Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice
Departamentul Finanțe și Bănci

Caiet de sarcini
pentru lucrul individual
la disciplina „Finanțe”

Sîrghi Igor
Anul 2, CON2002

Coordonator științific:
Gherjavca Svetlana,
Dr., lect. univ.

Chișinău, 2021
I. Efectuarea analizei veniturilor și cheltuielilor bugetului public național al Republicii Moldova
1.1. Selectați principalele 7 tipuri de venituri în cadrul BPN al Republicii Moldova și efectuați analiza
în dinamică și în structură a indicatorilor selectați. Notă: Pentru analiza veniturilor și cheltuielilor
accesați: https://mf.gov.md/ro/ministerul-finan%C8%9Belor/catalogul-de-date-deschise-al-
ministerului-finan%C8%9Belor
Tabelul 1.1. Date inițiale pentru analiza veniturilor BPN, mil lei
Indicatori 2017 2018 2019 2020
1. Taxa pe valoare adaugata TVA 16870.0 18615.6 20183.3 19770.1
2. Contributii de asigurare sociala de stat 11864.0 13037.9 13635.7 14295.4
3. Accize 5950.0 5683.3 6221.9 6468.8
4. Impozit pe venit a persoanelor juridice 4073.9 5356.7 5365.3 5123.0
5. Prime de asigurare obligatorie de asisitenta
3648.4 4117.6 4768.2 4939.5
medicală
6. Impozitul pe venit al persoanelor fizice 3648.9 3982.0 3970.0 4165.6
7. Granturi 1008.8 387.4 1602.6 649.6
Total venituri ale BPN 53377.6 57995.9 62949.2 62650.0

Tabelul 1.2. Modificarea absolută a veniturilor BPN

Indicatori 2018/2017 2019/2018 2020/2019 2020/2017

1. Taxa pe valoare adaugata TVA 1745.60 1567.70 -413.20 2900.10

2. Contributii de asigurare sociala de stat 1173.90 597.80 659.70 2431.40
3. Accize -266.70 538.60 246.90 518.80
4. Impozit pe venit a persoanelor juridice 1282.80 8.60 -242.30 1049.10
5. Prime de asigurare obligatorie de asisitenta
medicală 469.20 650.60 171.30 1291.10
6. Impozitul pe venit al persoanelor fizice 333.10 -12.00 195.60 516.70
7. Granturi -621.40 1215.20 -953.00 -359.20
Total venituri ale BPN 4618.30 4953.30 -299.20 9272.40

Tabelul 1.3. Modificarea relativă a veniturilor BPN

Indicatori 2018/2017 2019/2018 2020/2019 2020/2017

1. Taxa pe valoare adaugata TVA 1.10 1.08 0.98 1.17

2. Contributii de asigurare sociala de stat 1.10 1.05 1.05 1.20
3. Accize 0.96 1.09 1.04 1.09
4. Impozit pe venit a persoanelor juridice 1.31 1.00 0.95 1.26
5. Prime de asigurare obligatorie de asisitenta
1.13 1.16 1.04 1.35
medicală
6. Impozitul pe venit al persoanelor fizice 1.09 1.00 1.05 1.14
7. Granturi 0.38 4.14 0.41 0.64
Total venituri ale BPN 1.09 1.09 1.00 1.17
Grafic, Concluzii:
Concluzia: În urma datelor căpătate, observăm că categoria “Prime de asigurare obligatorie de
asisitenta medicală” a avut cea mai mare dinamică în cadrul veniturilor publice pe parcursul anilor
2017-2020. Astfel, pe parcursul acestor ani venitul respectiv a înregistrat o creștere continuă. Ca
rezultat al adunării acestor date dobândim o dinamică absolută în mărime de 1291.10 milioane lei.
Ulterior, primele de asigurări obligatorii de asistență medicală a înregistrat o creștere de 35% ca umare
a faptului ca în anul 2020 a constituit 1,35% din mărimea venitului public din anul 2017. Simultan
venitul întitulat “granturi” a înregistrat o diminuare gravă pe parcursul anilor respectivi. Trebuie de
menționat că granturile au avut o fluență însemnată din anul 2017 până în anul 2020. Ulterior,
deducem că în 2018 față de anul 2017 acestea au înregistrat o scădere în sumă de 621.40 milioane lei,
respectiv o micșorare cu 62% (100%-38%). Se observă o oscilație în anul 2019, în care valoarea
grandurilor obținute de Republica Moldova au crescut cu până la 314% (414%-100%), apoi din nou
au scăzut cu 59% (100%-41%). Efectuând totalurile pe parcursul anilor 2017-2020 deducem că
granturile au suferit o diminuare de 359.20 milioane lei, aceasta fiind o scădere de 36% (100%-64%).
La fel un indicator al veniturilor publice este în continuă creștere începând cu anul 2017 până în
2020, iar contribuțiile de asigurări sociale de stat au crescut în anul 2018 față de anul 2017 cu 10%
și în anii următori a câte 5%. În așa mod valoarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat în anul
2020 au constituit 120% din valoarea celor din anul 2017.

Tabelul 1.4. Analiza în structură a veniturilor BPN, % în totalul veniturilor bugetare

 Indicatori 2017 2018 2019 2020
1. Taxa pe valoare adaugata TVA
31.61% 32.10% 32.06% 31.56%
2. Contributii de asigurare sociala de stat 22.23% 22.48% 21.66% 22.82%
3. Accize 11.15% 9.80% 9.88% 10.33%
4. Impozit pe venit a persoanelor juridice 7.63% 9.24% 8.52% 8.18%
5. Prime de asigurare obligatorie de
asisitenta medicală 6.84% 7.10% 7.57% 7.88%
6. Impozitul pe venit al persoanelor fizice 6.84% 6.87% 6.31% 6.65%
7. Granturi 1.89% 0.67% 2.55% 1.04%
TOTAL 88.17% 88.25% 88.56% 88.45%

Grafic, concluzii:

1.89% 0.67% 2.55% 1.04%

90.00% 6.84% 6.87% 6.31% 6.65%

6.84% 7.10% 7.57% 7.88%

80.00%
7.63% 9.24% 8.52% 8.18%
70.00%
11.15% 9.80% 9.88% 10.33%
60.00%

50.00% 22.23% 22.48% 21.66% 22.82%

40.00%

30.00%

31.61% 32.10% 32.06% 31.56%

20.00%

10.00%

0.00%
2017 2018 2019 2020

1. Taxa pe valoare adaugata TVA 2. Contributii de asigurare sociala de stat

3. Accize 4. Impozit pe venit a persoanelor juridice
5. Prime de asigurare obligatorie de asisitenta medicală 6. Impozitul pe venit al persoanelor fizice
7. Granturi

Concluzia: Analizând datele de ma sus deducem că taxa pe valoare adaugată, sau altfel spus TVA, a
costituit cea mai mare pondere în cadrul veniturilor publice naționale în anii 2017-2020. Astfel,
indicatorul dat a înregistrat o pondere pe parcursul anilor 2017-2020 oscilând între 31,61% și 32,10%.
Totodată, indicatorul “Contribuții de asigurare socială de stat” are o mărime structurală mare, aceasta
se schimbă între 21,66% și 22,82%. Ca rezultat, putem detecta că indicatorul “granturi” are cea mai
mică pondere dintre cei menționați mai sus, el fuctuează între 0,67% și 2,55%.

1.2. Selectați principalele 7 categorii de cheltuieli în cadrul BPN al Republicii Moldova și efectuați
analiza în dinamică și în structură a indicatorilor selectați.
Tabelul 1.5. Date inițiale pentru analiza cheltuielilor BPN, mil lei
Indicatori 2017 2018 2019 2020
1. Protectia sociala 19063.2 21003.0 23338.5 26032.3
2. Invatamint 9681.3 10462.1 12121.2 12583.1
3. Ocrotirea sanatatii 7268.7 7799.0 8635.0 9990.2
4. Servicii de stat cu destinatie generală 5679.1 5551.7 6183.9 6590.8
5. Serviciu in domeniul economiei 5424.9 6615.7 7206.5 8885.5
6. Ordine publica și securitate națională 4041.5 4376.2 4322.2 4770.4
7. Cultura, sport, tineret, culte si odihna 1333.4 1519.1 1839.6 1733.2
Total cheltuieli ale BPN 54522.4 59608.9 65975.6 73269.8

Tabelul 1.6. Modificarea absolută a cheltuielilor BPN

Indicatori 2018/2017 2019/2018 2020/2019 2020/2017

1. Protectia sociala 1939.80 2335.50 2693.80 6969.10

2. Invatamint 780.80 1659.10 461.90 2901.80
3. Ocrotirea sanatatii 530.30 836.00 1355.20 2721.50
4. Servicii de stat cu destinatie generală -127.40 632.20 406.90 911.70
5. Serviciu in domeniul economiei 1190.80 590.80 1679.00 3460.60
6. Ordine publica și securitate națională 334.70 -54.00 448.20 728.90
7. Cultura, sport, tineret, culte si odihna 185.70 320.50 -106.40 399.80
Total cheltuieli ale BPN 5086.50 6366.70 7294.20 18747.40

Tabelul 1.7. Modificarea relativă a cheltuielilor BPN

Indicatori 2018/2017 2019/2018 2020/2019 2020/2017

1. Protectia sociala 1.10 1.11 1.12 1.37

2. Invatamint 1.08 1.16 1.04 1.30
3. Ocrotirea sanatatii 1.07 1.11 1.16 1.37
4. Servicii de stat cu destinatie generală 0.98 1.11 1.07 1.16
5. Serviciu in domeniul economiei 1.22 1.09 1.23 1.64
6. Ordine publica și securitate națională 1.08 0.99 1.10 1.18
7. Cultura, sport, tineret, culte si odihna 1.14 1.21 0.94 1.30
Total cheltuieli ale BPN 1.09 1.11 1.11 1.34

Grafic, Concluzii:
Concluzia: Analizând datele menționate mai sus, deducem că categoria “Serviciu in domeniul
economiei” a avut cea mai mare dinamica pe parcursul anilor 2017-2020 în cadrul cheltuielilor
publice a Republicii Moldova. Astfel , cheltuiala dată demonstrează pe parcursul anilor dați o creștere
continuă și ca rezultat al datelor respective obținem o dinamică absolută în mărime de 3460.60
milioane lei. Ulterior, cheltuielile privind serviciul în domeniul economiei a înregistrat o creștere de
64%, ca rezultat al faptului ca în anul 2020 constituia 1,64% din mărimea aceluiași tip de venit public
din anul 2017. Analizând atent înțelegem că nu este nici o categorie de cheltuieli care a suferit o
micșorare semnificativă pe parcursul anilor studiați. În final putem spune că toate categoriile de
cheltuieli au crescut în anul 2020 față de anul 2017, ceea ce este un factor pozitiv. Este necesar de
menționat ca pe parcursul anilor 2017-2020 indicatorul “Servicii de stat cu destinatie generală” s-a
manifestat ca cel mai stabil, el a înregistrat o modificare relativă de doar 1,16%. Ca rezultat observăm
că valoarea cheltuielilor date a crescut cu 16%, adică în mărime relativă 911.70 milioane lei.

Tabelul 1.8. Analiza în structură a cheltuielilor BPN, % în totalul cheltuielilor

Indicatori 2017 2018 2019 2020
1. Protectia sociala 34.96% 35.23% 35.37% 35.53%
2. Invatamint 17.76% 17.55% 18.37% 17.17%
 3. Ocrotirea sanatatii 13.33% 13.08% 13.09% 13.63%
4. Servicii de stat cu destinatie generală 10.42% 9.31% 9.37% 9.00%
5. Serviciu in domeniul economiei 9.95% 11.10% 10.92% 12.13%
6. Ordine publica și securitate națională 7.41% 7.34% 6.55% 6.51%
7. Cultura, sport, tineret, culte si odihna 2.45% 2.55% 2.79% 2.37%
Total 96.28% 96.17% 96.47% 96.34%

Grafic, concluzii:

Concluzia: Analizând datele de mai sus putem spune că cheltuielile privind protecția socială au
înregistrat cea mai mare pondere în cadrul cheltuielilor publice naționale pe parcursul anilor 2017-
2020. Astfel, înțelegem că indicatorul dat este unul esențial de prioritar pentru conducerea Republicii
Moldova. Ponderea indicatorului „cheltuielile privind protecția socială” pe parcursul anilor
menționați mai sus a variat între 34,96% și 35,57%. Totodată , indicatorul “Cheltuieli pentru
învățământ” la fel s-a manifestat cu o mărime structurală mare, având o valoare ce fluctuează între
17,17% și 18,37%. În baza datelor putem observa că în opozoție cu indicatorii analizați mai sus
indicatorul “cultura, sport, tineret, culte și odihnă” are cea mai mică pondere , aceasta osciând între
2,37% și 2,79%.
 II. Efectuarea expres-diagnosticului situației economico-financiare a întreprinderii în baza
Situațiilor financiare al unei întreprinderi pentru 2 ani (situațiile financiare se anexează).

Întreprinderea analizată: ..........ICP”PANIFCOOP”...................................

2.1. Analiza gestiunii activelor circulante.

Tabelul 2.1. Indicatorii gestiunii activelor circulante a întreprinderii

Valoarea ratei
Indicatori Formula de calcul Exercițiul

Numarul de rotatie Nr=VV/AC NR0=20852303/3529225 NR0=5,90846517

NR1=5,26988664
NR1=21289404/4039822

Durata de rotatie DR=360/Nr Dr0=360/5,90846517 Dr1=60,929529

Dr1=360/5,26988664 Dr2=68,3126649

Efectul Ea/i=(DR1- E=(60,929529- Ei=436 618,231

68,3126649)*21289404/360
accelarii/incetinirii DR0)*VV1/360

Fondul de rulment FRB=Total Active FRB0=3529225 FRB0=3529225

brut circulante FRB1=4039822 FRB1=4039822

Fondul de rulment FRN=Active FRN0=3529225-2361918 FRN0=1167307

net circulante –Datorii FRN1=4039822-2511332 FRN1=1528490
Curente

Concluzie:
În perioada curentă s-au încasat cu 436 618,231 lei mai mult decât în perioada precedentă, avem
eliberări de resurse financiare, efectul este pozitiv și este de accelerare, deci activele circulante sunt
utilizate eficient.
 2.2. Determinarea capacității de plată a întreprinderii.

Tabelul 2.2. Ratele lichidității și solvabilității generale a întreprinderii

Valoarea Normati Abater

Ratele Formula de calcul Exercițiul
ratei v e
Labsoluta Labsoluta=Mijloace La0=270184/2361918 La0=0,11 0,2 0,209
banesti/datorii pe La1=813114/2511332 4
TS<=0,2 La1=0,32
3
L Lintermediara=Mijloac Li0=270184+2271570/236191 Li0=1,076 0,7-0,8 0,415
intermediar e banesti +investitii pe 8 Li1=1,491
a TS+Creante pe Li1=813114+2933252/251133
TS/Datorii pe TS<=0,7- 2
0,8
Lcurenta Lcurent=Total active Lc0=3529225/2361918 Lc0=1,49 1-2,5 0,11
curente/datorii pe Lc1=4039822/2511332 4
TS<=1-2,5 Lc1=1,60
8
Coeficentul Coeficientul Cs0=8744756/2361918 Cs0=3,70 1 0,01
solvabilitati solvabilitatii=Valoarea Cs1=9280931/2511332 Cs1=3,69
i reala a
patrimoniului/datoori
totale>1

Concluzie:
La capitolul de analiza a indicatorilor lichiditatii si solvabilitatii, acestia inregistreaza
rezultate destul de bune,astfel cu o valoare 1.29 a ratei solubilitatii generale, putem concluziona ca
entitatea detine mai multe pasivve,decit totalul datoriilor existente. In ceea ce priveste rata lichiditatii
curente,aceasta se incadreaza in cadrul normativ,inregistrind o valoare de 0.69.
Aici obervam o abatere intre perioada de baza si cea curenta, de 0.6.
O rezerva interna privitor la lichiditatea intermediara este majorarea activelor curente ,astfel
acestea ar inregistra o valoare acceptabila.
 2.3. Determinarea eficienței activității economico-financiare a întreprinderii.

Tabelul 2.3. Indicatorii rentabilității

Ratele Formula de calcul Exercitiul Valoarea ratei Abatere

Rentabilitate Profit brut/venitul Rv0=265974/20852303 Rv0=1,27% +0,54

Rv1=386756/21289404
a Vanzarilor de vanzari*100 Rv1=1,81%

Rentabilitate Profit net /Valoarea Ra0=265924/8744756 Ra0=3,04% -0,18

a activelor medie a Ra1=265924/9280931 Ra1=2,86%
activelor*100

Rentabilitate Profit net /Valoarea Rf0=265924/5832848 Rf0=4,55% -0,28

a financiara medie a Rf1=265924/6219599 Rf1=4,27%
capitalului*100

Concluzie
Cum pute observa dupa indicatori de rentabilitate putem observa ca intreprinderea fata de
anul precedent sa majorat cu 0,54% din aceasta reevaluam ca intreprinderea a avut o majorare
de profit , dar rentabilitatea financiara si activelor cum putem observa sa fata de anul precedent
sa miscorat cu 0,18 si cu 0,28 .

2.4. Analiza structurii financiare a întreprinderii.

 Tabelul 2.4. Indicatorii fondului de rulment și ai capacității de îndatorare a întreprinderii

Exercitiul
Indicatori Formula de calcul Valoarea ratei

Fondul de FRB0=3529225 FRB0=3529225

rulment brut FRB=Total active FRB1=4039822 FRB1=4039822
ciruclante

Fondul de FRN0=3529225-2361918 FRN0=1167307

FRN=Active
rulment net FRN1=4039822-2511332 FRN1=1528490
circulante-Datorii
curente

Fondul de FRP=Capital propriu- FRP0=5832848-8744756 FRP0=-2911908

rulment Propriu Total active FRP1=6219599-9280931 FRP1=-3061332

Fondul de FRS=FRN-FRP FRS0=1167307-2911908 FRS0=-1744601

rulment Strain FRS1=1528490-3061332 FRS1=-1532842

Necesarul de NRP=Stocuri+Creante NRP0=936581+2271570-2361913 NRP0=846238

fond de rulment totale-Datorii si NRP1=1057547+2933252-2511332 NRP1=1479467
resurse curente

Coeficientul de CIG=Datorii CIG0=2361913/5832848 CIG0=0,40

indatorarii Totale/Capital CIG1=2511332/6219599 CIG1=0,40
globale propriu<=2

Coeficientul de CIGmax=Datorii CIGmax0=2361913+x/5832848=2 CIGmax0=9 303 783

indatorarii totale+x/Capital CIGmax1=2511332+x/6219599 CIGmax1=9927866
globale maxim propriu
Coeficientul de CIT=Datorii pe CIT0=550000/5832848 CIT0=0,094
indatorare la termen lung/capital CIT1=550000/6219599 CIT1=0,088
termen propriu<=1

Coeficientul de CITmax=Datorii pe CITMax0=550000+x/5832848=1 CITmax0=5282848

indatorare la termen lung CITmax1=550000+x/6219599 CITmax1=5669599
termen maxim +x/Capital propriu

Concluzie: Nici la un capitol nu putem observa mari abateri intre anul trecut si prezent, putem
oberva doar ca o parte din datoriile pe termen lung au fost transferate in contul datoriilor pe termen
scurt.Putem obserca intreprinderea poate apela usor la un credit pe termen scurt in valoarea de
9927866 pentru anul curent iar pentru anul precedent 9 303 783 cum putem observa intreprinderea
nu foloseste datorii pe termen lung usor poate apela la un credt 5282848 pentru anul precedent , dar
pentru curent 5669599 aceasta este din vina majorari capitalului propri care sa majorat fata de anul
trecut