EVOLUȚIA ISTORICĂ A CETĂȚENIEI

DREPT

Chișinău 2016
 CUPRINS
Introducere................................................................................................................................2

1 Cetatenia – Aspecte Teoretice............................................................................................4

1.1 Noțiunea de cetățenie..................................................................................................6

1.2 Caractere juridice.........................................................................................................7

1.3 Evoluția cetățeniei.......................................................................................................8

2 Cetățenia Republicii Moldova..........................................................................................11

2.1 Statutul Juridic al cetatenilor RM..............................................................................12

Concluzii.................................................................................................................................14

Bibliografie.............................................................................................................................15

Introducere

S-au scris nenumărate lucrări pe tema cetăţeniei, dar conceptul a evoluat semnificativ în
ultimii ani, datorită noilor realităţi apărute pe plan european şi internaţional. De altfel, cetăţenia este
un concept sensibil la schimbările istorice şi faptul că oferă drepturi cu statut universal – drepturi pe
care toată lumea este îndreptăţită să le exercite. De altfel, cetăţenia se constituie ca obiect de studiu
pentru mai multe discipline, printre care: filozofia, politologia, sociologia, istoria, dreptul şi chiar
economia. Conceptul de cetăţenie este utilizat în accepţiunea lui juridică, dar şi în sens politic,
atunci când este tradus ca apartenenţă a unui individ la o colectivitate umană (naţiune, popor),
organizată în stat. Cetățenia intereseaza nu numai dreptul constitutional, ci în egala masura și dreptul
international (public și în mod deosebit cel privat), dreptul familiei etc, fiind prin excelenta o
notiune interdisciplinara.

Evolutiile mondiale ale ultimelor ani ai sec. XX si a începutului sec. XX pun tot mai clar în
lumina faptul, ca între premizele esentiale ale noii ordini internationale democratia ocupa un loc
central. Republica Moldova, stat ce si-a propus drept obiectiv strategic integrarea europeana, are de

2
solutionat mai multe probleme majore. Printre ele un loc important revine celei ce tine de edificarea
unui mecanism juridic eficient. Adoptarea Constitutiei a fost un imperativ al timpului. Numai ea
poate consfinti mecanismul de edificare si de functionare a unui stat democratic si de drept.
Respectarea si ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordiala a statului, ceea ce marcheaza
actualitatea temei cercetate. Continutul cetateniei consta anume în faptul ca populatia statului în
persoana cetatenilor lui se afla cu statul respectiv într-o legatura politico-juridica constanta, în
virtutea careia cetatenii sunt permanent si constant sub influenta puterii de stat si poseda o capacitate
juridica concreta.

Specificând obiectul si sarcinile lucrarii am pornit de la studierea noțiunii interne si

internationale a institutiei cetateniei. Obiectivele principale ale lucrării sunt vazute în faptul ca pe
baza studiilor în literatura de specialitate autohtona si europeana sa se efectueze un studiu complex
asupra aspectelor cetateniei și în special a evoluției estorice a acesteia, deasemenea pe plan local.
Scopul lucrarii prezentate este de a formula concluzii teoretice, în domeniul dat.

Pentru realizarea scopului indicat, ne-am propus urmatoarele obiective:

1. A analiza evolutia istorica a institutiei cetateniei si a evidentia principiile acesteia;

2. A determina trasaturile caracteristice ale cetateniei, definind locul acestei institutii în
sistemul juridic;
3. A analiza evoluția istorică și conceptul dat în țara noastră.

Lucrarea dată este structurată în două capitole dintrecare al doilea este practic, iar ultima parte a
lucrării va prezenta concluziile.

1 Cetatenia – Aspecte Teoretice

Elementele organice al naţiunii reflectate în conştiinţa naţională - limba comună, tradiţiile,

cultura comună, religia, specificul vieţii sociale, economice şi politice formează fondul conceptual şi
operaţional al ideologiei naţionale. Pe lângă ideologia naţională se formează, indiferent de raportul
dintre naţiune şi minorităţile naţionale, o ideologie a acestora, care vaîncorpora şi valorifica sistemul
lor axiologic (limba maternă, folclor şi tradiţii artistice specifice, cultură). Este o cerinţă
fundamentală a democraţiei constituţionale, a statului de drept, ca statul să se manifeste -în cadrul
raporturilor de cetăţenie -în acelaşi fel faţă de toţi cetăţenii săi, fără nicio discriminare, fără a acorda

3
unora privilegii în dezavantajul altora1. Cetatenia este în primul rand un statut formal, denumind
“situatia juridica ce rezulta din raporturile juridice statornice ce intervin intre o persoana fizica si
stat, situatie caracterizata de plenitudinea drepturilor si obligatiilor reciproce, prevazute de
Constitutie si celelalte legi”2. Cetatenia este în acelasi timp un statut ce confera identitate si un titlu
de putere. Abordandu-se o viziune instrumentala a imigrarii, despre care am vorbit si mai devreme,
cetatenia a fost folosita ca instrument de excludere, pentru a diferentia intre “noi” si restul. Acesta
este constituita de setul de drepturi, obligatii si identitati ce leaga cetatenii de statul-natiune. Este de
mentionat faptul ca, pentru a evita conotatiile “negative” ale termenului de cetatean (s-a nascut pe
un anumit teritoriu), unii autori au propus inlocuirea lui cu cel de “rezident”(traieste si munceste pe
un anumit teritoriu).

Din perspectiva imigrationista, au fost identificate 3 modele ale cetateniei 3:

 un model etnic si exclusivist care neaga imigrantilor si descendentilor lor accesul la

comunitatea politica sau ingreuneaza prin diferite obstacole formale acest acces (Germania,
Austria)
 modelul asimilationist sau republican ofera un acces facil la cetatenie, dar promoveaza o
politica asimilationsita în sfera publica si nu recunoaste (sau recunoaste intr-o mica masura)
diferentele culturale (Franta)
 modelul multicultural sau pluralist ce ofera un acces facil la cetatenie si recunoaste dreptul
minoritatilor etnice de a-si mentine diferentele culturale

Esenta cetateniei inclusive sta în acordarea de drepturi egale: securitate juridica, drepturi
sociale, drepturi politice si drepturi culturale. Dintre acestea, cele mai importante sunt drepturile
sociale; acordarea acestora presupune ca societatea-gazda nu numai ca accepta si tolereaza prezenta
imigrantilor, dar si ca este dispusa sa imparta cu acestia beneficiile statului bunastarii. În acest sens,
includerea poate fi vazuta ca etapa finala a integrarii.

1
Document tips, articolul Cetățenia 2014.
2
Deleanu, Ion, Institutii si proceduri constitutionale, Arad: Servo-Sat, 2001, p. 169.
3
Koopmans, R. & Statham, P., “Migration and Ethnic Relations as a Field of Political Contention” în Koopmans, R. &
Statham, P., Challenging Immigration and Etnic Relations Politics, Oxford: Oxford University Press, 2000, pp. 19-20

4
 1.1 Noțiunea de cetățenie

Acesta, în lumea modernă, comportă o serie de provocări „tăcute”, ceea ce a făcut ca acest
concept să trezească atenţia teoreticienilor. Tocmai identificarea şi analiza acestor provocări ne oferă
posibilitatea de a propune politici publice şi instrumente juridice optime. Subiectul cetăţeniei este,
fără îndoială, destul de vast şi cercetarea acestuia ia amploare, pe măsură ce tot mai mulţi
teoreticieni iauîn discuţie modalităţile în care numeroase crize influenţează conceptul de cetăţenie 4.

Cetățenia este apartenența legală a unei persoane fizice la un stat. Regulile care sunt legate
de cetățenie, se aplică pe cât posibil asupra persoanelor juridice5.

Dupa cite se cunoaste, orice stat are la baza sa 3 elemente constitutive:

a) Populatia

b) Teritoriul

c) Autoritatea politica sau suveranitetea

Deci se poate de afirmat ca statul este un ansamlu de indivizi reuniti intr-o legatura
nationala, locuind pe un anumit teriroriu determinat și dominat de o putere investita cu dreptul de a
formula ordine și de ale face sa fie executate. În stiinta dreptului constitutional, populatia isi gaseste
reflectare sub aspectul "cetateniei".

Cetatenia reprezinta o institutie care serveste obiect de studiu a mai multor disciplini
juridice: cum ar fi dreptul international public, dreptul familial, dreptul civil etc. Ce se explica prin
faptul ca subiectii principali ii constituie statutul și cetateanul care se afla în diferite raporturi
stabilite de normele unor sau altor disciplini economice. Astfel intr-o hotarire a Curtii Internationale
de Justitie se spune ca: „Cetatenia este o legatura juridica, care se intemeiaza pe un fapt social pe o
legatura, o solidaritate, efectiva de existenta, ineterese, sentimente, alaturi de o reciprocitate de
drepturi și obligatii. Se poate spune ca este expresia juridica a faptului ca individul caruia este
conferita... este în fapt mai strins legat de populatia statului care i-o acorda decit a mai multor autori,
au dreptul la existenta, sint indiscutabile.

4
Infospecialconsulting, articolul Cetatenia, un studiu comparativ, 2013.
5
Wikipedia, articolul Cetatenie.

5
 1.2 Caractere juridice

Cetățenia apare în 2 ipostaze:

 Ca instituție politică în dreptul obiectiv,

 Ca o condiție juridică (statut) în dreptul subiectiv.

În prima accepțiune acesta reprezintă un ansamblu de norme juridice ce reglementează

raporturi sociale grupate în jurul necesității de a asigura plenitudinea drepturilor și obligațiilor
prevăzute de constituție și legi acelor persoane care, prin sentimentele și interesele lor, sunt strâns
legate de destinele statului respectiv. Fiind o instituție complexă, este o instituție a dreptului
constituțional, menționează I. Deleanu întrucât:

a) este o expresie a suveranității politice. Statul pe temeiul suveranității lui stabilește statutul juridic
al cetățenilor săi.

b) numai cetățenii au dreptul să participe la executarea puteriiîn formele instituționalizate ale

democrației directe (sufragiul, referendumul, inițiativa populară) sauîn ale democrației
reprezentative

În a doua accepțiune se axează pe ideea de subiect de drept a cărei poziție juridicăîn cadrul
unor anumite raporturi o caracterizează și numai aici se vorbește de cetățenia unei persoane (ex.
dobândirea și pierderea cetățeniei).

Din punct de vedere juridic, noţiunea de cetăţenie poate fi examinată în două accepţiuni: ca
instituţie juridică şi ca termen desemnând condiţia juridică sau statutul care se creează prin normele
dreptului acelor persoane care au calitatea de cetăţean 6. Cetăţenia, ca instituţie juridică, reprezintă un
ansamblu de norme juridice ce reglementează raporturi sociale grupate în jurul necesităţii de a
asigura plenitudinea drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de Constituţie şi legi acelor persoane care,
prin sentimentele şi interesele lor, sunt strâns legate de destinele statului nostru. Cetăţenia reprezintă
condiţia juridică sau statutul ce se creează prin normele juridice acelor persoane care au calitatea de
„cetăţean”. Acesta este acea calitate a persoanei fizice ce exprimă legătura politico-juridică
permanentă nelimitată în timp şi spaţiu dintre această persoană fizică şi statul respectiv. Calitatea de

6
Iοn Dеlеanu, Instituţii şi prοcеduri cοnstituţiοnalе –în drеptul cοmparat şiîn drеptul rοmân – Tratat, Еd. CH Bеck,
Bucurеști, 2006, p. 273.

6
cetăţean atribuie persoanei date plenitudinea de drepturi şi obligaţii reciproce stabilite de Constituţie
şi legi. În aceasta a doua acceptiune, cetățenia se axeaza în jurul ideii de subiect de drept și numai
aici se vorbeste de cetățenia unei persoane, dobandirea și pierderea cetateniei” 7.

Cetăţenia îşi găseşte reglementarea juridică fundamental în:

– Constituţia Republicii Moldova;

– Legea Republicii Moldova

– Convenţia europeană cu privire la cetăţenie, încheiată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 şi

ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova prin Hotărârea din 14 octombrie 1999.

1.3 Evoluția cetățeniei

Noţiunea de cetăţenie a apărut în antichitate, odată cu cea de democraţie, şi a fost influenţată,

pe parcursul istoriei, de schimbările sociale, economice şi politice, ajungând ca treptat,în timpurile
moderne, să influenţeze ea aceste schimbări. Chiar dacă pentru multă vreme a fost lăsată în umbră,
ea a rămas parte a vocabularului juridic, politic, filozofic sau economic.

Cuvintul cetatenie provine de la latinescul „cevitas” semnificind initial idea de cetate, portificatie –
deoarece anume în asa sens era inteles statul la etape primara. Iar mai apoi el apare pentru a
deasemenea locuitorii acestora. De la inceput, în Spania, Atena, Roma se considerau cetatenii numai
cei care participau la rezolvarea treburilor publice prin intermediul adunarilor populare. Ulterior,
prin Edieful din anul 212 de la Caracala, cetatenia era acordata la toata populatia Imperiului Roman.
Mai tirziu odata cu devenirea romanilor și bizantinilor supusi imparatului, cetatenia isi pierde
semnificatia sa juridica. În epoca feudala cetatenia isi pierde comlet continutul juridic, o buna parte
a membrelor statelor fiindcalificati ca „supusi”, situatia ce presupunea foarte multe oligatii și foarte
putine drepturi. Ca regula supusii nu posedau drepturi politice. În sensul modern, notiunea de
cetatean a fost utilizata pentru prima data în „Declaratia franceza privind drepturile omului și
cetateanului” din 1789. Declaratia a introdus notiunea contemporana de cetatenie lichidind
supusenia, legind-o de participarea activa a persoanei la viata politica, inzestrarea cetatenilor cu un
set de drepturi și obligatiuni, iar statul – un set de obligatiuni fata de cetateni.

7
Ion Muraru, Simina Tanasescu, Drept constitutional și institutii politice, vol. I, Editura All Beck, Bucuresti 2003.

7
 Din anii ’90 incoace, cetatenia a devenit una din subiectele cheie ale dezbaterilor politice.
Notiunea de “cetatenie” este supusa unor modificari intr-un ritm foarte rapid datorita schimbarilor
majore de la nivel economic, social si politic care au loc la cumpana dintre secolele XX si XXI.
Doua mari fenomene pun în discutie rolul contemporan al statului – natiune si al conceputului de
“cetatenie” pe acesta care il implica:

 în primul rand, globalizarea – faptul ca centrul si strategia activitatilor economice sunt

intregrate pe o scara inalta la nivel mondial prin intermediul tehnologiei. Un element important
al globalizarii este dezvoltarea internetului si a societatii informationale.
 în al doilea rand, existenta a tot mai multe societati multiculturale care destrama teoria
omogenitatii statelor-natiune8.

În 1990, Jürgen Habermas a identificat trei procese de dezvoltare care redau relaţia profundă şi
problematică dintre identitatea naţională şi cetăţenie:

 în primul rând, viitorul statelor naţionale a devenit pe neaşteptate de actualitate,în pragul

unificării Germaniei, al eliberării ţărilor Central şi Est Europene şi al conflictelor naţionale care
au străbătut Europa de Est;
 în al doilea rând, faptul că statele Uniunii Europene evoluează împreună, ca urmare a
dezvoltării pieţei comune şi a introducerii monedei unice, clarificăîntr-o oarecare măsură relaţia
dintre statele naţionale şi democraţie, determinând conştientizarea caracterului supranaţional al
structurii Uniunii Europene;
 în al treilea rând, valul mare de imigranţi din regiunile sărace ale Europei de Est şi Sud va duce
la confruntări, ridicând o serie de noi probleme privind azilul9.

De altfel, în perioada de după Războiul Rece, redefinirea statelor naţionale în inima Europei nu a
diminuat turbulenţele politice, ci, dimpotrivă, a generat unele noi. Reapariţia mişcărilor naţionaliste
în Europa de Est, tensiunile create de o populaţie din ceîn ce mai diversă, din punct de vedere
cultural şi rasial, în Europa Occidentală, ostilitatea faţă de statul bunăstăriiîn Anglia şi eşecul
politicilor de mediu, bazate pe cooperarea voluntară a cetăţenilor, au readusîn atenţie conceptul de
cetăţenie. Secolul XXI a debutat cu evenimente care au influenţat hotărâtor relaţiile internaţionale şi
8
Rasfoiesc.com, articolul Cetatenia – aspecte teoretice - evolutia cetateniei europene.
9
Jurgеn Habеrmas, Citizеnship and Natiοnal Idеntity. Sοmе rеflеctiοns οn thе Futurе οf Еurοpе,în Rοnald
Bеinеr (еd): Thеοrizing Citizеnship, Albany: Statе Univеrsity οf Nеw Yοrk Prеss, 1995.

8
au condus la adoptarea de noi măsuri juridiceîn relaţia dintre stat şi cetăţean. Incidentele violente din
Franţa, provocate de comunităţi care trăiescîn suburbii, sunt o expresie a eşecului modelului francez
de integrare a imigranţilor, care a abordat acest proces doar din perspectiva socială, fără a acorda
atenţie aspectelor care ţin de identitatea şi de cultura acestora. Franţa a fost nevoită să-şi reevalueze
politicile publice privind imigraţia şi să propună noi măsuri juridice, care săîngreuneze obţinerea
cetăţeniei. Atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii, urmate de cele din
Spania şi din Marea Britanie, au impus reevaluarea relaţiilor dintre cetăţean şi stat la nivelul
dreptului intern, dar şi a poziţiei cetăţeanului în dreptul internaţional. Noile măsuri antiteroriste au
modificat balanţa dintre drepturile cetăţeanului şi necesităţile de securitate publică. Statul este cel
care, prin prezenţa şi voinţa proprie, determinăîn ce măsură un cetăţean se poate bucura de
avantajele cetăţeniei şiîn ce măsură se poate simţiîn siguranţăîn acest cadru. Evenimentele secolului
XXI au demonstrat că avantajele cetăţeniei depind atât de prezenţa comunităţii internaţionale, cât şi
de voinţa şi de capacitatea acesteia de a securiza aceste avantaje. Necesitatea de a securiza
avantajele cetăţeniei a depăşit graniţele statului şi impune noi instrumente la nivelul dreptului
internaţional public10.

Pe plan mondial preocuparile pentru promovarea drepturilor omului s-au concretizat în

cateva documente de reala valoare, intre care trebuie mentionate indeosebi: Declaratia universala a
drepturilor omului (10 decembrie 1948); Pactul international cu privire la drepturile economice,
sociale și culturale și Pactul international cu privire la drepturile civile și politice; Actul final al
Conventiei pentru securitate și cooperare din Europa (Helsinki, 1975), Documentul final al
Reuniunii de la Viena a reprezentantilor statelor participante la Conferinta pentru securitate și
cooperare în Europa (1989), Carta de la Paris (1990)11.

Pentru prima oara în R.M., cetatenia ca institutie și categorie juridica și-a gasit reflectarea în
art. 8 al Declaratieai Suveranitatii RM din 23 iunie 1993, unde se stabileste ca pe teritoriul RM se
instituie cetatenia republicana și ca tuturor cetatenilor RM, celor straini și apatrizi, care locuiesc pe
teritoriul RM, se garanteaza drepturile și obligatiunile prevazute de Constitutie și legile RM, de
normele și principiile umanim recunoscute ale dreptului international.

10
Hеatеr Dеrеk, Citizеnship: thе civic idеal în wοrld histοry, pοlitics and еducatiοn, Manchеstеr Univеrsity
Prеss, 2004, p. 3.
11
Qreferate, articolul Cetățenia Romana. Drepturile, Libertatile Și Indatoririle Fundamentale Ale Cetatenilor Romani.

9
2 Cetățenia Republicii Moldova

Deoarece cetatenia nu poate fi definita fara a atrage atentia, ca ea sa coreleze cu relatiile

economice culturale și sociale dintr-o societate, cu drepturile și indatoriile oamenilor. Astfel
cetățenia este acea calitate a persoanei fizice care exprima relatiile permanente socila-economice,
politice și juridice dintre persoana fizica și stat, demonstrind apartenenta sa la statul dat și atribuirea
persoanei fizice de a fi titularul drepturilor și oligatiilor prevazute în Constitutie. în Constitutia RM,
adoptata la 29 iulie 1994 sint aratate un sir de drepturi și ogligatiuni ale cetatenilor acestui stat.

De exemplu Art. 18 al Constitutiei RM, aliniatul 2, scrie: “Cetatenii RM beneficiaza de protectia

statului, atit în tara cit și în strainatate.”

Art. 27, aliniatul 2: “Oricare cetatean al RM ii este asigurat dreptul de a-și stabili domiciluil, sau
residentia în orice localitae în tara, de a iesi, de a emigra și de a reveni în tara.”

Art. 55 al Constitutiei RM: “Oricare cetatean isi are obligatia fata de stat și fata de societate, acesta
deriva din drepturile și ogligatiunile garantate.”

La fel referitor la probleme ce tin de cetățenia ne vine în ajutor legea cu privire la cetatenie.

Art. 1 a prezentei legi proclama urmatoarele: “Cetățenia RM determina relatii politice și juridice
permanente dintr-o persoana fizica și statul RM care isi gasesc expresia în drepturile și obligatiile lor
rciproce.”

Astfel relatiile politice se manifesta prin faptul ca, cetateniistatului fiind integrati în marea
colectivitate care poarta denumirea de popor, sint exponenti ai suveranitatii nationale. Numai
cetatenii RM, în baza articolului 2 din Constitutie, pot participa la exericatarea suveranitatii în mod
direct prin referendum sau în mod indirect prin organele sale reprezentative. Numai cetatenii RM
(art. 39 al Constitutiei) au dreptul de a participa la administratia treburilor publice nemijlocit,
precum și prin reprezentantii lor, oricarui cetatean li se asigura potrivit legii o functie publica.

Reltiile juridice au un dublu continut:

în primul rind relatiile juridice reflactate pe plan extern se pastreza și se prelungesc oriunde s-ar afle
persoana. Cetatenii RM se bucura de protectia statului putrivit articolului 5 al legii cu privire la

10
cetatenie care prevede apararea de catre stat a cetatenilor sai. Legatura juridica a cetateanului cu
statul se exprima și prin categoria de subiect al raportului juridic ce trebuie inteles ca cetatenii sint
participanti la raporturile juridice și deci au calitatea de a fi titulari de drepturi is obligatii. Legea la
fel stabileste caror persoane li se atribuie aparenta la cetățenia RM. Astfel conform art.2 al legii mai
sus numite, cetatenii di RM sint: Persoanele care pina la 28 iunie 1940 au locuit pe teirtoriul
Basarabiei, nordului Bucovinei, tinutul Herta și R.A.S.S.M. și urmasii lor daca la data adoptarii
prezentei legi domiciliau pe teritoriul RM. Persoanele care s-au nascut pe teritoriul republicii sau
macar unul din parinti, bunei s-a nascut pe teritoriul sus numit și daca nu sunt cetateni ai altui stat.
Persoanele casatorite pina la 23 iunie 1990 cu cetateni ai RM sau cu urmasi ai acestora și persoanle
care s-au reintors în tara la apelul Presedintelui RM sau a Guvernului RM. Alte persoane care, pina
la adopterea Declaratiei suveranitatii RM inclusiv data adoptarii ei, 23 iunie 1990, au avut loc de trai
permanent pe teritoriul RM și loc permanent de munca sau o alta sursa legala de existenta. Aceste
persoane se vor decide singure referitor la cetatenie în timp de 1 an de zile.

2.1 Statutul Juridic al cetatenilor RM

Transformarile democratice în decursul edificarii unui stat de drept a determinat efectiv

necesitatea reconsiderarii valorilor valorilor reinterpretarii multor teze, concluzii și conceptii
teoretice , ce pareau intangibile în trecut, în baza sporirii potentialului intelectual din Moldova, cit și
din alte tari care au pornit pe o cale democratitica de dezvoltare. în acest proces s-a pus temelia unor
procese de baza calitatii noi de solutionare a problemelor ce vizeaza drepturile omului și
cetateanului umanim recunoscute conceptia statului juridic al cetateanului, personalitatii. Cetățenia
ca baza juridico-politica a statului personalitatii. Sensul statului juridic consta în exercitarea lui de
catre personalitate, pentru care este necesar ca personalitatea sa fife capabila sa obtina drepturile și
obligatiunile din arsenalul statului precum și la actiuni voletiv-active și constiencioase, orientate la
dobindirea drepturilor subiective și obligatiilor în raporturi juridice concrete, la exercitarea,
suspendarea și apararea lor.

Privitor la cetatenie este csris și în Codul Civil al RM. în dreptul civil se atrage mai mult
atentia asupra cetateanului ca persoana fizica. Dupa cite s-a mentionat mai inainte cetatenii dispun
de drepturi și obligatii care sunt nnumite capacitatea juridica a cetatenilor. Capacitatea juridica este
compusa: capcitatea de folosinta și de exercitiu, care este expusa în Codul Civil al RM, de exemplu

11
art. 9. Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea cetateanului și inceteaza odata cu moartea
acestuia. Ceea ce insemna ca capacitatea de folosinta a cetatenilor este determinata prin lege.

Capacitatea de folosinta a cetatenilor este caracterizata prin:

legalitate – art 9 al Codului Civil RM.

egalitatea –art 9 C.C. RM.

Iliamabilitate – ea se exprima prin faptul ca capacitatea de folosinta a cetatenilor nu poate fi obiectul

renuntarii totale sau partiale de la ea.

Intangibilitaea – ea se exprima prin aceea ca nimeni nu are dreptul inafara de prevederile legii sa
lipseasca sau sa limiteze capaciotatea de folosinta a cetatenilor. Aceasta particularitate reeiese și din
continutul art. 12 CCRM.

Continutul capacitatii de folosinta se exprima prin totalitatea de drepturi și obligatii

prevazute de toate instantele legislative. Aceasta este demonstrata de art 10 CCRM. Spre deosebire
de capacitatea de folosinta, capacitatea de exercitiu a cetatenilor apare mai tirziu și anume la
atingerea virstei de 18 ani. Obligatii necersare realizarii interesor generale ale statului inscrise în
contextul constitutiei și obligatorii pentru a fi indeplinite. Constitutia RM prevede 5 indatoriri
fundamentale indespensabile legate de drepturi și obligatiile cetatenilor care au urmatorul continut:

Art.55 “fixeaza exercitarea în sistem a drepturilor și obligatiilor”, ceea ce obliga cetatenii sa respecte
indatoriile fata de stat și de societate.

 “Devotamentul fata de tara” (art.56 Constitutia)

 “Apararea Patriei”(art.57) – este o datorie sfinta a fiecarui cetatean.
 “Contribuirea financiara prin impozite și taxe la cheltuielile publice”(art.58).
 “Protectia mediului inconjurator”(art.59).

Art.6 din Lege stabileste ca cetateanul RM nu poate fi cetatean al altui stat, ceea ce trebuie inteles ca
pe teritoriul RM nu se admite cetatenie dubla cu exceptia unor cazuri prevazute de lege. Unitatea
familiei și cetateniei prevazuta de art.11 al Legii inseamna ca incheierea casatoriilor mixte (dintre un
cetatean(ca) al RM și un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie) cit și desfacerea unei
asemenea casatorii nu afecteaza cetățenia sotilor. Retragerea cetateniei unuia dintre soti nu produce

12
nici un efect asupra cetateniei statului și a copiilor persoanei careia i s-a retras cetățenia. Art.23 al
Legii – Lege cu privire la cetatenie: “Cetățenia RM poate fi retrasa în cazuri exceptionale în baza
unei hotariri a presedintelui RM referitoare la o persoana care”

Se cunosc 2 principii de baza de primire a cetateniei:

“de singe” și de “sol” (art.10 al Legii cu privire la proprietate). în conformitate cu “dreptul de singe”
cetățenia copilului este determinata de cetățenia parintilor, iar în conformitate cu “dreptul de sol”
cetățenia se acorda conform locului de nastere.

Privitor la problema repatrierii în statul roman au aparut unele mari probleme, cauzate de
aparitia marilor divergente datorita faptului ca RM nu permite dubla cetatenie. Pe de alta parte
acesta este dreptul oricarei persoane, de a-și dobindi cetatenie romana, numai cu scopul ca poate
dovedi cu diferite acte ca stramosii sai au fost cetateni ai statului roman, deci au locuit pe teritoriul
roman pina în 1940. Unii politicieni pina în prezent isi dau prea bine seama ca multi cetateni ai RM
isi dobindesc cetățenia statului roman, și cu acest scop isi pierd bratele de munca. Acordarea
cetateniei Romaniei tine doar numai de statul roman, dar nu și al RM. Cetatenii care sunt totodata și
cetateni ai statului roman și cetateni ai RM, au în statutul sau juridic indeplinirea tuturor obligatiilor
fata de stat și sa se conduca de legislatia acestui stat în care se afla. Deci, dupa cum se observa,
aceasta reprezinta o problema destul de mare și care trebuie rezolvata fara incalcarea drepturilor
cetatenilor. Aceasta ne demonstreaza faptul ca legislatia RM trebuie revazuta și coordonata cu unele
tratate internationale pentru evitarea aparitiei neintelegerilor dintre cetateni 12.

Concluzii

Conceptul de populatie este analizat în cadrul dreptului constitutional prin prisma notiunii de
cetatenie și a celei de drepturi și libertati fundamentale ale cetateanului. Totodată, nu putem eluda
faptul că funcţionarea şi stabilitatea unei democraţii moderne nu depind doar de caracterul
„structurii de bază”, ci şi de aptitudinile şi de atitudinile cetăţenilor ei. Notiunea de cetatenie are în
stiinta dreptului constitutional doua acceptiuni. În primul rand, notiunea de cetatenie este utilizata
pentru a desemna o institutie juridica, adica o grupare de norme juridice cu un obiect comun de
reglementare. Dar, notiunea de cetatenie este folosita și pentru a caracteriza conditia (starea) juridica

12
Referatele, articolul Cetățenia - Lucrare drept - obtinerea cetateniei, pierderea cetateniei.

13
ce se creeaza acelor persoane care au calitatea de cetatean. În aceasta a doua acceptiune, cetățenia ce
axeaza în jurul ideii de subiect de drept și numai aici se vorbeste de cetățenia unei persoane,
dobandirea și pierderea cetateniei. Cetățenia este legatura politica și juridica permanenta dintre o
persoana fizica și un anumit stat, exprimată prin totalitatea drepturilor și obligatiilor reciproce dintre
o persoana și statul al carui cetatean este, în plus, ”aceasta este o legatura juridica speciala, reflectata
și pe plan extern, pastrata și prelungita oriunde s-ar gasi persoana, în statul sau de origine, în alt stat,
pe mare, în cer sau în cosmos”13.

Una din problemele mereu prezente în literatura juridica este tocmai corelatia dintre
reglementarile internationale și cele interne. La etapa contemporana problemele cetateniei constituie
problemele cheie atit ale dreptului international cit și ale dreptului national în general, și ale celui
constitutional public în particular.

În cadrul acestei lucrări am analizat conceptul de cetățenie atît pe plan theoretic cît li practice
national și international. Evoluția conceptului cetățeniei este continua, acesta cel mai mult sa
dezvoltat în cadrul ultimului secol. Totuși există a serie de probleme nerezolvate, în special
provenite din deschiderea statelor și fenomenul migrării și altele, cee ace marchează necesitatea
dezvoltării noțiunii date, în special pe teritoriul țării noastre.

Bibliografie

Deleanu, Ion, Institutii și proceduri constitutionale, Arad: Servo-Sat, 2001.

I. Muraru, S. Tanasescu, Drept constitutional și institutii politice, Bucuresti 2003.

Jurgеn Habеrmas, Citizеnship and Natiοnal Idеntity. Statе Univеrsity οf Nеw Yοrk Prеss, 1995.

H. Dеrеk, Citizеnship: thе civic idеal în wοrld histοry, pοlitics and еducatiοn, Manchеstеr
Univеrsity, 2004.

Koopmans, R. & Statham, P., “Migration and Ethnic Relations as a Field of Political Contention”
Oxford University Press, 2000.

Constituţia Republicii Moldova 27.08.1994.

13
Qreferate, articolul Notiunea de cetatenie.

14
Rasfoiesc.com, articolul Cetățenia – aspecte teoretice - evolutia cetateniei europene, disponibil la
www.rasfoiesc.com/legal/legislatie/CETĂȚENIA-ASPECTE-TEORETICE-EV23.php 07.12.2016

Infospecialconsulting, articolul Cetățenia, un studiu comparativ, 2013, diaponibil la

http://www.infospecialconsulting.ro/lucrare-de-licenta-cetățenia-studiu-comparativ/ 07.12.2016

Wikipedia, articolul Cetatenie, disponibil la ro.wikipedia.org/wiki/Cet%C4%839Benie 07.12.2016

Referatele, articolul Cetățenia - Lucrare drept - obtinerea cetateniei, pierderea cetateniei, conflicte de
cetatenie referat, disponibil la http://www.referatele.com/referate/drept/online1/Cetățenia---Lucrare-
drept---obtinerea-cetateniei-pierderea-cetateniei-conflicte-de-cetatenie-referat.php 07.12.2016

DreptMd, articolul Capitolul 15. Cetăţenia – Capacitate A Omului Şi Instituţie Juridică. disponibil la
dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-constitutional/capitolul-15-cetățenia-capacitate-a-
omului-și-institutie-juridica-dobandirea-și-pierderea-cetateniei/ 07.12.2016

Qreferate, articolul Notiunea de cetatenie, disponibil la

qreferat.com/referate/administratie/Notiunea-de-cetatenie112.php 07.12.2016

Qreferate, articolul Cetățenia Romana. disponibil la qreferat.com/referate/drept/CETĂȚENIA-

ROMANA-DREPTURILE-LI942.php 07.12.2016

Regie Live, articolul Cetățenia, disponibil la biblioteca.regielive.ro/referate/drept/cetățenia-

1337.html 07.12.2016

Document tips, articolul Cetățenia 2014, disponibil la http://documents.tips/documents/referat-drept-

constitutional-anul-i-sem-i.html 07.12.2016

Legea Nr. 596 din 05.06.1991 cu privire la cetăţenia Republicii Moldova Publicat : 04.07.1991în
Orice Data intrarii în vigoare : 04.07.1991, disponibila la http://lex.justice.md/viewdoc.php?
action=view&view=doc&id=311903&lang=1 07.12.2016

Iοn Dеlеanu, Instituţii şi prοcеduri cοnstituţiοnalе –în drеptul cοmparat şi în drеptul rοmân – Tratat,
Еd. CH Bеck, Bucurеști, 2006.

Convenţia Europeană cu privire la cetăţenie (Strasbourg, 6.XI.1997)

15