Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice
Departamentul Finanțe și Bănci

Caiet de sarcini
pentru lucrul individual
la disciplina „Finanțe”
Jreghi Igor
Mk2001

Coordonator științific:
Covalschi Tatiana,
Dr., lect. univ.

Chișinău, 2021

1
 CUPRINS

I.Efectuarea analizei veniturilor și cheltuielilor bugetului public național al Republicii Moldova

1.1. Principalele 7 tipuri de venituri în cadrul BPN al Republicii Moldova și analiza în dinamică
și în structură a indicatorilor selectați..................................................................................................3
1.2 Principalele 7 categorii de cheltuieli în cadrul BPN al Republicii Moldova și analiza în
dinamică și în structură a indicatorilor selectați.................................................................................9
II. Efectuarea expres-diagnosticului situației economico-financiare a întreprinderii în baza
Situațiilor financiare al unei întreprinderi pentru 2 ani .
2.1. Analiza gestiunii activelor circulante...........................................................................................13
2.2. Determinarea capacității de plată a întreprinderii.....................................................................14
2.3. Determinarea eficienței activității economico-financiare a
întreprinderii................................15
2.4. Analiza structurii financiare a întreprinderii..............................................................................16
2.5. Concluzii generale și
recomandări.................................................................................................17

2
I. Efectuarea analizei veniturilor și cheltuielilor bugetului public național al Republicii Moldova
1.1. Principalele 7 tipuri de venituri în cadrul BPN al Republicii Moldova și analiza în dinamică și în
structură a indicatorilor selectați.
Notă: Pentru analiza veniturilor și cheltuielilor accesați:
https://mf.gov.md/ro/ministerul-finan%C8%9Belor/catalogul-de-date-deschise-al-ministerului-finan
%C8%9Belor

Tabelul 1.1. Date inițiale pentru analiza veniturilor BPN, mil lei
Indicatori 2017 2018 2019 2020
1 Taxa pe valoare adaugata TVA 16870.0 18615.6 20183.3 19770.1
2. Contributii de asigurare sociala de stat 11864.0 13037.9 13635.7 14295.4
3. Accize 5950.0 5683.3 6221.9 6468.8
4. Impozit pe venit a persoanelor juridice 4073.9 5356.7 5365.3 5123.0
5. Prime de asigurare obligatorie de asisitenta
3648.4 4117.6 4768.2 4939.5
medicală
6. Impozitul pe venit al persoanelor fizice 3648.9 3982.0 3970.0 4165.6
7. Granturi 1008.8 387.4 1602.6 649.6
Total venituri ale BPN 53377.6 57995.9 62949.2 62650.0

Tabelul 1.2. Modificarea absolută a veniturilor BPN

Indicatori 2018/2017 2019/2018 2020/2019 2020/2017

1. Taxa pe valoare adaugata TVA 1745,6 1567,7 -413,2 2900,1

2. Contributii de asigurare sociala de stat 1173,9 597,8 659,7 2431,4
3. Accize -266,7 538,6 246,9 518,8
4. Impozit pe venit a persoanelor juridice 1282,8 8,6 -242,3 1049,1
5. Prime de asigurare obligatorie de asisitenta
469,2 650,6 171,3 1291,1
medicală
6. Impozitul pe venit al persoanelor fizice 333,1 -12 195,6 516,7
7. Granturi -621,4 1215,2 -953 -359,2
Total venituri ale BPN 4116,5 4566,5 -335 8348
Tabelul 1.3. Modificarea relativă a veniturilor BPN

Indicatori 2018/2017 2019/2018 2020/2019 2020/2017

1. Taxa pe valoare adaugata TVA 10,3473 8,4214 -2,0472 14,6691

2. Contributii de asigurare sociala de stat 9,8946 4,5850 4,8380 17,0082
3. Accize -4,4823 9,4768 3,9682 8,0200
4. Impozit pe venit a persoanelor juridice 31,4882 0,1605 -4,5160 20,4782
5. Prime de asigurare obligatorie de asisitenta 12,8604 15,8004 3,5925 26,1382
medicală
6. Impozitul pe venit al persoanelor fizice 9,1287 -0,3013 4,9269 12,4039

3
 7. Granturi -61,5979 313,6809 -59,4658 -55,2955
Total venituri ale BPN 7,6391 351,8240 -48,7033 43,4223
Grafic, Concluzii:
Pe parcursul ultimilor 4 ani, în RM s-a asigurat o creştere a veniturilor a BNP în special această
crestere a fost condiționată de majorarea următorilor tipuri de veniturii: cea mai semnificativă
majorare o observăm la venitul provenit din “Taxa pe valoare adaugata TVA” , care au sporit în cifră
absolută în ultimii patru ani analizați cu aproximativ 2,9 mlrd lei, ceea ce a constituit o creștere cu
14,66%. La fel observăm o majorare a venitului din „Contributii de asigurare sociala de stat” care în
decursul celor patru ani s-a majorat în cifră absolută cu circa 2,4 mlrd lei, ceea ce constituie o creștere
cu 17%. O creștere semnificativă o observăm a venitului din „Prime de asigurare obligatorie de
asisitenta medicală” în decursul celor 4 ani în cifră absolută cu circa 1,2 mlrd lei, ceea ce constituie o
creștere cu 26,13%. O creștere semnificativă o observăm a venitului din „Impozit pe venit a
persoanelor juridice” în decursul celor 4 ani în cifră absolută cu circa 1 mlrd lei, ceea ce constituie o
creștere cu 20.47%. La fel observăm o majorare a venitului încasat din „Accize” care în decursul celor
patru ani s-a majorat în cifră absolută cu circa 518 mii lei, ceea ce constituie o creștere cu 8,02%. O
creștere observăm a venitului din„Impozitul pe venit al persoanelor fizice” în decursul celor 4 ani în
cifră absolută cu circa 516 mii lei, ceea ce constituie o creștere cu 12,40%. O tendiță negativă o
observăm la nivelul venitului din “Granturi” care în decursul cerlor 4 ani s-a diminuat cu circa 359 mii
lei, ceea ce constituie o diminuare de 55,29%.

Fig.1.1 Evoluția veniturilor a BNP pe perioada 2017-2020

25000
20000
15000
10000
5000
0

2017 2018 2019 2020

Sursă: Elaborat de autor

4
 Ca concluzie putem spune că veniturile sunt o sursă foarte importante în Republica Moldova
pentru realizarea unor necesități fundamentale ale populației, așa ca accesul la educație, ocrotirea
sănătății sau susținerea socială a păturilor defavorizate a populației.
Tabelul 1.4. Analiza în structură a veniturilor BPN, % în totalul veniturilor bugetare
Indicatori 2017 2018 2019 2020
31,60 32,09 32,06 31,55
1. Taxa pe valoare adaugata TVA
2. Contributii de asigurare sociala 22,22 22,48 21,66 22,81
de stat
11,15 9,79 9,88 10,32
3. Accize
4. Impozit pe venit a persoanelor 7,63 9,23 8,52 8,17
juridice
5. Prime de asigurare obligatorie 6,83 7,09 7,57 7,88
de asisitenta medicală
6. Impozitul pe venit al 6,84 6,86 6,31 6,65
persoanelor fizice
1,89 0,66 2,54 1,03
7. Granturi
88,16 88,20 88,54 88,41
Total venituri ale BPN

Grafic, concluzii:
Analizînd structura veniturilor BPN pe ani, se constată că aceasta nu a suferit modificări
semnificative în decursul celor 4 ani. Astfel pondrea cea mai mare a veniturilor în anul 2017 îl
constituie venitul din „Taxa pe valoare adăugată TVA” ce constituie 31,60%. La fel o pondere
impunătoare o constituie venitul din „Contributii de asigurare sociala de stat” ce constituie 22,22%.
“Accizele”  constituie11,15% din structura veniturilor BPN în totalul veniturilor bugetare. „Impozitul
pe venit a personelor juridice” constituie 7,63%. „Impozitul pe venit al persoanelor fizice” în structura
veniturilor constituie 6,84%. La fel o pondere o constituie venitul din „Prime de asigurare obligatorie
de asisitenta medicală” care constituie 6,83%. Ponderea cea mai nesemnificativă o constituie veniturile
din „Granturi” care constituie 1,89%.

5
Figura 1.2 Analiza în structură a veniturilor BPN, % în totalul veniturilor bugetare pentru anul 2017

1. Taxa pe valoare adaugata TVA

2. Contributii de asigurare sociala de stat
3. Accize
4. Impozit pe venit a persoanelor juridice
5. Prime de asigurare obligatorie de asisitenta medicală
6. Impozitul pe venit al persoanelor fizice
7. Granturi

Sursă: Elaborat de autor

Analizînd structura Veniturilor BPN în anul 2018, ponderea cea mai impunătoare îl constituie
veniturile din „Taxa pe valoare adăugată TVA” ce constituie 32,09%. La fel o pondere impunătoare o
constituie veniturile din „Contributii de asigurare sociala de stat” ce constituie 22,48%. “Accizele” 
constituien 9,79% din structura veniturilor BPN în totalul veniturilor bugetare. „Impozitul pe venit a
personelor juridice” constituie 9,23%. La fel o pondere o constituie veniturile „Prime de asigurare
obligatorie de asisitenta medicală” care constituie 7,09%. „Impozitul pe venit al persoanelor fizice” în
structura veniturilor constituie 6,86%. Ponderea cea mai nesemnificativă o constituie veniturilor din
„Granturi” care constituie 0,66%.

6
Figura 1.3 Analiza în structură a veniturilor BPN, % în totalul veniturilor bugetare pentru anul 2018

1. Taxa pe valoare adaugata TVA

2. Contributii de asigurare sociala de stat
3. Accize
4. Impozit pe venit a persoanelor juridice
5. Prime de asigurare obligatorie de asisitenta medicală
6. Impozitul pe venit al persoanelor fizice
7. Granturi
Sursă: Elaborat de
autor

Analizînd structura Veniturilor BPN în anul 2019, ponderea cea mai impunătoare îl constituie
venitul din „Taxa pe valoare adăugată TVA” ce constituie 32,06%. La fel o pondere impunătoare o
constituie venitul din „Contributii de asigurare sociala de stat” ce constituie 21,66%. “Accizele” 
constituien 9,88% din structura veniturilor BPN în totalul veniturilor bugetare. „Impozitul pe venit a
personelor juridice” constituie 8,52%. La fel o pondere o constituie veniturile din „Prime de asigurare
obligatorie de asisitenta medicală” care constituie 6,31%. „Impozitul pe venit al persoanelor fizice” în
structura veniturilor constituie 6,31%. Ponderea cea mai nesemnificativă o constituie veniturile din
„Granturi” care constituie 2,54%.

7
Figura 1.4 Analiza în structură a veniturilor BPN, % în totalul veniturilor bugetare pentru anul 2019

1. Taxa pe valoare adaugata TVA

2. Contributii de asigurare sociala de stat
3. Accize
4. Impozit pe venit a persoanelor juridice
5. Prime de asigurare obligatorie de asisitenta medicală
6. Impozitul pe venit al persoanelor fizice
7. Granturi
Sursă: Elaborat de autor
Analizînd structura Veniturilor BPN în anul 2020, ponderea cea mai impunătoare îl constituie
veniturile din „Taxa pe valoare adăugată TVA” ce constituie 31,55%. La fel o pondere impunătoare o
constituie veniturile din „Contributii de asigurare sociala de stat” ce constituie 22,81%. “Accizele” 
constituien 10,32% din structura veniturilor BPN în totalul veniturilor bugetare. „Impozitul pe venit a
personelor juridice” constituie 8,17%. La fel o pondere o constituie veniturile din „Prime de asigurare
obligatorie de asisitenta medicală” care constituie 7,88%. „Impozitul pe venit al persoanelor fizice” în
structura veniturilor constituie 6,65%. Ponderea cea mai nesemnificativă o constituie veniturile din
„Granturi” care constituie 1,03%.

8
Figura 1.5 Analiza în structură a veniturilor BPN, % în totalul veniturilor bugetare pentru anul 2020

1. Taxa pe valoare adaugata TVA

2. Contributii de asigurare sociala de stat
3. Accize
4. Impozit pe venit a persoanelor juridice
5. Prime de asigurare obligatorie de asisitenta medicală
6. Impozitul pe venit al persoanelor fizice
7. Granturi
Sursă: Elaborat de autor

1.2 Principalele 7 categorii de cheltuieli în cadrul BPN al Republicii Moldova și analiza în dinamică și
în structură a indicatorilor selectați.

Tabelul 1.5. Date inițiale pentru analiza cheltuielilor BPN, mil lei
Indicatori 2017 2018 2019 2020
1. Protectia sociala 19063,2 21003,0 23338,5 26032,3
2. Invatamint 9681,3 10462,1 12121,2 12583,1
3. Ocrotirea sanatatii 7268,7 7799,0 8635,0 9990,2
4. Servicii de stat cu destinatie generală 5679,1 5551,7 6183,9 6590,8
5. Serviciu in domeniul economiei 5424,9 6615,7 7206,5 8885,5
6. Ordine publica și securitate națională 4041,5 4376,2 4322,2 4770,4
7. Cultura, sport, tineret, culte si odihna 1333,4 1519,1 1839,6 1733,2
Total cheltuieli ale BPN 54522.4 59608.9 65975.6 73269.8

Tabelul 1.6. Modificarea absolută a cheltuielilor BPN

Indicatori 2018/2017 2019/2018 2020/2019 2020/2017

1. Protectia sociala 1939,8 2335,5 2693,8 6969,1

2. Invatamint 780,8 1659,1 461,9 2901,8
3. Ocrotirea sanatatii 530,3 836 1355,2 2721,5
4. Servicii de stat cu destinatie generală -127,4 632,2 406,9 911,7
5. Serviciu in domeniul economiei 1190,8 590,8 1679 3460,6
6. Ordine publica și securitate națională 334,7 -54 448,2 728,9
7. Cultura, sport, tineret, culte si odihna 185,7 320,5 -106,4 399,8
Total cheltuieli ale BPN 4834,7 4566,5 6938,6 18093,4

9
Tabelul 1.7. Modificarea relativă a cheltuielilor BPN

Indicatori 2018/2017 2019/2018 2020/2019 2020/2017

1. Protectia sociala 10,17 11,11 11,54 26,77

2. Invatamint 8,06 15,85 3,81 23,06
3. Ocrotirea sanatatii 7,29 10,71 15,69 27,24
4. Servicii de stat cu destinatie generală -2,24 11,38 6,57 13,83
5. Serviciu in domeniul economiei 21,95 8,93 23,29 38,94
6. Ordine publica și securitate națională 8,28 -1,23 10,36 15,27
7. Cultura, sport, tineret, culte si odihna 13,92 21,09 -5,78 23,06
Total cheltuieli ale BPN 67,45 77,87 65,51 168,20

Grafic, Concluzii:

Pe parcursul ultimilor 4 ani, în RM s-a asigurat o creştere constantă a mijloacelor financiare

alocate cheltuielilor de ordin social-cultural. Creșterea în sumă absolută este datorată majorării tuturor
cheltuielilor de ordin social-cultural în perioada analizată. Cel mai mult în cifre absolute au crescut
cheltuielile pentru protecție socială (aproape 6.9 mlrd. lei), urmate de cheltuielile pentru Serviciu in
domeniul economiei ( 3,4 mlrd. lei) , și pentru Învățămînt (aproape 2,9 mlrd. lei), și cele pentru
Ocrotirea sanatatii ( 2,7 mlrd. lei), urmat de cheltuieli Servicii de stat cu destinatie generală ( 911 mii. lei),
și cheltuieli pentru mentinerea Ordine publica și securitate națională (728 mii. lei), ultemele la rîndul lor
fiind majorarea pe parcursul celor 4 ani a cheltuelilor pentru Cultura, sport, tineret, culte si odihna
(aproape 399 mii. Lei) iar în termeni relativi cel mai mult au crescut cheltuielile pentru Serviciu in
domeniul economiei, cu 38,94% urmate de cheltuielile pentru Ocrotirea sanatatii, care au crescut cu
27,24%, urmate de cheltuielile pentru Protectia sociala cu 26,77% și cele pentru învățământ – cu
23,06% acelaș nivel de crestere la înregistrat cheltuelile Cultura, sport, tineret, culte si odihna cu circa
23,06%, la fel sau majorat și celtuielile Ordine publica și securitate națională cu circa 15,27%, sau majorat și
cheltuelile pentru Servicii de stat cu destinatie generală cu circa 13,83%.

10
 Figura1.6 Evoluția cheltuielilor BPN, mil lei pe perioada 2017-2020
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
la t i ă i ă
in ati al ie l na
ci a am at er m io
na dih
so at an en no ț io
ti a
In
v s g co na s
ec 2. ea ati
e le at
e te
ot tir iu ul
Pr ro tin e n rit , c
1. Oc de
s m ec
u et
3. do s ner
cu in și ti
at ciu i ca rt,
st vi bl po
e er pu s
id S ra
,
i ci 5. di
ne tu
e rv r ul
S O C
4. 6. 7.

2017 2018 2019 2020

Sursă: Elaborat de autor

Tabelul 1.8. Analiza în structură a cheltuielilor BPN, % în totalul cheltuielilor

Indicatori 2017 2018 2019 2020
36,31 36,63 36,66 36,88
1. Protectia sociala
18,44 18,25 19,04 17,82
2. Invatamint
13,84 13,60 13,56 14,15
3. Ocrotirea sanatatii
4. Servicii de stat cu destinatie 10,81 9,68 9,71 9,90
generală
10,33 11,54 11,32 12,58
5. Serviciu in domeniul economiei
6. Ordine publica și securitate 7,69 7,63 6,79 6,75
națională
7. Cultura, sport, tineret, culte si 2,54 2,64 2,89 2,45
odihna
99,96 99,97 99,97 100,53
Total

Grafic, concluzii:
Studiind structura cheltuielilor a BPN constatăm că cea mai mare parte a cheltuielilor sunt constituie
din cheltuielile pentru protecție socială (36-37% în grup), urmate de cheltuielile pentru învățîmînt (18-19% în
grup) şi cele pentru ocrotirea sănătăţii (13-14%) pondrea cheltuelilor pentru Serviciu in domeniul economiei
(10-12%), cheltuelile Servicii de stat cu destinatie generală ce constitue(9-10%), la fel cheltuielile pentru Ordine
11
publica și securitate națională constitue (6-7%). Ponderea cheltuielilor pentru cultura, sport, tineret, cullte și
odihnă este nesemnificativă în comparaţie cu celelalte categorii de cheltuieli (2-3%).

Ca concluzie putem spune că grupul de cheltuieli socio-culturale sunt foarte importante în

Republica Moldova pentru realizarea unor necesități fundamentale ale populației, așa ca accesul la
educație, ocrotirea sănătății sau susținerea socială a păturilor defavorizate a populației. Ținind cont ca
cheltuielile pentru protecția socială crează cea mai mare povară în BPN, ele sporind și cel mai mult în
dinamică se impun măsuri pentru găsirea unor mijloace financiare pentru acoperirea lor, ca spre
exemplu reducerea angajărilor la negru, a salariilor achitate în plic sau crearea locurilor noi de muncă,
mai ales pentru tinerii specialiști, pentru a stopa exodul forței de muncă în afara țării.

Figura 1.7 Analiza în structură a cheltuelilor BPN, % în totalul veniturilor bugetare pentru anul 2020

1. Protectia sociala 2. Invatamint

3. Ocrotirea sanatatii 4. Servicii de stat cu destinatie generală
5. Serviciu in domeniul economiei 6. Ordine publica și securitate națională
7. Cultura, sport, tineret, culte si odihna
Sursă: Elaborat de autor

12
II. Efectuarea expres-diagnosticului situației economico-financiare a întreprinderii în baza
Situațiilor financiare al unei întreprinderi pentru 2 ani (situațiile financiare se anexează).

Întreprinderea analizată: FPC UNGAR SRL

2.1. Analiza gestiunii activelor circulante.

Tabelul 2.1. Indicatorii gestiunii activelor circulante a întreprinderii

Valoarea
Indicatori Formula de calcul Exercițiul
ratei
Nr de rotatii venitul din vinzar 79 473 206 1,00
= Valoarea medie a AC = (77 535 732+ 81 011423)/2

Durata în zile a 365 365 365

= nr . de rotirii = 1
unei rotații

Rata activelor Active circulante 15 326528 0,18

= Total Activ
= 81 011 423
curente

Concluzie:
În urma calculelor efectuate s-a constatat că în anul de gestiune numărul de rotație constituie pe
anul 2014-2015 constituie doar o rotație durata acestei rotații constituie 365 de zile. Rata activelor
curente constituie 0,18 ceea ce nu este apreciat pozitiv deoarece constitue o valoare mai mică de 1/3
din totalul activelor, ceea ce semnifică că trebuie să majoreze nivelul Active circulate.

13
2.2. Determinarea capacității de plată a întreprinderii.
Tabelul 2.2. Ratele lichidității și solvabilității generale a întreprinderii
Formula de Valoare Normati Abater
Ratele Exercițiul
calcul a ratei v e
Lichiditatea Mijolace MB 804 513 0,04 0,2-0,3 -1,96
LA= =
DTS 17 271852
absolută bănești/Datorii
pe termen scurt

Lichiditatea Mijloace MB+ Ipe TS +Cr TS 0,39 0,7-0,8 -0,39

LI= =
DTS
intermediară bănești+Investiț
804513+0+5475713+308957+291993
i pe termen
17271852
scurt+Creanțe
pe termen
scurt/Datorii pe
termen scurt
Lichiditatea Active AC 15326528 0,88 1,0-2,0 -0,12
LC= =
DTS 17271852
curentă circulante /
Datori pe
termen scurt
Solvabilitate Total Activ/ TA 2,80 1,2-2,0 +0,80
S= =
DTL+ DTS
a Total Datorii
81011423
11659624+17271852

Concluzie:
Întreprinderea are o capacitate de plată, fapt confirmat de rata solvabilității,.
Conform calculelor efectuate putem observa că întreprinderea analizată în anul 2015 dispunea de 0,88
lei active circulante la fiecare 1 leu datorii pe termen scurt, neîncadrîndu-se în limitele recomandate
(0,2-0,3) astfel întreprinderea este necesar pe viitor să majoreze valoarea Activelor circulante sau să
diminuieze valoarea Datorilor pe termen scurt.
Analizînd evoluția lichidității intermediare observăm că pentru fiecare 1 leu datorii curente
întreprinderea dispune de 0,39 lei active curente cele mai lichide (creanțe, numerar,alte active) ceea ce
nu se încadrează în limitele recomandate ceea ce este apreciat negativ.
Examinînd evoluția lichidității imediate observăm că pentru 1 leu datorii curente întreprinderea
dispune de 0.04 lei numerar și echivalent de numerar ceea ce este apreciat negativ întreprinderea poate

14
să întâmpine greutăţi la stingerea obligaţiunile imediate, de aceia e nevoie de a mări cuantumul
mijloacelor bănești din conturile bancare.
2.3. Determinarea eficienței activității economico-financiare a întreprinderii.

Tabelul 2.3. Indicatorii rentabilității

Formula de Valoarea
Ratele Exercițiul Normativ Abatere
calcul ratei
Rentabilitatea Rv 24 863 599 31,28 % >20% +11,28%
Rv= 79 473 206
vînzărilor Profit brut
¿
Venit din vînzări

Rentabilitatea PPGI 5555 977 6,85% >8,76% -1,91

Re=
Total Activ Re= 81 011 423
economică
PPGI-profitul
perioadei de gestiune
pîna la impozitare

Rentabilitatea Rf= 4 830 128 9,27% >4,63% +4,64

Rf= 52079 947
financiară Profit net
Capital propriu

Concluzie:
În urma calculelor efectuate s-a constatat că întreprinderea are o rentabilitate a vînzărilor bună, la
fiecare leu din vînzări înregistrîndu-se aproximativ 31 bănuți profit. Rentabilitatea financiară este la fel
una bună, la un leu din capitalul propriu înregistrîndu-se 9 bănuți profit . Totuși întreprinderea
întîmpină probleme legate de rentabilitatea activelor, care e mai mică ca rata medie a dobînzii la
creditele acordate persoanelor juridice, prin urmare avînd loc un efect de îndatorare negativ, care
reduce din averea acționarilor. De aceia este necesară o analiză mai amplă a rezultatelor activității
economico-financiare a întreprinderii pentru a identifica activitățile problematice și a identifica măsuri
pentru îmbunătățirea rezulatelor .

15
2.4. Analiza structurii financiare a întreprinderii.

Tabelul 2.4. Indicatorii fondului de rulment și ai capacității de îndatorare a întreprinderii

Valoarea
Indicatori Formula de calcul Exercițiul
ratei
Rata de îndatorare Datorii totale 11659 624+ 17 271852 0,55
CÎG=
Capital propriu
= 52 079 947
globală

Rata de îndatorare DatoriTL 11659 624 0,22

CÎT= =
Capital propriu 52079 947
la termen

Rata autofinantarii capital propriu 52079 947 0,64

= =
total active 81 011 423
activelor

Rata autofinanțări = 15326 528−17 271 852 -0,12

=
fondul de rulment net 15326528
activelor circulante
active circulante

Rata autonomiei capital propriu 52 079 947 0,81

=
capital permanent = 52079947+ 11659 624
financiare la
termen

Rata autonomiei capital propriu 52079 947 0,64

=
total pasiv
= 81 011 423
financiare

Fondul de rulment =Active circulante- =15 326 528−17 271 852 -1945324
net Datori pe termen scurt

16
 Concluzie:

Analizînd rata de îndatorare globală observăm ca aceasta constituie 0,55 reprezentînd o valoare mai
mică decît limitele stabilite (≤ 2) indicînd posibilitățile de îndatorare a întreprinderi.
Analizînd indicatorul rata de îndatorare la termen observăm ca FPC UNGAR SRL are capacitate de
împrumut pe termen lung deoarece valorile acestui indicator se încadrează în limitele admisibile (≤1).
Rata autofinantarii activelor are valoarea de 0,64 cea ce indică gradul de acoperire a activelor cu
capital propriu, creșterea acestei rate semnifică independența financiară.
Rata autofinanțări activelor circulante incă valorii negative acet fenomen fiind condiționat de faptul
că valoarea Activelor Ciculante indică o valoare mai mică decît valoarea Datorilor pe termen scurt.
Rata autonomiei financiare la termen care asigură autonomia financiară a capitalui propriu ce trebuie
să reprezinte cel puțin jumătate din capitalul permanent ceea ce în cazul nostru are loc acesta
reprezentînd valoarea de 0,81 ceea ce este apreciat pozitiv pentru întreprindre.
Rata autonomiei financiare a întreprinderii constituie 0,64 ceea cee este apreciat pozitiv de
întreprindere ceea ce constituie că 64% din totalul pasivului il constituie capitalul propriu .
Fondul de rulment negativ indică existenţa unor dificultăţi financiare privind solvabilitatea şi echilibrul
financiar al întreprinderii.
2.5. Concluzii generale și recomandări.

In condiţiile economiei de piaţă activitatea economică este concentrată în veriga de bază a

economiei - întreprinderi, firme - unde se creează bunuri materiale şi servicii necesare societăţii.

Necesităţile societăţii întotdeauna au fost şi rămân nelimitate, pe cînd resursele necesare pentru
satisfacerea lor sunt limitate. în astfel de condiţii apare problema folosirii cât mai eficiente a resurselor
limitate în scopul asigurării maximale a necesităţilor societăţii. Necoinciderea cerinţelor şi a
posibilităţilor de a le satisface a însoţit omenirea pe tot parcursul dezvoltării ei. Limitarea resurselor a
determinat necesitatea căutării şi alegerii căilor de utilizare cît mai eficientă a resurselor limitate.

Tendinţa asigurării unui câştig a fost şi rămâne motivul principal de desfăşurare a oricărei
activităţi economice. în consecinţă, producătorul tinde spre producţia care îi poate asigura un venit cît
mai înalt.
Analizînd activitatea economico-financiară în dinamica celor doi ani observăm că principalii
incicatorii în perioada de bază sau majorat coparativ cu perioada precedentă.
Compania trebuie să revadă politica de gestiunea a resurselor pe care le deține și să depuie un efort
sporit pentru ca compania să împunătățeasă valorilor unor indicatorii care nu se încadrează în limitele

17
admisible. Deși dacă analizăm valoarea profitului net acesta în dinamica celor doi ani a înregistrat o
majorarea ceea ce denotă o gestiune eficientă a întreprinderii.

18