Ministerul Educației al Republicii Moldova

Facultatea Științe Economice

Catedra Finanțe și Bănci

Lucru individual

la disciplina „Finanțe”

Coordonator științific:

Chișinău, 2017
I. Efectuarea analizei veniturilor și cheltuielilor bugetului public național al Republicii Moldova
1. Selectați principalele 5 tipuri de venituri în cadrul BPN al Republicii Moldova și efectuați
analiza în dinamică și în structură a indicatorilor selectați.
Notă: Pentru analiza veniturilor și cheltuielilor bugetare accesați:
http://www.mf.gov.md/reports/evolutia_bpn

Tabelul 1. Date inițiale pentru analiza veniturilor BPN, mil lei

Indicatori 2011 2012 2013 2014 2015
Taxa pe valoarea adăugată 10464,3 10671,8 12174,1 12852,0 13714,0

Contribuţii de asigurări sociale de stat 6562,6 7150,0 7756,2 8362,6 9273,1

obligatorii

Granturi 1075,1 1636,4 2083,8 4127,1 2096,5

Accizele 2666,7 2893,6 3508,2 3428,1 3843,9

Impozitul pe venit din salariu 1769,1 2027,0 2205,7 2447,0 2745,4

Total venituri publice 30139,7 33530,3 36899,5 42446,8 43681,1

Tabelul 2. Analiza în dinamică a veniturilor BPN

Modificarea Modificarea
absolută a absolută a Modificarea Modificarea
veniturilor în 2015 veniturilor în 2015 relativă a relativă a
Indicatori
veniturilor în 2015 veniturilor în 2015
față de 2011, mil. față de 2014, mil.
față de 2011 față de 2014
lei lei
Taxa pe valoarea
3249,7 862 31,05% 6,71%
adăugată

Contribuţii de asigurări
2710,5 910,5 41,3% 10,89%
sociale de stat obligatorii

Granturi 1021,4 -2030,6 95% -49,20%

Accizele 1177,2 415,8 44,14% 12,13%

Impozitul pe venit din

976,3 298,4 55,18% -34,96%
salariu

Total venituri 13541,4 1234,3 44,92% 2,91%

∆CPTVA 2015-2010=CPTVA 2015-CPTVA2011=13714,0-10464,3=3249,7 mil. lei

∆CPTVA 2015/2010 =((CPTVA 2015-CPTVA2011)/ CPTVA2011)*100%= ((13714,0-10464,3)/ 10464,3)*100% =
31,05%
∆CPTVA 2015-2014=CPTVA 2015-CPTVA2014=13714,0-12852,0=862 mil. lei
∆CPTVA 2015/2014=((CPTVA 2015-CPTVA2014)/ CPTVA2014)*100%= ((13714,0-12852,0)/ 12852,0)*100% = 6,70%
Grafic, Concluzii:

În urma calculelor efectuate şi a analizei datelor din grafic am constatat că în perioada analizată
statul a asigurat o creştere continuă a veniturilor publice care au crescut în sumă absolută cu 13541,4 şi
respectiv 1234,3 milioane lei în anul 2015 comparativ cu 2011 şi respectiv 2015 comparativ cu 2014.
Astfel observăm că în anul 2015 veniturile publice au crescut într-un ritm mult mai înalt ca în anul
precedent.
Ritmul de creştere a veniturilor publice în 2015 a fost de 2,91% comparativ cu anul precedent
şi de 44,92% comparativ cu anul 2011. În sumă absolută cel mai mult au crescut Impozitul pe Venit (cu
3123,2 milioane lei în 2015 faţă de 2014), urmate de Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii
(cu 910,5 mil. Lei în 2015 faţă de 2014). TVA (cu 862 milioane lei în 2015 faţă de 2014) şi accize (cu
415,8 milioane lei în 2015 faţă de 2014), apoi urmează Impozitul pe venit din salariu ( cu 298,4
milioane lei în 2015 faţă de 2014), restul indicatorilor inregistrind o modificare negativa: granturi (-
2030,6). Totodată din indicatorii mentionati, observăm că cel mai puţin au crescut granturi (-2030,6).
 În termeni relativi observăm că în politica bugetară pentru anul 2014 a fost pus accentul pe
creşterea veniturilor pentru granturi.Totodată observăm o scadere semnificativa a veniturlor din
granturi, şi anume de -49,20% în 2015 faţă de anul 2014.
 Tabelul 3. Analiza în structură a veniturilor BPN, % în totalul veniturilor bugetare
Indicatori 2011 2012 2013 2014 2015

Taxa pe valoarea adăugată 34,71 31,82 32,99 30,27 31,40

Contribuţii de asigurări sociale de stat 21,07 21,32 21,01 19,70

obligatorii 21,23

Granturi 3,56 4,88 5,64 9,72 4,80

Accizele 8,84 8,62 9,50 8,07 8,80

Impozitul pe venit din salariu 5,86 6,04 5,97 5,76 6,29

Total venituri 100% 100% 100% 100% 100%

gsCPTVA2011= (CP2011/CPt)*100%= (10464,3/30139,7)*100%=34,71%

gsCPTVA2012= (CP2012/CPt)*100%= (10671,833530,3)*100%=31,82%
gsCPTVA2014= (CP2013/CPt)*100%= (12174,1/36899,5)*100%=32,99%
gsCPTVA2015= (CP2014/CPt)*100%= (12852,0/42446,8)*100%=30,27%
gsCPTVA2015= (CP2015/CPt)*100%= (13714,0/43681,1)*100%=31,40%

Grafic, concluzii:

În urma analizei datelor din tabelul şi graficul de mai sus am constatat că din totalul veniturilor publice
cele mai importante venituri sunt veniturile din taxa pe valoarea adăugată (31,4% în total venituri
publice), urmate de veniturile din contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii( 21,23% în total
venituri publice), impozitul pe venit (12,71% în total venituri publice), accize (8,8% în total venituri
publice). Totuşi celelate venituri au şi ele un anumit aport în cadrul veniturilor publice, doar că într-o
măsură mai mică,deţinînd o pondere nesemnificativă şi impozitul pe venitul din salariu (6,29% în total
venituri publice)
În dinamică observăm că structura veniturilor nu a suferit modificări semnificative TVA de la
34,71 % în anul 2011 la 31,4% în anul 2015, a Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii de la
21,07 % în anul 2011 la 21,23% în anul 2015, a Granturi de la 3,56 % în anul 2011 la 4,8% în anul
2015, iar pe fonul acestora are loc o creştere a ponderii în total venituri publice a celorlalte categorii de
venituri . Totodată observăm ca majoritatea categoriilor de venituri înregistreaz mici creşteri de 1-2%.

2. Selectați principalele 5 categorii de cheltuieli în cadrul BPN al Republicii Moldova și efectuați

analiza în dinamică și în structură a indicatorilor selectați.

Tabelul 4. Date inițiale pentru analiza cheltuielilor BPN

Indicatori 2011 2012 2013 2014 2015
Cheltuieli de ordin social 22945,7 24625,0 26003,3 29044,7 31730,2

Cheltuieli de ordin economic 3616,4 4611,3 5801,3 7624,8 6302,8

 Menţinerea ordinii publice,apărarea şi 1804,8 1948,2 2190,0 2580,9 2382,7

securitatea statului

Serviciile de stat cu destinaţie 1456,6 1750,6 2084,0 2155,0 2191,4

generală

Justiţia şi jurisdicţia constituţională 351,6 354,8 583,1 634,4 620,6

Total cheltuieli publice 32101,0 35373,5 38651,3 44393,1 46395,8

Tabelul 5. Analiza în dinamică a cheltuielilor BPN

Modificarea Modificarea Modificarea Modificarea
absolută a absolută a relativă a relativă a
Indicatori
cheltuielilor în cheltuielilor în cheltuielilor în cheltuielilor în
2015 față de 2011 2015 față de 2014 2015 față de 2011 2015 față de 2014
Cheltuieli de ordin 8784,5 2685,5 38,28% 9,25%
social
Cheltuieli de ordin 2686,4 -1322 74,28% -17,34%
economic
Menţinerea ordinii
577,9 -198,2 32,02% -7,68%
publice,apărarea şi
securitatea statului
Serviciile de stat cu 734,8 36,4 50,44% 1,69%
destinaţie generală
Justiţia şi jurisdicţia 269 -13,8 76,50 -2,18%
constituţională
Total cheltuieli 14294,8 2002,7 44,53% 4,51%

∆CPChS 2015-2011=CPCh S 2015-CP Ch S 2011=31730,2-22945,7=8784,5mil. lei

∆CPCh S 2015/2011=((CPCH S 2015-CPCh S 2011)/ CPCh S 2011)*100%= ((31730,2-22945,7)/ 22945,7)*100% = 38,28%
∆CPCh S 2015-2014=CPCh S2015-CPCh S2014=31730,2-29044,7=2685,5mil. lei
∆CPCh S 2015/2014=((CPCh S 2015-CPCh S2014)/ CPCh S2014)*100%= ((31730,2-29044,7)/ 29044,7)*100% = 9,24%
Grafic, Concluzii:
 În urma calculelor efectuate şi a analizei datelor din grafic am constatat că în perioada analizată
statul a asigurat o creştere continuă a Cheltuieli de ordin social care au crescut în sumă absolută cu
8784,5 şi respectiv 2685,5 milioane lei în anul 2015 comparativ cu 2011 şi respectiv 2015 comparativ
cu 2014. Astfel observăm că în anul 2015 cheltuielile publice au crescut într-un ritm mult mai înalt ca
în anul precedent.
Ritmul de creştere a Cheltuieli de ordin social în 2015 a fost de 9,25% comparativ cu anul
precedent şi de 38,28% comparativ cu anul 2011. În sumă absolută cel mai mult au crescut cheltuielile
de ordin social (cu 2685,5 milioane lei în 2015 faţă de 2014), urmate de Serviciile de stat cu destinaţie
generală (cu 36,4 milioane lei în 2015 faţă de 2014). Totodată observăm că cel mai puţin au crescut
Cheltuieli de ordin economic (au scazut cu 1322 milioane lei în 2015 faţă de 2014) şi Menţinerea
ordinii publice,apărarea şi securitatea statului (au scazut cu 198,2 milioane lei în 2015 faţă de 2014),
cheltuielile pentru justiţia şi jurisdicţia constituţională (au scazut cu 13,8 milioane lei în 2015 faţă de
2014).
În termeni relativi observăm că în politica bugetară pentru anul 2015 a pus accentul pe
Cheltuieli de ordin social (din indicatorii evaluati) înregistrînd o modificare relativă în 2015 de 9,25%
faţă de anul 2014.
 Tabelul 6. Analiza în structură a cheltuielilor BPN
Indicatori 2011 2012 2013 2014 2015

Cheltuieli de ordin social 71,47 76,06 67,27 65,42 68,39%

Cheltuieli de ordin economic 11,26 13,03 15,00 17,17 13,58%

Menţinerea ordinii publice,apărarea şi 5,62 5,50 5,66 5,81 5,14%

securitatea statului
Serviciile de stat cu destinaţie 4,53 4,94 5,39 4,85 4,72%
generală
Justiţia şi jurisdicţia constituţională 1,09 1,00 1,50 1,42 1,34%

Total cheltuieli 100% 100% 100% 100% 100%

gsCPChS2011= (CP2011/CPt)*100%= (22945,7/32101,0)*100%=71,47%

gsCPChS2012= (CP2012/CPt)*100%= (24625,0 /35373,5)*100%=76,06%
gsCPChS2014= (CP2013/CPt)*100%= (26003,3/38651,3)*100%=67,27%
gsCPChS2015= (CP2014/CPt)*100%= (29044,7/44393,1)*100%=65,42%
gsCPChS2015= (CP2015/CPt)*100%= (31730,2/46395,8)*100%=65,42%

Grafic, concluzii:
 În urma analizei datelor din tabelul şi graficul de mai sus am constatat că din totalul
cheltuielilor publice cele mai importante cheltuieli sunt cheltuielile de ordin social (68,39%în total
cheltuieli publice), urmate de cheltuielile de ordin economic ( 13,58% în total cheltuieli publice),
cheltuielile pentru menţinerea ordinii publice, apărarea şi securitatea statului ( 5,14%în total cheltuieli
publice) şi cheltuielile pentru serviciile de stat cu destinaţie generală (4,72% în total cheltuieli publice).
Totuşi celelate cheltuieli au şi ele un anumit aport în cadrul veniturilor publice, doar că într-o măsură
mai mică, deţinînd o pondere nesemnificativă şi anume Cheltuielile cu Serviciul datoriei de stat ( 2,25%
în total cheltuieli publice), cheltuielile pentru justiţia şi jurisdicţia constituţională (1,34% în total
cheltuieli publice).

În dinamică observăm că structura cheltuielilor nu a suferit modificări semnificative şi este

evidentă o tendinţă de reducere a cheltuielilor de ordin social, de la 71,47% în anul 2011 la 68,39% în
anul 2015, si a Cheltuieilor privind Menţinerea ordinii publice, apărarea şi securitatea statului , de la 5,62%
în anul 2011 la 5,14% în anul 2015, iar pe fonul acestei reduceri are loc o creştere uşoară a ponderii în
total cheltuieli publice a celorlalte categorii de cheltuieli. O creştere mai evidenţiată o putem observa
în cazul cheltuielilor de ordin economic de la 11,26% în anul 2011 la 13,58% în anul 2015, celelalte
categorii înregistrînd creşteri uşoare de 0,2-1%.
II. Efectuarea expres-diagnosticului situației economico-financiare a întreprinderii în baza
Raportului Financiar al unei întreprinderi.
Notă:
Pentru efectuarea expres-diagnosticului situației financiare a unei entități economice utilizați sursa
http://cnpf.md/md/anact/ Monitorizarea dărilor de seamă ale societăţilor pe acţiuni care cad sub
prevederile art.2 alin.(2) din Legea privind societăţile pe acţiuni, prezentate conform art.54 din Legea
cu privire la piaţa valorilor mobiliare pentru anul 2012

Întreprinderea analizată: SĂIŢI S.A.

1. Analiza structurală a activelor imobilizate (activelor pe termen lung) (2013):

Tabelul 7. Indicatorii structurii activelor imobilizate

Indicatori Formula de Valoarea

Exercițiul
calcul ratei
Rata imobilizărilor Rai = (Active
imobilizate / Rai=
Total activ) x 5352464/112.
100 586.616 4,75%

sau active pe *100

TL/total active
 Rata mijloacelor fixe Rmf=(Mijloace Rmf=5214614/
fixe / Total 112.586.616 4,63%
activ) x 100 *100

Corelația dintre active circulante și Caci=(Active

imobilizări circulate(curente Caci=708987
)/Active 0/5352464 1324,62%
imobilizate) *100
x100

Coeficientul compoziției tehnice a Coeficientul

întreprinderii compozitiei
tehnice a Kct=(521461
intreprinderii=m 4+6104543)/
Kct=10,05%
ijloace fixe + 112.586.616
stoc de marfur si *100%
materiale/total
active

Concluzie:
La aprecierea ratei imobilizarilor este necesar sa ţinem cont de nivelul de insusire a capacitatii de
producţie. Ponderea mica arata o lichiditate mai inalta si o siguranta poate chiar prea ridicata privind
achitarea datoriilor, lucru confirmat si de rata mijloacelor fixe. Corelaţia intre activele curente si
imobilizate caracterizeza corelaţiile interne existente intre elementele patrimoniului reflectate in
activul bilanţului. Nivelul ridicat al acestui coeficient determina tendinţa spre accelerarea rotaţiei
patrimoniului întreprinderii si contribuie eliberarea mijloacelor banesti.
Analiza generala a structurii activelor poate fi încheiata cu determinarea coeficientului compoziţiei
tehnice a intrepnrinderii. In condiţiile crizei economice si inflaţiei acest raport are o tendinţa negativa
de descreştere, condiţionata de un şir de cauze: majorarea preturilor pentru mărfuri si materialele
stocate, scăderea gradului de reînnoire a mijloacelor fixe din cauza scumpirii lor si lipsei surselor de
finanţare. In cazul intreprinderii analizate totul este in regula.

2. Analiza gestiunii activelor circulante și echilibrului financiar pe termen scurt:

Tabelul 8. Indicatorii gestiunii activelor circulante a întreprinderii

 Valoarea
Indicatori Formula de calcul Exercițiul
ratei

Numărul de rotaţii AC 2011+ AC 2012 0,795

AC2012 = =
VV 2012 2
în 2012
Nrot2012=
AC 2012 6753345+6379070
Nrot2012 =6566207,5
2
5221854
Nrot2012= =0,795
6566207 , 5
Numărul de rotaţii VV 2013 AC 2012+ AC 2013 0,387
Nrot2013= AC2013 = =
AC 2013 2
în 2013
6566207 , 5+7089870
Nrot2013 =6828038.75
2
2647034
Nrot2013= =0,387
6828038.75
Durata în zile a 365 365 459,11
Drot2012= Drot2012= =459,11
Nrot 2012 0,795
unei rotaţii în 2012
Drot2012

Durata în zile a 365 365 943.15

Drot2013= Drot2013= =943.15
Nrot 2013 0,387
unei rotaţii în 2013
Drot2013

Efectul de Eînc/ac =(Drot2013- 2647034 3510329.691

Eînc/ac=(943,15-459,11)*
VV 2013 365
încetinire/accelerare
Drot2012)*
365 =3510329.691
Eînc/ac

Concluzie:
În urma calculelor efectuate am constatat că în anul 2013 activele circulante din cadrul
întreprinderii analizate nu au fost gestionate eficient.
Astfel observăm că numărul de rotații a scăzut, iar durata unei rotații s-a majorat din cauză că
în anul 2013 durata unei rotații a activelor circulante s-a majorat cu aproximativ 484 zile. Astfel în
fiecare zi de întîrziere întreprinderea a ratat încasări din vînzări de 7252,14 lei pe zi ¿).
În total înregistrîndu-se blocări de fonduri în active circulante în sumă de 3510329.691 lei
(Eînc/ac ) ceea ce determină o instabilitate a activității întreprinderii date și o gestiune ineficientă a
activelor circulante.
 3. Determinarea capacității de plată a întreprinderii:

Tabelul 9. Ratele lichidității și solvabilității generale a întreprinderii

........SAITI SA........................................................................
în anul ....2013...........................................
Formula de Valoarea
Ratele Exercițiul Normativ Abatere
calcul ratei
Lichiditatea MB+ ITS 9160+0 0,0015 0,2-0,3 0,248
Labs= Labs=
DTS 3064800+2640301+268662
absolută
= 0,0015
Labs

Lichiditatea AC −St 7089870−6104543 0,164 0,7-0,8 0,586

Lint= Lint=
DTS 3064800+2640301+268662
intermediară
985327
Lint = =0,164
5973763

Lichiditatea AC 7089870 1,18 1-2 +0,32

Lcur = Lcur= =1,18
DTS 5973763
curentă
Lcur

Solvabilitatea TA 12442334 1,081 >1

Solv = Solv= =1,081
TD 11509931
Solv

Concluzie:
În urma calculelor efectuate am constatat că întreprinderea analizată are o capacitate foarte rea
de a achita datoriile, astfel la 1 leu de datorii revin 1,081lei de active (Solvabilitatea).
În ceea ce privește capacitatea imediată de plată putem constata că întreprinderea are o
capacitate rea de achitare a datoriilor pe termen scurt. Doar un indicator este incadrat in limite, in rest
nu sunt.O problemă identificată este în cazul lichidității absolute care este sub limita intervalului optim
cu 0,33 , deci putem recomanda întreprinderii de a majora mijloacele bănești din contul recuperarii
datoriilor pe termen scurt. O altă problemă este evidențiată în cazul lichidității intermediare care la fel
se află sub limita optima cu 0,586, deci putem afirma că întreprinderea este in deficit de mijloace
banesti din cauza indatorarii, cu toate ca dispune de unele creante, acesta nu are posibilitatea de face
investtii pe termen scurt. Astfel întreprinderii date îi putem recomanda să mărească viteza de rotaţie a
stocurilor, adică majorarea vînzărilor. Lichiditatea curenta este incadrata in norma, insa trendul dat este
 cu greu meninut din cauza datoriilor, totusi întreprinederea are o capacitate mare de a-şi plăti
datoriile curente fără să apeleze la resurse pe termen lung sau la noi împrumuturi. Însă pentru a ajunge
în limita optimală îi putem recomanda întreprinderii de a micsora stocurile de mărfuri şi materiale şi
mari mijloacele băneşti prin reducerea datoriilor, pentru că un nivel ridicat al lor nu este benefic pentru
întreprindere.
Vorbind despre solvabilitatea întreprinderii putem menţiona că are o valoare de 1,081, adică
mai mare de 1, ceea ce dă dovadă că întreprinderea analizată are o capacitate normala de a-şi achita
obligaţiile băneşti imediate şi dar fara siguranta in privinta la cele îndepărtate faţă de terţi.

4. Determinarea eficienței activității economico-financiare a întreprinderii:

Tabelul 9. Indicatorii rentabilității
Formula de Valoarea
Ratele Exercițiul Normativ Abatere
calcul ratei
Rentabilitatea PB 509440 19,24% >20% 0,0075
∗100 % Rv= ∗100 % =19,24
VV 2647034
vînzărilor
Rv %

Rentabilitatea PPI TA 2012+ TA 2013 -5,41% >25% 30,41%

∗100 % TA= =
TA 2
economică
Rec 11985751+12442334
2
=12214042,5
−661295
Rec= ∗100 % =-
12214042, 5
5,41%
Rentabilitatea Pnet KP2012+ KP 2013 -51,87% >15% 66,87%
∗100 % KP= =
KP 2
financiară
Rfin 1617270+932403
2
=1274836,5
−661295
Rfin= 1274836 ,5 ∗100 %=-

51,87%

Concluzie:
 În urma calculelor efectuate am constatat că întreprinderea analizată nu are un rezultat
operaţional net foarte bun. Abia dacă rentabilitatea vînzărilor aproape ca încadrează în limita optimală,
astfel putem menţiona că în întreprinderea dată există o legătură strînsă între rezultatul financiar şi
veniturile din vînzări obţinute. Totodată observăm o problemă în cadrul rentabilităţii economice care
se află sub limita optimală şi anume cu 30,41% mai puţin, ceea ce înseamnă că întreprinderea trebuie
să întreprindă măsuri urgente pentru eficientizarea utilizării activelor existente, fie că este raţional ca o
parte din ele să fie lichidate pentru a mari profitul. O altă problemă o putem observa în cazul
rentabilităţii financiare care la fel se află sub limita optimă cu 66,87% mai puţin, constituind -51,87%,
ceea ce ne arată că întreprinderea are o capacitate rea de a utiliza capitalul propriu pentru a obţine
profit. Deci, putem recomanada întreprinderii analizate de a se retrage dintr-o afacere pentru o anumită
perioadă sa lichideze o parte din active.

5. Determinarea capacității de îndatorare a întreprinderii

Tabelul 10. Indicatorii capacității de îndatorare a întreprinderii
Formula de Valoarea
Indicatori Exercițiul
calcul ratei
Capacitatea DT DT=Dfin TL+DTLcalc+DfinTS+ 12,34
KP
de DcomTS+DTScalc=5536168+0+3064800+2640301+26866
îndatorare 2=11509931
globală 11509931
CÎG= =12,34
932403
CÎG
Capacitatea DTL DTL= Dfin TL+DTLcalc=5536168 5,93
KP 5536168
de
CÎT= =5,93
932403
îndatorare
la termen
CÎT
Rezerva de (2-CÎG)*KP RÎT =(2-12,34)*932403 =-9641047 -9641047
împrumut
totală
RÎT
Rezerva de (1-CÎT)*KP RÎTL =(1-5,93)* 932403 =-4596746,79 -
împrumut 4596746,79
pe termen
lung
RÎTL
Rezerva de RÎT-RÎTL RÎTS =(-9641047)—(-4596746,79)=-5044300 -5044300
împrumut
pe termen
scurt
RÎTS
Fondul de St+Cr+MB+IT FRB=6104543+975111+9160+0= 7088814 7088814
rulment S
brut
FRB
Fondul de FRB-DTS DTS= DfinTS+ DcomTS+DTScalc= 3064800+2640301+ 1115051
rulment net 268662=5973763
FRN FRN=7088814-5973763=1115051

Fondul de FRB-DTS-DTL FRP=7088814-5973763-5536168= -4421117 -4421117

rulment
propriu
FRP
Fondul de FRN-FRP FRS=1115051-(-4421117)= 5536168 5536168
rulment
străin
 FRS
Necesarul (SMM+Cr)- (6104543+975111)-(2640301+268662)=4170691 4170691
de fond de (Dcom+Dcalc)
rulment
NFR
Trezoreria FRN-NFR TN=1115051-4170691=-3055640 -3055640
netă
TN

Concluzie:
În urma calculelor efectuate am constatat că întreprinderea are o structură puţin stabilă, astfel
indicatorul findului de rulment net este pozitiv, ceea ce ne permite să afirmăm că la întreprindere se
respectă criteriul estimaţiei resurselor. Insa fondul de rulment net este mai mic decît necesarul de fond
de rulment, iar trezoreria netă este mai mica decît zero, ceea ce denota un risc major. Totodată putem
constata că întreprinderea are un grad mic de autofinanţare. Fondul de rulement propriu este negativ,
ceea ce înseamnă că capitalul propriu nu este suficient pentru a acoperi necesarul de finanţare a
activelor imobilizate, astfel ele vor fi finanţate din datoriile pe termen lung. Întreprinderea trebuie să-şi
modifice structura financiară şi să găsească modalităţi pentrru a converti datoriile pe termen scurt în
datorii pe termen lung.
Prin urmare întreprinderea foarte indatorata, acest lucru este confirmat şi de indicatorii
capacităţii de îndatorare care sunt peste limitele optimale. Întreprinderea respectivă nu mai poate lua
imprumuturi caci si asa este foarte indatorata.