PRINCIPIILE DREPTULUI

ASPECTE GENERALE
Dreptul oricarei societati este aplicat in conformitate cu anumite principii
generale,
principii care exprima cerintele obiective ale
societatii respective si care se regasesc, in forme specifice, in continutul tuturor
normeor juridice.
Pr gen ale dreptului dau masura sistemului de drept existent la un moment dat,
intrucat pr gen constituie fundamentul sistemului juridic care asigura
unitatea,omogenitatea,echilibru, coerenta si capacitatea intregului sistem social.
Dreptul roman contemporan este aplicat si edificat in temeiul urm pr generale:
pr pl politic,pr sep puterilor in stat,pr legalitatii,pr libertatii, pr egaitatii,pr
justitiei,pr bunei credinte.
Sub aspect etimologic,cuvantul principiu provine din latinescu principium
care inseamna inceput,obarsie. In literatura juridica, pr fund ale dreptului sunt
definite ca fiind acele idei generale,conducatoare , calauzitoare care stau La baza
elaborarii si aplicarii dreptului.Din def rezulta ca principiile au un dublu rol,anume
unul constructiv si unul valorizator, intrucat dau expresie cerintelor societatii in
acord cu elemente de statica si dinamica ale dreptului.
Pr de drept contribuie insa in mod hotarator si la cunoasterea unui sistem juridic.
Privit prin prisma pr care i constituie fundamentul, sist juridic i se asigura,prin
mijlocu acestora, unitatea, omogenitatea,echilibru,coerenta si capacitatea
dezvoltarii unei forte asociative.

PARTICUlARITATI

principiile generale explic, fundamenteaz i dau coeren dreptului;

b) principiile generale coordoneaz elaborarea dreptului;
c) principiile generale coordoneaz aplicarea dreptului
Pr dreptului :
- sunt idei calauzitoare ce caract intreaga legislatie
- au un caracter dinamic
- isi au originea,de regula, in legile fund(Constitutii)
- stau la baza pr de ramura, intre ele existand o relatie de corespondenta si de
amplificare
- confera certitudine dreptului respectiv garantia ca dreptul este elaborat si
aplicat just indivizior

- sunt formuate in cadrul TGD

IMPOTANTA TEORETICA SI PRACTICA A STUDIERII PR DR

Pr generale ale dr sunt prescriptiile fund care canalizeaza crearea dreptului si
aplicarea sa. Ele sunt strabatute de o dubla dialectica:externa si interna.
Diaectica externa priveste dependenta pr de ansamblul cond sociale, de
structura societatii in ansamblu.Dialectica interna a pr dreptului priveste
ansamblu leg interne caract sistemului juridic.
In privinta utilitatii practice a studiului pr generale ale dreptului,probema
merita atentie din cel putin 2 unghiuri:
a) Pr dr traseaza linia directoare pt sistemu juridic. Fara ele dr nu ar putea fi
conceput.
b) Pr generae au rol si in administrarea justitiei.Cei insarcinati cu aplicarea dr
trebuie sa cunoasca nu numai litera legii ci si spiritul sau, iar pr de
drept alcatuiesc chiar spiritul legii
DEIMITAREA PR DREPTULUI
Un pr gen de drept este rezultatul unei experiente sociale si o reflectare a unor
obiective ale evolutiei societatii, ale convietuirii sociale, ale asigurarii acelui
echilibru necesar intre drepturile unora si obligatiile altora.
Rolul pr gen este acela de a pune de acord sistemul juridic cu schimbarile sociale,
proces in cadru caruia conceptele si categoriile juridice dau pr continut concret,
le asigura functionalitatea. Unitatea gandirii juridice nu poate fi inteleasa decat in
diversitatea categoriilor si conceptelor sale.Acestea apar ca adevarate puncte
nodale ale teoriei dreptului. Constituirea categoriilor si a conceptelor dr se
bazeaza pe un act de evaluare a actiunilor umane in raport cu sistemul juridic
instituit. Aprecierea,evaluarea actiunilor umane d p dv al criteriilor juridice,
presupun existenta unui sistem de idealuri, principii si norme.
PR PLURALISMULUI POLITIC

Pl politic este un pr dupa care functionarea democratica a societatii ,garantarea

dr si libertatilor cetatenesti sunt conditionate de existenta si actiunea a mai
multor forte poitice si sociae in competitie.
Notiunea de pluralism vine de lacuvantul latinesc pluralis care inseamna un
compus din mai multe elemente, prin urmare semnifica o unitate in dezvoltare

ceea ce se gaseste concretizata in multitudinea de partide ,organizatii care se

impun intre indivizi si stat.

Pr pl poitic se refera la existenta mai multor centre efective de putere. Astfel,

oamenii sunt diferiti ,cu nevoi,interese,opinii,valori si aspiratii diferite . Pt ca
aspiratiile si interesele lor sa fie luate in considerare,la momentuk adaptarii
deciziilor , cetatenii se grupeaza in sindicate,partide politce precum si alte
organizatii nonguvernamental.

Prin definite pl politic= existenta mai multor partide politice cu ideologii

diferite.Existenta mai multor partide politie repr o cond importanta a democratiei
insa nu este suficienta pt ca aceasta sa poata fi garantata. De aceea este nevoie
de elegeri libere.Prin alegeri libere care se desfasoara periodic cetatenii isi aleg
reprezentantii ,ce urmwaza sa ia in numele lor decizii politice.
Partid politic= grupare de oameni constituita pe baa liberului consimtaant care
actioneaza programatic,constient si organizat pt servirea intereselor unei clase,
grupuri sociale, comunitati umane pt dobandirea si mentierea puterii politice in
vederea organizarii si conducerii societatii, in conformitate cu idealurile
roclamate in platforma program.

Acest pr este consacrat de art 8 din Constitutie, in temeiul caruia, pluralismul in

societatea romaneasca este o cond si o garantie a democratiei
constitutionale(alin 1) iar partidele politice constituindu se si desfasurandu si
activitatea in cond legii, trebuie sa contribuie a definirea si exprimarea vointei
politice a cetatenilor(alin2)
De asemenea acest pr este evocat si de art 1 alin 3 din Constitutie, conform
caruia pluralismul politic, alaturi de demnitatea omului, dr si lib cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane si dreptatea, repr o valoare suprema a
societatii romanesti si este garantat.

Pt a da continut acestui pr , Constitutia in art40 prevede urm:

-

Dreptul cetatenior romani de a se asocia liber in partide politice

,sndicate,patronate si in alte forme de asociere(alin 1)
Partidele sau organizatiile care, prin scopurile si prin activitatea lor
,miiteaza impotriva pluralismului politic ,a pr statului de drept ori a
suveranitatii ,integritatii sau independentei Rom sunt neconstitutonale(alin
2)
Nu pot face parte dn partide politice judecatorii Curtii Constitutionale
,avocatii poporului,magistratii,membri activi ai armatei,politistii si alte
categorii de functionari publici stabilite prin lege organica(alin 3)
Asociatiile cu caracter secret sunt interzise(alin 4)

Legea partidelor politice nr 14/2003 in art 6 dispune ca pot fi membri ai partidelor

politice numai cetatenii care potrivit Constitutiei au drept de vot.Nu pot face
parte din partidele politice strainii si apatrizii precum si cetatenii care nu au drept
de vot.
In temeiul art 36 din Costitutie au drept de vot cetatenii care au implinit varsta de
18 ani.In schimb, nu au drept de vot debilii si alienatii mintali, persoanee puse
sub interdictie judecatoreasca si persoanele condamnate prin hotarare jud
definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
In contxt facem precizarea ca in jurisprudenta penala s a stabilit ca este alienta
mintal cel care sufera de o boala psihica care ii anuleaza discernamantul
precum:oligofrenie de gradul unu,schizofrenie paranoida, debilitate mintala si
oligofrenie, tulburari psihice de tip maniacal.
Art 8 alin 1 din Legea nr 14/2003 dispune ca un cetatean roman nu poate face
parte in acelasi timp din 2 sau mai multe partide politice.De asemenea, potrivit
alin 2 din cuprinsul aceluiasi articol, nicio persoana nu poate fi constransa sa faca
parte dintr un partid politic.

PR EGALITATII

Pr egalitatii presuune tratarea de catre lege si autoritati a tuturor persoanelor cu

rspectul ce se cuvine ,in mod egal,adica nediscriminatoriu.
Pr egalitatii este inscris in art 16 alin 1 din Constituei conform caruia cetatenii
sunt egali in fata egii si a autoritatilor publice ,fara privilegii si fara discriminari.
In temeiul acestui pr, daca 2 sau mai mukte persoane se afla in aceeasi
situatie,legea trebuie sa le asigure acelasi tratament juridic.
In plan universal, pr egalitatii este consacrat de art 7 din Declaratia Univ a Dr
Omului , de art 26 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice
si de art 14 din Conventia eurpeana privind drepturie omului.

In sistemul de drept romanesc, analiza cadrului legal in domeniul egalitatii presupune,

inainte de toate, studierea legii ca izvor principal de drept. Constitutia Romaniei
garanteaza egalitatea in drepturi si in fata legii a cetatenilor sai si dreptul la
nediscriminare prin intermediul unor dispozitii directe sau indirecte precum art. 4 alin.
(2), art. 16 si art. 30 alin. (7).
Astfel, la art. 4 alin. (2) din Constitutie se prevede ca Romania este patria comuna si
indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba,
religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala.
Spre deosebire de reglementarile internationale in materia garantarii egalitatii, Constitutia
Romaniei prevede un numar redus si, in acelasi timp, limitat de motive in baza carora
discriminarea este interzisa.
Astfel, motive recunoscute si intalnite in instrumentele onusiene si regionale cum sunt
culoarea, caracteristicile genetice, credinta, nasterea, dizabilitatile, orientarea sexuala si
varsta, precum si obisnuita terminologie de incheiere a listei motivelor de discriminare orice
alta situatie lipsesc din enumerarea prevederii constitutionale sus-mentionate.
Totusi, dupa cum vom arata in continuare, aceasta lacuna de reglementare a legii
fundamentale a fost acoperita atat de alte prevederi constitutionale care permit judecatorului
national sa aplice, cu prioritate, normele internationale mai favorabile in domeniul garantarii
drepturilor fundamentale sau a normelor de drept al UE, cat si de legislatia nationala
complementara legii supreme.
Dispozitiile art. 4 alin. (2) au fost completate de art. 16 alin. (1) care garanteaza egalitatea
tuturor cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
Aceasta reglementare constitutionala nu se limiteaza la garantarea egalitatii in fata legii, asa

cum fac majoritatea instrumentelor internationale privind protectia drepturilor omului, ci a

statuat si egalitatea in fata autoritatilor publice.

Suntem de parere ca privilegiul reprezinta tot un avantaj si, implicit, un criteriu de

discriminare, facand astfel parte din expresia fara discriminari. Prin reglementarea egalitatii
fara privilegii, consideram ca legiuitorul roman nu adauga un nou termen notiunii
reglementate, ci doreste sa intareasca garantia expresa oferita de principiul fundamental al
egalitatii.
Art. 30 alin. (7) statueaza, in mod indirect, dreptul la nediscriminare prin limitarea libertatii de
exprimare. Astfel, motivele in baza carora este interzisa orice forma de discriminare,
enumerate de legea fundamentala la art. 4 alin. (2), sunt completate de motive precum ura
nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, precum si incitarea la discriminare.
Ca norm juridic,egalitatea este autonom, posed o structur proprie, neincluznddoar o
singur prevedere constituional, ci o ntreag reea de norme ce sunt interpretate iaplicate
n funcie de cirumstane.n actuala Constituie a Romniei, egalitatea i gsete consacrarea
n articolul16,intitulat generalizat Egalitatea n drepturi, ns este detaliat n articolul 6,
alineatul 2, privind msurile de protecie ale statului cu privire la exprimarea identitaii
minoritilor caretrebuie s fie conforme cu principiul egalitii i nediscriminrii, n raport cu
ceilali ceteniromni.De asemenea, reglementri privind egalitatea conin articolele 41,48 si
56.n concepia profesorului Simina Elena Tnsescu,principiul egalitii conine
of i l o s o f i e p o l i t i c , p e c a r e j u d e c t o r u l t r e b u i e n a c e l a i t i m p s o
r e s p e c t e i s o f a c respectat
5
. Prin natura lor, oamenii se nasc i ramn liberi i egali n drepturi
6
, ns viaasocial.ncadrarea omului n aceasta, produce diferene de care legiuitorul trebuie
s in contatunci cnd impune unui subiect de drept o anumit conduit,s observe ceea ce
este eseniali de nenclcat.Egalitatea n drepturi constituie o garanie referitoare la
exercitarea drepturilor fundamentale prevzute n cuprinsul Constituiei, dar i a
oricror alte drepturi i ndatoririsubiective reglementate in cuprinsul altor acte
normative. Ea include toate domeniile deactivitate n care persoana are dreptul
garantat la exercitarea liberttilor legale in scopul realizrii intereselor sale
legitime.Astfel,un drept fundamental de vechea tradiie l reprezint dreptul la
proprietate,inclusiv dreptul persoanelor de a dobndi o proprietate, de a se folosi i de a
dispune liber nlegtur cu proprietatea sa i de a putea transmite dreptul su altuia. n acest
sens, n Articolul44 din Constituia Romniei este garantat dreptul de proprietate
privat.Exprimnd realitatean sensul creia nu exista drepturi absolute, Constituia
d legii posibilitatea de a stabili c o n i n u t u l i l i m i t e l e d r e p t u r i l o r
r e g l e m e n t a t e p r i n Ar t i c o l u l 4 4 . D a r p e d e a l t p a r t e , garantnd dreptul de
proprietate,legea fundamental conine reglementri privitoare
lanaionalizare,expropriere i la folosirea subsolului de ctre autoritile
publice.n cazulexproprierii exist i o condiie:pentru ca o proprietate s treac n
proprietatea statului, cauza p u b l i c p e n t r u c a r e s - a r e c u r s l a a c e a s t
m o d a l i t a t e s f i e e x p r e s p r e v z u t d e l e g e , i a r despagubirile trebuie fcute de
comun accord cu proprietarul sau prin justiie.Un alt drept fundamental l reprezint dreptul la

munc i la protecia social a muncii, punndu-se problema dac aceast denumire ar fi mai
corect ca libertate i nu ca drept, maiales c din punct de vedere al naturii lor juridice, nu se
difereniaz. n coninutul dreptului lamunc intr egalitatea salarizrii ntre femei si
barbai.Dei exist ri n care nc nu s-a produs o emancipare a femeii, ea nc fiind
inferioar barbatului, Constituia Romniei i altetratate la care Romnia este parte
7
, au stabilit c pentru munc egal,angajaii trebuie s primeasc o remuneraie
egal,indiferent de sex.n condiiile Articolului 141 din Trtatatul Comisiei Europene, statele
trebuie s asigureaplicarea principiului egalitii remuneraiilor ntre femei si barbai pentru
aceeai munc sau pentru o munc de aceeai valoare.O important completare s-a adus cu
prilejul revizuirii Constituiei Romniei.Astfel, laalineatul 3 s-a adugat teza conform creia
statul roman garanteaz egalitatea de anse dintrefemei i barbai pentru ocuparea
funciilor publice,civile i militare,exprimndu-se astfel evoluia aparte a principiului
egalitii
5
Simina Elena Tnsescu,
Principiul egalitii n dreptul romnesc, Ed. All Beck, Bucureti, 1999.
6
H. Kelsen,
Theorie pure du droit, Paris, 1968.

CONCLUZII
Pr gen de drept sunt acele elemente fund ,idei cu un grad ridicat de generalitate,
ce pot fi regasite in orice sistem de drept si care calauzesc, pe o durata de timp
relativ indelungata, atat elaborarea, evoutia si interpretarea, cat si aplicarea
normelor de rept.
Consider ca Schimbarile din ce in ce mai rapide ale soietatii fac necesar ca
dreptul sa se reinventeze, sa descopere noi cai de a se defini si de a functiona,
dar mai ales de a evoua. Apare astfel o reintoarcere la principii, o incercare de a
intelege rolul si modul in care pr functoneaza si se completeaza intre ele.
Importanta pr gen ale dreptului pt orice sistem de drept este o realitate ce nu
poate fi tagaduita.Principalele functii ale pr dreptului:explica,fundamenteaza si
dau coerenta dreptului, coordoneaza elaborarea dr si aplicarea acestuia.

Expresie juridica a raporturilor fund din societate, pr dr apar in calitate de supape

care asigura deschiderea sist dr, legatura sa cu realitatea. A actiona asupra dr si
a ajuta dr sa actioneze, aceasta e natura pr gen ale dr H Buche

Orizontul principiilor ntemeiaz viaa normat a societii, din ele decurg justeea, binele,
utilul,
frumosul cnd impun ceea ce trebuie s se fac att individualitilor ct i comunitilor
astfel nct
echilibrul dintre pri ca scop s exprime spiritualitatea uman.8\ 8 Gheorghe Mihai, Fundamentele
dreptului, Editura All Beck, Bucureti 2003, p.183

Toate sistemele de drept, din orice perioad istoric, au cunoscut principii

generale ce le-au
coordonat elaborarea i aplicarea. Sistemele de drept democratice, la care ne
referim n aceast lucrare,
orbiteaz n jurul conceptelor de legalitate, egalitate n faa legii, libertate i
echitate, recunoatere i
garantare a drepturilor i libertilor fundamentale.
n lucrrile de teorie general a dreptului au fost formulate mai
multe definiii pentru principiile dreptului1. Opernd cu noiuni ce conin att de
multe variabile, cum se
ntmpl n cazul principiilor analizate, suntem obligai s cutm ntotdeauna
gradul maxim de
generalitate. Avnd n vedere aceste definiii, putem afirma c principiile
generale de drept sunt acele
elemente fundamentale, idei cu un grad ridicat de generalitate, ce pot fi
regsite n orice sistem de drept i
care cluzesc, pe o durat de timp relativ ndelungat, att elaborarea,
evoluia i interpretarea, ct i
aplicarea normelor de drept
Schimbrile din ce n ce
mai rapide ale societii fac necesar ca dreptul s se reinventeze, s
descopere noi ci de a se defini i de a
funciona, dar mai ales de a evolua. Apare astfel, mai necesar ca oricnd, o
rentoarcere la principii, o
ncercare de a nelege rolul i modul n care principiile funcioneaz i se
completeaz ntre ele,
contribuind la armonioasa construcie pe care o numim stat de drept.
Importana principiilor generale ale
dreptului pentru orice sistem de drept este o realitate ce nu poate fi
tgduit. Din multitudinea funciilor
pe care principiile generale le ndeplinesc, putem reine ca fiind fundamentale
urmtoarele:
a) principiile generale explic, fundamenteaz i dau coeren dreptului;
b) principiile generale coordoneaz elaborarea dreptului;
c) principiile generale coordoneaz aplicarea dreptului.
Nerespectarea unui singur principiu va avea ca efect deturnarea de la scopul propus, iar
sacrificarea unui
principiu n favoarea altuia nu va ajuta n niciun fel. Principiile generale ale dreptului sunt n fapt
rezultatul recunoaterii unor valori ce trebuie s fie protejate. Protejarea unor
valori, prin idei de o for
egal, va da natere, n mod inevitabil, unor ciocniri (spre exemplu, o
constituie a unui stat de drept este

adeseori un veritabil cmp de lupt ntre valori). Tocmai gradul ridicat de

generalitate i flexibilitatea
principiilor permit ca aceste ciocniri s nu le afecteze integralitatea. Acest
conflict face s fie necesar, s
se stabileasc ce principiu coordoneaz mai eficient rezolvarea unei situaii
concrete, care principiu anume
are mai mult importan pentru acea situaie specific. Ciocnirile dintre
principiile generale au ca efect,
uneori, chiar naterea de derogri normative.
n lucrare am analizat patru principii, pe care le considerm (avnd n vedere
i marea majoritate a
doctrinei din domeniul teoriei generale a dreptului), ca fiind principii generale
ce pot i trebuie s fie
regsite n orice sistem juridic al unui stat de drept: principiul legalitii,
principiul echitii i justiiei,
principiul responsabilitii, principiul recunoaterii i garantrii drepturilor i
libertilor fundamentale (cu
privire special asupra principiului libertii i egalitii). Chiar o analizare
separat a unui principiu
trebuie s in cont de legturile ce se stabilesc ntre principiul analizat i
celelalte principii, datorit
complexitii conexiunilor dintre aceste idei ce au un grad att de ridicat de
generalitate