capitalului social Dt

3504 / Ct3000;

La majorarea sau formarea capitalului de rezerva Dt 3504 / Ct 3502.

Cind la B.C. Victoriabank se achita dividendele in avans se intocmete formula contabila Dt

3508 / Ct 2224 - 1001. la sfiritul periaaodei de gestine calcularea dividendelor contra plata se
efectueaza prin Dt 3504 / Ct 2808. La determinarea sumei catre plata, tinind cont de suma platita in
avans se face recalcularea Dt 2808 / Ct 3508, iar efecturea platii dividendelor se efectueaza prin
inregistrarea Dt 2808 / Ct 2224 - 1001.
Indicatori de profitabilitate bancara
Pentru a putea mai consolidat de perceput evaluarea activitatii, este nevoie de analizat indicatorii
de profitabilitate a bancii, astfel unii din cei mai importanti sunt:
Rata profitului net
Rpn = Pn / Vt * 100, unde Rpn - rata profitului net;
Pn - profit net;
Vt - venituri totale.
Marimea acestui indicator depinde de raportul dintre venituri i cheltuieli ale bancii, i de
structura veniturilor i costurilor bancare.
Rata rentabilitatii economice (ROA-return on asset)
Re = Pn / At * 100, unde Re - rata rentabilitatii economice;
Pn - profit net;
At - active totale.
Acest indicator reflecta capacitate manageriala de a utiliza resursele bancii pentru obtinerea
profitului. Deasemeni exprima rezultatul, profitul net in functie de modulul specific al procesului de
operare cu activele bancii, in conditiile unui volum al resurselor stabilit.
Rata rentabilitatii fnanciare (ROE-return on investment,equity)
Rf = Pn / C *100,

unde Rf - rata rentabilitatii financiare;

Pn - profit net;
C - capital actionar.

Acest indicator evalueaza rezultatele managementului bancar in ansamblu i indica pentru

actionari eficieta investitiei facute. Se considera fevorabil pentru banca cind rata rentabilitatii
financiare este mai mare decit rata medie a dobinzii pe piata, cu scopul de a create cursul actiuniolr la
bursa, adica a fi atractive.

10.

Rapoartele financiare ale bancii

Raportul privind rezultatele financiare (Anexa 45) se intocmesc potrivit unui formular unic, unde

se reflecta analiza veniturilor, cheltuielilor gi profitului obtinut prin segmente de activitate, repartizarea
profitului net, pierderile inregistrarea gi modul de acoperire sau de recuperare a acestora.
Rapoartele sunt prezentate pe suport de hirtie sau pe banda magnetica. Toate rechizitele
rapoartelor trebuie sa fie completate, iar in caz ca banca nu are nimic de reflectat referitor la anumite
activitati din raporturi, categoria respectiva trebuie sa fie egala cu zero obligatoriu.
In cazul comiterii unor gregeli modificari gi completari in raport nu se admit, acesta trebuie sa
fie indeplinit cu un scris citet.
Fiecare raport este semnat de catre doua persoane oficial autorizate de catre Consiliul bancii,
precum gi de executorul responsabil. In raport sumele se rotungesc pina la 1 leu, iar mijloacele in
valuta straina se recalculeaza in lei moldovenegti la cursul oficial al BNM la data gestionarii. Banca
intocmegte gi prezinta urmatoarele rapoarte financiare: bilantul contabil; raportul privind rezultatele
financiare; raportul privind circulatia capitalului propriu; raportul privind fluxul mijloacelor banegti;
note explicative la rapoartele financiare.
Bilantul contabil (Anexa 46)
Reprezinta bilantul bancii la sfirgitul perioadei de comunicare a datelor. El are menirea de a
reflecta starea financiara a bancii la data gestionara. In Bilantul contabil se vor indica conturile claselor
active, obligatiuni gi conturile de capital. La B.C. Victoriabanktoti lucratorii bancii sunt uniti in retea
(serviciul contabilitate, serviciul decontari, serviciul creditare gi casierie). La sfirgitul zilei se
intocmegte bilantul zilnic pe baza documentelor primare.
Activul bilantier cuprinde mijloacele economice precum si rezultatele nete sub forma
pierderilor. Tratarea pierdirilor ca elemente de activ se intemeiaza pe faptul ca ele reprezinta mijloace
economice consumate dar neacoperite, neproduse prin veniturile obtinute, altfel spus, cheltuielile care
nu ajung in faza de realizare economica.
Pasivul bilantului cuprinde sursele de finantare si rezultatele sub forma profitului; in calitate de
pasiv, profitul reprezinta surse de finantare create ca excedent al veniturilor in raport cu cheltuielile
acoperite.
Planul de conturi in vigoare a fost elaborat in baza standartelor international, regulamentelor si
experientei evidentei contabile. Planul de conturi are urmatoarea structura : Clasa l - Active; Clasa 2 Obligatiuni; Clasa 3 - Capitalul actionar; Clasa 4 - Venituri; Clasa 5 - Cheltuieli; Clasa 6 - Conturi
conditionale; Clasa 7 - Conturi memorandum.
Conturile claselor "Active" si "Cheltuieli" sunt active, conturile claselor "Capitalul actionar",
"Obligatiuni", "Venituri" sunt pasive. Pentru evidentierea de clase a grupelor de conturi este folosit
principiul ierarhic, care a reflectat cu ajutorul sistemului de notatie numerice. Pentru notarea conturilor
concrete se folosete numarul din 4 cifre. Prima cifra a numarului contului reprezinta clasa contului,
indicind aparienenta la active, obligatiuni, capitalul actionar, venituri, cheltuieli, conturi conditionale

sau conturi memorandum. A doua clasa i a treia reprezinta grupa contului care grupeaza conturi cu
apartenenta economica omogena. A patra cifra reprezinta obiectul concret al evidentei. In cadrul
acestei structuri, fiecare grupa poate include 9 conturi. Soldurile conturilor claselor "Venituri" i
"Cheltuieli" se folosesc pentru intocmirea "Darii de seama cu privire la venituri si cheltuieli". Pentru
clasele 1, 2, 3, 4, 5 evidenta e dubla. Evidenta se tine prin inscrierea operatiunilor la debitul/creditul
contului i trecerea la scaderi prin contabilizarea inversa. Pentru evidenta valorilor si documentelor
importante in activitatea bancii sau consemnate la aceasta sunt destinate conturile memorandum.
Evidenta acestor conturi este simpla. Evidenta pe conturile memorandum se tine dupa sub forma:
Intrare / Ieire/ Sold.
Mai jos sint date conturile pentru intocmirea Bilantului contabil dupa Planul de conturi al
evidentei contabile in banci i alte institutii fmanciare.
1. Active:
1.1.1.

Mijloace banesti m numerar. In aceasta categorie se reflecta numerarul in valuta nationala i

valuta straina aflata la banca, in subdiviziunile indepartate, i casele de schimb ale bancii, de asemenea
se reflecta i metalele pretioase, precum i categoriile de numerar in drum.
Conturile 1001,1002,1003,1004,1005,1006.
1.1.2.

Mijloace banesti datorate de banci. Se reflecta toate mijloacele baneti amplasate la banci

rezidente i nerezidente, indiferent de rata dobinzii sau scadenta

1.1.3.

Mijloace baneti datorate de Banca Nationala a Moldovei. Se reflecta toate conturile

"Nostro" i depozitele la BNM, inclusiv rezervele obligatorii. Mijloacele amplasate over-night la

Banca nationala a Moldovei se reflecta in rindul Mijloace plasate over-night.
Conturile 1031, 1091, 1092,1097.
1.1.4.

Mijloace plasate over-night. Se reflecta soldul amplasarilor peste noapte care sint depozite la

alte banci pentru o zi. Depozitele de obicei reprezinta mijloacele baneti lichide excesive ale bancii.
Mijloacele baneti se considera "peste noapte" (over-night), daca banca trebuie sa ramburseze sau se
reintoarca tranzactia in ziua urmatoare de lucru, cu exceptia zilelor de odihna i de sarbatoare.
Conturile 1061, 1062, 1063.
1.1.5.

Hirtii de valoare (HV) HV sint clasificate in doua categorii: cumparate pentru vinzare;

investitionale (pastrate in portofoliu bancii pina la scadenta). Dupa achizitionarea unei HV

administratia bancii trebuie sa determine i sa documenteze daca HV va fi detinuta pentru vinzare sau
pina la scadenta. Dupa determinarea categoriei, HV se detin in categoria initiala, deoarece diferite
categorii sint tratate diferit din punct de vedere economic.
1.1.5.1.

Hirtii de valoare cumparate pentru vinzare. HV pentru vinzare sint cambii de stat, obligatii i

alte HVS, actiuni, certificatele de depozit, alte HV comerciale cumparate pentru vinzare.
Conturile 1151,1152,1153, 1154.

1.1.5.2.

Hirtille de valoare investitionale. HV investitionale sint obligatiuni ale BNM, HVS, HV

ipotecate, actiuni i alte HV cumparate in scopuri investitionale, achizitionate i pastrate in portfoliul

bancii pina la scadenta. HV cumparate cu conditia de a fi revindute la pretul de cumparare plus rata
dobinzii stipulata se reflecta in acest rind.
Conturile 1181, 1182, 1183, 1184, 1185, 1186,1187, 1188, 1201,2201.
1.1.5.9.

Total hirtii de valoare. Suma acestui rind este egala cu suma rindurilor HV cumparate

pentru vinzare i HV cumparate pentru vinzare.

1.1.6.

Credite i cerinte privind leasingul financiar. Creditul este orice angajament de a acorda bani

ca imprumut cu conditi rambursarii lor, platii dobinzii i altor plati aferente.

1.1.6.1.

Credite. In acest rind se reflecta suma creditelor acordate de catre banca inclusiv i

overdrafturile, carduiri de credit, cambii, cambii comerciale scontate, factoring .a.

Creditele cu termen expirat la data gestionara se reflecta in acest rind.
Creditele in rindul dat se raporteaza la valoarea bruta, excluzind venitul necitigat.
Conturile 1231, 1232, 1233, 1234, 1261-1265, 1291-1295, 1321-1325, 1351-1359, 1381-1385,14111415,1441-1445,1471-1475, 1491-1498.
1.1.6.2.

Cerinte privind leasing financiar. In acest rind se reflecta datoriile debitoare ale bancilor gi ale

clientelei privind leasingul financiar.

Leasingul financiar cu termenul expirat la data gestionara se reflecta in acest rind, chiar daca
indeplinirea acordului de leasing financiar este dubios, cu exceptia cazurilor in care leasing financiar a
fost anulat.
Cerintele in urma leasinguluui financiar in rindul dat se raporteza la valoarea bruta (anterior
scaderii oricaror reduceri pentru pierderi la leasingul financiar) excluzind venitul necigtigat.
Conturile 1531, 1532.
1.1.6.3.

Minus reduceri pentru pierderi la credite. In acest rind se reflecta suma fondului de risc

efectiv formata pentru pierderi la credite (contul reduceri pentru pierderi la credite). Administratia
va evalua portofoliul de credite periodic cu scopul determinarii daca suma fondului de risc este
adecvata pentru acoperirea pierderilor la credite.
Contul 1501.
1.1.6.9.

Credite i cerinte privind leasigul financiar net. Suma acestui rind se obtine prin suma

rindurilor Credite gi Cerinte privind leasing financiar minus rindul Minus reduceri pentru pierderi la
credite.
1.1.7.0.

Mijloace fixe, net. Se reflecta suma mijloacelor fixe minus uzura acumulata (contra cont al

contului mijloacelor fixe). In acest rind se include suma cladirilor gi edificiilor, terenurilor, utilajului
etc. ce apartin bancii.

Conturile 1601-1609 minus 1683- 1689.

1.1.8.0.

Dobinda sporita ce urmeaza sa fie primita. In acest rind se reflecta dobinda cigtigata in

perioada gestionara dar neincasata gi care urmeaza a fi primita.

Conturile 1701, 1704, 1707, 1711, 1713, 1716, 1719, 1722, 1725, 1728, 1731,
1734,1737,1741,1743,1746,1749, 1752, 1755.
1.1.9.0.

Alta avere imobila. In acest rind se reflecta bunurile imobile, edificii, teren etc., care au fost

confiscate de organele judecatoregti pentru achitarea beneficiarului de credit cu banca.

Contul 1811.
1.1.10.0 Alte active. In rindul acesta se reflecta orice active, care nu au fost mentionate in toate
rindurile precedente ale Bilantului contabil. Se includ: Investitiile in organizatii subsidare gi asociate;
Active nemateriale (brevete, licente, marci comerciale, inventii, dreptuir de folosire a terenului,
edificiilor etc.); Active de mica valoare gi scurta durata, metale pretioase nemonetare, alte active
nemateriale (picturi originale, obiecte de anticvariat); Minus amortizarea acumulata pe acive
nemateriale gi obiecte de mica valoare gi scurta durata; Dobinda platita cu anticipare gi alte plati
anticipate; Conturile de tranzit gi suspendate; Decontari privind impozitul pe venit, alte decontari cu
bugetul de stat, decontari privind investitiile straine, cu salariatii bancii, cu brocherii etc., dividende
calculate dar inca neplatite; Alte active tangibile sau intngibile neincluse inrindurile precidente ale
Bilantului contabil.
Conturile1203,1561,1562,1631,1661,1662,16663,1691,1692,1761,1762,
1763,1791,1792,1793,1801,1802,1803,1804,1805,1806,1807,1808,1809,
1812,1841,1842,1843 ,1861,1862,1891,2841,2842,2843,2861,2862.
1.1.99.9.

Total active. Suma rindului acesta trebuie sa fie egala cu suma rindurilor 1.1.1.0/

1.1.4.0/ 1.1.5.9/ 1.1.6.9/ 1.1.7.0 - 1.1.1.10 ale Bilantului contabil.

2. Obligatiuni i capital actionar 2.1.0bligatiuni
2.1.1.0.

Depozite fara dobinda. In acest compartiment se reflecta depozitele clientelei bancii, inclusiv

a persoanelor fizice i juridice, i altor banci pentru care nu se platete dobinda.

2.1.1.1.

Mijloace banesti datorate bancilor. Se reflecta suma mijloacelor baneti la conturile "Loro

ale bancilor, rezidente sau nerezidente, pentru care banca nu platete dobinda, indiferent de scadenta.
Conturile 2225, 2227, 2231, 2233.
Pe linga faptul ca bilantul bancii reprezinta documentul contabil principal al bancii el este
i un puternic mijloc de reclama pentru potentialii clienti.
Raportul privind fluxul mijloacelor banesti
Este divizat pe urmatoarele tipuri de activitati : operationala, de investitii, financiara. Gruparea
fluxului mijloacelor baneti asigura utilizatorii de rapoarte financiare cu informatii care le permit sa
aprecieze influienta tipurilor de activitati asupra situatiei financiare a bancii, marimii mijloacelor

baneti, precum i evelurea interconexiunii genurilor de activitate specificate.

Fluxurile mijloacelor baneti din activitatea operationala include : suma veniturilor i
cheltuielilor aferente dobinzilor, suma impozitului pe venit, suma conturilor Nostro i Loro in BNM i
B.C. Victoriabank, suma creantelor privind leasingul financiar, suma depozitelor i imprumuturile
overnight.
Activitatea investitionala include: suma dividendelor i a dobinzilor primite, procurarea HV
investitionale, suma veniturilor din realizarea HV, investitii, cumpararea-vinzarea activelor pe termen
lung.
Activitatea financiara cuprinde informatia despre emiterea actiunilor, achitarea datoriilor
subordonate i dividendele platite.
Raportul privind fluxul capitalului propriu
Contine informatia despre suma actiunilor simple i privilegiate la inceputul anului i emiterea
noilor actiuni, surplus de capital al bancii la inceputul anului i rascumpararea actiunilor. Deasemeni
contine profitul net al bancii gi suma dividendelor declarate, suma profitului nedistribuit al bancii gi
suma capitalului actionar total.
Notele explicative la rapaortele financiare anuale
Aceste includ informatii despre metode de evaluare a conturilor privind portofoliul de credite gi
formarea fondului de risc, suma imprumuturilor primite gi eliberate, structura capitalului gi
distribuirea portofoliului gi informatii despre emisia bancii.

11.

Gestiunea activelor i pasivelor

Activitatea de gestionare a activelor gi pasivelor la B.C. Victoriabank, ca gi in restul sistemului

bancar este o activitate cu o importanta notorie pentru banca, deoarece anume de gestionarea corecta gi
echilibrata depinde bunastarea activitatii integre a bancii.La B.C. Victoriabank cu aceasta directie de
activitate se ocupa Comitetul ALCO (comitet de dirijare a activelor cu pasivele), scopul caruia este
atingerea profitabilitatii dorite la banca in conditiile unei activitati bancare prudentiale.
Procesul de dirijare a riscurilor cele trei niveluri de gestionare:
Nivelul de dirijare functionala, care este reprezentata de comitetele formate in scopul dirij arii
eficiente a riscurilor aferente operatiunilor bancare: Comitetul ALCO, Comitetul de credite.aceste
comitete determina politicele de dirijare a riscurilor, elaboreza metode de apreciere gi reglare a

riscurilor, elaboreaza metode de apreciere gi reglare a riscurilor, primesc decizii ce tin de minimizarea
riscurilor gi inainteaza recomandari organelor de conducere ce tin de minimizare riscurilor eferente
activitatii bancare.
Nivelul deciziilor strategice, este reflectat de managementul de top al bancii, adica prin Consiliul
de Administrate a bancii. Acesta este organul bancii responsabil pentru aprobarea gi revizuirea
periodica a politicii gi sistemului de gestionare a riscurilor bancare. Deasemeni in functiile Consiliului
de Administrate se include gi implimentarea adecvata a sistemului de dirijare a riscurilor bancare.
Nivelul operational de dirijare a riscurilor, acest nivel de gestionare este realizat prin intermediul
a mai multor directii, ce zilnic executa obiectivele politicii de gestionare a riscurilor bancare:
Directia Credite - gestioneaza riscul de credit;
Directia Trezorarie - gestioneaza riscul de capital, riscul de rata a dobinzii, riscul de
lichiditate;
Directia valutara i relatii internationale - gestioneaza riscul valutar;
Directia tehnologii i metodologii, Directia retea i logistica - gestioneaza riscul
operational.
Activitatea de gestionarea riscurilor, prin implimentarea corecta a politicii de dirijare a riscurilor
se efectueaza de catre Sectia de audit intern al bancii.
Riscul de credit mai poate fi numit i riscul de insolvabilitate a debitorului sau risc de
nerambursare, care reprezinta probabilitatea pierderilor de pe urma incalcarii obligatiunilor debitorilor,
stipulate in contractul de credit, care de fapt se manifesta prin nerambursarea creditelor i achitarii
dobinzilor aferente in volumul i termenul stabilit. Creterea riscului de credit in banca se datoreza
urmatorilor factori de influenta:
concentrarea riscanta a creditelor pe anumite piete, sau anumite categorii de debitori;
nerespectarea normelor metodologice de creditare;
lipsa metodelor de depistare a creditelor problematice;
creterea excesiva a valorilor portofoliului de credite peste posibilitatile rezonabile ale
bancii de a acoperi riscurile aferente, i alti factori de influenta.
Riscul de rata a dobinzii reprezinta probabilitatea ca banca va suferi pierderi sau nerealizari a
profitului prevazut datorita variatiei nefavorabile pentru banca a Rd pe piata. Fluctuatiile Rd pe piata
pot influenta profitul bancii, valoarea economica de baza a activelor, pasivelor i a posturilor
extrabilantiere ale bancii.
Consiliul de Administrate analizeaza activele i pasivele bancii determinind dependenta acestora
fata de schimbarile Rd, prin analiza GAP (diferenta de scadente care analizeaza sensibilitatea activelor
i pasivelor la variatia Rd pe piata).(Anexa 47) Exista mai multe strategii manageriale ce pot fi
utilizate pentru gestinarea riscului Rd:

1. Srategia managementului ofensiv al activelor i pasivelor: previzionarea

schimbarii Rd pe piata;

ajustarea portofoliului de active i pasive sensibile la Rd pentru a profita de

variatia acesteia pe piata.

2.

Strategia managementului defensiv al activelor i pasivelor bancii, nu urmarete

obtinerea unui profit de pe urma variatiilor Rd pe piata, dar are scop prevenirea efectelor
negative asupra rentabilitatii inregistrate de banca, prin mentinerea unui echilibru intre
activele i pasivele bancii.

Riscul de lichiditate reprezinta unul din riscurile de baza aferente din activitatea bancara, ce
survine din gestionarea incorecta a activelor i pasivelor bancii. Riscul de lichiditate apare atunci cind
banca sufera de neajunsuri de lichiditate, pentru onorarea obligatiunilor fata de clienti. Riscul de
lichiditate este cel mai anticipat atunci cind banca nu poate sa ridice cererea de noi imprumuturi sau
retrageri de depozite inainte de scadenta i cind nu are acces la noi resurse financiare.
Pentru ca banca sa suporte cit mai uor riscul de lichiditate, aceasta detine un portofoliu
diversificat de active cu lichiditate inalta (Valori Mobiliare de Stat, plasamente bancare pe termen scurt
pe piata interbancara .a.), care pot fi transformate rapid, cu costuri minime, pentru a fi utilizate dupa
necesitate.
Deasemeni pentru minimizarea acestui risc, in baza normelor prudentiale bancare, se calculeaza
i se mantine lichiditatea pe termen lung, utilizind Principiul I i II al lichiditatii. ilnic banca
analizeaza fluxurile de mijloace baneti, adica intrarile i ieirile in moneda nationala i in valuta.
Deasemeni zilnic se analizeaza structura activelor i pasivelor bancii in functie de scadenta. Cind
banca sufera de insuficienta de lichiditate, aceasta aplica diferite tehnici de asigurare cu lichiditate:
creditele overnight, facilitatile de lombard, creditele intraday, precum i atragerea depozitelor de pe
opiata interbancara.
Diversificarea portofoliului de depozite la banca, in functie de scadenta, valuta, tipul depozitului,
precum i de alte creiterii, riscul de lichiditate poate fi minimalizat, adica banca este pregatita pentru
retrageri neateptate de depozite inainte de termen.
Riscul valutar reprezinta riscul de pierdere la variatia schimbului valutar. Cea mai des intilnita
problema in acest risc este imposibilitatea de a putea evalua riscul asociat i complex de posibilitati i
probabilitati. O anumita pozitie valutara poate fi favorabila sau nu pentru banca in dependenta de
evolutia cursului valutar. Pozitia favorabila consta in aprecierea unei valute fata de moneda nationala,
ceea ce se numete pozitia valutara lunga pentru valuta respectiva, i vicevers, in cazul unei pozitii
valutare scurte, ceea ce este nefavorabil pentru banca, deoarece inregistreaza pierderi.
Riscul de solvabilitate reprezinta riscul de adecvare a capitalului care apare din urma manifestarii
unor sau mai multor riscuri financiare pe care banca nu le-a previzionat. Aceste riscuri sunt : riscul de

credit, riscul de lichiditate, riscul de Rd .a.

Riscul de solvabilitate indica ca banca nu dispune de resurse proprii suficiente pentru acoperirea
pierderilor parvenite. Minimizarea acestui risc se poate produce prin reducerea nivelului riscului de
portofoliu de active sau prin majorarea capitalului propriu.
Riscul operational reprezinta riscul de pierdere de pe urma utilizarii unor procese, sisteme i
resurse umane incompetente dintr-un punct sau altul de vedere. In conformitate cu legislatia in vigoare
referitor la prevenirea i combaterea spalarii banilor i finantarii terorismului, precum i a
recomandarilor BNM, in banca trebuie sa existe un sistem de gestionare care permite prevenirea gi
combaterea spalarii banilor gi finantarii terorismului. Verificarea acestui program este asigurat de catre
Sctia de audit intern a bancii.Consiliul de Administrate in gestionarea riscurilor bancii se conduce dupa
actele normative ale BNM, gi ale sale interne, precum gi de alte acte gi legislatii in vigoare.

In functiile Comitetului ALCO se includ atributiile: analizeaza gradul de expunere a

bancii. Exprimat prin indicatori de masurare a riscurilor;

Reglementeaza modul de utilizare a instrumentelor financiare de acoperire gi

administrare a riscurilor in banca;

Analizeaza riscurile, derivind din influenta factorilor macroeconomici gi

microeconomici asupra activitatii bancii;

Satbilegte periodic nivelul Rd la active gi pasive in functie de strategia bancii gi evolutia

Rd pe piata interbancara;

Analizeaza suficienta capitalului in raport cu activele ponderate la risc g.a.;

12.

Activitatea de marketing a bancii

Importanta activitatii de marketing (MK), din multitudinea celorlalte activitatii in cadrul

economiei integrale demult a fost perceputa gi perfectionata de catre tarile avansate. Actualmente orice
tip de activitate economica este pusa in fata unor dure conditii de concurenta, care direct sau indirect
afecteaza longitivitatea gi performantele agentilor economici. Astfel unul din instrumentele care
considerabil poate schimba vectorul performantelor, in cazul nostru a bancilor comerciale, este
elaborarea gi aplicarea corecta a unei politici de marketing orientata spre satisfacerea necesitatilor
consumatorului, specificul pietei consumatorului, situatiei economice in tara gi multi alti factori care
impun consumatorul involuntar sa-gi creeze un stil de comportament adecvat situatiilor aparute.
In cadrul B.C. Victoriabank activitatea de MK este asigurata de catre Sectia de MK, care este
subordonata Comitetului de directie. Functiile acestei sectii se compun din :
-

intocmegte proiectul planului de actiune de marketing corelat cu bugetul de venituri gi

cheltuieli al bancii;

propune conducerii bancii obiective de reclama gi publicitate la nivel local;

efectueaza in permanenta monitorizarea pietei bancii locale;

propune conducerii bancii masuri pentru realizarea pe plan local a unei imagini a
bancii distincte;

participa la organizarea activitatii de relatii cu publicul.

Insa toate aceste responsabilitatii intr-un final urmaresc acelagi scop, de a promova banca pe
piata interna bancara gi cea externa, utilizind diferite pirghii, strategii, atuuri pe care B.C.
Victoriabank le are visavi de alte banci din sistem.
MK de fapt din punct de vedere teoretic, cit i cel practic aplicabil este compus din mixul de
MK, format din totalitatea mai multor elemente, care in literatura de domeniu se intilnete ca cei 4
P, adica cele 4 politici:
1.

Politica de produs;

2.

Politca pret;

3.

Politica de distibutie;

4.

Politica de promovare.

In ansamblu aceste politici fiind caracterizate, ca strategi de MK a B.C. Victoriabank , pot

reda nia pe piata bancara spre care se orienteaza banca i pe care deja o ocupa.
Politica de produs promovata de B.C. Victoriabank , precum i ideea teoretica a politicii de
produs coincid, avind ca scop difuzarea produselor bancare, astfel incit acestea sa poata satisface
necesitatile pietei consumotorului. Iar rolul Sectiei de MK aici este de a optimiza scopul politicii de
produs prin analiza conjuncturii pietei, cercetarea dolentelor, preferintelor clientilor, deasemeni sa
poata elabora unele recomandari, precum i sa evalueze oportunitatile i neajunsurile serviciilor i
produselor bancare din punctul de vedere al consumatorului. Politica de produs la B.C. Victoriabank
deriva in doua directii esentiale cea a serviciilor promovate pentru persoanele fizice i cea pentru
persoanele juridice. Astfel setul de servicii i produse la persoanelor B.C. Victoriabank pentru
persoanele fizice sunt :
Deschiderea i deservirea conturilor in moneda nationala i in valuta;
Plati in moneda nationala i in valuta;
Primirea depozitelor in moneda nationala i in valuta;
Acordarea creditelor;
Operatiuni de schimb valutar;
Emiterea i gestionarea cardului bancar;
Emiterea instrumentelor de plata;
Operatiuni de casa;
Servicii de pastrare in safeuri;
Transferuri rapide de numerar;

i alte operatiuni.
Serviciile oferite de B.C. Victoriabank persoanelor juridice:

Deschiderea i deservirea conturilor in moneda nationala i in valuta;

Plati in moneda nationala i in valuta;

Efectuareaplatilorprin sistemul Client-Banca;

Operatiuni de casa;

Primirea depozitelor in moneda nationala si valuta;

Acordarea creditelor in moneda nationala si in valuta;

Operatiuni de convertire (cumpararea-vinzarea valutei);

Deschiderea si confirmarea acreditivelor;

i alte operatiuni.

Acest set de produse i srevicii bancare oferite de B.C. Victoriabank nu ramine a fi permanent
constant precum i cel al persoanelor fizice, modificarile acestora survin din schimbarea continua a
cerintelor pe pita, precum i din longitivitatea unui sau altui produs. Desigur ciclul de viata al
produsului bancar nu poate fi numit surt, mai ales la unele produse ca depozitele, creditele, achitatrea
diferitor plati, aceste pot fi supuse doar unor modificari, ceea ce B.C. Victoriabank tinde mereu sa o
faca, deorece acestea constituie in fond activitatea oricarei
Politica de pret este o componeta a mixului de MK care sub aspect teoretic reprezinta stabilirea
preturilor pentru toate serviciile bancare i modificarea lor in corespundere cu conjunctura pietei.
Aceasta politica ajuta la implimentatrea unui pret corect, atit din punct de vedere a bancii, cit i din
punct de vedere a clientului, astfel respectinduse principiul de competitivitate a acestuia. Scopul esenta
a politicii de pret este stabilirea unui asemenea pret care ar fi atragator in ochii clientului, dar i
profitabil pentru banca. B.C. Victoriabank pentru stabilirea pretului efectiv se iau in considerate aa
factori ca:
-

cheltuielile suportate de banca la plasarea produsului,

cerea de piata,

pretul oferit de concurenti,

cadrul legislativ,

obiectivele de MK.

In cadrul politicii de pret la B.C. Victoriabank ca i la celelalte banci se includ nu numai

preturile la servicii i produse, dar i comisioanele incasate de catre banca pentru efectuarea unor
servicii. Facind un studiu general al nivelurilor preturilor B.C. Victoriabank fata de alte banci din
Moldova putem constata ca aceasta mentine preturi sunt putin mai ridicate, insa rezonabile, fiind
bazate pe prestigiul bancii.
Politica de disributie este acea parte componenta a mixului de MK, care in fine definete contactul
cu clientul bancii in direct sau prin diferite alte intermedieri, acestea la rindul lor trebuie sa fie cit mai
simplificate pentru ca consumatorul sa nu intilneasca complicatii in relatia cu banca, ce l-ar putea
determina sa aleaga o alta banca. Obiectivul politicii de distribute reprezinta in final adaptarea retelelor
de distribute a produselor la preferintele clientilor. Prestatia serviciilor oferite de catre banca insumeza
in sine 4 elemente definitorii: personalul de deservire, cardurile de credit, locul prestarii serviciului i
echipamentele specifice ( telefon, calculator, automate bancare ) combinate intre ele aceste elemente
definitorii oricarei banci, precum i B.C. Victoriabank urmaresc acelai scop, eficientizarea
procesului de distribute a produselor i serviciilor bancare.
Fiind supusa inevitabil procesului de dezvoltare tehnologica, banca nu poate activa fara
implimentarea unor tehnologii noi care faciliteaza comunicarea cu clientul, cum ar fi sistemul
dotBank. Acest sistem permite cientului bancar sa economiseasca timpul, factor foarte important
pentru multi clienti ai bancii, fiind deserviti la distanta prin intermediul serviciilor on-line. Astefl online clientul poate beneficia de urmatoarele servicii:
-

achitarea serviciilor comunale ( Moldtelecom,

Sun Communications,

Orange,

Moldceli .a.);
-

vizualizarea on-line a soldului bancar;

primirea de la banca a extraselor din conturile de

transferuri on-line de diferite tipuri.

card (in lei iin valuta);

Daca privim B.C. Victoriabank din prisma altor laturi ale politicii de distribute i anume a celei
de spatiu i a celei de timp putem mentiona faptul ca acesta banca dispune de 22 filiale i 23 de
reprezentente, insa e de mentionat faptul ca reteaua de filiale in anii 2006-2007 s-a extins considerabil,
de la 11filiale la 22 i de la 10 reprezentante la 23, ceea ce are un efect foarte pozitiv asupra activitatii
bancii, astfel marindui suprafata segmentului cucerit pe piata bancara. Orele de lucru la banca sunt
repartizate destul de comod pentru client.
Alte tehnologii moderne utilizate de catre B.C. Victoriabank sunt sistemul de deservire Client Banca i sistemul Banca - Banca, aceste doua sisteme sunt menite iarai pentru comoditatea clientului
bancar. Sistemul de deservire Client - Banca, implimenteaza functionalitati noi, asigurind cel mai inalt
nivel de securitate i permite configurarea individula a modulului sub cerintele clientului, modulul de
receptionare a platilor in folosul bugetului national i local in regim on-line, modul de receptionare a

platilor SWIFT ce permite primire transferurilor in orice filiala a bancii.

Telephone banking este o alta metoda de distibutie care este utilizata de catre B.C. Victoriabank
aceasta presupune ca clientul bancii nu este nevoit sa mearga direct la banca, ci prin telefon poate
realiza unele tranzactii.
Alt aspect ce vizeaza politica de distribute este modernizarea retelei, adica crearea unui design
placut la filiale gi la reprezentante. Aceasta cum s-a constatat in urma unor studii este un factor destul
de important pentru client, mediul ambiant stimuleaza clientul la nivel psihologic, creindui senzatia
despre banca dupa aparenta acesteia. B.C. Victoriabank dupa observatiile constatate dispune de
mobilier bun, confortabil, de arhitectura moderna, design placut, incaperi mari, care nu intimideaza
spatiul personal al clientului.
In cadrul politicii de distribute un loc aparte il ocupa personalul bancii, care de fapt este
generatorul de baza a integii activitati a bancii. Obiectivele principale elaborate de catre B.C.
Victoriabank in ceea ce privegte politica de personal a banci sunt: eficientizarea sistemuui de
selectare, pregatirea gi angajarea personalului, actualizarea sistemului de motivare a personalului,
dezvoltarea culturii corporative, care are drept scop corelarea bancii cu exigentele pietei bancare.
Politica de promovare este un element special al mixului de MK, in oricare domeniu nu ar fi acesta
utilizat. De fapt promovarea in sine mai mult are rol de informare, convingere gi reamintire.
Promovare din punct de vedere a bancii reprezinta ansamblul actiunilor de impulsionare a patrunderii
produselor bancare pe piata de consum, precum gi stimularea vinzarilor. In cadrul politicii de
promovare un rol aparte il are comunicarea, care la rindul ei se bifurca in doua tipuri de comunicare
cea intrna gi externa. Aceste tipuri de comunicatre ii sunt specifice gi B.C. Victoriabank astfel
aborind comunicatia interna media, care este reprezentata prin elemente publicitatare la locul
vinzarii. La B.C. Victoriabank exista afige gi panouri publicitare, cu elemente specifice gi simboluri
promotorii. In cadrul acestui tip de comunicatie avem gi comunicatie interpersonala care la B.C.
Victoriabank se reliefeaza prin tinuta vestimentara specifica executata in tonurile simbolurilor
bancii, care este albastrul. Iar in ceea ce privegte comunicatia externa media la B.C. Victoriabank
putem mentiona faptul ca aceasta ca gi oricare banca are logotipul ei simbolic, adica marca de
promovare, care este reprezentata prin desenul unui cal luciferic. Deasemeni in cadrul publicitatilor de
orice tip se utilizezeaza sloganurile cel mai recent fiind: B.C. Victoriabank, Prima banca din
Moldova .
Este de mentionat faptul ca deja este o traditie ca fiecare banca sa aiba un etichet vestimentar,
B.C. Victoriabank nu este o exceptie, forma fiind camagele albe cu insignele bancii gi cravatele
rogii. In incinta bancilor persista o simbolica pronuntata, pixuri specifice, carnete, agende g.a.

Introducere
La 22 decembrie 1989 a fost fondat prima banc comerciale din Republica Moldova,
B.C.Victoriabank, obinnd autorizaia de activare n domeniul bancar.(Anexa 1) Apariia acestei
instituii bancare a fost posibil nu numai datorit mijloacelor financiare, dar i eforturilor conjugate
ale acionarilor-fondatori: Moldghiprostroi, Moldghiproprom, Moldghiintiz, ntreprinderea
Aschim, Moldgaz, primria Chiinu, fabrica de sticl, Asociaia Cooperatist de Stat
Valeologia.
B.C. Victoriabank S.A. activeaz pe piaa bancar de optsprezece ani oferind un spectru divers
de servicii bancare. Dac, iniial, clientului i se propunea numai servicii de cas, decontare i atragerea
mijloacelor bneti, actualmente Banca presteaz o mulime de servicii devenind astfel o instituie
financiar universal.
Actualitatea raportului ntocmit, este confirmat prin multitudinile de probleme ca ridicarea
nivelului de deservire a bncii la un nivel interneional, gestionare efectiv a operaiunilor bncii,
minimizarea riscurilor, obinerea ncrederii n rndurile populaiei att autohtone ct i strine,
meninerea relaiilor de coresponden cu alte bnci de peste hoterele rii, cu care se confrunt
ntregul sistem bancar autohton, i nu doar B.C. Victoriabank.
Scopul raportului const n studierea mai profund a activitii bancare, precum i imlimentarea
cunotinelor deja obinute n practic. Iar pentru ca scopul propus s-l realizez am avut sarcinile:
1.

formarea treptat a deprinderilor de lucru n cadrul bncii;

2.

aplicarea actelor ormativ-juridice i economice n practica bancar;

3.

elaborarea i completarea documentelor i drilor de seam sub diferite aspecte n cadrul

bncii;

4.

formarea deprinderilor de comunicare cu clienii bncii;

5.

analiza clienilor dup potenialul su economic.

Structura lucrrii se reflect din scopul i sarcinile propuse drept obiectiv al raportului practicii
de producere, care const din:
Introducere, n care se argumenteaz actualitatea raportului, scopul i sarcinile acestuia,
importana cunotinelor obinute n cadrul desfurrii practicii n cadrul B.C. Victoriabank.
Capitolul I Statutul bncii. Structura organizatoric i de conducere a bncii comerciale, n
care se analizeaz interdependena funcional a bncii.
Capitolul II Modul deschiderii, modificrii i nchiderii conturilor clienilor bncii, n care se
reflect procedura de gestionare a conturilor bancare.
Capitolul III Operaiunile de decontare efectuate de banca comercial n care se detalizeaz
formele operaiunilor de decontare i mecanismul lor de funcionare.
Capitolul IV Operaiuni de cas a bncii comerciale, n care se descrie tipurile caselor
3

existente la banc i modul de funcionare a acestora.

Capitolul V Resursele bncii, modul formrii lor, n care se studiaz divizarea resurselor
bancare i importana acestora pentru buna funcionare a bncii.
Capitolul VI Operaiunile active ale bncii comerciale, n care se analizeaz tipurile
operaiunilor active, politica de creditare a bncii, monitoritzarea i controlul acestor operaiuni.
Capitolul VII Operaiuni cu valut, tipuri i modul organizrii lor n care se cerceteaz tipurile
operaiunilor cu valut cu sau fr numerar efectuate de ctre B.C. Victoriabank, precum i
transferurile internaionale.
Capitolul VIII Operaiuni de leasing, factoring i trust a bnciin care se studiaz formele de
leasing din punct de vedere teoretic, iar factoring i trust ca operaiuni existente la banc.
Capitolul IX Evaluarea activitii economice a bncii n care se cerceteaz sursele principale
de venituri ale bncii, evitarea cheltuielilor, determinarea profitului bancar i distribuirea acestuia.
Capitolul X Rapoartele financiare a bncii comerciale n care este analizat organizarea drilor
de seam: a bilanului contabil, utilizarea planului de conturi, precum i alte rapoarte.
Capitolul XI Gestiunea activelor i pasivelor n care se evideniaz toate riscuri existene la
banc i modalitatea de minimizare a acestora.
Caoitolul XII Activitatea de marketing a bncii n care se analizeaz mixul de marketing
utilizat de ctre B.C. Victoriabank n scopul unei dezvluiri mai detaliate a procesului de marketing
bancar.

1. Statutul bncii. Structura organizatoric i de

conducere a B.C.
Victoriabank S.A
B.C. Victoriabank este una din bnci, cu cea mai bogat experien profesional pe piaa
bancar autohton, care a fost fondat dup destrmarea spaiului sovietic. La momentul actual
actionarii bncii principali sunt:
1. Banca Europeana pentru Reconstrucie i Dezvoltare
Finaneaz procesul de tranziie economic a rilor din Europa de Est i CSI
ponderea n capitalul social - 15.06 %
2.

Alpha Bank Romania S.A.

Una dintre cele mai mari bnci din Romnia orientat spre clienii corporativi
ponderea n capitalul social - 12.50 %

3. TURCAN Victor (Moldova) ponderea n capitalul social - 10.45 %

4. "Atrium Limited" (Belize) ponderea n capitalul social - 5.76 %
4

5. "AVB - PRIM" SRL (Moldova) ponderea n capitalul social - 5.76 %

6. "Victoria Invest Limited" (Marea Britanie) ponderea n capitalul social - 5.76 %
7. "Financial Investments Corporation Limited" (Marea Britanie) ponderea n capitalul social - 5,61
%
Componena acionarilor este : 15- persoane fizice i 14- persoane juridice.
Organul de control este reprezentat de :
1. Adunarea General a Acionarilor Bncii este organul suprem de conducere a
Bncii i se poate ntruni n sesiuni ordinare sau extraordinare. Adunarea General a Acionarilor
se convoac de ctre Preedinte n temeiul deciziei Comitetului de Direcie cel puin o dat pe
an. Adunarea General extraordinar se convoac de ctre Preedinte n temeiul deciziei
Comitetului de Direcie sau la cererea Comisiei de Cenzori. Acionarul poate ncredina prin
mandat (procur) realizarea drepturilor sale la Adunarea General a Acionarilor altei persoane
(reprezantantului su) care poate fi att acionar al Bancii ct i neacionar. Reprezentantul
acionarului poate fi permanent sau numit pe un anumit termen stabilit. Mandatul (procura) de
participare la Adunarea General a Acionarilor se autentific de notar.
De competena Adunrii Generale a Acionarilor in urmtoarele chestiuni: Aprobarea
statutului Societii n redacie nou sau modificrilor i completrilor aduse n Statut, inclusiv
cele ce in de schimbarea claselor i numrului de aciuni autorizate spre plasare, de convertirea,
denominalizarea lor etc; Modificare capitalului social; Aprobarea direciilor prioritare de activitate i
planul de afacere; Adoptarea hotrrii privind repartizarea profitului anual, inclusiv plata dividendelor
anuale, sau acoperirea pierderilor; Adoptarea hotrrii privind achiziionarea de ctre Societate a
aciunilor emise de ea, n scopul reducerii capitalului social; Confirmarea organizaiei de audit i
stabilirea cuantumului retribuiei serviciilor ei; Examinarea drii de seam financiar etc. Adunarea
General a Acionarilor este deliberativ, dac, la momentul ncheierii nregistrrii, au fost nregistrai
i particip la ea acionarii care dein mai mult de 2/3 din aciunile cu drept de vot ale Societii.
Hotrrile Adunrii Generale a Acionarilor asupra chestiunilor ce in de competena sa exclusiv se iau
cu cel puin 2/3 din voturile reprezentate la Adunare, iar hotrrile asupra celorlalte chestiuni se iau cu
majoritatea (50%+ 1 vot) voturilor menionate. Adunarea General a Acionarilor nu adopt hotrri
asupra chestiuilor care nu au fost n ordinea de zi n modul stabilit cu prezentul Statut si legea privind
SA. Hotrrile adoptate n mod legal la Adunarea General a Acionarilor sunt obligatorii pentru toi
acionarii, organele de conducere i funcionarii Societii.
2.

Consiliul de Administraie este organul de administrare al BC VictoriabankSA, care supravegheaz

activitatea ei, elaboreaz i asigur aplicarea politicii bncii. Consiliul de Administraie reprezint
interesele acionarilor n perioada dintre Adunrile Generale ale Acionarilor i exercit conducerea
general i controlul activitii Bncii. Membrii acestui organ sunt 7 la numr i sunt numii n funcie
5

de ctre Adunarea General a Acionarilor pe o perioad de 4 ani. Funcia secretariatului n cazul

Consiliului de Administraie este atribuit secretarului aceluiai organ, n competena cruia intr
organizarea convocrii adunrilor i asigurarea participanilor la adunare cu documentele necesare
conform ordinei de zi.
Consiliul de Administraie are urmtoarea componen:

3.

1.

Preedintele Consiliului de Administraie

2.

Vicepreedinte al Consiliului de Administraie

3.

Membru al Consiliului de Administraie

4.

Membru al Consiliului de Administraie

5.

Membru al Consiliului de Administraie

6.

Membru al Consiliului de Administraie

7.

Membru al Consiliului de Administraie

Comitetul de Direcie este organul executiv al BC Victoriabank SA, care organizeaz, conduce i
rspunde de activitatea curent a Bncii. Comitetul de Direcie este subordonat Consiliului de
Admnistraie al Bncii. Comitetul de Direcie examineaz i soluioneaz toate chestiunile de
conducere a activitii curente a Bncii, cu excepia celor ce in de competena Adunrii Generale a
Acionarilor i Consiliului de Administraie. n funciile Comitetului de Direcie intr: organizarea i
asigurarea ndeplinirii hotrrilor Adunrii Generale a Acionarilor i deciziile Comitetului de
Administraie a Bncii. Componena numeric a acestui organ poate fi de la 3 la 5 membri n care se
includ: preedintele, prim-vicepreedintele, vicepreedini i ali membri ai Comitetului de Direcie
dup caz. Adunrile se convoc sptmnal i la necesitate. E de menionat faptul c preedintele
Comitetuliu de Direcie nu poate executa i funcia de preedinte al Consiliulu de Administraie.
Comitetul de Direcie are urmtoare structur:
1.

Preedinte al BC VictoriabankSA

2.

Prim Vicepreedinte al BC VictoriabankSA

3.

Vicepreedinte al BC VictoriabankSA

Comisia de Cenzori este organul mputernicit s efectueze controlul activitii economicofnanciare a bncii, s elaboreze procedurile interne ale bncii precum i cele de eviden i control.
Deasemeni n funcia Comisiei de Cenzori se afla controlul efectuat cel puin o dat pe an asupra
situaiiei activitii economico-financiare a bncii, dup care acesta ntocmete un raport pe care l
prezint Adunrii Generale a Acionarilor, astfel Comisia de Cenzori se subordoneaz Adunrii
Generale a Acionarilor. Componena numeric a acestui organ este constituit din 3 membri, care sunt
alei pe o perioad de 4 ani, cu dreptul de realegere.
La B.C. Victoriabank S.A. pentru o activitate mai eficient i mai bine organizat din punct de
6

vedere al competenelor sunt create comitete de lucru. Fiecare din aceste comitete i exercit
activitatea n baza regulamentelor proprii. Iar n cazul apariiei unor probleme ce nu pot fi soluionate
n baza regulamentelor corespunztoare comitetului su, se face un cvorum n componena cruia se
includ 3 membri ai comitetului ce ncearc s soluioneze situaia, ns atunci cnd acesta nu poate fi
soluionat nici de ctre cvorum, problema se trece sub competena Comitetului de Direcie.
Comitetul de achiziii - este un comitet permanent, organizat la nivel central al bncii, sub
conducerea Vicepreedintelui, se ntrunete cel puin o dat pe lun sau la necesitate. n atribuiile de
baz a acestui organ a bncii se incadreaz: aprob utilizarea fondurilor de investiii pentru proiectele
incluse n buget, decide asupra metodelor de organizare a licitaiilor i concursurilor de oferte,
elaboreaz actele normative cu privire la achiziii, aprob rezultatele preseleciei de calificare,
selecteaz n urma licitaiei furnizorii de servicii i produse.
Comitetul de personal - este un comitet permanent, organizat la nivel central al bncii, se
subordoneaz Preedintelui, se ntunete cel puin o dat pe lun sau la necesitate. n funciile
Comitetului de personal se includ: angajarea personalului n baza propunerilor Direciei resurse
umane, promovarea i transferul de personal dintr-o funcie n alta, analiza nivelului salariilor, revizuie
nivelul salariilor anuale, coordonarea disciplinei, reclamaiilor fcute de salariai, perfecionarea
personalului.
Comitetul de credite - este un comitet permanent, organizat la nivel central al bncii, se
subordoneaz vicepreedintelui, se ntrunete la necesitate. n activitatea sa de creditare va solicita
opinia a Direciei juridice pentru confirmarea legal a actelor cu care operez inclusiv cu cele ale
clienilor. n funciile Comitetului de Credite intr: analiza solicitrii unui credit naintea Direciei de
credite, analiza i aprobarea facilitilor de credite la propunerea direciei de credite, analiza
propunerilor privind renoirea, prelungirea i rescadenarea de faciliti la credite, modificarea
garaniei, analiza rapoartelor privind situaia portofoliului de credit, opinia se prezint ctre Comitetul
de Direcie sau Consiliul de Administraie, iniierea n organele judiciare a procedurii de recuperare la
credite.
Comitetul ALCO ( comitet de dirijare a activelor cu pasivele ) - este un comitet permanent ,
organizat la nivel central, se subordoneaz vicepreedintelui, se ntrunete o dat pe lun sau la
necesitate. Scopul acestui comitet este atingerea profitabilitii dorite la banc n condiiile unei
activiti bancare prudeniale. n atribuiile eseniale ale Comitetului ALCO se numr: examinarea
lunar a rezultatelor financiare, elaborarea prognozelor curente( rapoartele pe venitul net aferent
dobnzilor, marja procentual net, bilanul comparativ, raportul rezultatelor financiare comparative ),
examinarea sensibilitii bncii la rata dobnzii, dirijeaz expunerea bncii la riscul ratei dobnzii,
stabilete costul produselor, stabilete obiectivul minim referitor la costul activelor i obligaiunilor,
meninerea limitei stabile, utilizarea sistemelor i standardelor adecvate de msur a riscului.
7

1) n subordinea Consiliului de Administraie intr urmtoarele uniti structurale: Direcia audit intern.
2) Direcia gestiune gaj: Secia de analiz i evaluare a gajului; Serviciul monitorizare gaj.
3) Comitetul de direcie: Secia secretariat i protocol; Direcia analiz i dezvoltare; Direcia securitate
i paz.
4)

Direcia trezorerie: Secia depozite i clientel corporativ; Secia valori mobiliare i

investiii(operaiuni de dealler pe piaa VM de stat-HVS i certificatelor BNM );

5)

Direcia carduri bancare: Secia carduri bancare; Secia autorizare i suport clientel; Secia
monitorizarea riscurilor.

6)

Direcia valutar i relaaii internaionale: Secia dealing (poziia valutar, cotaiile pentru
comercializarea valutei prin virament, analiza evoluiei cursurilor prin sistemul informaional
REUTER); Secia relaii externe i operaiuni documentare; Secia relaii corespondente.

6) Direcia contabilitatate: Secia decontri; Secia eviden contabil; Secia gestiune impozite i dri de
seam; Secia remunerarea muncii; Secia disponibiliti, valori materiale, mobiliare; Secia evidena
contabil a operaiunilor cu carduri.
7) Direcia resurse umane: Secia de eviden i monitorizare a resurselor umane; Secia feedback
(verificarea prezenei personalului la postul de lucru, elaborarea codului de etica).
8) Direcia reea i logistic: Secia reea i gospodrie; Secia transport i aprovizionare;
9) Direcia credite: Secia credite corporative; Secia credite de consum i plasamente pe termen scurt;
Secia metodologie creditar; Secia monitorizare credite; Secia credite neperformante.
10) Direcia monitorizare credite:
10) Direcia economico-financiar:
11) Direcia tehnologii i metodologii: Secia metodologia procesului bancar; Secia automatizare i soft;
Secia administrare reea i hard; Secia implimentare i exploatare soft i sisteme de pli electronice;
Secia suport tehnic, carduri.
12) Direcia securitate i paz: Secia paz i ncasare.
Informaia bancar n cadrul B.C.Victoriabank,S.A. n marea sa parte pentru utilizatorii din
exteriorul bncii prezint un secret comrcial (n continuare SC ). Scopul SC const in protejarea
intereselor bncii. Pentru o pstrare mai sigur a SC, banca a elaborat mai multe grade de securitate:
accesul la SC este permis doar persoanelor mputernicite, deasemenea fiecare grup de personal are
acces doar la informaia necesar pentru operare, documentele ce constituie SC au meniunea Secret
Comercial. Pentru divulgarea SC se duce rspundere conform regulamentelor interne i legislaiei n
vigoare. Persoanele mputernicite cu drept de acces la SC: - membrii Consiliului de Administraie; directorii subdiviziunilor bncii, la toat informaia, ns doar dup semnarea cererii; - angajaii, au
acces la documentele din cadrul subdiviziunii i externe cu acordul efului.
8

Resursele umane este cea mai important sursa creativ-activ, coordonatoare i inovatoare
dotat cu potenial intelectual i fizic, cu capacitatea de a-i cunoate rezervele. La baza
managementului resurselor umane stau:

planificarea i selecterea personalului,

administrarea i formarea profesional, motivarea, evaluarea i promovarea personalului. Este de

menionat un moment foarte important al activitii bcii, extinderea reelei pn la 28 Filiale i 42
Reprezentaei.

2. Modul deschiderii, modificrii i

nchidereii conturilor clienilor bncii
Cadrul legislativ al conturilor se bazeaz pe Regulamentul BNM cu privire la modul de
deschidere i nchidere a conturilor la bncile autorizate din Republica Moldova din 25.11.2004.
Conturile bancare din cadrul B.C. Victoriabank au o sistem de codificare a conturilor, care
de fapt este specific tuturor bncilor.Codificare contului se divide n dou nivele: nivelul sintetic, este
format din patru caractere ce indic clasa, grupa, subgrupa i tipul contului. Nivelul sintetic al
conturilor utilizat de ctre bnci trebuie s fie aprobat de ctre BNM. Acest nivel al contului este
standardizat pentru toate instituiile financiare i conine informaii similare pentru toate bncile;
nivelul analitic, este format dintr-un numr de caractere ce poate varia, ns numrul maxim de
caractere este de 12. Coninutul caracterelor din conturile analitice redau: cifra-cheie a bncii, codul
bncii, al filialei, numrul clientului, tipul clientului, indicatorul de valut .a.
Conturi curente
Persoane juridice sunt obligate s prezinte la banc urmtoarele documente:
1. Cerereade deschiderea (Anexa 3)contului, care trebuie s fie semnat de
persoanele cu drept de semntur(conductorul, contabilul-ef). n cazul cnd nu se prevede funcia de
contal-ef conform legislaiei se semneaz doar conductorul (proprietar);
2. Extrasul din Registrul Comercial de Stat, eliberat de Camera de nregistrare de Stat sau de structurile
teritoriale ale acesteia, acest act este prevzut doar pentru persoanele juridice care se nregistreaz la
Camera nregistrrii de Stat.;
3.

Copia documentului care confirm nregistrarea de stat sau copia actului normativ prin care se aprob
regulamentul sau statutul persoanei juridice. Acest act se prezint de ctre persoanele juridice care sunt
nregistrate la alte organe de stat dect Camera nregistrrii de Stat;

4. Copia documentelor de constituire, statutul, regulamentele interne, contractul de constituire .a. Acest
act se prezint de ctre persoanele juridice care sunt nregistrate la alte organe de stat dect Camera
nregistrrii de stat;
5. Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;
6. Fia cu specimene de semnturi i cu amprenta tampilei, autentificate notarial, n dou exemplare;
7. copia actului de identitate a persoanei care depune documentele pentru deschiderea contului;
9

n cazul cnd solicitantul n reeaua sa posed filialiale sau reprezentane pe lng setul de documente
enumerat mai sus, aceasta mai prezint:
8* Demersul ntreprinderii privind deschiderea contului curent pentru o filial sau o reprezentan,
unde se indic lista operaiunilor autorizate spre efectuare din/n acest cont de ctre subdiviziunea
respectiv,precum i alte date la cerea bncii;
Pentru deschiderea contului curent de ctre o instituie public finanat din buget pe lng lista
prezentat mai sus (excepie p.8) acesta mai prezint:
9** Autorizaia eliberat de ctre Ministerul Finanelor al Republicii Moldova sau de ctre direcia
general de finane raional, sau de unitatea administrativ-teritorial;
Pentru deschiderea contului curent de ctre persoane juridice nerezidente pe lng lista prezentat mai
sus, prezint (excepie p.8,9,3):
10***Copia documentului care confirm statutul legal n Republica Moldova i/sau copia
documentului care confirm nregistrat n ara de origine;
Pentru deschiderea contului curent de ctre persoanele fizice care practic activitatea de
ntreprinztor prezint aceleai documente ca i persoanele juridice. Iar pentru deschiderea contului
curent de ctre persoanele fizice care practic alt tip de activitate dect cea de ntreprinztor sunt
necesare urmtoarele documente: cererea de deschidere a contului; copia actului de identitate al
persoanei ce prezint documentele pentru deschiderea contului; copia documentului care confirm
dreptul de a desfura activitatea; copia certificatului de atribuoite a codului fiscal; fia cu specimene
de semnturi i cu amprenta tampilei, autentificat notarial, n 2 exemplare; alte documente la cerea
bncii. n cazul cnd nu se prevede tampila, se poate prezenta numai fia cu specimenele semnturilor,
autentificate notarial, sau semnturile se vor executa n prezena funcionarului bancar pe un formular
elaborat de ctre banc.
Persoane fizice ce nu practic activitatea de ntreprinztor sau alt tip de activitate se prezint
urmtoarele documente:

1. cererea de deschidere a contului; (Anexa 4)

2. copia actului de identitate a titularului de cont.
n cadrul B.C. Victoriabank documentele prezentate de ctre clieni pentru deschiderea
conturilor curente se pstreaz n dosarul juridic, excepie fiind actul de identitate, care se restituie
dup recepionarea informaiei necesare, precum i fia cu specimene de semnturi i amprenta
tampilei, deoarece acesta se pstreaz n fiierele specializate ale contabilului-ef,sau la o person
mputernicit,precum i la executorul de conturi.
Cnd solicitantul unui cont curent dorete deschidrea mai multor conturi, acesta poate prezenta
doar un set de documente, excepie fcnd urmtoarele documente care se solicit n mod obligatoriu
pentru fiecare cont: cererea de deschidere a contului; copia actului de identitate.
1
0

Dup ce clienul a prezentat la banc toate documentele necesare, analizndu-le banca nchee un
contract de gestionare/deservire a contului curent. (Anexa 5)
Conturi provizorii, aceste conturi sunt predestinate pentru persoanele juridice, iar pentru
deschiderea acestui cont la banc se prezint urmtoarele documente:
1.

Cererea privind deschiderea contului;

2.

Certificatul eliberat de Camera nregistrrii de Stat;

3.

Decizia privind emisiunea valorilor mobiliare (la nfiinarea societii pe aciuni);

4.

Copia actului de identitate a persoanei care prezint documentele pentru deschiderea contului.

La efectuarea emisiunii publice de valori mobiliare ale unei ntrprinderi care deja funcioneaz este
necesar de prezentat urmtorul set de acte:
1.

cererea de deschidre a contului;

2.

copia hotrrii Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare i certificatului privind nregistrarea

ofertei juridice avalorilor mobiliare la CNVM;

3.

copia certificatului de atribuire a codului fiscal;

4.

extrasul din Registrul de Stat, eliberat de Camera nregistrrii de Stat;

5.

copia actului de identitate a persoanei care prezint documentele la banc.

Persoanele juridice dup nregistrarea de stat a acestora, prin virament se face transferul din

contul provizoriu al acestuia n contul curent deschis, titularul de cont prezint cererea de plat i fia
cu specimene i cu amprenta tampilei.
Conturi de depozit, pentru deschiderea conturilor de depozit sunt necesare documentele spre
prezentare analogice celor pentru deschiderea conturilor curente att pentru persoanele fizice, ct i
pentru cele juridice. Contul de depozit se deschide n baza unui contract ncheiat ntre banc i client,
n care se va include: Adresa titularului de cont; Suma depozitului; Rata dobnzii; Termenul de
pstrare; Modul de restituire a mijloacelor bneti la expirarea termenului. Gestionarea contului de
depozit se face conform prevederilor contractului ncheiat preventiv ntre pri.
Conturile de credit, acest tip de cont se deschide conform prevederilor legislative i
reglementrilor de la BNM. Pentru deschiderea contului de credit este nevoie de prezentat la banc un
set de documente care sunt stabilite de ctre banc individual n dependen de tipul creditului, tipul
debitorilor, precum i a altor factori. Acest set de acte este analogic celui pentru deschiderea contului
curent, ns plus documentele necesare pentru solicitarea creditului.
Conturile Loro, acest tip de cont poate fi deschis n lei moldoveneti i n valut ns dup unele
criterii. n moned naional se deschid pentru: bncile autorizate la BNM; bncile autorizate la banca
de decontare a Bursei de Valori a Moldovei i a Depozitarului Naional al Valorilor Mobiliare ale
moldovei (DNVM); bncilor strine autorizate la bncile cu drept de
autorizare. n valut se deschid pentru: bancile autorizate la bncile cu drept de autorizare;
1
1

bncile strine autorizate la bncile cu drept de autorizare.

Pentru deschiderea conturilor Loro este necesar de prezentat urmtor set de
documente, excepie fiind filialele din subordinea acestor bnci:
1. Cererea de deschidere a contului;
2. Extrasul din Registrul Comercial de Stat, eliberat de Camera nregistrrii de Stat;
3.

Autorizaia eliberat de BNM de a desfura activiti financiare,atunci cnd contul se

deschide la alt banc dect la BNM sau n cazul deschiderii contului la banca de decontare
BVM sau DNVM.

4.

Copia licenei pentru desfurarea activitii pe piaa valorilor mobiliare(n cazul cnd
banca desfoar activitate de brokeraj sau dealer) eliberat de CNVM, atunci cnd se
deschide contul la banca de decontare BVM i DNVM.
5* Pentru bncile strine extrasul din registrul bancar sau documentul ce confirm
existena autorizaiei pentru desfurarea activitii bancare, emis de organul
supravegherii bancare, mputernicit prin lege, din ara de origine a bncii.
6* Pentru bncile strine copia documentelor de constituire ca actul constitutiv,
statutul, regulamentul .a.;

7.

Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;

8.

Fia cu specimene de semnturi i cu amprenta tampilei, autentificat notarial, n 2

exemplare;

9.

Copia actului de identitate al persoanei care prezint documentele pentru deschiderea

contului.

10. Fia cu specimene i amprenta tampilei. (Anexa 6)

Acest dcument se prezint de ctre persoanele juridice i fizice ce desfoar activitate de
ntreprinztori sau alt tip de activitate. Fia este utilizat n scopul verificrii de ctre
lucrtorul bancar a autenticitii semnturilor i a tampile pe documentele de plat i de
cas. Fia include specimenele de semnturi ale persoanelor care sunt desemnate pentru
gestionarea conturilor i semnarea documentelor de plat. Ea mai include amprenta
tampilei , numrul de cont, adresa complet a titularuluide cont, i codul fiscal. n caz de
schimb a persoanei cu drept de semntur, sau a unor modificri, la banc se prezint o
nou fi n care sunt indicate toate modificrile, fia anulat se pstreaz n dosarul juridic
privind deschiderea conturilor. Iar n caz de includere a unei noi persoane cu redpt de
semntur, la banc se prezint o fi cu semntura acestuia, autentificat notarial.
Suspendarea conturilor, aceast procedur presupune ntreruperea derulrii operaiunilor din
contul titularului la decizia unor anumite instane de stat, n caz de suprandatorare i neexecuie a
plilorctre beneficiari.
1
2

Suspendarea conturilor poate fi efectuat de ctre banc doar n cazul cnd exist decizia instanelor de
judecat, dispoziia inspectoratelor fiscale de stat sua la decizia altor organe mputernicite cu acest
drept.
Modificarea conturilor, aceast procedur reprezint schimbarea numrului de cont la nivel
analitic i/sau la nivel sinteteic care poate fi efectuat n cazul cnd: se modific planul de conturi la
nivel naional; schimbarea denimirlor n datele personale; formei organizatorico- juridic a titularului
de cont, modificarea codului numeric al valutei n care a fost deschis contul; n alte cazuri prevzute de
legislaia n vigoare. n cazul cnd banca efectueaz schimri ale codului, susinute legislativ, este
obligat s infornmeze clientul cu cel mult 30 de zile pn la survenirea acestora. Pentru modificare
contului n cazul lichidrii ntreprinderii la banc se prezint hotrrea privind lichidarea , fia cu
specimene de semnturi i amprenta tampilei comisiei de lichidare autentificat notarial.
nchiderea conturilor (Anexa 7) poate fi:
nchiderea conturilor convenional se aplic la conturile n care nu s-au efectuat micarea
mijloacelor bneti n decursul a doi ani. Soldurile acestor conturi se consolideaz ntr-un cont separat
centralizat prin perfectarea Registrului de conturi bancare nchise convenional . Numerele
conturilor nchise convenional nu se atribuie altor conturi deschise, iar cele centralizate se deschid la
acelai cont sintetic. Cnd clientul manifest dorina de continua relaiile cu banca se deschide un cont
nou, n caz contrar i se vor elibera mijloacele bneti n numerar integral numai cu permisiunea
conducerii bncii, anume dup acest operaiune lucrtorul bancar poate face meniunile n registrele
respective de nchiderea definitiv a conturilor.
nchiderea definitiv a conturilor se poate efectua: n baza cererii titularului de cont; n baza
deciziei fondatorilor ntreprinderii, organului care a constituit ntreprinderea sau potrivit stipulrilor
menionate n documentele de constituire a ntreprinderii, ns numai n cazul cnd acestea au
mputerniciri speciale; n baza hotrrii instanei de judecat; n baza achitrii creditului; n baza
restituirii depozitului.
Cnd se efectueaz nchiderea conturilor, titularul de cont este obligat s restituie carnetul de
cecuri neutilizate. Conturile bancare deschise pentru care nu a fost primit n termenele prevzute de
legislaie confirmarea autoritilor fiscale privind luarea n eviden a contului se se nchi de ctre
banc cu informarea ulterioar a titularului de cont. Dosarele ce conin informaiile privind conturile
nchise se pstreaz la banc n arhiv.

3. Operaiunile de decontare

Decontarea reprezint orice plat efectuat prin intermediul documentelor de decontare fr a

ntrebuina moneda n forma sa concret. Documentul de decontare reprezint ordinul sau cererea
ntreprinderii ntocmit pe suport material, dat Bncii cu scopul executrii plii fr numerar pentru
livrarea mrfii sau valorilor, precum i altor pli. Documentele de plat care se utilizeaz la efectuarea

1
3

plilor fr numerar:
Ordinul de plat (Anexa8) - este o dispoziie dat de ctre pltitor Bncii care l deservete de a
transfera benefeciarului o anumit sum de bani, pentru stingerea unei obligaiuni a pltitorului fa de
beneficiar. n baza ordinului de plat se pot efectua operaiuni de pli pentru mrfurile livrate, servicii
prestate, lucrri executate, tranzacii cu valori mobiliare de stat, precum i alte pli.termenul de
valabilitate pentru a fi prezentat la banc este de o zi lucrtoare( ziua emiterii nu se ia n calcul ).
Transferul de credit
Mecanismul decontrilor prin ordinul de plat utilizat la Transferul de credit.

BP 4
3^
6

BNM
7

B
B

8
w

91
1
0

Beneficiarul

+2 *
Pltitorul
1.

ncheerea contractului cu indicarea formei de plat - transfer de credit;

2.

livrarea mrfurilor i prestatrea serviciilor;

3.

prezentarea ordinului de plat n 2 exemplare la banc;

4.

verificarea corectitudinii ndeplinirii documentelor i trecerea la scdere a sumei din

document din contul curent al pltitorului;

5.

exemplarul 2 al ordinului de plat mpreun cu extrasul din cont se transmite pltitorului ca

confirmare de efectuare a operaiunii;

6.

n baza exemplarului 1, rmas la banc prin sistemul SAPI se tansmite la BNM.

7.

dup verifidarea corectitudinii ndeplinirii ordinului de plat suma din contul corespondent
al bncii pltitoare (BP) se trece la contul corespondent al bncii beneficiare (BB) ;

8.

transmiterea informaiei i adocumentelor de plat la BB;

9.

BB scoate la imprimant 2 exemplare a ordinului de plat i n baza unui exemplar trece

suma din document n contul beneficiarului i-l coase n mapa cu documentele zilei;

10. exemplarul 2 mpreun cu extrasul din cont se transmite beneficiarului, ca confirmare de

nscriere sumei n cont.

1
4

Conform Regulamentului privind transferul de credit din 21 arilie 2006, cu ultima modificare n
14 iunie 2007, transferul de credit poate fi:
Transfer ordinar, care este utilizat in scopul efectuarii tuturor platilor, care nu se refera la bugetul
public national si poate fi initiat atit de catre clientul bancii (titular de cont bancar) cit i nemijlocit de
banca in nume si pe cont propriu, precum si la transferarea sumelor incasate in numerar de la
persoanele fizice.
Transfer bugetar, utilizat in scopul efectuarii platilor care se refera numai la bugetul public
national si poate fi initiat atit de catre clientul bancii (titular de cont bancar) cit si nemijlocit de banca
in nume si pe cont propriu, precum si la transferarea sumelor incasate in numerar de la persoanele
fizice.
Ordinul de plat trezorerial - se utilizaez pentru plata impozitelor i taxelor n veniturile
bugetului de stat, i bugetelor unitilor administrativ-teritoriale,transferul mijloacelor bneti n
fondurile extrabugetare, precum i la efectuarea altor pli.
Tremenul de valabilitate a dispoziiei de plat/ dispoziiei de plat trezorerial privind
prezentarea de ctre emitent la banca pltitoare este de o zi lucrtoare.
Cererea de plat - reprezint cererea benefeciarului naintat pltitorului de a plti o anumit
sum de bani pentru marfa livrat, serviciile prestate, precum i la achitarea cambiilor i efectuarea
altor pli stipulate n contract. Are un timp de procesare mai ndelungat ca n cazul dispoziiei de
plat, deoarece necesit procesarea documentelor n sens dublu.
Termenul de valabilitate a cererii dispoziiei de plat este un an de zile de la data emiterii.
Cererea dispoziiei de plat acceptat de ctre pltitor i neachitat n termen reprezint un document
de executare silit.
Primirea documentelor de decontare de la ntreprinderi se efectueaz de ctre Banc pe parcursul zilei
operaionale.
Ordinul incaso (Anexa 9) - se utilizeaz n cazul perceperii n mod incontestabil a mijloacelor
bneti de la debitori conform prevederilor actelor normative n vigoare i documentelor de executare
silit, ct i a restanelor la bugetul asigurrilor sociale de stat etc., cu excepia perceperii n/din contul
bancar al unitii Trezorriei de stat.
Ordin incaso trezorerial - se utilizaeaz n cazul perceperii n mod incontestabil a mijloacelor
bneti (restane ale contribuabililor la impozite i taxe, alte pli obligatorii n bugetul public naional
etc.) n contul bancar trezorerial al unitii Trezoreriei de Stat.
Debitarea direct este o modalitate fr numerar, care se face prin debitarea de ctre banca
pltitoare (BP) a contului pltitorului la suma din cecerea de plat i creditarea de ctre banca

1
5

beneficiar (BB). Debitarea direct se face n baza mandatului de debitare direct

(AnexalO )

care se ntocmete n 3 exemplare. Iar creditarea contului beneficiarului, se efectueaz n baza

angajamentului privind debitarea direct

(Anexa 11) ncheeat ntre beneficiar i banca sa n 2

exemplare.
Mecanismul operaiunii de plat prin Debitare direct.
5
-8-

BP 6

5
-8-

BNM

Pltitorul

1. ncheerea contractului cu indicarea formei de plat -debitare direct;

2. livrarea mrfurilor i prestatrea serviciilor;
3. prezentarea cererii de plat la BB;
4. transmiterea documentului de plat la BB;
5. BNM prin SAPI transmite informaia la BP;
6. BP scoate la imprimant 2 exemplare a documentului de plat , verific dac n

contul

pltitorului sunt suficiente mijloace bneti n caz c aceste sunt, trece la scdere suma dat din contul
pltitorului;
7.

transmiterea exemplarului 2 mpreun cu extrasul din contul pltitorului, pltitorului ca confirmare de

efectuare a operaiunii;

8. transmiterea informaiei despre efectuarea operaiunii la BB;

9. n bauza unui exemplar al documentului de plat BB nscrie suma

dat

contul

beneficiarului prin nregistrarea ( Dt 1031; Ct 2224);

10. exemplarul 2 mpreun cu extrasul din cont se transmite beneficairului ca confirmare de nscriere a
sumei date n contul su.
Acreditivul este un instrument de plat fr numerar, care asigur sum necesar pentru efectuarea plilor de
ctre debitori. Acest form de plat reprezint un angajament prin care banca emitent din numele clientului su
efectueaz o operaiune de plat contra documentelor prezentate de ctre beneficiar sau autorizeaz o alt banc s
efectueze aceast plat. B.C. Victoriabank , SA utilizaeaz ambele forme ale acreditivului: acoperit i irevocabil.
n ultima perioad de timp att pe teritoriul RM, ct i de ctre B.C. Victoriabank se utilizeaz acreditivul
documentar transferabil, n cazul cnd beneficiarul cere bncii sale s plteacs sau s accepte plata pentru mai muli
beneficiari.

Mecanismul de circulaie a documentelor prin Acreditiv documentar.

1.

ncheerea contractului cu indicarea formei de plat- acreditiv documentar;

2.

pltitorul prezint bncii sale BP, o cerere de careditiv n 4 exemplare, pentru a deschide
acreditivul, n care se indic toate atribuiile acreditivului(termen, denumirea contului, tipul,
suma, etc.);

3.

n baza 1 exemplar al cererii se trece la scdere din contul pltitorului suma indicat n
cerere, care se coase n mapa cu documentele zilei;

4.

exemplarul 2,3 cu meniunile BP se transmit prin SAPI la BB;

5.

n baza exemplarului 2 se deschide un cont de acreditiv pe numele beneficiarului, care se

coase n mapa cu documentele zilei;

6.

exemplarul 3 se transmite beneficiarului ca ntiinare despre deschiderea acreditivuluipe

numele su;

7.

beneficiarul primind ntiinarea livreaz sau presteaz serviciile conform contractului;

8.

beneficiarul n aceeai zi n baza documentelor de livarare ntocmete borderoul de utilizare

a acreditivului n 4 exemplare, care le autentific cu semntura i tampila sa i se transmite
la BB;

9.

borderoul se verific, se semneaz i se legalizeaz de ctre banc, 1 exemplar al acestuia

servete pentru transferul sumei n cont prin nregistrarea contabil (Dt 2807; Ct 2224);

10. exemplarul 4 mpreun cu extrasul din cont se transmite beneficiarului ca confirmare a

trecerii sumei n cont;
11. exemplarul 2,3 prin SAPI se transmit la BP ca confirmare de utilizare a acreditivului;
12. exemplarul 2 rmne la BP n documentele zilei, iar exemplarul 3 se transmite pltitorului ca
confirmarea de utilizare a sumei totale a acreditivului.
Din punct de vedere al unui acreditiv de import, banca emitent avnd un angajament de plat
asumat, trebuie s acorde o importan aspectelor: S verifice bonitatea importatorului i eventual s
solicite acestuia diferite garanii; Verificarea instruciunilor date de importator; Analiza riscului pe
care l implic tranzacia ; Deschiderea efectiv a acreditivului; La momentul plii banca emitent
va aciona n sensul instruciunilor de rambursare stipulate n acreditiv.

Transferul incontestabil Incaso se face din contul pltitorului prin ordinul incaso, care se
emite n 2 exemplare n cazul cnd emitentul ordinului este n calitate de de beneficiar i n 3
exemplare cnd emitentul ordinului este mputernicit de ctre organele abilitate, adic a unei
persoane tere.
Mecanismul de plat prin Ordinul Incaso.

1.

beneficiarul transmite la BB ordinul incaso, pe care banca le verific i le ia la eviden;

2.

mpreun cu meniunea BB ordinul incaso se transmite la BP prin SAPI;

3.

n baza documentului de plat executorul de cont verific dac n contul pltitorului este
suma necesar i documentele care permit transferul incontestabil, apoi trece la scdere suma
din contul pltitorului prin nregistrarea contabil (Dt 2224; Ct 1031);

4.

un alt exemolar mpreun cu extrasul din cont se transmite pltitorului ca confirmare de

efectuare a plii;

5.

exemplarul rmas la BP se transmite prin SAPI la BB;

6.

n baua documentului de plat primit de la BP, BB trece suma dat n contul beneficiarului
prin nregistrarea contabil (Dt 1031;Ct 2224);

7. un exemolar scos la imprimant mpreun cu extrasul din contse transmite beneficiarului

ca confirmare de nscriere a sumei n cont.
E de menionat faptul c n cazul cnd n contul pltitorului nu

estesuma necesar pentru

efectuarea plii, BP ia la eviden la un cont de memorandum documentele de plat i transfer

suma parial beneficiarului cu indicare pe versoul documentului-achitat parial.
Decontrile prin intermediul Cardurilor (Anexa 12, 13)
Cardul este un instrument cu ajutorul cruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu,
avnd la baz un sistem bine organizat pe baze contractuale nre deintor, emitent i comerciant sau
prestatorul de servicii. Cardul este un instrument de plat fr numerar, prin care un posesor
autorizat poate achita contravaloarea unor mrfuriisau servicii achiziionate de la comercianii
abilitais accepte cardul. Cardul bancar se poate deschide numai dac solicitantul de card va avea
deschis la banc un cont. (Anexa 14, 15)Pe teritoriul RM, precum i la B.C. Victoriabank, cardul

este utilizat conform Regulamentului cu privire la cardurile bancare din 24.02.2005.

Decontrile prin intermediul conturilor corespondente Nostro i ..Loro.

decontrile ntre filial i centrala bncii.

Aceste decontri se efectueaz n baza existenei unor relaii inter i intrabancare. La formarea
relaiilor interbancare particip:
-

relaiile ntre B.C. i B.Central prin intermediul conturilor curente ale clienilor
i contul corespondent al bncii la BNM;

relaiile dintre diferite B.C. prin intermediul relaiilor de coresponden prin

conturile Nosto i Loro;

relaiile externe dintre bnci din diferite sisteme bancare, prin intermediul
relaiilor de coresponden sau de parteneriat cu B.C. strine.

Relaiile intrabancare sunt relaiile stabilite ntre unitile ce aparin aceleiai B.C. aceste
relaii se pot desfura pe plan vertical ntre filiale, sucursale i centrala bncii,iar relaiile ce se
desfoar pe orizontal cuprind subuniti diferite.
Decontrile intrabancare realizeaz stingerea obligaiuniolor aprute ntre clienii care se
deservesc de aceeai banc sau n aceeai subunitate bancar.
Pe teritoriul RM plile interbancare se efectueaz prin intermediul BNM, unde fiecare B.C.
pentru a putea efectua operaiuni interbancare i deschide un cont corespondent Nosto, care pentru
aceasta va fi un cont de activ. Pentru BNM ns acest cont va fi un cont de pasiv - Loro.
Fiecare banc conform legislaiei n vigoare este obligat s-i alimenteze contul corespondent,
pentru existena permanent a disponibilitilor bneti suficiente.
Contul corespondent se deschide n momentul nregistrrii bncii i primirii autorizaiei n baza
unui contract ncheiat ntre B.C. Victoriabank i BNM, unde se indic drepturile i obligaiile
prilor, comisioanele pentru deschiderea i deservirea contului, precum i a ratelor dobnzii pe care
BNM o pltete lunar la soldul contului.
Plile intrabancare se efectueaz prin SAPI, care a fost introdus n 2006 i este organizat din:
sistemul de plat pe baz brut pe timp real; sistemul de compensare cu decontare pe baz net.
Plile intrabancare se efectueaz prin intermediul sediului central al B.C. unde fiecare filial a
bncii are un cont Loro, prin intermediul cruia se fac decontrile ntre sediul central i filiale. Iar
pentru filiale acest cont este un cont Nostro, prin intermediul cruia se fac decontri ntre filial i
central. (Anexa16)

21

4. Operaiunile de cas a bncii

Operaiile de cas sunt operaiile bncii privind primirea si eliberarea banilor si a valorilor
clienilor bncii, de asemenea aceste operaiuni privesc modul de alimentare a bncii cu numerarul.
Astfel, operaiunile de cas sunt toate operaiunile bncii cu numerarul.
Deservirea de cas a clienilor bncii se efectueaz prin intermediul caselor bncii. Totalitatea
banilor n numerar aflat la banc formeaz casa operaional a bncii. Toate operaiunile de cas se
efectueaz conform regulamentului stabilit de ctre BNM.
La B.C.Victoriabank structura casieriei este urmtoarea:
a) casa de ncasri si pli (lei);
b) casa de circulaie valutar;
c) casa de schimb valutar.
Dac banca are nevoie de numerar banca l poate obine de la BNM sau de la oricare alt banca
comercial. Eliberarea mijloacelor bneti de la BNM se efectueaz n felul urmtor:
Banca n prima zi transfer pe contul su corespondent la BNM, n baza ordinului de plat, suma
necesar, iar a doua zi efectueaz transferul.
Serviciul de ncasatori la deservirea de cas, la BNM prezint o procur special pe numele efului
serviciului dat cu indicarea numelor ncasatorilor care-l nsoesc vizat de ctre B.C. Victoriabank.
Dup expedierea valorilor procurile se coase n documentele de cas ale zilei. Transportarea valorilor
se efectueaz din tezaurul central al BNM conform dispoziiilor aprobate de conducerea BNM.
Transportarea valorilor din tezaurul

se

efectueaz cutransport

specializat si
armament respectiv. Bancnotele, monedele si alte valori

se elibereazncasatorilor

n baza

ordinelor de plat sau extrabilaniere, semnate de conductor, contabil-ef si eful casieriei bncii. n
ordin se face trimitere la numrul si data dispoziiei de expediere a valorilor de destinaie.
B.C.Victoriabank casa de ncasri si pli este o singur cas.
Operaiunile de primire a numerarului se efectueaz n baza urmtoarelor documente:
a) ordinul de ncasare a numerarului (Anexa 17);
b) document intern al bncii utilizat de ctre serviciul

de

ncasare.

Ordinul de ncasare se utilizeaz pentru: depunerea numerarului de ctre banc, depunerea n

fondul statutar, pentru achitrile de ctre persoanele fizice a serviciilor acordate de persoane tere;
depuneri de numerar aferente operaiunilor interne ale bncii (restituirea avansului neutilizat, salarii
nepltite), pentru nregistrarea numerarului primit de la BNM sau alt banc; ncasarea numerarului n
lei i valut pentru nregistrrile n conturi curente la cursul stabilit de banc.
Ordinul de ncasare a numerarului se perfecteaz n 3 exemplare la calculator de ctre executorul
de cont (sau de nsi clientul bncii), care l semneaz, l transmite pentru verificare controlorului,

care dup semnare l nregistreaz n jurnalul de cas. Apoi pe cale intern l transmite casierului.
Casierul la rndul su verific semnturile, suma n cifre i n litere, primete numerarul de la client i
dac suma coincide la verificare, semneaz ordinul de ncasare, aplic tampila bncii i restituie un
exemplar depuntorului, alt exemplar rmne n cas, ca document de cas, iar al treilea exemplar se
transmite executorului de cont pentru efectuarea nregistrrii sumei n contul curent al cientului.
nregistrarea contabil a acestei operaiuni este Dt 1001/ Ct 2224. n cazul constatrii unor divergene
dintre suma nregistrrii i suma primit, ordinul de ncasare se anuleaz i se ntoarce executorului de
cont pentru ntocmirea altui ordin la suma real depus, iar nregistrarea fcut n jurnalul de cas n
cazul cnd clientul nu mai depune numerar se anulez de ctre contabilul ef.
Eliberarea numerarului din casieria bncii se efectueaz n baza:
a)

Ordinului de eliberare a numerarului (Anexa 18);

b) Cecul de numerar.
Ordinul de eliberare a numerarului se utilizeaz la: Eliberarea numerarului din contul curent n
valut; Eliberarea numerarului aferent cheltuielilor proprii ale bncii. Ordinul de eliberare se
perfecteaz se perfecteaz n 3 exemplare la calculator de ctre executorul de cont (sau de nsi
clientul bncii). casierul verific semnturile, suma i elibereaz numerarul indicat n document.
Primul exemplar rmne n cas, ca document de cas, al doilea se transmite clientului, i al treilea
executorului de cont pentru efectuarea nregistrrilor respective.
Carnet de cecuri de numerar, titularilor de cont o dat cu deschiderea contului curent li se
elibereaz un carnet de cecuri de numerar (Anexa 19 ), care se primete de ctre banc n baza cererii
depuse la BNM. Pentru retragerea numerarului din conturil curent titularul de cont ndeplinete cecul
de numerar, l prezint executorului de cont care verific corectitudinea ndeplinirii, starea contului, l
semneaz, l nregistreaz n jurnalul de cas i-l transmite casierului. Dup verificarea cecului casierul
semneaz cecul i cotorul, pune tamoila eliberat i alibereaz numerarul clientului.n baza cecului
rmas ca document de cas, executorul de cont trece la scdere suma dat din contul clientului prin
nregistrarea contebil Dt 2224/ Ct 1001. Cnd clientul nchide contul su, este obligat s restituie
bncii carnetul de cecuri de numerar. (Anexa 20)
Pentru efectuarea operaiunilor de plat eful casieriei elibereaz casierului pltitor un avans de
numerar contra recipis n registrul de evidena a numerarului manipulat. Toate sumele primite n
avans de ctre casierul pltitor de la eful casieriei, numrul si suma documentelor pltite si soldul de
avans restituit contra recipisa se nscriu n registrul de evidena a numerarului manipulat. Primind
documentul de plat (cecul de numerar, ordinul de plat) casierul este obligat: s verifice prezena
semnturilor referenilor responsabili autorizai s permit eliberarea numerarului si caracterul identic
al acestor semnturi cu specimenele de semnturi; s confrunte suma n cifre cu suma n litere; s
verifice prezena pe document a semnturilor de primire a numerarului; s verifice prezena datelor din

paaport; s pregteasc suma, s o elibereze beneficiarului si s semneze documentele de plat.

La sfritul zilei operative de lucru, casierul totalizeaz sumele ncasate, pe grupe sau pe fiecare
referent pe baza documentelor de cas, dup care totalurile rezultate sunt trecute n situaia ncasrilor
si plilor si apoi confruntate cu totalurile nscrise de ctre refereni n jurnalele de cas. Casierul
semneaz n jurnalul de cas att pentru confruntarea exactitii sumei ct si pentru primirea
documentelor de cas din ziua respectiv, iar referentul semneaz situaia ncasrilor si plilor n
dreptul totalului respectiv.
La nchiderea casei, casierul va preda casierului-ef situaia ncasrilor si plilor mpreuna cu
documentele de cas, precum si registrul de evidena a numerarului manipulat de ctre personalul
casieriei.
Pentru ncasare direct de la unitile economice a numerarului sunt constituite servicii de
ncasare a bncii comerciale. Deservirea unitilor economice de ctre aparatul de ncasare se
efectueaz n baza conveniilor.
Ordinea deschiderii i nchiderii caselor operaionale. Numerarul disponibil al casei
operaionale i alte valori din tezaur se afl sub rspunderea conductorului, contabilului-ef i efului
casieriei bncii.
Tezaurul, n care se pstreaz numerarul i alte valori ale casei de circulaie se descuie i se
ncuie nu mai puin dect cu dou chei i se sigileaz cu tampile a trei deintori de chei. Cheile de la
tezaur trebuie s se afle: lcheie - la eful casieriei; 2 cheie - la conductor; 3 cheie - dac exist, la
contabilul-ef.
Accesul n tezaur l au numai deintorii de chei i tampile de la tezaur. n zilele de lucru
tezaurul se deschide i se examineaz de ctre deintorii de chei, indiferent dac au avut loc
operaiuni cu valorile sau nu. nainte de a deschide tezaurul, deintorii de chei n prezena
reprezentantului pazei, trebuie s verifice dac uile, lacile, sfoara i tampilele nu au defecte, dup
care semneaz n registrul despre primirea de la paz, a amprentelor de tampile cu care a fost sigilat
tezaurul. n cazul unor defeciuni ale uilor, lacilor, sfoarei sau tampilelor, precum i a unor
presupuneri de ptrundere n tezaur, se ntocmete urgent pn la deschiderea tezaurului un proces
verbal semnat de toi deintori de chei i de reprezentantul pazei, se iau msuri necesare pe teren, se
comunic direciei ierarhic superioare. n cursul zilei de lucru tezaurul, safeurile i dulapurile trebuie
s fie ncuiate, iar n prezena n ele a valorilor - sigilate cu tampile ale deintorilor de chei. Sigilarea
la finele zilei de lucru se efectueaz n prezena reprezentantului pazei. Despre primirea tezaurului
colaboratorul pazei semneaz n registrul, confruntnd n prealabil amprentele tampilei cu
specimenele lor.
Ordinea pstrrii i evidenei valorilor i documentelor din tezaur
Toate bancnotele i alte valori sunt pstrate n tezaur. n interiorul tezaurului bancnotele i alte

valori sunt pstrate pe stelaje metalice cu condiia c aceste stelaje au grile i se ncuie cu lcat. n
tezaurul valorile se pstreaz separat: numerarul casei operaionale; valuta strin; aurul, platina i alte
metale preioase; alte valori.
Toate formulare de evidena strict se sconteaz n contul extrabilanier 7611 Formulare de
evidena strict att n carnete, ct i n foi separate cu preul convenional - 1 leu pentru fiecare
carnet sau foaie. Evidena eliberrii formularelor de evidena strict se reflect n ordinul de plat
extrabilanier. Eliberarea valorilor din tezaur se efectueaz contra recipis n registru, n care se
efectueaz nscrieri pe tipuri de valori, iar a bancnotelor - i pe valoare. Registrul se pstreaz n tezaur
i dup utilizare se transmite n arhiv. Bancnotele, moneda i alte valori primite n tezaur se trec n
registrele. Registrele se in de ctre casierul-ef.
nainte de a ncuia tezaurul deintorii de chei sunt obligai s verifice nemijlocit n tezaur dac:
toate valorile, registrele i documentele expuse pstrrii n tezaur sunt introduse acolo; prezena
efectiv a caselor circulante i altor valori corespunde datelor evidenei contabile i soldurilor indicate
n registre; toate dulapurile, geamurile sunt nchise, iar ventilatoarele i lumina deconectate.
Contabilul-ef este obligat s verifice soldurile de valori, nscrise n registrele i cu datele
soldurilor corespunztoare din evidena contabil. n registrele se efectueaz nscrierea soldurilor
totale pe fiecare cont pentru fiecare zi operaional pn la nchiderea tezaurului.
Tot numerarul care a intrat n timpul zilei operaionale trebuie s fie

introdus n cas

circulant i nscris n conturile corespunztoare n aceeai zi lucrtoare. De asemeni din casa

circulant se efectueaz eliberarea numerarului ntreprinderilor i organizaiilor. Pentru acesta fiecare
banc trebuie s organizeze circulaia bneasc corespunztoare.
ncasrilor bneti a ntreprinderii se fac prin formulele contabile: Dt 1001/ Ct 2251
Primirea banilor pe conturi de depozit a persoanelor fizice: Dt 1001 Numerar n cas Ct 2374
Depozitele pe termen scurt a persoanelor fizice.
Evidena analitic a operaiunilor n valut strin se duce cu aprecierea
strin dup nominalul lor i n lei dup cursul de schimb curent al BNM.
La sfritul fiecrei zi operaionale se ntocmesc documentele de cas care includ:
1. Documentele
2. Documentele

de

caspentruincasri buc. lei

de

caspentrupli buc. lei

3. Documentele privind intrri n conturi n afara bilanului buc. lei___________

4. Documentele privind ieiri din conturi n afara bilanului buc. lei___________
5. Documentele privind cas de circulaie valut: - ncasri, nr. buc.; - pli, nr. buc.
6. Documente pentru cas de schimb valutar: - cumprri, nr. buc. val.n lei ; - vnzri,
nr. buc. val.n lei_____
De asemenea se ntocmete:

dubl: nvaluta

registrul de tezaur al casei (total intrri, total ieiri, total sold);

registrul de cas n lei (total alimentri, total depozitri, total pli, total incasri, total
sold);

jurnal zilnic de operaiuni (toate operaiuni);

jurnal zilnic de operaiuni (depuneri de numerar) la acest jurnal se anexeaz avize de

ncasri;

jurnal zilnic de operaiuni (ridicare cec) la acest jurnal se anexeaz cecuri din carnet de
cecuri i borderoul de plat cec n numerar;

jurnal zilnic de operaiuni (ridicare de numerar) la acest jurnal se anexeaz dispoziie de

plat ctre casierie i borderoul de plat n numerar.
Casierie valut. Se ntocmesc urmtoarele documente:
-

registru de tezaur al casei n valut strin pentru fiecare valut aparte n acest registru se

indic total ncasri, total ieiri i total sold;

registru de cas n valut strin;
jurnal zilnic de operaiuni n lei (toate operaiuni): jurnal zilnic de operaiuni (depuneri de numerar);
jurnal zilnic de operaiuni (ridicri de numerar)

Casa de schimb valutar. Se ntocmesc urmtoarele documente:

registru de cas a casei de schimb valutar (lei);

registru de cas a casei de schimb valutar n valuta strin entru fiecare valut aparte;

darea de seam privind operaiunile efectuate (toate operaiuni), unde se indic denumirea valutei, sold
la nceputul zilei, valuta primit spre decontare pe parcursul zilei, ncasri i pli n valut i n lei,
transmis pe parcursul zilei n cas, sold la sfritul zilei;

registru valutei strine n numerar cumprate, unde se indic denumirea valutei, suma primit n valuta
strin, cursul de cumprare, suma n lei, comision i lei eliberai, nr. buletinului de schimb valutar. Se
anexeaz buletine de schimb valutar (cumprri de valut);

registru valutei strine n numerar vndute, unde se indic denumirea valutei, suma primit
n lei,

cursul de vnzare, suma eliberat n valut strin, suma comisionului, nr. buletinului

de

schimb valutar. Se anexeaz buletine de schimb valutar (vnzri de valut).

5. Resursele bncii, modul formrii lor

Resursele proprii ale bncii sunt formate din:

Capitalul social ( acionar ), se formeaz n urma atragerii mijloacelor bneti prin emisiunea
aciunilor bncii i plasarea acestora din urm. Suma total a acestuia depinde de numrul de aciuni
plasate. Mrimea aporturilor fcute de ctre acionari este determinat de actele de constituire a bncii,
care prevede c aportul unui fondator nu trebuie s depeasc 35 % din capitalul acionar, iar numrul
fondatorilor s nu fie mai mic de 3 persoane. Ca fondatori ai bncii nu pot fi ntreprinderi cu balane
nelichide deasemeni lucrtorii puterii de stat. Deintorii de aciuni ordinare au dreptul de a participa la

Adunarea General a Acionarilor, aceste aciuni dau dreptul la vot, deci i la conducerea bncii n
dependen de numrul de aciuni posedate. Deintorii de aciuni prefereniale au dreptul de a primi
dividende fixate sau nefixate la finele fiecrui an. Majorarea marimii capitalului social se efectueaz
prin mrirea valorii nominale a unei aciuni, precum i prin mrirea numarului de aciuni (emisiune de
noi aciuni). Micorarea capitalului social poate fi efectuat prin micorea valorii nominale a unei
aciuni sau prin rscumprare unei pri din aciunile deja plasate.BC Victoriabank SA are un capital
social n mrime de 32 milioane lei i este divizat n 3.200.000 aciuni ordinare nominative
nematerializate de clasa nti, fiecare aciune avnd valoarea nominal de 10 lei.
Fondurile proprii de rezerv ( Capitalul de rezerv ) n scopul asigurrii ndeplinirii
obligaiunilor sale fa de clientel banca creaz un fond de rezerv. Mrimea acestui fond trebuie s
constituie nu mai puin de 15% de la mrimea capitalului social al bncii. Acesta se formeaz din
profitul net al bncii, care reprezint de fapt rezultatul financiar al bncii dup impozitare. Formare
fondului de rezerv se face traptat prin defalcrile anuale din profitul net al bncii, pn la mrimea
prevzut de statut, ns care conform prevederilor BNM nu trebuie s fie mai mici de 5%. Capitalul
de rezerv este plasat de ctre banc n active cu lichiditate nalt, care asigur utilizarea lor n caz de
necesitate. Aceste cazuri sunt: plata dividendelor fixe la aciunile privelegiate; completarea fondului de
risc; plata dobnzilor la depozite n cazul insuficienei beneficiului bncii.
Profitul nerepartizat, o alt component a capitalului reprezint suma profitului acumulat n
procesul activitii financiare care rmne la dispoziia bncii. Aceste mijloace se utilizeaz pentru
plata dividendelor, plata impozitelor i pentru formarea fondului de rezerv. Soldul profitului
nerepartizat sunt resursele bneti rmase la dispoziia administraiei i acionarilor bncii dup plata
impozitelor i dividendelor, i care se utilizeaz conform planurilor bncii, crearea fondurilor de
stimulare economic. Resursele proprii le reprezint totalitatea fondurilor create de banc pentru
asigurarea stabilitii financiare i beneficiului aprut din activitatea bncii. Fondurile bncii au
diverse scopuri: fondul statutar - reprezint baza economic necesar pentru existena bncii, i
condiia obliligatorie pentru crearea bncii ca persoan juridic.; fondul de rezerv - se formeaz n
scopul acoperirii pierderilor eventuale, care apar n activitatea bncii i asigur stabilitatea funcional
a acesteia; fondul de risc - este creat pentru acoperirea pierderilor posibile, cauzate de nerambursarea
creditelor acordate de ctre banc.
Conform regulamentului cu privire la suficiena capitalului ponderat la risc, capitalul normativ
total al bncii se mparte n :
1.

capital normativ de grad I: aciuni ordinare; aciuni prefereniale cu dividend nefixat; aciuni
prefereniale cu dividend fixat cumulativ emis pe un termen nelimitat; profit nedistribuit

2.

capital normativ de grad II: aciuni prefereniale cumulative i parial cumulative cu scaden
nefixata; datorii subordonate; surplus de capital atribuit aciunilor prefereniale cumulative i

parial cumulative; Minus cotele de participare a capitalurilor altor bnci.

Capitalul minim necesar , reprezint suma minim necesar pe care banca este obligat s o
depoziteze i s o menin la BNM pentru a efectua activiti financiare. B.C. Victoriabank
deinnd autorizaia de tip C este obligat s dein un cuantum n valoare tripl a acesteia, adic:
50 mil * 3 = 150 mil lei.
Resursele atrase n dependen de caracteristica resurselor atrase avem:
Resurse depozit n componena acestora se includ conturile curente ale agenilor economici
i ale persoanelor fizice, ale instituiilor financiare i publice, ale altor bnci i Trezorriei statului,
depozitele la vedere i la termen ale persoanelor fizice i juridice, certificatele de depozit, depozite ale
instituiilor financiare internaionale, depozitele bncilor corespondente, sumele n tranzit ntre
unitile bncii.
Resurse nondepozit, pe aceste banca le poate cumpra n cazul lipsei de lichiditate, ca de
exemplu mprumuturile de la BNM, de pe piaa interbancar de la alte bnci, vnzarea unor HVS sau
corporative, emiterea obligaiunilor i a cambiilor bancare.
Depozitele, banca stabilete de sine stttor condiiile de efectuare a opereaiunilor cu
depozitele populaiei. Primirea depozitelor se efectueaz n baze contractuale. Depozitele se primesc
pe numele unei anumite persoane. Suma minim se stabilete de ctre banc. Banca pltete dobnzi la
depozite n conformitate cu clauzele stipulate n contract.
Modul de efectuare a operaiunilor de primire a depozitelor este urmtorea: Pn la deschiderea
contului de depozit, colaboratorul Bncii trebuie s-l fac cunoscut pe deponent cu condiiile
depozitului , s stabileasc clauzele contractului. Deponentului i se deschide un cont de depozit, prin
ntocmirea cererii de deschidere a contului de depozit (Anexa 21), dac anterior nu la avut. Dac
depunerea se efectueaz n numerar, deponentul nfptuiete avizul de introducere a banilor n numerar
,iar n caz de transfer din alte conturi din Banc - o cerere de transfer (Anexa 22). Colaboratorul Bncii
perfecteaz contractul de depozit (Anexa23) n dou exemplare, nregistrndul n registrul de eviden
a contractelor de depozit. Dac beneficiarul contului dorete ca contul lui s fie alimentat automat
ndeplinete mandatul de alimentare automat a contului su. (Anexa 24) Deponentul semneaz
contractul, depune banii n casieria Bncii dup ce primete un exemplar al contractului de depozit,
semnat de persoana mputernicit i legalizat prin tampila Bancar a subdiviziunii.iar dac clientul
dorete s retrag mijloacele bneti din contul de depozit ndeplinete cererea de reziliere a
contractului de depozit. (Anexa 25) Depozitele oferite de B.C. Victoriabank sunt prezentate n
(Anexa 26, 27)
Modul de inere a conturilor de depozit i de calculare a dobnzilor la ele. La nceputul zilei
operaionale, colaboratorul bncii selecteaz contractele cu termen de expirare n ziua respectiv ,
pregtete notele de contabilitate pentru efectuarea operaiunilor de restituire a depozitelor. Dac n

cursul zilei deponentul s-a adresat cu cererea de prelungire a depozitului, nota de contabilitate se
anuleaz i se perfecteaz din nou contract de depozit. La ncheierea zilei operaionale, colaboratorul
bncii face totalurile pe operaiuni, verific datele din documente cu cele din bilan.
Dobnda la depozite se calculeaz n ultima zi bancar a lunii i n ziua expirrii termenului
contractului i se transfer la contul indicat n contract. Dobnda se calculeaz ncepnd cu ziua intrrii
mijloacelor bneti n contul de depozit pn la data expirrii contractului. Data expirrii contractului
nu se include. Formula de calcul : ( Soldul depunerii * rata dobnzii * numrul de zile ) / 360 * 100
Reprezentant al deponentului este persoana care are procur eliberat de deponent, prin care
poate dispune de suma depozitului i de dobnda la el. Deponentul are dreputul de a indica Bncii
persoanele crora urmeaz s le fie restituit depozitul n cazul decesului lui , perfectnd o dispoziie
testamentara n dou exemplare. Aceast dispoziie se semneaz n prezena colaboratorului Bncii,
indicnd data ,luna i anul perfectrii.
La rezilierea anticipat a contractului de 3, 6, 12, 24 luni Banca restituie suma depozitului i
30% din dobnda calculat. La depozitele de 3 ani - 50%.
Creditele interbancare (Anexa 28), reprezint o metod de atragere i plasare a mijloacelor
temporar libere care aparin instituiilor de creditare . Aceste credite pot fi :
centralizate - acordate de BMN;

decentralizate - preluate de la alte bnci comerciale.

Piaa resurselor creditare interbancare se deosebesc de alte segmente ale pieii financiare prin
universalitatea deservirii necesitilor bancare. Acest segment este cea mai operativ surs

pentru maninerea lichiditii bncilor, pentru completarea conturilor corespondente i pentru

efectuarea operaiunilor active pe alte segmente ale pieii financiare.
Subieci ai pietii creditelor interbancare sunt : Banca Naional a Moldovei; Bncile
Comerciale; Alte instituii financiare care posed autorizare de efectuare a operaiunilor
corespunztoare.
La baza acestor relaii st evaluarea bncii debitoare n calitate de subiect al relaiilor creditare.
n acest caz o importan deosebit o au relaiile de coresponden ntre banca debitoare i cea
creditoare. La determinarea sumei creditului, banca creditoare ia n consideraie mrimea capitalului
social a bncii debitoare. Creditele interbancare pot fi acordate cu sau fr asigurare . Mai rspndite
sunt acordurile creditare care conin condiiile de asigurare. De obicei, asigurare pentru creditul
interbancar servete: Patrimoniul debitorului; Mijloacele bneti din contul corespondent; Mijloacele
bneti din cas.
Creditele centralizate - credite preluate de la BNM.
Creditele directe - sunt acordate de BNM B.C., n scopul alocrii acestora cooperativelor de
construcie a locuinelor, n complexul agro-industrial i n alte sectoare ala economiei de importan

major.
Creditul overnight - este un credit cu pe termen ultrascurt, care se acord peste noape n scopul
meninerii rezervelor obligatorii. Acesta se acord n lei moldoveneti. Pentru ca banca s poat
beneficia de usemenea credit, ea trebuie s ndeplineasc unele condiii ca: ncheerea unui contract
ntre BNM i banc, s nu aib restane la creditele de lombard i s dispun de garanii bune (HVS).
Achitarea acestui credit precum i a dobnzii aferente se face prin ordinul de plat din contul Loro al
bncii.
Facilitatea de lombard - reprezint o form de creditare pe o perioad de 5 zile i const n
cumprarea de ctre BNM a activelor eligibile ale bncii la un pre determinat, iar mai apoi la un pre
de rscumprare stabilit de BNM banca le rscumpr. Scopul acestui credit este de meninere a
lichiditii. n categoria activelor eligibile se clasific VM de stat, dematerializate emise de Ministerul
Finanelor n moned naional, eligibilitatea acestora depinde de termenul de scaden a lor. Pentru a
putea beneficia de acest tip de credit banca trebuie s incheie un contract cu BNM pe o perioad
nelimitat de timp.
Operaiunea REPO - reprezint operaiunea de vnzare a VMS cu rscumprarea acestora la o
dat prestabilit sau la vedere, stabilit la data vnzrii. Aceast operaiune poate fi REPO de vnzare
sau REPO de cumprare. BNM poate fi att cumprtor al VMS, ct i vnztor. REPO de cumprarea
se efectueaz de ctre banc n scopul atragerii de resurse pentru meninerea lichiditii. Deasemeni
REPO de cumprare poate fi cu o rat variabil sau fix. Efectuarea acestei operaiuni are loc pe piaa
deschis sub for de licitaie organizate de BNM. Cumprarea - vnzarea operaiunii REPO se
efectueaz n cadrul unor licitaii organizate de ctre BNM, aceasta declar timpul i termenele i
volumul operaiunii, precum i rata, cu cel puin o zi nainte de desfurare licitaiei. Licitaia se
desfoar n baza cererilor depuse la BNM, fiecare participant nu poate propune mai mult dect 5
variante de preuri. Aceste cereri se confirm prin HVS i se primesc de ctre BNM pn la orele
10.00.n caz c cererile se accept ctre licitaie acestea se accept i se nscriu ntr - un Registru al
cererilor primite , iar participanilor respectivi li se transmite avizul de nregistrare i de participare la
licitaie.
Creditele descentralizate - Creditele procurate de la alte bcii
Aceste credite au scopul de a acoperi dificitul de lichiditate.Bncile comerciale preiau astfel de
credite nu n scopul formrii rezervelor minime obligatorii, dar pentru administrarea lichiditii i
obinerea profitului.Ele pot fi preluate de la bncile autohtone ct i de la organisme financiare
internaionale. Creditele interbancare sunt acordate n baza unor contracte ncheiate ntre bnci, care la
rndul su sunt ncheiate n baza unor convenii generale ale bncilor privind colaborarea pe pia. Un
factor important la solicitarea sau acordarea unui asemenea credit sunt relaiile de coresponden ntre
bnci. Creditele iterbancare atrase de pe piaa onterbancar naional, ca regul sunt pe termen scurt,

scopul acestora fiind lichiditatea, iar cele de pe piaa internaional au scopul strategice ca majorarea
capitalului i creditarea diferitor ramuri ale economiei, acestea fiind pe termen lung. Rata dobnzii la
creditele interbancare este mai mare dect la depozite. Aceste credite necesit acoperire, deoarece sunt
privite ca oricare alte credite ce ncorporeaz n sine un anumit grad de risc.
Certificatele de depozit - B.C. Victoriabank este prima banc care introduce pe piaa
produselor bancare Certificatul de depozit. n esen acesta reprezint titluri de valoare care atest
dreptul la o anumit sum de bani care a fost depozitat la banc i care ofer deasemeni dreptul
deponentului sau succesorului de a primi la scaden sau la vedere suma depozitului plus dobnda
aferent. Acestea pot fi nominative i la purttor, deasemeni pot fi cu dobnd i cu scont, cu rat fix
i flotant. Termenul de circulaie a certificatelor este de un de zile, ns dac termenul acestuia expir
certificatul se consider a fi ca document de plat, la prezentarea cruia banca este obligat sa-l achite.
Cambia bancar reprezin o valoare mobiliar emis de banc care const n obligaia bncii
de a plti o sum anumit deintorului acesteia .Cambia se emite, ca regul, pn la un an. Aceste sunt
perfectate pe suport de hrtie cu grade de securitate. Cambia poate fi cu dobnd se comercializeaz la
pre nominal adugndu-se suma dobnzii, la scaden i cu scont se emite la valoarea de procurare i
se achit la scaden la valoarea nominal. Venitul se formeaz de la diferena dintre preul nominal i
preul de procurare a cambiei. Deasemeni bambiile bancare pot fi la vedere sau la termen.

6. Operaiunile active ale bncii

Tipurile operaiunilor active

1.

active far venit: - numerarul din caseria bncii; - Disponibilitile mijloacelor bneti din conturile (
Nostro n lei i n valut la BNM i alte B.C., plus rezervele obligatorii )
2.

active cu venit:

Creditele care se divizeaz dup:

clieni bancari (operaiuni ntre BNM i B.C. i invers) care beneficiaz de aa servicii ca
Creditele overnight, Facilitatea de Lombard, Operaiunile REPO, precum i Leasingul. Clieni
nebancari (persoane fizice, ageni economici, instituii financiare, statul).
-

Plasamente interbancare se fac la BNM i B.C.

Plsamente n valori mobiliare (investiii):

De stat :
Obligaiuni de stat cu dobnd, pn la 1 an;
Bonul de trezorrie cu termen fixat, cu scont
Certificatele de depozit, emise de BNM pentru B.C.
Corporative :
Aciuni;
Obligaiuni.

Plasamente n valori mobiliare achiziionate pentru vnzare:

Plasamente n capitalul altor uniti economice ( S.A. SRL ).

3. alte active cu sau fr venit:

-

Lasamente n mijloace fixe;

Acreditevele;

Garanii bancare;

Etc.

Politica de creditare, conform regulamentului B.C. Victoriabank din 29 septembrie 2006, cu

modificarea ulterior din 18 septembrie 2007, politica de creditare a bncii este elaborat n scopul
stabilirii unei strategii unice de acordare i gestiune a creditelor. Aceasta este ntocmit pentru a ajuta
personalul s execute calitativ funciile i este menit s genereze rspunsuri de ordin general ce apar
n procesul operativ de activitate. Obiectivele principale ale politicii de creditare: Crearea unui
instrument intern de creditare performant; Stabilirea filosofiei generale de creditare; Formare unui
portofoliu de credite.
n cadrul politicii de creditare se determin recomandrile privind filosofia general, procesului
general de acordare a credutului, stuctura portofoliului, elementele de baz ale creditului, noiunii de
credit neordinar, reglementri privind tranzaciile aferente i de acordare a garaniei bancare. Politica
de creditare a B.C. Victoriabank prevede urmtoarea ordine de acordare a creditului, care se
mparte n mai multe trepte: Discuia preliminar cu clientul; ndeplinirea chestionarului de ctre
client; Ofierul de credit analizeaz i completeaz notele bncii; Transmiterea setului de documente
ctre secia credite; Secia de credite n termen de 3 zile lucrtoare analizeaz i anun decizia luat
ofierului sau efului filialei, rspunsul este prezentat n form oral, iar la solicitare n scris; n cazul
solicitrii prolongrii creditului aceasta trebuie s fie naintat cu o lun nainte de scaden, iar
prezentarea documentelor la centrala bncii trebuie s fie facut cu dou sptmni pn la scaden;
Cele mai recente rezultate nregistrate de ctre B.C. Victoriabank n domeniul activitii de
creditare a este dezvluit n (Anexa 29).
n cazul cnd la o filiala bncii se solicit un credit mare, aceasta nainteaz un proces verbal
ctre centrala bncii unde informaia din raportul economistului se studiaz i se ia decizia referitor la
solicitarea fcut.(Anexa 30)
n cadrul tuturor bncilor conform regulamentlor stabilite de BNM, precum i din iniiativa
proprie a bncii pentru acordarea creditului la banc se nainteaz un set de documente.
Exist o list standard de documente pentru persoane juridice n cadrul tuturor bncilor:
1. cererea

de solicitare a creditululi (Anexa 31);

La B.C. Victoriabank clientul ndeplinete chestionarul de accept spre analiz a creditului.

(Anexa 32)

2. buletinul de identitate n original i copia, a persoanei ce depune setul de

documente;
3. doocumente juridice: Certificatul nregistrrii de stat, sau alt document de nregistrare
conform legislaiei n vigoare, documente de constituire (statutul, contract de
constituire .a.), licene pe genuri de activitate, extrasul din procesul verbal al Adunrii
Generale a acionarilor,extrasul din Registrul comercial de stat ce confirm
administratorul firmei;
4. rapoartele

trimestriale,dri de seam anuale pe ultimii

doi-trei ani de gestiune vizate de Inspectoratul de Stat, raportul privind rezultatele
financiare, fluxul mijloacelor bneti, bilanul contabil, declaraii privind impozitul pe
venit;

5. informaia despre creditele anterioare;

6. business-planul pe 1-5 ani;
7.contract cu furnizorii poteniali i beneficiari

privind

desfacerea produciei;
8.contracte de parteneriat;
9.documente ce confirm asigurarea gajului;
10. alte documente reeind din specificul activitii agentului economic.
De la persoanele fizice lista standard de documente solicitat este urmtoarea:
1. cererea

desolicitare a

creditului;

2. buletinul de identitate n original i n copie;

3. documente privind calificarea personal;
4. adeverina privind venitul de la locul de munc;
5. contractul de munc;
6. declaraia cu privire la venituri vizat de organele fiscale;
7. documente de proprietate asupra bunurilor gajate;
8. confirmatrea achitrii plii comunale;
9. prognozarea veniturilor, pentru stabilirea bonitii clientului;
10. documente de confirmare a garantrii creditului;
11. alte documente solicitate dup caz.
Analiza i determinarea situaiei economico-financiare a clientului.
Metodele utilizate de analiz asituaiei economico-financiar sunt stipulate n politica de credutare a
bncii.
Coeficienii calitii situaiei financiare a clientului(aplicai la B.C. Victoriabank) :
C1- ponderea creditului solicitat n total active ( <0,2 );

C2- raportul sumei creditului la suma vnzrilor nete medii lunare ( <3 );
C3- coeficientul de onorare a angajamentelor, adic suma activelor curente raportat la
suma angajamentelor scadente n perioada creditrii ( >1,5 ).
Cnd se efectueaz analiza compartimentului financiar trebuie de menionat urmtorii
indicatori n caz de situaie nefavorabil: rentabilitatea redus a Profitului brut; existena pierderilor
n bilan; capitalul propriu foarte mic ( raportul capitalului propriu ctre total angajamente <1,8 );
angajamente totale mai mari de dou ori dect activele curente; decalajul mare ntre suma vnzrilor
nete i ncasrile bneti din vnzri.
Dup analiza situaiei economico-financiare a clientului n banc n cadrul direciei de credite
se ntocmete raportul economistului, care trebuie s conin. n urma acestui studiu profund pe care
economistul l efectueaz axndu-se pe documentele prezentate de client, se ia decizia de acordare
sau respingere de acordare a creditului.
Toate creditele acordate sunt clasificate dup criteriul :standart - 2%; supravegheat - 5%; substandart - 30%; dubioase - 60%; compromise - 100%
Documentele i eliberarea creditului n cazul aprobrii acordrii creditului se efectueaz prin
ntocmirea unor raportui juridice aferente creditii se documenteaz prin: contract de credit (Anexa
33); contract de gaj a bunurilor mobile (Anexa34); act de verificare a existenei efective i strii
bunului gajat (Anexa 35); confirmare cu privire la evaluarea bunului propus n gaj (Anexa 36);
contract de ipoteca (Anexa37); cerere de primire a creditului bancar; contract privind eliberarea
garantie bancare (Anexa 38); scrisoare de garantie (Anexa 39); Contract de fidejusiune (Anexa 40).
Eliberarea creditului poate avea loc n trane sau integral , toat suma fiind nscris n contul de
disponibil al benefeciarului. Creditele se clasific dup criteriile:
1.

dup tipul creditelor

credite ordinare - cu un termen stabilit i scop determinat;

credite de consum - destinate finanrii necesitilor de consum ale mprumtorului;

linii de credite tip revolving - acordarea mijloacelor n limita plafonului stabilit, cu posibilitatea
de rambursare parial sau integral.

Overdraft - credit destinat susinerei solvabilitii debitorului n cazul insuficienei temporare a

mijloacelor bneti n cont;

Overnight - credit acordat bncilor auorizate pentru asigurarea efecturii plilor i/sau
meninerea rezervelor obligatorii peste o noapte sau ntre dou zile bancare;

Factoring - preluarea creanelor agentului economic fa de debitori cu dreptul de ncasare a

contravalorii serviciilor etc.;

Garanii bancare - obligaiuni convenionale prin care garantul se oblig fa de benefeciar s

achite datoriile debitorului n cazul nendeplinirii de ctre acesta a obligaiunilor contractuale;

Credite/linii de credite pentru acoperirea acreditivelor cu sau fr amnarea achitrii;

Crediteconsoriale - combinarea resurselor Bncii cu cele ale altor instituii

financiare la finanarea proiectelor mari;

Crediteinterbancare - amplasarea resurelor creditare libere n alte instituii

financiare pe un termen mai mare de o zi.

2.

dup mrimea creditelor:

microcreditele- credite n sum pn la 30 000 USD (sau exchivalentul n lei sau alt
valut);

credite mici - de la 30 000USD pn la 125 000USD(sau exchivalentul n lei sau alt valut);

credite mijlocii - de la 125 000 USD (sau

exchivalentul n lei sau alt valut) pn la

limita inferioar a creditelor mari.

Creditele mari sunt considerate datoriile

pe credit ale unei persoane sau grup de

persoane care acioneaz n comun, care constituie 10 % sau mai mult de la capitalul normativ al
Bncii.
3.

dup termenul creditelor:

credite

la vedere - rambursate la cererea Bncii;

credite

pe termen scurt - pn la un an;

credite

pe termen mijlociu - de la 1 la 5 ani;

credite
pe termen lung - pe un termen mai mare de 5 ani
4. dup valuta creditelor

moned naional;

valut liber convertibil.

Monitorizarea i supravegherea creditului

Monitorizare creditului de fapt presupune cunoaterea permanent a situaiei debitorului pentru a putea
interveni promt i eficient pe parcursul derulrii creditului. Monitorizarea se va efectua deasemeni prin
inerea legturii permanente ce debiorul , inclusiv vizite n teren, contacte telefonice, verificarea
efecturii plilor. n cadrul vizitelor de monitorizare ofierul de credit va examina: activitatea de
producie, corespunderea acesteia cu planul de afacere; documentele interne, contracte curente i
documentele de eviden; starea i uilizarea gajului; alte aspecte relevante pentru credit. Aceas
monitorizare va porni de la : prezentarea de ctre mprumutat a rapoartelor financiare i de activitate;
prezentarea documentelor primare(facturi, contracte); analiza situaiei financiare; prezentarea
rapoartelor despre implimentarea proiectului finanat de Banc , la cererea acesteia din urm.
Rambursarea creditelor Rambursarea mprumutului poate s nu dureze ntreaga perioad
permis pentru produsul de creditare respectiv. Frecvena i suma rambursrii mprumutului vor fi
determinate de prognoza fluxului de mijloace bneti evaluate de ofierul de credit responsabil de

proiectul in cauz. Rambusarea creditelor are loc n conformitate cu condiiile stipulate n contractul
de credit.
Dobnda se va calcula zilnic, la soldul nerambursat a mprumutului, dar se va plti cu frecvena
determinat n contractul de credit, ca regul lunar cu o perioad de graie maxim de 6 luni. Metodele
de calcul a Rartelor dobnzii ( Rd )i a comisioanelor la credite deasemeni sunt stabilite pe baze
normative standarde, ins la prevederile conducerii bncii. Metoda de calcul a Rd este clasic, i
utilizat pe ntreg teritoriul Republicii Moldova.
Dobnda simpl ( suma ce va fi achitat la scaden)
St = Si ( 1+ Rd * n / 100 * N ); unde : St - suma total spre rambursare; Si - suma creditului
iniial acordat; Rd - rata dobnzii; n - numrul de zile n perioada de acordare a creditului; N - numrul
(360).
Dobnda compus
St = ( 1 + Rd/100 );
unde : St - suma total spre rambursare; Si - suma creditului iniial acordat; Rd - rata dobnzii pentru o
perioad capitalizat; n - numrul de capitalizri pe o perioad dat.
Gajul la banc poate fi ordinar i viitor. Drept gaj pot servi: Depozitele;/ HV;/ mijloace bneti;/
bunuri mobile;/ imobil;/ universalitatea creanelor;/ fidejusiunea unei persoane tere;/ garanii.
Comisioanele percepute de ctre banc se clasic n dependen tipul creditului, se estimeaz n
coresponden cu tarifele i comisioanele n vigoare. (Anexa 41)
Competena de aprobare a facilitilor de credit :
Consiliul de Administraie - credite ce depesc 10% de la

capitalul normativ al Bncii;

Comitetul de Direcie - creditele ce depesc echivalentul

a 400 000 dolari SUA i pn

la 10% de la capitalul normativ al Bncii;

Comitetul de Credite din Central - pn la echivalentul a 400 000 dolari SUA;

Limitele filialelor Bncii se stabilesc de Comitetul de Direcie n funcie de performanele i

nivelul de pregtire a fiecrei n parte, n baza deciziei Consiliului

de Administraie i

se revizuiesc cel puin o dat pe an sau pe msura necesitilor.

Gestionarea valorilor mobiliare n cadrul B.C. Victoriabank este n competena Direciei de
trezorrie. Acesta se bazeaz pe mai multe tipuri de activiti cum ar fi :
cu valori mobiliare de

stat i mai puin cu cele corporative; Activitatea

Activitatea de deler
de broker pe piaa

vajorilor mobiliare de stat i corporative; Activitatea de underwriting ; Emiterea valorolor mobiliare

( certificate de depozit ). n calitate de clieni ai bncii n sectorul de activitate de brokeraj pe piaa
valorilor mobiliare corporative se deservesc att persoane fizice ct i juridice rezideni sau nerezideni.
Banca la moment are 26 de brokeri n cadrul ntregii bnci. Iar pe piaa valorilor mobiliare de stat
banca activeaz mult mai puin, deoarece ratele sunt mai mici.

Activitatea de deler pe care banca o desfoar const n gestionarea VM corporative. Astfel

dup regulament banca deine 1 aciune a Bursei de Valori. Activitatea dat const din cumprarea
Certificatelor de depozit de la BNM, Face atrageri precum i plasri a rezervelor disponibile n
creditele overnight pe termen lung. Deasemeni cumpr obligaiuni,ns nu prea des. Ultima investiie
de acest gen fiind n obligaiunile emise de ctre Elat , care deja s-a finisat cu suces pentru banc. n
timpul apropiat banca nu prognozeaz emiteri noi de aciuni din lipsa de necesitate, ultima fiind n
1999, iar de tot la numr au avut loc emisii de aciuni de 8 ori. Valorea de pia a unei aciuni a B.C.
Victoriabank la moment este de ~ 177 de lei/ aciunea.

7. Operaiunile cu valut, tipul i

modul organizrii lor
n dependen de autorizaia oe care o dein B.C. au dreptul de a desfura activiti financiare i
datorit acestuia B.C. Victoriabank deinnd autorizaia C desfoar tot spectrul de activitii
permise, adic maxime. B.C. Victoriabank desfoar urmtoarele game de operaiuni:

Deschiderea conturilor valutare;

ncasarea valutei convertibile in numerar;

Transferul mijloacelor valutare;

Eliberarea valutei convertibile in numerar;

Vnzarea/cumprarea valutei strine prin virament;

Vnzarea/cumprarea mijloacelor valutare in numerar;

Verificarea autenticitii bancnotelor;

Garanii bancare;

Acordarea creditelor in valuta strina;

Overdrafturi in valuta strina;

Acreditive de import si export;

Servicii cu privire la incaso documentar;

Primirea depozitelor in valuta strina;

Operaiuni cu bncile corespondente;

Eliberarea la cererea clienilor a unor adeverine si scrisori perfectate in limba strina;

Acordarea informaiei cu privire la ratele

Eliberarea adeverinelor si extraselor privinddeinerea conturilor

de schimb

ale valutelor strine;

simicarea mijloacelor

de pe cont;

ntocmirea si verificarea declaraiei de repatriere/cartelei de plata.

Poziia valutar este folosit de ctre banc n scopul diminurii riscurilor valutare i a

controlului asupra acestora. Poziia valutar este de dou tipuri: deschis i nchis. Poziia valutar
apare la data ncheerii tranzaciei pentru cumprarea sau vnzarea valutei i a altor valori n valut,
precum i la data veniturilor aferente dobnzii i nscrierii n cont a altor venituri n valut. La
determinarea poziiei valutare B.C. Victoriabank calculeaz mrimile i raporturile poziiei valutare
deschise separat pentru fiecare valut.

Pentru a deschide un cont n valut la B.C. Victoriabank persoana fizic va nainta o cerere de
deschidere a contului, prezentnd buletinul de identitate. Pentru sustragerea sau amplasarea banilor de
pe cont nu este necesar de a prezenta la banc documente confirmative de n proveniea a banilor, cum
se practica mai nainte.
Persoanele juridice pot deschide conturi curente n valut pentru efectuarea plilor n favoarea
nerezidenilor, n limitele operaiunilor curente internaionale sau cu scopul de a achita datoriile n
valut nerezidenilor i n cazul cnd mijloacele au fost cumprate de pe piaa valutar intern.
B.C. Victoriabank deservete att persoane fizice, ct i pe cele juridice. Persoanele juridice pot
efectua pli peste hotare numai prin virament, nsoite de documentele ce confirm necesitatea
efecturii acestor pli. Deasemeni persoanele juridice pot s cumpere valut strin , numai pentru
efectuarea lilor permise din strintate i n cazul rambursrii creditelor n valut. Banca stabilete
cursurile de vnzare-cumprare a valutei n tranzaciile cu persoanele juridice, cursurile pot fi unice
pentru toi clienii sau individuale n funcie de valoarea tranzaciei, diferena dintre cursul de
cumprare i cursul de vnzare constituie comisionul bncii, lista acestor cursuri este accesibil pentru
clieni. Cursul de cumprare se stabilete zilnic printr- o poziie semnat de conductorul bncii i se
legalizeaz prin tampila bncii.dispoziia privind cursurile stabilite se notez ntr-un registru
numerotat, cusut. Cumprarea sumelorce depete valoarea de 50,000 de dolari SUA se efectueaz cu
permisiunea BNM, iar la vnzarea valutei strine persoanelor fizice nu li se elibereaz permisiunea de
scoate valuta peste hotare.
n cazul efecturii unor operaiuni de schimb valutar a unei sume mai mari de 500 de dolari
SUA, persoanele fizice trebuie s prezinte actul de identitate n scopul combaterii splrii banilor.
Pentru ca banc s poat deschide case de schimb valutar, banca printr-un aviz n acris comunic
BNM hotrrea cu trei zile nainte de a deschide casa de chimb valutar. Avizul va conine: sediul casei
de schimb valutar; dotarea tehnic i documentar, care trebuie s corespund cerinelor stabilite de
BNM; asigurarea serviciului de paz.

Casa de schimb valutar are dreptul s efectueze aa operaiuni ca: operaiuni de cumprare a
valutei n numerar i a cecurilor de cltorie de la persoane fizice din contul mijloacelor lor proprii;
operaiunea de vnzare a valutei n numerar i a cecurilor de cltorie de la persoanele fizice din contul
mijloacelor lor proprii; operaiuni de schimb valutar n numerar pe o alt valut; operaiuni de schimb
valutar prin intermediul cardurilor.
B.C. Victoriabank stabilete cursul casei de schimb valutar de cumprare i cursul de vnzare a
valutei strine pentru persoanele fizice, iar diferena dintre cursuri reprezint venitul bncii, adic
comisionul bncii. Cursurile de cumprare i de vnzare a valute, care se stabilesc se nregistreaz ntrun registru numerotat, cusut i vizat prin semnturile conductorului, contabilului ef i prin tamopila
bncii, n fiecare zi pn la orele 12 dimineaa B.C. Victoriabank este obligat s informeze BNM
despre cursurile stabilite de cumprare i de vnzare a valutei a casalor de schimb valutar proprii.
Casa de schimb valutar este obligat s nregistreze la casa de marcaj toate operaiunile de
schimb valutar prestate persoanelor fizice. Pentru fiecare operaiune de chimb se deschide un registru
aparte n care se ine evidena ndeplinirii operaiunilor. Pentru confirmarea efecturii operaiunii,
funcionarul casei i va nmna clientului buletinul de schimb valutar, iar cellalt rmne n casa de
schimb valutar i este depus n mapa cu documntele zilei.
O modalitate de efectuare a transferului internaional de fonduri este utilizarea transferului rapid
de numerar, care ine de efectuarea transmiterii mesajelor monetare fr deschiderea contului
conturilor la B.C. Victoriabank de ctre participanii la transfer - persoanele particulare. Pentru
efectuarea transferului internaional rapid de numerar B.C. Victoriabank apeleaz la: Money Gram,
Interexpres, Bstraia Pocita, World Trans, Blizko, Migom, Contact.
Modalitile de plat internaionale utilizate de ctre B.C. Victoriabank conform autorizaie
deinute sunt reprezentate prin:
-

ordinul de plat;

incaso-ul documentar;

acreditivul documentar.

Ordinul de plat (Anexa42) reprezint cea mai simpl modalitate de realizare a unei pli, cu
caracter revocabil pn la executare, iar restituirea sumei poate fi depus numai de ctre beneficiarul
sumei primite. Dup modul de transmitere ordinul de plat poate fi : letric, telegrafic sau transmis prin
telex. n funcie de carine pentru efectuarea plii avem:ordin de olat n valut naional i ordin de
plat n valut.
Incaso-ul documentar este modalitatea de plat folosit n relaiile comerciale internaionale prin
care exportatorul, asumndu-i anumite riscuri, transmite bncii sale documentele de expediie, nsoite
de anumite instruciuni de ncasare. Banca emitent expediaz documentele prezentatoare din ara
importatorului, care va elibera importatorului aceste documente doar contra plat sau contra acceptrii

unei cambii, n conformitate cu instruciunile exportatorului.

n funcie de tipul documentelor remise avem: incaso simplu; incaso documentar; incaso cu
remitere de documente contra plat; incaso ddocumente cu remitere contra acceptare.
Decontarea prin incaso este relativ simpl i mult mai ieftin, dar negarantat din punct de vedere
bancar. Principala obligaie a bncii este de a transmite documentele i de a ncasa comision la
evaluarea lor, cu stricta respectare a instruciunilor ordonatorului.
Acreditevul documentar este utilizat cel mai des n relaiile de pli internaionale datorit
gradului ridicat de siguran i certitudine i respectiv controlul reciproc.
Clasificarea acreditivului se face dup mai multe criterii:

din punct de vedere al fermitii angajamentului bancar, acreditivul documentar poate fi revocabil i
irevocabil ( confirmat i neconfirmat ).

dup domiciliere se deosebete: acreditiv domiciliat la banca cumprtorului i acreditiv domiciliat la

bancavnztorului.

dup momentul plii exist: acreditiv pltibil la vedere i acreditiv pltibil la termen.

din punct de vedere al clauzelor speciale avem: acreditiv documentar utilizabil prin cambii, acreditiv
documentar cu clauz roie,acreditivul documentar revolving, acreditiv documentar transferabil,
acreditiv documentar de rambursare,acreditiv documentar back-to-back.
Folosirea preferenial a acreditivului documentar n schimburile de mrfuri internaionale, se
explic, n primul rnd prin perioada destul de ndelungat din momentul n care vnztorul a expediat
marfa i pn cnd cumprtorul poate dispune de ea. n al doilea rnd, prile contractante nefiind n
relaii directe, rmn deseori n imposibilitatea de a culege informaii precise asupra probitii i
solvabilitii lor, ceea ce ar putea s-l afecteze pe cumprtor. Pentru atenuarea acestor contradicii este
necesar intervania unei tere persoane, care s-l asigure pe cumprtor c va intra n posesia mrfii, i
pe vnztor c va ncasa contravaloarea marfii vndute. Acest garant intermediar este o banc n care
ambele pri au ncredere.
Garania bancar reprezint angajamentul bncii n favoarea unei persoane, beneficiar, de a
plti acesteia o sum de bani n condiia n care alt persoan nu i-a ndeplinit obligaia asumat ntrun contract fa de beneficiarul garaniei.
Exist cteva tipuri de garanii bancare pe care banca le acord:

garania bancar pentru licitaii de angajare, care se folosete n conexiune cu licitaiile publice i este
iniiat de3 o firm ce particip la licitaie, pentru a garanta valoarea ofertei sale;

garania bancar de bun execuie, care are scopul de a asigura beneficiarul c mrfurile vor fi livrate
n concordan cu condiiile din contract;

garania bancar de restituire a avansului apare n situaia n care cumprtorul efectueaz o plt n
avans furnizorului, iar acesta nu respect obligaiile ce decurg din acreditivul documentar ce st la

baza garaniei;
-

garania de transfer valutar, eate garania prin care banca acoper riscul valutar i de securitate, datorat
transferului unor fonduri din ara debitorului n cea a beneficiarului garaniei. Cecul - ordin scris dat de
client bncii, prin care cere acesteia s plteasc o sum indicat n favoarea altei persoane(decontare)
sau siei (extragere de numerar). n cazul decontrilor prin intermediul cecului apar 3 persoane:
trgtor (semtor de cec), benefeciar, tras(cel ce achit). Tipuri de cec:
Dup indicarea benefeciarului: cec nominativ; cec la purttor.
Dup condiiile de plat: cec barat - e specificat banca ce achit suma special i general; cec
nebarat - nu e condiionat locul de plat; cec certificat - eliberat n baza unui cont deschis special i
suplimentat de trgtor doar pentru achitarea lui; cec de virament - cec ce nu poate fi utilizat pentru
extragere de numerar. Transferul are loc din cont n cont; Cec de cltorie - emis de banc n sume
standarte i vndute trgtorului, este utilizat att pentru extragere de numerar ct i de plat; Cec
circular - poate fi emis doar de banc n favoarea unei subuniti a ei sau altei bnci.
Condiiile obligatorii datorit creia se pot efctua decontrile cu cecuri: S existe un cont n
banca pe numele trgtorului , n baza cruia se va elibera carnetul de cec. Pentru aceasta clientul
adreseaz Bncii o cerere de deschidere a contului precum i alte documente cerute de Banc;
Existena soldului pozitiv n cont.
Toate operaiunile nregistrate de banc n contul clientului sunt evideniate n extrasul din
cont. Clientul are dreptul s cear informaie asupra fiecrei nregistrri din acest extras.
Serviciul SWIFT - SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication),
nfiinat in anul 1973 n Belgia. Funcionalitatea SWIFT (Anexa 43) se bazeaz pe o reea bine
structurat, care are principalele componente cele trei centre de procesare a mesajelor i anume:
procesoare regionale aflate la Bruxelles, Amsterdam i Capple Town (SUA). Reeaua este accesibil
24 ore, 7 zile pe sptmn. Pentru a efectua un transfer interbancar prin SWIFT este necesar ca
ambele bnci participante la transfer sa fie membre ale acestui sistem si sa schimbe coduri de
autenticitate. Toate transferurile SWIFT sunt garantate cu viteza sporita, protecie si sunt econome.
Toate mesajele care circula intre utilizatori trebuie sa corespunda standardelor mesajelor
textuale, elaborate de ctre reprezentanii comunitarii utilizatorilor si care sunt n prezent n circulaie.
Aceste standarde cuprind doua grupe generale:
Standarde de Informaie General Definiii standarde ale cmpurilor si 9 categorii de standarde ale
mesajelor textuale: categoria 1 - pli ale clienilor si cecuri; categoria 2 - transferuri ale instituiilor
financiare; categoria 3 - piaa bonurilor de trezorerie - dealing, piaa monetar; categoria 4 - cambii,
bilete la ordin si incaso; categoria 5 - piaa hrtiilor de valoare; categoria 6 - metale preioase; categoria
7 - acreditive documentare si garanii; categoria 8 - cecuri de cltorie; categoria 9 - transfer de
numerar si alte mesaje.

8. Operaiunile de leasing, factoring i trust a bncii

B.C. Victoriabank nu desfoar activitate de leasing, ns voi caracteriza n capitolul dat
acest operaiune.
Leasing Creditele pentru susinerea activitii de leasing se acord societilor i instituiilor
financiare specializate n desfurarea activitii de leasing pentru achiziionarea activelor ce fac
obiectul contractelor de leasing ncheiate cu furnizorii. n situaia n care societatea specializat n
activitate de leasing nu are suficiente fonduri pentru finanarea acestei activiti, ele pot fi mprumutate
de la banc. Acest tip de leasing se numete leasing prghie, deoarece utilizeaz prghia financiar
(mprumutul).
n operaiunile de leasing se includ 3 participeni:
1. Locatorul - persoana care procur cu titlu de proprietate mijloace fixe de la vnztor
pentru a le transmite n arend B.C i companiilor de leasing.
2. Vnztorul - persoana care vinde mijloacele fixe.
3. Locatarul - persoana care primete n posesie i folosin temporar mijloace fixe n
baz de contract.
Leasingul poate fi intern i internaional atunci cnd mcar un participant la operaiunea de
leasig este nerezident.
Operaiunile de leasing la banc decurge n 3 etape:
I. studierea condiiilor - presupune ntocmirea cererii i a contractului
de credit ntre locator i banc.
II. ntocmirea contractului de vntare-cumprare a mijloacelor fixe presupune perfectarea actului de primire i dare n exploatare a
mijloacelor fixe i a contractului de leasing.
III.Perioada de exploatare a mijloacelor fixe - presupune efectuarea
plii de ctre locator n baza contractului de leasing.
Deosebim :
- Leasing financiar , presupune ndeplinirea a cel puin unuia din criteriile:
1.

riscurile i beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din

momentul ncheierii contractului de leasing;

2.

prile au prevzut expres c la expirarea contractului de leasing se transfer utilizatorului

dreptul de proprietate asupra bunului;

3.

utilizatorul poate opta pentru cumprarea bunului, iar preul de cumprare va reprezenta
cel mult 50% din valoare de intrare pe care acesta o are la data la care opiunea poate fi
exprimat;

4.

perioada de folosire a bunului n sistemul de leasing acoper cel puin 75% din durata

normat de utilizare a bunului, chiar dac, n final dreptul de proprietate nu este transferat.
Bncile utilizeaz numai operaiunile de leasing financiar.
-

Leasing operaional presupune o nchiriere pe o perioad mai scurt, iar la

sfritul contractului prile pot opta pentru :

1.

Prelungirea duratei de nchiriere, prin incheierea unui nou contract de leasing

2.

ncetarea contractului i returnarea bunului societii de leasing.

n cazul acestui tip de leasing, nu exist o relaie direct ntre preul la care a fost achiziionat bunul de
ctre societatea de leasing i mrimea chiriei percepute.
Leasingul prezint dou avantaje economice pentru utilizatori deoarece:1) bunurile mobile care
sunt importate n scopul utilizrii n sistem de leasing se ncadreaz n regimul bunurilor admise
temporar la import, fr plata taxelor vamale, deci cu un impact pozitiv asupra trezoreriei acestora,
datorit faptului c taxele vamale se vor plti, la intrarea n proprietatea utilizatorului, asupra valorii
riziduale a bunului; 2) faciliteaz introducerea tehnicii noi n procesul de producie al utilizatorului.
n vederea acordrii creditelor pentru activitatea de leasing, banca urmrete: s fie inclus n obiectul
de activitate a solicitantului de credit activitatea de leasing; existena contractelor de leasing ncheiate
cu utilizatrii din care s rezulte natura bunurilor, valoarea de achiziie a acestora, cota lunar de
amorizare, perioada pentru care bunul va fi nchiriat ect.; nscrierea n contractul de leasing a clauzei
obligatorii penztru societatea de asigurri de aface dovada plii primilor de asigurare pe toat perioada
de creditare ; perioada de acreditare s nu depeaswc durata contractului de leasing; contractul de
leasing s nu prevad clauza posibilitii rezilierii nainte de termenul prevzut; plata chiriei s se
efectueze n contul socitii de leasing deschis la banca finanatoare.
Pentru fundamentarea deciziei de creditare banca analizez bonitatea solicitanilor de credite pe
baza indicatorilor finaciari, concomitent cu analiza acestei boniti i pentru locatar, obligaia depunerii
documentilor financiare ale acestuia revenind solicitantului de credite.
La acordarea creditelor pentru activitatea de leasing snt acceptate, cu prioritate, n garanie care
fac obiectul contractului de leasing, cesiunea de creane asupra ncasrilor din contractul de leasing
precum i alte garanii.
Operaiunile de leasing ca orice alte operaiuni n cadrul bncii se supun unor nregistrri
contabile, astfel acesta se ine la grupa de conturi 1530 Leasingul financiar:
Dt. 1530/ 1531/ 1532;
Ct. 1607.
Calcularea dobnzii pentru leasingul financiar se reflect la conturile: Dt. 1746
Ct. 4531/ 4532.
Leasingul financiar la banc fiind ca o operaiune de credit aete clasificat ca un credit de tip
standard cu formarea respectiv a fondului de risc n mrime de 2%.

F actoring. Factoring este operaiunea prin care clientul denumit aderent transfer proprietatea
creanelor sale provenite din facturile sale comerciale ctre un creditor (banc sau alt firm angajat
n operaiuni de factoring ), denumit factor, aceasta avnd obligaia, conform contractului ncheiat, de
a ncasa creanele aderentului. Pentru aceast operaiune aderentul pltete factorului un comision sau
o dobnd, dup caz. Factoringul este o metod nou de acordare a creditului la noi n RM, precum i
la B.C. Victoriabank , esena acestuia const n transferarea de ctre aderent, acreanelor sale sau a
unei pri din acestea factorului, care se oblig s ncaserze i s suporte riscul insolvabilitii
debitorului.
Pentru a obine un contract de tip factoring clientul prezint la banc o cerere unde indic suma
factorilor i scopul acestora, anexnd un set de documente cerute de ctre banc, cel mai important
fiind ns raportul financiar anual. Dup prezentarea pachetului de documente banca analizeaz
situaia economico-financiar a clientului, dup care i expune decizia privitor la creditul de factoring.
Este de menionat faptul c banca nu iniiaz un credit de factoring pentru persoanele fizice ce au
datorii pe termen lung; pentru documentele de plat prezentate de la instituiile bugetare; pentru
documentele de plat a agenilor economici anunai ca insolvabili.
Participanii la operaiunea de factoring:
1.

furnizorul sau aderentul;

2.

cumprtorul;

3.

factorul sau banca.

n practica bancar se deosebesc operaiuni de factoring de tip deschis, cnd debitorul este adus
la cunotin c n afacere s-a implicat un nou participant, factorul i factoring de tip nchis, cnd
debitorul nu se aduce la cunotin despre existena factorului.
Banca ca regul, achit cererea de plat a furnizorului n mrime de 80%-90%, profitul
constituinduse din exeplu: 100% (a sumei)-90% (din sum) = 10%(profit bancar). Dup modalitatea de
efectuare a plii creanelor de ctre factor, exist dou tipuri principale de factoring:

Factoringul la scanden, n cazul n care factorul cumpr toi clienii nencasai (creane) i
face plata aderentului o dat pe lun constnd din valoarea creanelor ncasate n cursul lunii.

Factoringul n avans, n cazul n care factorul achit aderentului contravaloarea facturilor

prezentate i acceptate de factor (acord un credit).
Numai factoringul n avans reprezint propriu-zis un credit de factoring, deoarece n cazul

factoringului la scaden aderentul primete doar valoarea ncasat n cursul lunii din facturile cedate
acestuia i pltete un comision factorului pentru efortul depus pentru evidena i ncasarea creantelor
respective.n cazul factoringului n avans factorul pltete la prezentarea facturilor, de obicei, numai o
parte din contravaloarea acestora ub form de avans, reprezentnd cel mult 80% din valoarea
creanelor acceptate, iar diferena se se constituie n garanie reinut de factor pentru limitarea riscului

de ncasare, din cauze ce in de nerespectarea de ctre aderent a clauzelor din contractele comerciale.
Aceast diferen se pltete aderentului ulterior. Pe msur ncasrii creanelor de la debitori.Banca
preia facturile de la aderent, n baza contractului factoring, pe baza cererii de plat a facturilor care are
anexat un borderou ce conine toate facturile acceptate de factor.
n cadrul contractului de factoring, banca n calitate de factor, asigur realizarea sarcinilor ce
decurg din contract, asumndu-i urmtoarele obligaii : Preluarea selectiv a facturilor pe baza
documentelor justificative: contracte de livrare, documente ce atest expedierea mrfurilor sau
prestarea serviciilor, confirmarea aderentului c facturile n cauz nu se afl n litigiu cu debitorii etc.;
Plata facturilor acceptate; Gestionarea creanelor acceptate; Asigurarea ncasrii acestor creane.
La preluarea selectiv a creanelor, banca se asigur c acestea se refer la operaiuni
economice reale; dac au teremene de ncasare mai mici de 180 de zile; s nu fi fcut obiectul unui alt
gen de creditare (credit pe baza creanelor nencasate, de exemplu) i ca aderentul s prezinte garanie
bancar valabil , emis de banca debitorului.
Pentru ca banca s accepte plata facturilor (acordarea creditului ), acesta din urm trebuie s-i
informeze debitorii respectivi privind existena contractului de factoring ncheiat cu banca i s
semneze o chitan subrogatorie (de sustituire n exercitarea dreptului de proprietate) prin care se
constat transmiterea proprietii asupra creanelor de la aderent la factor i faptul c plata se va face
de ctre debitor direct factorului.
Creditul de factoring se garanteaz cu nsui creanele respective care prin operaiunea de factoring
revin duirect bncii care le-a preluat.
Agioul (diferena de valoare sau ctigul ) reinut de banc n operaiunea de factoring
reprezint costul suportat de aderent pentru finanarea primit i el include , practic, un comision oferit
factorului i dobnda aferent creditului.
Finanarea furnizat de factor ce mbuntete lichiditatea firmei nu ieste ieftin i, deci,
mprumutul bancar clasic este mai flexibil i mai puin costisitor. Ca urmare, finanarea prin factoring
constituie pentru firme o finaare de ultim instan, cnd firma a epuizat posibilitile apelrii la
creditul bancar i nici nu poate s-i creasc propriul capital.
Evidena operaiunilor de factoring se ine la banc la contul de activ 1494 Factoring .n
cadrul evidenei analitice se deschid conturi personale pe fiecare furnizor n parte. Documentele de
plat cumprate de la furnizor se i-au la eviden la contul de memorandum 7303 Documente de
decontare la operaiuni de factoring.pentru creditul factoring banca formeaz un fond de risc, asemeni
creditelor de alt tip,ncaseaz dobnda pentru creditul acordat i un comision. Evidena acordrii
creditului de factoringse face prin nregistrarea contabil: Dt. 1491/ Ct .2224 (1031 pentru o alt B.C.);
7303 - intrare.
Dobnda calculat pentru acesta se face prin nregistrarea: Dt. 1743/ Ct. 4494.

Achitarea datoriei de ctre furnizor n baza ordinului de plat se ntocmete nregistrarea: Dt. 2224
(1031 n alt B.C.)/ Ct 1494; 7303 - ieire.
Trust ( Serviciul fiduciar sau custodie) Trustul reprezint serviciul de gestiune a patrimoniului
clientului n numele lui conform contractului de trust. Dup persoanele care apeleaz la trust avem:
Pentru persoanele fizice deosebim servicii de trust prin testament i prin agent.
Trust prin agent presupune c banca gestioneaz toate fluxurile financiare ale clientului :
-

Prin agent fiduciar direct - banca achit toate conturile clientului fr a confirma acceptul lui,
ea doar l informeaz despre efectuarea plii;

Prin agent fiduciar indirect - fiecare plat din contul clientului este confirmat de ctre client.

Pentru firmele comerciale:

- Operaiuni de tutelare - banca controleaz conturile firmei i achit conturile, aceasta doar
produce
-

Operaiuni de agent - banca ofer servicii speciale firmei(transmiterea n gestiunea bncii de ctra
client a unor activiti ale sale);

Pentru firmele necomerciale( fond de pensii etc.) - care n virtutea activitii sale formeaz stocuri
de active financiare, le pot transmite bncii n serviciul fiduciar. Poate fi efectuat prin :
-

Serviciul fiduciar direct - banca decide asupra politicii investiionale a firmei i efectueaz toate
activitile n corelare cu ea.

Serviciul fiduciar discret - firma singur i formeaz politica investiional, iar banca efectueaz
doar operaiunile n conformitate cu ea.
Serviciile fiduciare reprezint pentru banc o surs de venit sub form de comisioane: comision fix
(un procent stabilit de la sum); comision onorar (o parte din veniturile aduse firmei suplimentar).
Trustul nu necesit plasament din partea bncii, este o operaiune care nu modific bilanul

bancar i deci este lipsit de risc.

9. Evaluarea activitii economice a bncii

Activitatea oricrei bnci este nsoit de venituri i pierderi.(Anexa 44) Formula de calcul a
rezultatelor financiare este urmtoare: Rezultatele obinute de banc = Venit - Cheltuieli.
B.C. Victoriabank n activitatea sa suport anumite cheltuieli conform Cerinelor
Standardului Naional, unde venitul bncii se clasific pe mai multe categorii de activiti:
1.

venituri din activitatea operaional;

2.

venituri din activitatea neoperaional;

3.

venituri extraordinare.

Crearea veniturilor la banc sumeaz existena a patru aspecte importante: crearea, facturarea,
ncasarea i ncorporarea.
n dependen de proveniena lor, veniturile bancare se clasific n mai multe categorii:

venituri procentuale, sunt acele venituri care se formeaz n urma ncasrii dobnzilor
aferente investiiilor n valori mobiliare de stat i corporative; din creditele acordate
bncilor, persoanelor fizice i juridice, guvernului;

venituri neprocentuale, venituri formate n urma ncasrilor comisioanelor din serviciile

prestate: operaiuni de asigurare, operaiuni de brokeraj al valorilor mobiliare i al valutei
n urma eliberrii garaniilor bancare; deinerea conturilor clienilor; servicii de
consulting; comisioanele prestate la operaiunile de credit i investiii n valori mobiliare;
prestarea serviciilor privitor la carduri; .a. comisioane;

alte venituri, venituri aferente operaiunilor de comercializare a valorilor mobiliare i a

valutei; venituri aferente reevalurii valutelor i valorilor mobiliare, venituri obinute din
comercializarea metalelor preioase; vnzarea activelor fixe i altor materiale; ncasarea
amenzilor, penalitilor, venituri neprogramate; venituri provenite din reluarea rezervei
generale pentru riscul de credit.

Acumularea acestor venituri se clasific n:

-

veneturi aferente dobnzilor, aceste se reflect n eviden canform metodei calculrii, iar
dobnda calculat se reflect conform principiului acumulrii veniturilor la conturile din
clasa 4;

venituri neaferente dobnzilor, se reflect n eviden conform metodei de casa.

Cheltuielile se determin inndu-se cont de patru aspecte eseniale n activitatea bncii i

anume: angajarea, consumul, plata, imputarea.
Dup natura lor cheltuielile bancare se clasific n:
-

cheltuieli procentuale, sunt sumele de bani pltite clienilor sub form de dobnzi fixate
sau variabile: achitate la depozitele la vedere i la termen, la depozitele de economii,
plasamentele bancare, dobnzi achitate la certificatele de depozit, alte valori mobiliare i
alte dobnzii.;

cheltuieli neprocentuale;

cheltuieli de amortizare a cldirilor, mobilei, mijloacelor de transport;

cheltuieliaferente remunerrii muncii i defalcrile obligatorii;

cheltuieliaferente imobilului;

cheltuielide transport, deplasrile;

cheltuielide birou;

alte cheltuieli, amenzi, penaliti, canciuni, cheltuieli extraordinare, plata impozitelor i

taxelor, pierderi din vnzarea valorilor mobiliare, mijloacelor fixe, cheltuieli pentru
reduceri la credite.

n timpul anului de gestiune banca suport unele cheltuieli, care se clasific n:

-

Cheltuieli aferente dobnzilor (cheltuieli legate de plata dobnzilor operaiunile pasive ale
bncii);

Cheltuieli neaferente dobnzilor (comisioanele i taxele pltite, cheltuieli pentru

remunerarea muncii).

Evidena contabil ale acestor cheltuieli se face conform metodei de cas.

Pentru a determina rezultatul net al bncii, este nevoie de comparat veniturile i cheltuielile, care
de fapt se reflectat ca profitul bncii, n cazul cnd veniturile depesc cheltuielile, n caz contrar
banca va suporta pierderi.
Rezultatul financiar al bncii se calculeaz lunar n urma nchiderii conturilor din clasele 4 i 5, i
reflectarea lor la contul 3504 Profit nedistribuit. Profitul nedistibuit al bncii se repartizeaz
timestrial n conformitate cu deciziile organelor abilitate ale bncii, iar reprezentarea contabil se face
n felul urmtor:
-

La decizia Adunrii Generale a Acionarilor la majorarea capitalului social Dt

3504 / Ct3000;

La majorarea sau formarea capitalului de rezerv Dt 3504 / Ct 3502.

Cnd la B.C. Victoriabank se achit dividendele n avans se ntocmete formula contabil Dt

3508 / Ct 2224 - 1001. la sfritul periaaodei de gestine calcularea dividendelor contra plat se
efectueaz prin Dt 3504 / Ct 2808. La determinarea sumei ctre plat, innd cont de suma pltit n
avans se face recalcularea Dt 2808 / Ct 3508, iar efecturea plii dividendelor se efectueaz prin
nregistrarea Dt 2808 / Ct 2224 - 1001.
Indicatori de profitabilitate bancar
Pentru a putea mai consolidat de perceput evaluarea activitii, este nevoie de analizat indicatorii
de profitabilitate a bncii, astfel unii din cei mai importani sunt:
Rata profitului net
Rpn = Pn / Vt * 100, unde Rpn - rata profitului net;
Pn - profit net;
Vt - venituri totale.
Mrimea acestui indicator depinde de raportul dintre venituri i cheltuieli ale bncii, i de
structura veniturilor i costurilor bancare.
Rata rentabilitii economice (ROA-return on asset)
Re = Pn / At * 100, unde Re - rata rentabilitii economice;
Pn - profit net;
At - active totale.
Acest indicator reflect capacitate managerial de a utiliza resursele bncii pentru obinerea

profitului. Deasemeni exprim rezultatul, profitul net n funcie de modulul specific al procesului de
operare cu activele bncii, n condiiile unui volum al resurselor stabilit.
Rata rentabilitii financiare (ROE-return on investment,equity)
Rf = Pn / C *100,

unde Rf - rata rentabilitii financiare;

Pn - profit net;
C - capital acionar.

Acest indicator evalueaz rezultatele managementului bancar n ansamblu i indic pentru

acionari eficiea investiiei fcute. Se consider fevorabil pentru banc cnd rata rentabilitii
financiare este mai mare dect rata medie a dobnzii pe pia, cu scopul de a crete cursul aciuniolr la
burs, adic a fi atractive.

10.

Rapoartele financiare ale bncii

Raportul privind rezultatele financiare (Anexa 45) se ntocmesc potrivit unui formular unic, unde
se reflect analiza veniturilor, cheltuielilor i profitului obinut prin segmente de activitate, repartizarea
profitului net, pierderile nregistrarea i modul de acoperire sau de recuperare a acestora.
Rapoartele sunt prezentate pe suport de hrtie sau pe band magnetic. Toate rechizitele
rapoartelor trebuie s fie completate, iar n caz c banca nu are nimic de reflectat referitor la anumite
activiti din raporturi, categoria respectiv trebuie s fie egal cu zero obligatoriu.
n cazul comiterii unor greeli modificri i completri n raport nu se admit, acesta trebuie s fie
ndeplinit cu un scris cite.
Fiecare raport este semnat de ctre dou persoane oficial autorizate de ctre Consiliul bncii,
precum i de executorul responsabil. n raport sumele se rotungesc pn la 1 leu, iar mijloacele n
valut strin se recalculeaz n lei moldoveneti la cursul oficial al BNM la data gestionrii. Banca
ntocmete i prezint urmtoarele rapoarte financiare: bilanul contabil; raportul privind rezultatele
financiare; raportul privind circulaia capitalului propriu; raportul privind fluxul mijloacelor bneti;
note explicative la rapoartele financiare.
Bilanul contabil (Anexa 46)
Reprezint bilanul bncii la sfritul perioadei de comunicare a datelor. El are menirea de a
reflecta starea financiar a bncii la data gestionar. n Bilanul contabil se vor indica conturile claselor
active, obligaiuni i conturile de capital. La B.C. Victoriabanktoi lucrtorii bncii sunt unii n reea
(serviciul contabilitate, serviciul decontri, serviciul creditare i casierie). La sfritul zilei se
ntocmete bilanul zilnic pe baza documentelor primare.
Activul bilantier cuprinde mijloacele economice precum si rezultatele nete sub forma
pierderilor. Tratarea pierdirilor ca elemente de activ se intemeiaza pe faptul ca ele reprezinta mijloace
economice consumate dar neacoperite, neproduse prin veniturile obtinute, altfel spus, cheltuielile care
nu ajung in faza de realizare economica.

Pasivul bilantului cuprinde sursele de finantare si rezultatele sub forma profitului; in calitate de
pasiv, profitul reprezinta surse de finantare create ca excedent al veniturilor in raport cu cheltuielile
acoperite.
Planul de conturi in vigoare a fost elaborat in baza standartelor internationale, regulamentelor
si experientei evidentei contabile. Planul de conturi are urmtoarea structura : Clasa l - Active; Clasa 2
- Obligatiuni; Clasa 3 - Capitalul actionar; Clasa 4 - Venituri; Clasa 5 - Cheltuieli; Clasa 6 - Conturi
conditionale; Clasa 7 - Conturi memorandum.
Conturile claselor "Active" si "Cheltuieli" sunt active, conturile claselor "Capitalul actionar",
"Obligatiuni", "Venituri" sunt pasive. Pentru evidenierea de clase a grupelor de conturi este folosit
principiul ierarhic, care a reflectat cu ajutorul sistemului de notaie numerice. Pentru notarea conturilor
concrete se folosete numarul din 4 cifre. Prima cifra a numarului contului reprezinta clasa contului,
indicnd aparienenta la active, obligatiuni, capitalul actionar, venituri, cheltuieli, conturi condiionale
sau conturi memorandum. A doua clasa i a treia reprezint grupa contului care grupeaz conturi cu
apartenena economic omogen. A patra cifra reprezinta obiectul concret al evidentei. In cadrul
acestei structuri, fiecare grupa poate include 9 conturi. Soldurile conturilor claselor "Venituri" i
"Cheltuieli" se folosesc pentru intocmirea "Drii de seama cu privire la venituri si cheltuieli". Pentru
clasele 1, 2, 3, 4, 5 evidenta e dubla. Evidena se tine prin inscrierea operatiunilor la debitul/creditul
contului i trecerea la scaderi prin contabilizarea inversa. Pentru evidenta valorilor si documentelor
importante in activitatea bancii sau consemnate la aceasta sunt destinate conturile memorandum.
Evidena acestor conturi este simpl. Evidenta pe conturile memorandum se ine dupa sub forma:
Intrare / Ieire/ Sold.
Mai jos snt date conturile pentru ntocmirea Bilanului contabil dup Planul de conturi al
evidentei contabile n bnci i alte institutii fmanciare.
1. Active:
1.1.1.

Mijloace bneti n numerar. In aceast categorie se reflect numerarul n valut naional i

valut strin aflat la banc, n subdiviziunile ndeprtate, i casele de schimb ale bncii, de asemenea
se reflect i metalele preioase, precum i categoriile de numerar n drum.
Conturile 1001,1002,1003,1004,1005,1006.
1.1.2.

Mijloace bneti datorate de bnci. Se reflect toate mijloacele bneti amplasate la bnci

rezidente i nerezidente, indiferent de rata dobnzii sau scdent

1.1.3.

Mijloace bneti datorate de Banca Naional a Moldovei. Se reflect toate conturile "Nostro"

i depozitele la BNM, inclusiv rezervele obligatorii. Mijloacele amplasate over-night la Banca

naional a Moldovei se reflect n rndul Mijloace plasate over-night.
Conturile 1031, 1091, 1092,1097.

1.1.4.

Mijloace plasate over-night. Se reflect soldul amplasrilor peste noapte care snt depozite la

alte bnci pentru o zi. Depozitele de obicei reprezint mijloacele bneti lichide excesive ale bncii.
Mijloacele bneti se consider "peste noapte" (over-night), dac banca trebuie s ramburseze sau se
rentoarc tranzacia n ziua urmtoare de lucru, cu excepia zilelor de odihn i de srbtoare.
Conturile 1061, 1062, 1063.
1.1.5.

Hrtii de valoare (HV) HV snt clasificate n dou categorii: cumprate pentru vnzare;

investiionale (pstrate n portofoliu bncii pn la scaden). Dup achiziionarea unei HV

administraia bncii trebuie s determine i s documenteze dac HV va fi deinut pentru vnzare sau
pn la scden. Dup determinarea categoriei, HV se dein n categoria iniial, deoarece diferite
categorii snt tratate diferit din punct de vedere economic.
1.1.5.1.

Hrtii de valoare cumprate pentru vnzare. HV pentru vnzare snt cambii de stat, obligaii i

alte HVS, aciuni, certificatele de depozit, alte HV comerciale cumprate pentru vnzare.
Conturile 1151,1152,1153, 1154.
1.1.5.2.

Hrtille de valoare investiionale. HV investiionale snt obligaiuni ale BNM, HVS, HV

ipotecate, aciuni i alte HV cumprate n scopuri investiionale, achiziionate i pstrate n portfoliul

bncii pn la scden. HV cumprate cu condiia de a fi revndute la preul de cumprare plus rata
dobnzii stipulat se reflect n acest rnd.
Conturile 1181, 1182, 1183, 1184, 1185, 1186,1187, 1188, 1201,2201.
1.1.5.9.

Total hrtii de valoare. Suma acestui rnd este egal cu suma rndurilor HV cumprate

pentru vnzare i HV cumprate pentru vnzare.

1.1.6.

Credite i cerine privind leasingul financiar. Creditul este orice angajament de a acorda bani

ca imprumut cu condii rambursrii lor, plii dobnzii i altor pli aferente.

1.1.6.1.

Credite. In acest rnd se reflect suma creditelor acordate de ctre banc inclusiv i

overdrafturile, carduiri de credit, cambii, cambii comerciale scontate, factoring .a.

Creditele cu termen expirat la data gestionar se reflect n acest rnd.
Creditele n rndul dat se raporteaz la valoarea brut, excluznd venitul nectigat.
Conturile 1231, 1232, 1233, 1234, 1261-1265, 1291-1295, 1321-1325, 1351-1359, 1381-1385,14111415,1441-1445,1471-1475, 1491-1498.
1.1.6.2.

Cerine privind leasing financiar. In acest rnd se reflect datoriile debitoare ale bncilor i ale

clientelei privind leasingul financiar.

Leasingul financiar cu termenul expirat la data gestionar se reflect n acest rnd, chiar dac
ndeplinirea acordului de leasing financiar este dubios, cu excepia cazurilor n care leasing financiar a
fost anulat.
Cerinele n urma leasinguluui financiar n rndul dat se raportez la valoarea brut (anterior

scderii oricror reduceri pentru pierderi la leasingul financiar) excluznd venitul nectigat.
Conturile 1531, 1532.
1.1.6.3.

Minus reduceri pentru pierderi la credite. In acest rnd se reflect suma fondului de risc

efectiv format pentru pierderi la credite (contul reduceri pentru pierderi la credite). Administraia
va evalua portofoliul de credite periodic cu scopul determinrii dac suma fondului de risc este
adecvat pentru acoperirea pierderilor la credite.
Contul 1501.
1.1.6.9.

Credite i cerine privind leasigul financiar net. Suma acestui rnd se obine prin suma

rndurilor Credite i Cerine privind leasing financiar minus rndul Minus reduceri pentru pierderi la
credite.
1.1.7.0.

Mijloace fixe, net. Se reflect suma mijloacelor fixe minus uzura acumulat (contra cont al

contului mijloacelor fixe). In acest rnd se nclude suma cldirilor i edificiilor, terenurilor, utilajului
etc. ce aparn bncii.
Conturile 1601-1609 minus 1683- 1689.
1.1.8.0.

Dobnda sporit ce urmeaz s fie primit. In acest rnd se reflect dobnda ctigat n

perioada gestionar dar nencasat i care urmeaz a fi primit.

Conturile 1701, 1704, 1707, 1711, 1713, 1716, 1719, 1722, 1725, 1728, 1731,
1734,1737,1741,1743,1746,1749, 1752, 1755.
1.1.9.0.

Alt avere imobil. n acest rnd se reflect bunurile imobile, edificii, teren etc., care au fost

confiscate de organele judectoreti pentru achitarea beneficiarului de credit cu banca.

Contul 1811.
1.1.10.0 Alte active. n rndul acesta se reflect orice active, care nu au fost menionate n toate
rndurile precedente ale Bilanului contabil. Se includ: Investiiile n organizaii subsidare i asociate;
Active nemateriale (brevete, licene, mrci comerciale, invenii, dreptuir de folosire a terenului,
edificiilor etc.); Active de mic valoare i scurt durat, metale preioase nemonetare, alte active
nemateriale (picturi originale, obiecte de anticvariat); Minus amortizarea acumulat pe acive
nemateriale i obiecte de mic valoare i scurt durat; Dobnda pltit cu anticipare i alte pli
anticipate; Conturile de tranzit i suspendate; Decontri privind impozitul pe venit, alte decontri cu
bugetul de stat, decontri privind investiiile strine, cu salariaii bncii, cu brocherii etc., dividende
calculate dar nc nepltite; Alte active tangibile sau intngibile nencluse nrndurile precidente ale
Bilanului contabil.
Conturile1203,1561,1562,1631,1661,1662,16663,1691,1692,1761,1762,
1763,1791,1792,1793,1801,1802,1803,1804,1805,1806,1807,1808,1809,
1812,1841,1842,1843 ,1861,1862,1891,2841,2842,2843,2861,2862.
1.1.99.9.

Total active. Suma rndului acesta trebuie s fie egal cu suma rndurilor 1.1.1.0/

1.1.4 0/ 1.1.5 9/ 1.1.6 9/ 1.1.7.0 - 1.1.1.10 ale Bilanului contabil.

2. Obligaiuni i capital acionar 2.1.0bligaiuni
2.1.1.0.

Depozite fr dobnd. In acest compartiment se reflect depozitele clientelei bncii, inclusiv

a persoanelor fizice i juridice, i altor bnci pentru care nu se pltete dobnda.

2.1.1.1.

Mijloace bneti datorate bncilor. Se reflect suma mijloacelor bneti la conturile "Loro

ale bncilor, rezidente sau nerezidente, pentru care banca nu pltete dobnda, indiferent de scden.
Conturile 2225, 2227, 2231, 2233.
Pe lng faptul c bilanul bncii reprezint documentul contabil principal al bncii el este
i un puternic mijloc de reclam pentru potenialii clieni.
Raportul privind fluxul mijloacelor bneti
Este divizat pe urmtoarele tipuri de activiti : operaional, de investiii, financiar. Gruparea
fluxului mijloacelor bneti asigur utilizatorii de rapoarte financiare cu informaii care le permit s
aprecieze influiena tipurilor de activiti asupra situaiei financiare a bncii, mrimii mijloacelor
bneti, precum i evelurea interconexiunii genurilor de activitate specificate.
Fluxurile mijloacelor bneti din activitatea operaional include : suma veniturilor i
cheltuielilor aferente dobnzilor, suma impozitului pe venit, suma conturilor Nostro i Loro n BNM i
B.C. Victoriabank, suma creanelor privind leasingul financiar, suma depozitelor i mprumuturile
overnight.
Activitatea investiional include: suma dividendelor i a dobnzilor primite, procurarea HV
investiionale, suma veniturilor din realizarea HV, investiii, cumprarea-vnzarea activelor pe termen
lung.
Activitatea financiar cuprinde informaia despre emiterea aciunilor, achitarea datoriilor
subordonate i dividendele pltite.
Raportul privind fluxul capitalului propriu
Conine informaia despre suma aciunilor simple i privilegiate la nceputul anului i emiterea
noilor aciuni, surplus de capital al bncii la nceputul anului i rscumprarea aciunilor. Deasemeni
conine profitul net al bncii i suma dividendelor declarate, suma profitului nedistribuit al bncii i
suma capitalului acionar total.
Notele explicative la rapaortele financiare anuale
Aceste includ informaii despre metode de evaluare a conturilor privind portofoliul de credite i
formarea fondului de risc, suma mprumuturilor primite i eliberate, structura capitalului i distribuirea
portofoliului i informaii despre emisia bncii.

11.

Gestiunea activelor i pasivelor

Activitatea de gestionare a activelor i pasivelor la B.C. Victoriabank, ca i n restul sistemului

bancar este o activitate cu o importan notorie pentru banc, deoarece anume de gestionarea corect i
echilibrat depinde bunstarea activitii integre a bncii.La B.C. Victoriabank cu aceast direcie de
activitate se ocup Comitetul ALCO (comitet de dirijare a activelor cu pasivele), scopul cruia este
atingerea profitabilitii dorite la banc n condiiile unei activiti bancare prudeniale.
Procesul de dirijare a riscurilor cele trei niveluri de gestionare:
Nivelul de dirijare funcional, care este reprezentat de comitetele formate n scopul dirijrii
eficiente a riscurilor aferente operaiunilor bancare: Comitetul ALCO, Comitetul de credite.aceste
comitete determin politicele de dirijare a riscurilor, elaborez metode de apreciere i reglare a
riscurilor, elaboreaz metode de apreciere i reglare a riscurilor, primesc decizii ce in de minimizarea
riscurilor i nainteaz recomandri organelor de conducere ce in de minimizare riscurilor eferente
activitii bancare.
Nivelul deciziilor strategice, este reflectat de managementul de top al bncii, adic prin Consiliul
de Administraie a bncii. Acesta este organul bncii responsabil pentru aprobarea i revizuirea
periodic a politicii i sistemului de gestionare a riscurilor bancare. Deasemeni n funciile Consiliului
de Administraie se include i implimentarea adecvat a sistemului de dirijare a riscurilor bancare.
Nivelul operaional de dirijare a riscurilor, acest nivel de gestionare este realizat prin intermediul
a mai multor direcii, ce zilnic execut obiectivele politicii de gestionare a riscurilor bancare:
Direcia Credite - gestioneaz riscul de credit;
Direcia Trezorrie - gestioneaz riscul de capital, riscul de rat a dobnzii, riscul de
lichiditate;
Direcia valutar i relaii internaionale - gestioneaz riscul valutar;
Direcia tehnologii i metodologii, Direcia reea i logistic - gestioneaz riscul
operaional.
Activitatea de gestionarea riscurilor, prin implimentarea corect a politicii de dirijare a riscurilor
se efectueaz de ctre Secia de audit intern al bncii.
Riscul de credit mai poate fi numit i riscul de insolvabilitate a debitorului sau risc de
nerambursare, care reprezint probabilitatea pierderilor de pe urma nclcrii obligaiunilor debitorilor,
stipulate n contractul de credit, care de fapt se manifest prin nerambursarea creditelor i achitrii
dobnzilor aferente n volumul i termenul stabilit. Creterea riscului de credit n banc se datorez
urmtorilor factori de influen:
concentrarea riscant a creditelor pe anumite piee, sau anumite categorii de debitori;
nerespectarea normelor metodologice de creditare;
lipsa metodelor de depistare a creditelor problematice;

 creterea excesiv a valorilor portofoliului de credite peste posibilitile rezonabile ale

bncii de a acoperi riscurile aferente, i ali factori de influen.
Riscul de rat a dobnzii reprezint probabilitatea c banca va suferi pierderi sau nerealizri a
profitului prevzut datorit variaiei nefavorabile pentru banc a Rd pe pia. Fluctuaiile Rd pe pia
pot influena profitul bncii, valoarea economic de baz a activelor, pasivelor i a posturilor
extrabilaniere ale bncii.
Consiliul de Administraie analizeaz activele i pasivele bncii determinnd dependena acestora
fa de schimbrile Rd, prin analiza GAP (diferena de scadene care analizeaz sensibilitatea activelor
i pasivelor la variaia Rd pe pia).(Anexa 47) Exist mai multe strategii manageriale ce pot fi utilizate
pentru gestinarea riscului Rd:
1. Srategia managementului ofensiv al activelor i pasivelor: previzionarea
schimbrii Rd pe pia;

ajustarea portofoliului de active i pasive sensibile la Rd pentru a profita de

variaia acesteia pe pia.

2.

Strategia managementului defensiv al activelor i pasivelor bncii, nu urmrete

obinerea unui profit de pe urma variaiilor Rd pe pia, dar are scop prevenirea efectelor
negative asupra rentabilitii nregistrate de banc, prin meninerea unui echilibru ntre
activele i pasivele bncii.

Riscul de lichiditate reprezint unul din riscurile de baz aferente din activitatea bancar, ce
survine din gestionarea incorect a activelor i pasivelor bncii. Riscul de lichiditate apare atunci cnd
banca sufer de neajunsuri de lichiditate, pentru onorarea obligaiunilor fa de clieni. Riscul de
lichiditate este cel mai anticipat atunci cnd banca nu poate s ridice cererea de noi mprumuturi sau
retrageri de depozite nainte de scaden i cnd nu are acces la noi resurse financiare.
Pentru ca banca s suporte ct mai uor riscul de lichiditate, aceasta deine un portofoliu
diversificat de active cu lichiditate nalt (Valori Mobiliare de Stat, plasamente bancare pe termen scurt
pe piaa interbancar .a.), care pot fi transformate rapid, cu costuri minime, pentru a fi utilizate dup
necesitate.
Deasemeni pentru minimizarea acestui risc, n baza normelor prudeniale bancare, se calculeaz
i se manine lichiditatea pe termen lung, utiliznd Principiul I i II al lichiditii. ilnic banca analizeaz
fluxurile de mijloace bneti, adic intrrile i ieirile n moned naional i n valut. Deasemeni
zilnic se analizeaz structura activelor i pasivelor bncii n funcie de scaden. Cnd banca sufer de
insuficien de lichiditate, aceasta aplic diferite tehnici de asigurare cu lichiditate: creditele overnight,
facilitile de lombard, creditele intraday, precum i atragerea depozitelor de pe opiaa interbancar.
Diversificarea portofoliului de depozite la banc, n funcie de scadena, valut, tipul depozitului,
precum i de alte creiterii, riscul de lichiditate poate fi minimalizat, adic banca este pregtit pentru

retrageri neateptate de depozite nainte de termen.

Riscul valutar reprezint riscul de pierdere la variaia schimbului valutar. Cea mai des ntlnit
problem n acest risc este imposibilitatea de a putea evalua riscul asociat i complex de posibiliti i
probabiliti. O anumit poziie valutar poate fi favorabil sau nu pentru banc n dependen de
evoluia cursului valutar. Poziia favorabil const n aprecierea unei valute fa de moneda naional,
ceea ce se numete poziia valutar lung pentru valuta respectiv, i vicevers, n cazul unei poziii
valutare scurte, ceea ce este nefavorabil pentru banc, deoarece nregistreaz pierderi.
Riscul de solvabilitate reprezint riscul de adecvare a capitalului care apare din urma manifestrii
unor sau mai multor riscuri financiare pe care banca nu le-a previzionat. Aceste riscuri sunt : riscul de
credit, riscul de lichiditate, riscul de Rd .a.
Riscul de solvabilitate indic c banca nu dispune de resurse proprii suficiente pentru acoperirea
pierderilor parvenite. Minimizarea acestui risc se poate produce prin reducerea nivelului riscului de
portofoliu de active sau prin majorarea capitalului propriu.
Riscul operaional reprezint riscul de pierdere de pe urma utilizrii unor procese, sisteme i
resurse umane incompetente dintr-un punct sau altul de vedere. n conformitate cu legislaia n vigoare
referitor la prevenirea i combaterea splrii banilor i finanrii terorismului, precum i a
recomandrilor BNM, n banc trebuie s existe un sistem de gestionare care permite prevenirea i
combaterea splrii banilor i finanrii terorismului. Verificarea acestui program este asigurat de ctre
Scia de audit intern a bncii.Consiliul de Administraie n gestionarea riscurilor bancii se conduce
dup actele normative ale BNM, i ale sale interne, precum i de alte acte i legislaii n vigoare.

n funciile Comitetului ALCO se includ atribuiile: analizeaz gradul de expunere a

bncii. Exprimat prin indicatori de msurare a riscurilor;

Reglementeaz modul de utilizare a instrumentelor financiare de acoperire i

administrare a riscurilor n banc;

Analizeaz riscurile, derivnd din influena factorilor macroeconomici i microeconomici

asupra activitii bncii;

Satbilete periodic nivelul Rd la active i pasive n funcie de strategia bncii i evoluia

Rd pe piat interbancar;

Analizeaz suficiena capitalului n raport cu activele ponderate la risc .a.;

12.

Activitatea de marketing a bncii

Importana activitii de marketing (MK), din multitudinea celorlalte activitii n cadrul

economiei integrale demult a fost perceput i perfecionat de ctre rile avansate. Actualmente orice
tip de activitate economic este pus n faa unor dure condiii de concuren, care direct sau indirect
afecteaz longitivitatea i performanele agenilor economici. Astfel unul din instrumentele care
considerabil poate schimba vectorul performanelor, n cazul nostru a bncilor comerciale, este

elaborarea i aplicarea corect a unei politici de marketing orientat spre satisfacerea necesitilor
consumatorului, specificul pieei consumatorului, situaiei economice n ar i muli ali factori care
impun consumatorul involuntar s-i creeze un stil de comportament adecvat situaiilor aprute.
n cadrul B.C. Victoriabank activitatea de MK este asigurat de ctre Secia de MK, care este
subordonat Comitetului de direcie. Funciile acestei secii se compun din :
-

ntocmete proiectul planului de aciune de marketing corelat cu bugetul de venituri i

cheltuieli al bncii;

propune conducerii bncii obiective de reclam i publicitate la nivel local;

efectueaz n permanena monitorizarea pieei bncii locale;

propune conducerii bncii msuri pentru realizarea pe plan local a unei imagini a
bncii distincte;

particip la organizarea activitii de relaii cu publicul.

ns toate aceste responsabilitii ntr-un final urmresc acelai scop, de a promova banca pe
piaa intern bancar i cea extern, utiliznd diferite prghii, strategii, atuuri pe care B.C.
Victoriabank le are visavi de alte bnci din sistem.
MK de fapt din punct de vedere teoretic, ct i cel practic aplicabil este compus din mixul de
MK, format din totalitatea mai multor elemente, care n literatura de domeniu se ntlnete ca cei 4
P, adic cele 4 politici:
1.

Politica de produs;

2.

Politca pre;

3.

Politica de distibuie;

4.

Politica de promovare.

n ansamblu aceste politici fiind caracterizate, ca strategi de MK a B.C. Victoriabank , pot

reda nia pe piaa bancar spre care se orienteaz banca i pe care deja o ocup.
Politica de produs promovat de B.C. Victoriabank , precum i ideea teoretic a politicii de
produs coincid, avnd ca scop difuzarea produselor bancare, astfel nct acestea s poat satisface
necesitile pieei consumotorului. Iar rolul Seciei de MK aici este de a optimiza scopul politicii de
produs prin analiza conjuncturii pieei, cercetarea dolenelor, preferinelor clienilor, deasemeni s
poat elabora unele recomandri, precum i s evalueze oportunitile i neajunsurile serviciilor i
produselor bancare din punctul de vedere al consumatorului. Politica de produs la B.C. Victoriabank
deriv n dou direcii eseniale cea a serviciilor promovate pentru persoanele fizice i cea pentru
persoanele juridice. Astfel setul de servicii i produse la persoanelor B.C. Victoriabank pentru
persoanele fizice sunt :
Deschiderea i deservirea conturilor n moned naional i n valut;
Pli n moned naional i n valut;

Primirea depozitelor n moned naional i n valut;

Acordarea creditelor;
Operaiuni de schimb valutar;
Emiterea i gestionarea cardului bancar;
Emiterea instrumentelor de plat;
Operaiuni de cas;
Servicii de pstrare n safeuri;
Transferuri rapide de numerar;
i alte operaiuni.
Serviciile oferite de B.C. Victoriabank persoanelor juridice:

Deschiderea i deservirea conturilor n moned naional i n valut;

Pli n moned naional i n valut;

Efectuarea plilor prin sistemul Client-Banc;

Operaiuni de cas;

Primirea depozitelor n moned naional i valut;

Acordarea creditelor n moned naional i n valut;

Operaiuni de convertire (cumprarea-vnzarea valutei);

Deschiderea i confirmarea acreditivelor;

i alte operaiuni.

Acest set de produse i srevicii bancare oferite de B.C. Victoriabank nu rmne a fi permanent
constant precum i cel al persoanelor fizice, modificrile acestora survin din schimbarea continu a
cerinelor pe pi, precum i din longitivitatea unui sau altui produs. Desigur ciclul de via al
produsului bancar nu poate fi numit surt, mai ales la unele produse ca depozitele, creditele, achitatrea
diferitor pli, aceste pot fi supuse doar unor modificri, ceea ce B.C. Victoriabank tinde mereu s o
fac, deorece acestea constituie n fond activitatea oricrei
Politica de pre este o componet a mixului de MK care sub aspect teoretic reprezint stabilirea
preurilor pentru toate serviciile bancare i modificarea lor n corespundere cu conjunctura pieei.
Aceasta politic ajut la implimentatrea unui pre corect, att din punct de vedere a bncii, ct i din

punct de vedere a clientului, astfel respectnduse principiul de competitivitate a acestuia. Scopul esen
a politicii de pre este stabilirea unui asemenea pre care ar fi atrgtor n ochii clientului, dar i
profitabil pentru banc. B.C. Victoriabank pentru stabilirea preului efectiv se iau n consideraie aa
factori ca:
-

cheltuielile suportate de banc la

cerea de pia,

preul oferit de concureni,

cadrul legislativ,

obiectivele de MK.

plasarea produsului,

n cadrul politicii de pre la B.C. Victoriabank ca i la celelalte bnci se includ nu numai

preurile la servicii i produse, dar i comisioanele ncasate de ctre banc pentru efectuarea unor
servicii. Fcnd un studiu general al nivelurilor preurilor B.C. Victoriabank fa de alte bnci din
Moldova putem constata c aceasta menine preuri sunt puin mai ridicate, ns rezonabile, fiind
bazate pe prestigiul bncii.
Politica de disribuie este acea parte component a mixului de MK, care n fine definete contactul
cu clientul bncii n direct sau prin diferite alte intermedieri, acestea la rndul lor trebuie s fie ct mai
simplificate pentru ca consumatorul s nu ntlneasc complicaii n relaia cu banca, ce l-ar putea
determina s aleag o alt banc. Obiectivul politicii de distribuie reprezint n final adaptarea
reelelor de distribuie a produselor la preferinele clienilor. Prestaia serviciilor oferite de ctre banc
nsumez n sine 4 elemente definitorii: personalul de deservire, cardurile de credit, locul prestrii
serviciului i echipamentele specifice ( telefon, calculator, automate bancare ) combinate ntre ele
aceste elemente definitorii oricrei bnci, precum i B.C. Victoriabank urmresc acelai scop,
eficientizarea procesului de distribuie a produselor i serviciilor bancare.
Fiind supus inevitabil procesului de dezvoltare tehnologic, banca nu poate activa fr
implimentarea unor tehnologii noi care faciliteaz comunicarea cu clientul, cum ar fi sistemul
dotBank. Acest sistem permite cientului bancar s economiseasc timpul, factor foarte important
pentru muli clieni ai bncii, fiind deservii la distan prin intermediul serviciilor on-line. Astefl online clientul poate beneficia de urmtoarele servicii:
-

achitarea serviciilor comunale ( Moldtelecom,

SunCommunications,

Orange,

Moldceli .a.);
-

vizualizarea on-line a soldului bancar;

primirea de la banc a extraselor din conturile de card (n

transferuri on-line de diferite tipuri.

lei i nvalut);

Dac privim B.C. Victoriabank din prisma altor laturi ale politicii de distribuie i anume a celei
de spaiu i a celei de timp putem meniona faptul c acest banc dispune de 22 filiale i 23 de

reprezentene, ns e de menionat faptul c reeaua de filiale n anii 2006-2007 s-a extins considerabil,
de la 11filiale la 22 i de la 10 reprezentane la 23, ceea ce are un efect foarte pozitiv asupra activitii
bncii, astfel mrindui suprafaa segmentului cucerit pe piaa bancar. Orele de lucru la banc sunt
repartizate destul de comod pentru client.
Alte tehnologii moderne utilizate de catre B.C. Victoriabank sunt sistemul de deservire Client Banc i sistemul Banc - Banc, aceste dou sisteme sunt menite iari pentru comoditatea clientului
bancar. Sistemul de deservire Client - Banc, implimenteaz funcionaliti noi, asigurnd cel mai nalt
nivel de securitate i permite configurarea individul a modulului sub cerinele clientului, modulul de
recepionare a plilor n folosul bugetului naional i local n regim on-line, modul de recepionare a
plilor SWIFT ce permite primire transferurilor n orice filial a bncii.
Telephone banking este o alt metod de distibuie care este utilizat de ctre B.C. Victoriabank
aceasta presupune c clientul bncii nu este nevoit s mearg direct la banc, ci prin telefon poate
realiza unele tranzacii.
Alt aspect ce vizeaz politica de distribuie este modernizarea reelei, adic crearea unui design
plcut la filiale i la reprezentane. Aceasta cum s-a constatat n urma unor studii este un factor destul
de important pentru client, mediul ambiant stimuleaz clientul la nivel psihologic, crendui senzaia
despre banc dup aparena acesteia. B.C. Victoriabank dup observaiile constatate dispune de
mobilier bun, confortabil, de arhitectur modern, design plcut, ncperi mari, care nu intimideaz
spaiul personal al clientului.
n cadrul politicii de distribuie un loc aparte l ocup personalul bncii, care de fapt este
generatorul de baz a ntegii activiti a bncii. Obiectivele principale elaborate de ctre B.C.
Victoriabank n ceea ce privete politica de personal a bnci sunt: eficientizarea sistemuui de
selectare, pregatirea i angajarea personalului, actualizarea sistemului de motivare a personalului,
dezvoltarea culturii corporative, care are drept scop corelarea bncii cu exigenele pieei bancare.
Politica de promovare este un element special al mixului de MK, n oricare domeniu nu ar fi acesta
utilizat. De fapt promovarea n sine mai mult are rol de informare, convingere i reamintire.
Promovare din punct de vedere a bncii reprezint ansamblul aciunilor de impulsionare a ptrunderii
produselor bancare pe piaa de consum, precum i stimularea vnzrilor. n cadrul politicii de
promovare un rol aparte l are comunicarea, care la rndul ei se bifurc n dou tipuri de comunicare
cea intrn i extern. Aceste tipuri de comunicare i sunt specifice i B.C. Victoriabank astfel
abornd comunicaia intern media, care este reprezentat prin elemente publicitatare la locul
vnzrii. La B.C. Victoriabank exist afie i panouri publicitare, cu elemente specifice i simboluri
promotorii. n cadrul acestui tip de comunicaie avem i comunicaie interpersonal care la B.C.
Victoriabank se reliefeaz prin inut vestimentar specific executat n tonurile simbolurilor

bancii, care este albastrul. Iar n ceea ce privete comunicaia extern media la B.C. Victoriabank
putem meniona faptul c aceasta ca i oricare banc are logotipul ei simbolic, adic marca de
promovare, care este reprezentat prin desenul unui cal luciferic. Deasemeni n cadrul publicitilor de
orice tip se utilizezeaz sloganurile cel mai recent fiind: B.C. Victoriabank, Prima banc din
Moldova .
Este de menionat faptul c deja este o tradiie ca fiecare banc s aib un etichet vestimentar,
B.C. Victoriabank nu este o excepie, forma fiind camaele albe cu insignele bncii i cravatele
roii. n incinta bncilor persist o simbolic pronunat, pixuri specifice, carnete, agende .a.