Sunteți pe pagina 1din 13

ŞCOALA DOCTORALĂ ÎN DREPT, ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

a consorţiului instituţiilor de învăţământ ASEM ŞI USPEE

PROIECT

DE CERCETARE A TEZEI DE DOCTOR

TEMA: PARTICULARITĂŢILE DREPTULUI LA CETĂŢENIE ÎN


REGLEMENTĂRILE NAŢIONALE ŞI ALE DREPTULUI COMPARAT

Specialitatea: 552.01. Drept constituţional

Conducător ştiinţific: conf. univ., dr. Zaporojan Veaceslav ……………

Autor: Dari Victoria ……………..

Chişinău, 2020

1
Planul proiectului de cercetare:

Actualitatea şi importanţa problemei abordate………………………………………… pag 3

Scopul şi obiectivele tezei……………………………………………………………… pag 5

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute……………………………………………… pag 6

Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării………………………………………pag 7

Sumarul compartimentelor tezei………………………………………………………… pag8

Bibliografie………………………………………………………………………………. pag11

2
Actualitatea şi importanţa problemei abordate

Populaţia unui stat se prezintă ca o entitate eterogena sub aspectul specificului


raporturilor politice si juridice pe care le are fiecare membru ai populaţiei cu statul pe
teritoriul căruia trăieşte populaţia respectiva. Din acest punct de vedere, populaţia unui
stat este formată din cetăţenii acestuia, la care se adaugă străinii şi după caz, apatrizii. Este
un adevăr evident, prin simplitatea sa, ca intre stat si populaţie se încheagă o multitudine
de raporturi de natura diversa. Dintre acestea, relevante din punct de vedere constituţional,
sunt acele raporturi care definesc legătura intima, obiectiv necesar între stat şi populaţia
acestuia.

Legătura intimă între stat şi întreaga populaţie care veţuieşte pe teritoriul său
(indiferent de naţionalitate) stă la baza drepturilor si libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor, dar si la baza îndatoririlor lor faţă de stat.
In dreptul constituţional o asemenea legătura este exprimată prin termenul de
cetăţenie.
În ultimele decenii cetăţenia a ajuns să fie nucleul în jurul căruia se cristalizează
dezbaterile filosofice, juridice, politice şi sociologice din cadrul societăţii. Această revenire a
cetăţeniei nu este întâmplătoare, fiind impulsionată, în special, datorită unor aşa împrejurări
precum dezmembrarea marilor entităţi fondate pe criterii ideologice şi formarea de noi state
naţionale; revenirea la democraţie în ţările postcomuniste; apariţia unor noi minorităţi în noile
state naţionale, rezultate fie din migraţiile umane dinspre regiunile mai puţin sigure spre cele
mai sigure, fie din retrasarea frontierelor; presiunile asupra cetăţeniei din partea imigranţilor, a
refugiaţilor sau a populaţiei dislocate în urma războaielor; noul proiect de cetăţenie
supranaţională introdus prin Tratatul de la Maastricht; incapacitatea statului bunăstării de a
susţine cetăţenia efectivă pentru toţi cetăţenii, în special la nivelul drepturilor sociale; apariţia
celei de-a treia generaţii de drepturi ale omului, absente din instrumentele iniţiale de protecţie;
adîncirea deficitului democratic etc.
Aşadar, aceste aspecte constituie motive solide pentru a acorda timp şi interes unui
subiect foarte complex cum este dreptul la cetăţenie, datorită schimbărilor rapide care au loc în
societăţile noastre şi a modurilor în care este privită şi trăită cetăţenia.
În aşa mod, o regîndire şi o redimensionare a naturii juridice a cetăţeniei se prezintă nu
doar ca dezirabilă, ci chiar strict necesară şi deosebit de actuală.
Referitor la importanţa studierii instituţiei cetăţeniei şi a consecinţelor pe care le
generează, într-un document al Institutului de drept comparat din Paris se spune: ”Dintre toate
3
problemele juridice, nici una nu este mai importantă ca aceea a cetăţeniei: pentru stat, deoarece
de numărul şi ataşamentul cetăţenilor săi depind forţa şi puterea sa; pentru individ, deoarece de
legăturile lui cu statul depind condiţiile, private şi publice, ale existenţei sale şi întreaga viaţă se
află implicată în această legătură”.

4
Scopul şi obiectivele tezei

Scopul propus în lucrare de faţă este de a oferi o perspectivă aprofundată asupra rolului şi
necesităţii studierii particularităţilor dreptului la cetăţenie în reglementările naţionale şi ale
dreptului comparat, precum şi identificarea şi elaborarea unor strategii pertinente cu referire la
dreptul la cetăţenie, a instituţiei cetăţeniei şi a consecinţelor pe care le generează.

 formularea unui concept al lucrării şi crearea unui fundal teoretic pentru


analiza la nivelurile relevante a naturii juridice a cetăţeniei;
 cercetarea evoluţiei esenţei conceptului de cetăţenie;
 analiza nucleului conceptual al cetăţeniei;
 studierea etapelor de instituţionalizare a componentelor cetăţeniei în
România şi Republica Moldova ;
 identificarea corelaţiei conceptelor “naţionalitate” şi „cetăţenie”;
 studierea evoluţiei legislaţiei în materie de cetăţenie în România şi
Republica Moldova;
 analiza reglementărilor normative cu privire la cetăţenie în România şi
Republica Moldova;
 evidenţierea şi analiza schimbării esenţei cetăţeniei în societăţile
contemporane ;
 abordarea ştiinţifică a tendinţelor actuale ale cetăţeniei;
 analiza cetăţeniei ca soluţie la problema pluralismului societăţilor modeme.

5
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute rezidă în modalitatea de abordare a aspectelor


care ţin de cetăţenie ca concept polisemantic şi multiform, în conţinutul inedit al tezei, a cărei
pondere se exprimă, în fond, prin concluziile şi propunerile formulate. Conţinând o cercetare
ştiinţifică profundă a cadrului conceptual de analiză a cetăţeniei în societăţile democratice,
investigaţia vine să contureze ipotezele şi conceptele doctrinare cu privire la această instituţie.
Constituie o noutate ştiinţifică şi prezintă interes pentru ştiinţa dreptului constituţional
argumentarea şi demonstrarea următoarelor:
- apartenenţa la comunitatea politică şi identificarea cu comunitatea culturală sunt
două planuri diferite, dar interdependente. Astfel, «naţionalitatea» şi «cetăţenia» se prezintă ca
termeni cu o încărcătură juridică şi emoţională diferită, ce nu trebuie utilizaţi ca sinonime;
- concepţia etnică a cetăţeniei nu permite a o despărţi de naţionalitate, căci o aşa
separare ar intra în conflict cu suveranitatea. Concepţie socială a cetăţeniei ne oferă o bază
legitimă pentru o disjuncţie cu naţionalitatea;
- istoric procesul de instituţionalizare a cetăţeniei se caracterizează printr-o mişcare
de extensie pe orizontală şi o mişcare de extensie pe verticală. Extensia orizontală este
caracterizată prin redefinirea frontierelor comunităţii, adică cetăţenia este obţinută treptat de
ansamblul membrilor ai unei societăţi politice. Extensia verticală în instituţionalizarea cetăţeniei
se caracterizează prin lărgirea spectrului drepturilor acordate cetăţenilor. De la drepturile şi
libertăţile civile, ca fundament al statutului juridic al individului modern, s-a trecut treptat la
drepturile politice ce presupun participarea, apoi la drepturile sociale ca garanţie a apartenenţei;
iar apoi la drepturile culturale, fondate pe recunoaştere;
- fiecare stat are propria sa tratare a cetăţeniei, care depinde, într-o oarecare
măsură, de caracteristicile demografice ale fiecăruia, acordarea cetăţeniei fiind un privilegiu al
statului, iar legislaţia cu privire la cetăţenie are puternice conotaţii politice, deoarece exprimă
viziunea clasei politice, aflate la putere, asupra naţiunii;
- absenţa unei identităţi împărtăşite, pe care ne-o impune pluralismul cultural ai
societăţilor contemporane, aduce cu sine obligaţia statului de a asigura viabilitatea instituţiilor
sale, de a promova identitatea de cetăţean, care poate, cel puţin în principiu, să fie împărtăşită de
către toţi membrii societăţii, indiferent de identităţile lor culturale.
Originalitatea lucrării constă atât în specificul problemelor abordate, cât şi în caracterul
ei complex. Având un conţinut variat sub aspectele teoretic şi aplicativ, ea este, în primul rând, o
lucrare de sinteză.

6
Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării

Prezenta lucrare va aduce un aport benefic în cunoaşterea mai profundă a unor aşa
aspecte precum nucleul conceptual al cetăţeniei, instituţionalizarea componentelor acesteia,
corelaţia dintre naţionalitate şi cetăţenie etc. Lucrarea va da posibilitate celor, care sunt
preocupaţi de studierea problemelor legate de cetăţenie, să înţeleagă mai bine esenţa cetăţeniei în
societăţile contemporane, precum şi tendinţele actuale ale acesteea.
Valoarea aplicativă a lucrării cuprinde următoarele aspecte: doctrinar-teoretic, normaţiv-
legislativ şi juridico-didactic.
În plan doctrinar-teoretic se fundamentează şi se demonstrează că cetăţenia, pornind de
la un nucleu de semnificaţie de bază, se caracterizează prin mobilitatea sa permanentă, ca urmare
a unei serii lungi de instituţionalizări.
În plan normativ-legislativ se analizează evoluţia cadrului juridic, precum şi legislaţia în
materie de cetăţenie în Republica Moldova şi România.
În plan juridico-didactic, analiza naturii juridice a cetăţeniei va fi de un mare folos în
procesul ştiinţifico-didactic, pentru cadrele didactice universitare.
Lucrarea este actuală şi pentru dezvoltarea ştiinţei dreptului public din România şi
Republica Moldova, care necesită o viziune nouă asupra unui aşa concept complex cum este
cetăţenia, şi, ca rezultat, investigaţii serioase în domeniu.

7
Sumarul compartimentelor tezei

Sumarul compartimentelor tezei este determinat de scopul cercetării, de cercul


problemelor abordate, de gradul de studiere a lor şi cuprinde: introducerea, patru capitole,
concluzii generale şi recomandări, lista bibliografiei utilizate; adnotare şi cuvinte cheie; lista
abrevierilor.
Capitolul 1. Analiza cercetărilor ştiinţifice efectuate în domeniul dreptului la cetăţenie.
Acest capitol este dedicat analizei literaturii de specialitate la tema de investigaţie: monografii,
manuale, studii, articole, etc,, publicate în România, Republica Moldova şi în alte state din care
s-ar vedea care este situaţia în domeniul de cercetare. Se argumentează că în literatura juridică
de specialitate din Republica Moldova şi România tematica cu privire la cetăţenie este una
discutată, astfel că nici un manual de drept constituţional sau de drept public nu o trece cu
tăcerea. Totuşi studiile de valoare la acest compartiment sunt insuficiente. Rămân în afara
analizelor aşa aspecte precum evoluţia esenţei cetăţeniei, a instituţionalizării componentelor sale,
schimabarea nucleului conceptual al acestei noţiuni, precum şi reflectarea tendinţelor actuale în
dezvoltarea acestei instituţii. Lucrările autorilor din occident la problematica cetăţeniei sunt
axate pe aşa aspecte precum cetăţenia supranaţională, cetăţenia şi multiculturalismul,
instituţionalizarea componentelor cetăţeniei, raportul dintre cetăţenie şi naţionalitate etc.
Capitolul 2. Repere conceptuale privind dreptul la cetăţenie. Acest capitol este dedicat
analizei evoluţiei esenţei conceptului de cetăţenie, a nucleului conceptual al cetăţeniei, cercetării
etapelor în instituţionalizarea componentelor cetăţeniei, precum şi determinării corelaţiei dintre
naţionalitate şi cetăţenie. Analiza efectuată la acest capitol a permis formularea concluziei că
cetăţenia se prezintă ca un concept multiform, polisemantic şi contestat; pornind de la un nucleu
de semnificaţie de bază, ea se caracterizează prin mobilitatea sa permanentă, ca urmare a unei
serii lungi de instituţionalizări. Sensurile termenului cetăţenie sunt deschise noilor forme pe care
cetăţenia şi viaţa politică le vor lua în viitor.
Capitolul 3. Particularităţile cetăţeniei în reglementările naţionale. Capitolul dat este
dedicat unui studiu fundamental şi complex a legislaţiei cu privire la cetăţenie în Republica
Moldova. S-a accentuat că preocupările comunităţii internaţionale în materie de cetăţenie,
materializate în tratatele cu privire la drepturile omului, sunt axate pe crearea condiţiilor ca o
persoană să poată avea cetăţenie pentru a beneficia de protecţia dată de calitatea de cetăţean.
Totuşi, reglementarea cetăţeniei este de competenţa internă a statului, astfel că fiecare stat are
propria sa tratare a cetăţeniei, care depinde, într-o oarecare măsură, de caracteristicile
demografice ale fiecăruia. Mai mult decât atât, legislaţia cu privire la cetăţenie are puternice

8
conotaţii politice, deoarece exprimă viziunea clasei politice aflate la putere asupra naţiunii.
Capitolul 4. Geneza dreptului la cetăţenie în cadrul dreptului comparat. Acest capitol
este consacrat analizei mutaţiilor care au avut loc în esenţa cetăţeniei în societăţile
contemporane. Cetăţenia rămâne o problemă plină de viaţă în lumea de astăzi, un principiu
regulator de reafirmat, dar, de asemenea, de îmbogăţit şi de adaptat la noile provocări; ea se
învaţă de fiecare individ şi generaţie de cetăţeni printr-un proces de socializare politică sau prin
demersuri sistematice de educaţie civică într-un mediu specializat.

9
Concluzii generale şi recomandări

Concluziile generale şi recomandările înserează ideile generalizatoare formulate ca


rezultat al investigaţiei desfăşurate, referitoare la importanţa deosebită a studierii
particularităţilor dreptului la cetăţenie, la nivel naţional cît şi internaţional.

Natura juridică a cetăţeniei a provocat şi continuă să provoace discuţii (uneori


controversate) în literatura ştiinţifică occidentală, or acest fapt subliniază necesitatea regândirii
naturii juridice, care este una dinamică şi este influenţată de gradul de dezvoltare şi de
democratizare al societăţii.

Tendinţele caracteristice cercetărilor ştiinţifice din occident la etapa contemporană se


axează preponderent pe alte aspecte decât natura juridică, cum ar fi: raporturi dintre cetăţenie şi
naţionalitate, multiculturalismul şi cetăţenia, cetăţenia planetară, cetăţenia de onoare, cetăţenia
europeană, evitarea apatridiei etc.

În doctrina juridică moldovenească nu există o tratare teoretică conceptuală a esenţei


noţiunii de cetăţenie, or acest fapt subliniează necesitatea lărgirii ariei investigaţiilor, având în
vedere tendinţele moderne de a trata acest concept drept unul dinamic, nedefinit până la urmă,
care sintetizează problemele relaţiei dintre stat şi cetăţean. Considerăm că reflectarea în literatura
ştiinţifică autohtonă a tendinţelor actuale în dezvoltarea cetăţeniei ar impulsiona aceste cercetări.

10
BIBLIOGRAFIE

CĂRŢI

1. Aristotel. Politica, Bucureşti: Ed.Univers Enciclopedic, 2010. 552 p.


2. Arseni A. Drept constituţional şi instituţii politice : tratat elementar. Chişinău: USM,
2005 503 p. ISBN 9975-70-536-7
3. Arseni A., Ivanov V., Suholitco L. Drept constituţional comparat. Chişinău: USM, 2003.
295 p. ISBN 9975-70-356-9
4. Arseni A., Suholitco L. Cetăţenia – o nouă viziune şi reglementare europeană. Chişinău:
Litera, 2002. 136 p. ISBN 9975-74-391-9
5. Barbalet, J. M. Cetăţenia. Bucureşti, 1998. 159 p. ISBN 973-9246-43-5
6. Berceanu B. Cetăţenia: Monografie juridică. Bucureşti: Editura All Beck, 1999. 386 p.
ISBN 978-9435-44-0
7. Boc E., Cynthia C. Instituţii politice şi proceduri constituţionale în România. Bucureşti:
Ed. Accent, 2006. 251 p.
8. Cârnaţ, T. Drept constituţional. Chiţănău, 2004. 247 p. ISBN 9975-937-16-0
9. Cetăţenia europeană /Ioan Muraru. Bucureşti: All Beck, 2003. 154 p. ISBN 973-655-373-
6
10. Cioabă, A. Societatea civilă şi drepturile omului. Bucureşti: Editura Institutului de
Teorie Socială, 1997. 197 p. ISBN 973-97635-3-7
11. Deleanu I. Instituţii şi proceduri constituţionale: în dreptul român şi în dreptul comparat.
Bucureşti: C.H. Beck, 2006. 922 p. ISBN 973-655-957-2
12. Guceac I. Curs elementar de drept constituţional. Chişinău, 2004. 496 p.
13. Popa V. Dreptul public. Chiţinău, 1998. 460 p.
TEZE, STUDII, ARTICOLE ȘTIINȚIFICE

14. Arseni A., Suholitco L. Cetăţenia de la principiul unicităţii la pluralitatea de cetăţenii.


Revista Naţională de Drept, 2001, nr. 6, pp. 4-9 ISSN 1811-0770
15. Arseni A., Suholitco L. Clasificarea şi esenţa principiilor, ce stau la baza cetăţeniei.
Revista Naţională de Drept, 2001, nr. 8, pp.4-9 ISSN 1811-0770
16. Babără V. Reflecţii asupra conceptelor de naţionalitate şi cetăţenie în materia statutului
personal. Studia Universitatis. Seria: ştiinţe sociale, nr. pp. 21-26 ISSN 1814-3199
17. Bantuş I. Cetăţenia Republicii Moldova – legătura politico-juridică permenentă între
cetăţean şi stat. În: Academia de Administrare publică-15 ani de modernizare a
serviciului public din Republica Moldova. Vol. 1: materialele conferinţei internaţionale

11
ştiinţifico-practice 21 mai 2008. Chişinău: AAP, 2008. pp. 221-222 ISBN 978-9975-
9960-4-4
18. Belecciu Ş., Rotaru R. Modalităţi de dobândire a cetăţeniei în contextul cetăţeniei
europene. Legea şi viaţa, 2014, nr. 11, pp. 24-30
19. Bolohan N. Cetăţenia europeană – semnificaţii şi beneficii. Legea şi viaţa, 2007, nr. 10,
pp.29-31
20. Bolohan N. Pluralitatea cetăţeniei conform prevederilor convenţiilor europene. Legea şi
viaţa, 2007, nr. 2, pp.47-48
21. Catană V. “Cetăţenia multiplă: precedente şi soluţii pentru Republica Moldova: teză de
doctor în drept. Chişinău, 2007.
22. Ciocârlan Gh. Dezvoltarea instituţiei cetăţeniei în România şi Republica Moldova: teză
de doctor în drept. Chişinău, 2016. 160 p.
23. Ciocârlan Gh. Concepţii ştiinţifice cu privire la natura juridică a cetăţeniei. Revista
Naţională de Drept, 2015, nr. 6, pp. 34-38 ISSN 1811-0770
24. Costache Gh. Cetăţenia ca element constitutiv al organizării de stat. Legea şi viaţa,
2006, nr. 12, pp.4-6
25. Guţu A. Cetăţenie-identitate juridică a persoanei. Legea şi viaţa, 2013, nr. 8, pp. 21-24
26. Lupaşcu Z., Marian O. Cetăţenia şi drepturile cetăţeneşti. Legea şi viaţa, 2014, nr. 7,
p.10-14
27. Zaporojan L. Cetăţenia, un atribut al statalităţii. Revista Naţională de Drept, 2009, nr. 2,
pp. 66-68
ALTE SURSE

28. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994. Monitorul Oficial nr. 1 din 12.08.1994.
29. Convenţia europeană a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. European Court
of Human Rights Council of Europe, Strasbourg cedex. www.ec hr.coe.int

30. Convenţia europeană cu privire la cetăţenie din 06.11.1997


http://infoeuropa.md/tratatele-coei/conventia-europeana-privind-cetatenia

31. Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024-ХIѴ din 02.06.2000. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.98-101/709 din 10.08.2000.
32. Deaconu Ş. Cetăţenia în dreptul românesc ://www.cdcip.ro/stefan-deaconu-1
33. Declaraţia universală a drepturilor omului adoptata de Adunarea Generala a ONU la
10.09.1948 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/declaratia-universala-a-
drepturilor-omului.php

12
34. Iordachi, C. Cetăţenie şi identitate naţ ională în România: o trecere istorică în revistă.
file:///D:/Cetatenia/iordachi%20cetatenie%20in%20romania.pdf

SURSE ÎN LIMBA RUSĂ

35. Давудова Д. К. Актуальные проблемы института гражданства в РФ. Актуальные


вопросы юридических наук: материалы междунар. науч. конф. (г. Челябинск,
ноябрь 2012 г.) http://moluch.ru/conf/law/archive/43/2961/

36. Енгибарян Р.В. Конституционное развитие в современном мире: основные


тенденции. Москва : Норма, 2007. 495 с. ISBN 978-5-468-00096-0
37. Изотова Е.Н. Институт гражданства РФ: особенности становления, правовое
регулирование. Дисс. на соиск. уч. ст. канд. юр. наук. М, 2015.
https://rpa-mu.ru/Media/Default/dokumenty

38. Конституционное (государственное) право зарубежных стран в 2-х томах.


Москва: БЕК, 2000. 765 с. ISBN 5-85639-276-0
39. Черниченко С. В. Международно - правовые вопросы гражандства. Москва:
Международные отношения, 1968. 160 с.
40. Якушев А.В. Конституционное право зарубежных стран : курс лекций. Москва :
Приор, 2000. 384 с. ISBN 5-7990-0399-3

13

S-ar putea să vă placă și