Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Etapele dezvoltarii umane


c.

Erik Erikson: vede n fiecare stadiu o componenta pozitiva si una negativa


-

primul an de viata: se bazeaza pe conflictul ncredere(datorata satisfactiei


si confortului) nencredere (data de ngrijirea inconstanta, neadecvata)

1-3 ani: autonomie (sustinere emotionala, este stimulata emanciparea)


ndoiala (inculcarea simtului rusinii, ngradirea emanciparii lui)

4-5 ani: initiativa (se observa n jocuri, succesul unie initiative atrage
altele noi) vinovatie (insuccesul unie initiative atrage un sentiment de
culpabilitate)

6-11 ani: srguinta (acomodare la regulile din scoala) inferiorizare (din


cauza discordantelor pe care le simte ntre capacitatile lui si cerintele scolii
se simte vinovat)

12-18 ani: constientizarea identitatii (rolurile sociale sunt convergente


sporind ncrederea n sine) confuzie de roluri (rolurile de fiu, elev, coleg,
prieten sunt discordante ducnd la nencredere n sine)

nceputul vrstei mature: intimitate (ntemeierea unei familii)


izolare (esec n aceasta initiativa)

vrsta adulta mijlocie: altruism (ajutarea celuilalt) egoism (orientare


spre propria persoana)

batrnetea: realizare (mplinirea) disperare (nfaptuirea a putine lucruri


din cele dorite)

2. Caracteristici ale principalelor etape de vrsta


a. Copilaria:
-

Timp al asimilarii de norme, valori, atitudini si modele de viata, este


perioada socializarii primare. Copilaria ncepe odata nu nasterea si se
sfrseste n jurul vrstei de 14 ani

Experienta afectiva joaca un rol esential: copilul are nevoie de sustinere


afectiva, trebuie ngrijit cu dragoste, trebuie sa i se acorde atentie; forma
principala de nvatare este imitatia

Piaget identifica cteva trasaturi ale copilariei: egocentrismul (nu


diferentiaza ntre punctul lui de vedere, dorintele lui si
realitate); animismul/antropomorfismul (totul n jurul lui are suflet, totul
preia atributele umanului); gndire magica (tendinta copilului de a face
legaturi cauzale incorecte ntre fenomene);

Jocul: principala forma de activitate care stimuleaza coordonarea,


echilibrul, dinamismul

Descoperirea de sine ncepe cu explorarea directa senzoriala; jocul cu


oglinda este semnificativ: initial copilul nu si da seama ca imaginea din
oglinda l reprezinta

b. Pubertatea:
-

modificari biologice (maturizarea functiilor sexuale, dezvoltarea


caracterelor sexuale secundare) si psihice (definitivarea identitatii)

activitatea principala este nvatarea sunt posibile mari achizitii intelectuale;


se dezvolta gndirea abstracta, formala; afectivitatea este efervescenta,
sensibilitatea accentuata

cresterea rapida poate provoca dezechilibru afectiv, tulburare


comportamentala, dispozitii variabile, nonconformism, criza de originalitate
datorata efortului de individualizare

c.

Adolescenta:
-

debutul si durata adolescentei variaza de la un individ la altul sub influenta


mediului socio-cultural; la fete apare mai devreme dect la baieti

marcata de o intensificare a dezvoltarii personalitatii, mari progrese n


dobndirea constiintei de sine; dorinta de afirmare; dobndirea
independentei fata de autoritatea parentala

explozie a fanteziei; dezvoltarea memoriei, diversificarea inteligentei

d. Tineretea:
-

din anumite puncte de vedere este o perioada de stagnare

se cstiga statutul social de adult odata cu intrarea n viata profesionala,


familiala

Eric Berne considera ca n fiecare individ exista trei stadii ale eului: stadiul
de copil, stadiul eului adult, stadiul eului parinte; n tinerete individul se afla
la intersectia celor trei stadii: este copil al parintilor sai si parinte al
propriilor copii

e.

Maturitatea:
-

fortele interioare sunt dozate n mod constient pentru a putea raspunde


solicitarilor si pentru a obtine performante

independenta copiilor fiind din ce n ce mai mare familia se afla ntr-un


proces de denuclearizare

f.

spre jumatatea vietii se remarca o mare tendinta spre schimbare (loc de


munca, locuinta, partener de viata)
Batrnetea:

modificari de natura fizica (scade supletea miscarilor, capacitatea de efort


fizic, fragilitatea oaselor...)

cele mai afectate procese psihice sunt atentia si memoria de scurta durata
(datorita unei motivatii slabe pentru nvatare, a apatiei); sustinerea unei
activitati intelectuale permite o ntrziere a afectarii memoriei

intrarea n pensie conduce la restructurarea ntregului sistem de relatii;


batrnii se simt uneori devalorizati, deprimati, izolati

apare teama de moarte


Relatiile interpersonale si rolul lor in
dezvoltarea personalitatii

Prin grup social intelegem unansamblu uman structurat, ale carui elemente se
influenteaza reciproc. Exista un numar mare de varietati de grupuri: colecivul de elevi,
echipa sportive,cancelaria de profesori.
Semnificatia lui suntem din toate aceste situatii consta in faptul ca exprima lingvistic
situatii conform carora fiecare dintre noi face parte din diferite grupuri, intra in relatii,
respecta reguli si comunica cu ceilalti.
DEFINIREA GRUPURILOR SOCIALE
Unele grupuri sociale se formeaza spontan (calatorii intr-un autobus in cazul unui
accident), altele sunt institutionalizate (se manifesta constant intr-un cadru organizatoric
dat).
Distingem intre tipurile de grupuri, mai intai, grupul de apartenenta. Este acel grup in
care subiectul este implicat efectiv in calitate de membru solidar al unui ansamblu de relatii,
de activitati si de valori care modeleaza conduitele sale sociale.Rolurile indeplinite de acest
tip de grup satisfac trebuintele de afiliere si de recunoastere ale membrilor sai, contribuie la
definirea identitatii lor sociale.
Asociat grupului de apartenenta este grupul de referinta.Acesta este grupul din care am
dori sa facem parte, dar nu putem,cel putin pentru moment.Grupul de referinta ne serveste
drept model, ne influenteaza formarea imaginii de sine.El procura motive de aspiratie care
permit schimbarea conduitelor,orientand astfel atitudinile sociale conform unei ierarhii de
valori.
Un tip aparte de grup de apartenenta este grupul de varsta, intalnit atat in comunitatile
traditionale, cat si in cele moderne.Incepand cu gradinita unde copii fac parte din grupa
maica, mare, mijlocie, continuand cu scoala unde apartin ciclului primar, gimnazial, liceal,

facem parte dintr-un gup de varsta. Apartenenta la un astfel de grup atrage dupa sine
drepturi dar si obligatii ce se modifica odata cu schimbarea categoriei de varsta, si dupa cum
bine stim,intimp, obligatiile sunt tot mai puternic afirmate ca cerinte ce trebuie asumate.
Grupul de presiune este un alt tip de grup,organizat in scopul apararii unor obiective
collective, exercitand in mod direct sau indirect presiuni in acest sens.
Indiferent carui tip de grup ii apartinem, importanta ramane relatia umana ce nu poate
exista in afara acestuia. Nevoile umane individuale de apartenenta, de realizare, de respect
de sine pot fi satisfacute numai in cadrul anumitor grupuri. Realizarea lor este esentiala
pentru manifestarea si implinirea personalitatii noastre.
RELATIILE INTERPERSONALE instituie valori, norme de conduita, modele de
comportare, stiluri de interactiune. Trairea impreuna a evenimentelor joaca un rol important
in dezvoltarea relatiilor umane, are un character contagios, sistematic cultivat si canalizat
de practicile sociale.
a) Nevoia de afiliere
Oamenii nu pot trai izolati unul de altul. Nevoia de afiliere se refera la nevoia oamenilor
de a avea contacte relative frecvente cu ceilalti. Ea sta la baza formarii relatiilor
interpersonale.
b) Nevoia de intimidate
O distinctie utila pentru studiul relatiilor interpersonale este aceea dintre nevoia de
afiliere si nevoia de intimidate. Prima se refera la dorinta de a stabili cat mai multe contacte
sociale, iar cea de-a doua la preferinta pentru relatiile calde si apropiate.
c) Singuratatea
In viata de zi cu zi suntem inclinati sa consideram ca singuratatea inseamna lipsa
relatiilor sociale. Suntem singuri atunci cand relatiile noastre cu ceilalti sunt foarte putin
numeroase si inadecvate. Indivizii singuri sunt de obicei timizi si au o stima de sine
scazuta. Ei sunt, foarte adesea, depresivi, au opinii negative despre ceilalti si sunt prudenti
din punct de vedere social: evita situatiile interpersonale in care ar putea fi respinsi de
ceilalti.
d) Atractia interpersonala
Termenul de atractie se refera la o stare motivationala: dorinta de a interactiona,
de a avea relatii cu o anumita persoana. Este opusul termenului de respingere (dorinta de a
nu initia o relatie sau dea a pune capat unei relatii) si diferit de indiferenta.
3. Conceptele de status si rol :
Status-ul desemneaza pozitia individului in cadrul grupului , implicand asteptarile lui fata
de ceilalti membri ai grupului
Rolul social se refera la asteptarile celorlalti de la individul cu un anumit status.Rolul
cuprinde anumite prescriptii :esentiale/prescrise, indiferente/permise, interzise.

Intre statusuri si roluri pot aparea conflicte : intrastatus , interstatus.Conflictul apare cand
status-urile sunt contradictorii. Ele ne marcheaza fie ca aderam la ele a. i. nu ne mai putem
desprinde de rolul pe cere il interpretam, fie ca incercam sa le respingem . Conflictele pot fi
reglate de personalitate ( ne conformam prescriptiilor de rol, dar in acelasi timp incercam sa
fim noi insine) .Personalitatea poate modifica prescriptiile de rol si prin aceasta sa influenteze
status-ul. Dar si sistemul status-rolurilor sociale isi pune amprenta asupra personalitatii (ii
accentueaza anumite trasaturi de personalitate prin anumite comportamente ).
Un rol aparte este cel de lider(emergent/ desemnat) . Stilul de conducere al liderului
( autoritar / democrat) influenteaza climatul social al grupului.
Status-ul si indeplinirea rolului aferent sunt observate si judecate de ceilalti membri ai
grupului . Astfel se formeaza reputatia persoanei in comunitate. Reputatia este suma
trasaturilor de caracter ale persoanei asupra carora observatorii sociali sunt de acord.