2018

CUPRINS
Introducere........................................................................................................................................3
1 Origine......................................................................................................................................3
2 Arta în educație.........................................................................................................................4
3 Dezvoltarea creativităţii la preşcolari prin activităţi plastice şi practice..................................4
3.1 Activități artistico-plastice a preșcolarului........................................................................5
3.2 Rolul educatoarei...............................................................................................................5
3.3 Dezvoltarea aptitudinilor...................................................................................................6
4 Educația prin joc.......................................................................................................................6
5 Importanța educației prin artă...................................................................................................7
5.1 Desenul..............................................................................................................................7
5.2 Modelares artei proceselor cognitive ale copiilor..............................................................7
5.3 Educaţia simţurilor.............................................................................................................8
5.4 Formarea estetică şi artistică a persoanelor.......................................................................8
Concluzii...........................................................................................................................................8
Bibliografie.......................................................................................................................................9

2
Introducere
De-a lungul istoriei omenirii, educaţia estetică, în special educaţia plastică a cunoscut mai multe
etape de educaţie. Toate însă aveau la bază ideea că arta plastică, produce plăcere, destindere,
bucurie. şcolară Educaţia artistico-plastică este un factor care influenţează în mod deosebit
conturarea personalităţii umane, contribuind la dezvoltarea receptivităţii faţă de actul de cultură,
la formarea şi cultivarea gustului faţă de frumos şi faţă de adevăr, realizând, în acelaşi timp, De-a
lungul istoriei omenirii, educaţia estetică, în special educaţia plastică a cunoscut mai multe etape
de educaţie.Toate însă aveau la bază ideea că arta plastică, produce plăcere, destindere, bucurie.
Orele destinate activităţilor plastice înarmează pe copil cu priceperi, deprinderi legate de profilul
viitoarelor meseriii sau cu munca de creaţie. Arta în general exercită influenţe asupra dezvoltării
psihice fiind factor însemnat al educaţiei estetice, este mijloc de cunoaştere al realităţilor
obiective şi subiective. Ea stimulează gândirea în imagini vizuale de o mare sinteză artistică,
rezultat al îmbinării datelor lumii obiective şi a personalităţii lor creatoare. Creaţia copiilor deşi
nu surprinde elemente de cultură plastică, bazându-se mai mult pe imaginaţie şi intuiţie,
interferează totuşi cu zona artei, întrucât domeniul imaginarului, de unde-şi trage existenţa, este
sursă a creaţiei artistice. Omul nu poate deveni om decât prin educaţie”, E.Kant. Lucrarea de față
este dedicată educației prin arte. A recepta creațiile artistice, reprezintă unul dintre obiectivele
generale ale educației actuale. Abilitățile creative, în toate domeniile, sunt considerate azi,
deosebit de importante și prima formă de creativitate căreia un copil i se poate dedica cu ușurință
și cu plăcere este chiar creația artistică. Educaţia estetică este un capitol în sfera activităţii umane
care are o influenţă covârşitoare asupra ameliorării permanente a condiţiei umane. Am ales
această temă, căci educația prin arte este unul dintre elementele care stau la baza vieții
contemporante și este foarte important de a o respecta și cultiva cultura respectării acsteia. În
acest sens, am consultat bibliografia necesară și articole din domeniu. Lucrarea est structurată în
cinci compartimente, iar ultima va prezenta concluziile formulate.

1 Origine
Faptul că artele şi atitudinile estetice asociate variază atât de mult de la o societate la alta ar părea
să sugereze faptul că acestea sunt învăţate în întregime sau că au o origine „culturală”. Arta poate
fi considerată ca o înclinaţie generală naturală, dar care este însușită cultural şi exprimată prin
dansuri, cântece, spectacole, imagistică sau vorbire poetică. Această practică universală, de
creaţie şi de procurare prin receptare a unei bucurii speciale, ne duce cu gândul la faptul că există
la om un apetit fundamental de ordin înalt care se cere a fi exprimat prin diferite mijloace. Omul
este singura fiinţă capabilă de a stabili şi a se bucura de simboluri, de a adăuga peste lumea
naturală una creată de el, dezinteresat, spre bucuria lui şi împlinirea lumii înseşi 1. Acesta a căutat
mereu marile valori: adevărul, binele, frumosul, sacrul etc. Educaţia estetică este un mod de a
accede spre universalitate. A cultiva relaţii cu alţii, a înţelege alte moduri de expresie, a fi
permisiv la moduri individuale de trăire şi exprimare a sentimentelor este un mod de afirmare

1
Tribuna invatamintului, articolul O constantă a educaţiei: formarea estetică, disponibil la
http://www.tribunainvatamantului.ro/o-constanta-a-educatiei-formarea-estetica/ 03.5.18
3
plenară şi polivalentă a umanităţii. Valorile estetice creează un orizont peren şi autentic al
devenirii. Frumosul, ca şi celelalte valori, presupune, cu siguranţă, o educare în perspectiva
receptării lui.

2 Arta în educație
Fiinţă complexă, omul poate şi trebuie să se bucure de frumos. Pentru aceasta el trebuie pregătit
încă de mic copil, când capacitatea de a simţi frumosul este nealterată. Marea forţă educativă a
artei se explică prin faptul că ea oferă nu numai o cunoaştere plastică, dar şi emotivă. A înţelege o
operă de artă înseamnă, înainte de toate, a o „simţi”, a o trăi şi abia pe această bază a cugeta
asupra ei2. Arta posedă multiple valenţe educative şi cognitive, căci se adresează nu numai
afectivităţii şi imaginaţiei, dar şi gândirii şi voinţei. Ea ne dă o „cheie” pentru înţelegerea
multiplelor forme ale vieţii. Aceasta are menirea de a cultiva spiritul, iar înţelegerea artei începe
din copilărie. Arta ne aduce mai aproape unii de altii, ne face să simtim și sa întelegem ceea ce
unește umanitatea în diversitatea culturilor și expresiilor sale 3. Arta ne ajuta sa exploram
semnificatia de a fi om, incluzand și dimensiunile etice și cele estetice. Aceasta poate imbunatati
anumite probleme încă de la inceputul lor, cum ar fi concentrarea sau increderea în propria
persoana și motivatia de a duce un lucru la bun sfarsit. Arta, de orice fel, a ajuns o mantra în
educația copilului căci este pe placul tuturor, copiii nu se simt sufocati, pot da frau liber
imaginatiei și astfel își exprima intr-un alt mod opinia despre ceea ce ii inconjoara. Arta ii mai
ajuta la: socializare, lucrul în grup, asumarea riscului, abilități de comunicare, interpretare,
increderea de sine, diversitate culturala și chiar la identificarea potentialului artistic 4.

3 Dezvoltarea creativităţii la preşcolari prin activităţi plastice şi practice

Mai mult decât orice activităţi, activităţile de educaţie plastică, abilităţi practice, educaţie
muzicală, constituie cadrul şi mijlocul cel mai generos de activare şi stimulare a potenţialului
creativ. Arta îl pregăteşte pe copil să trăiască în frumuseţe, în armonie, să respecte frumosul şi să
vibreze în faţa lui. Cuvintele, sunetele, gesturile, culorile, formele plastice sunt mijloace de
exprimare, de exteriorizare a dorinţelor, a aşteptărilor, relaţiilor cu ceilalţi, a problemelor. . Prin
artă se dezvoltă sensibilitatea senzorială, dar şi cea artistică şi delicateţea comportamentală.
Sensibilitatea artistică se construieşte pe baza afectivităţii, intuiţiei şi fanteziei, în funcţie de
măiestria educativă a educatoarei şi de caracteristicile mediului în care se formează. Mijloacele
artei devin pentru copil unelte autentice de rezolvare curajoasă şi cu ştiinţă a problemelor de
echilibrare, de armonizare, de modelare a spaţiului în care trăieşte şi se joacă, de automodelare 5.
La vârsta preşcolară copilul are tendinţa de a se exprima în lucrările lui, bazându-se pe experienţa

2
Scoala Gimnazială "Octav Bancilă" Corni, Județul Botoșani, articolul Educaţia Plastică La Nivel Preşcolar,
disponibil la http: //www. scoalagimnazialacorni. ro/2015/03/educația-plastica-la-nivel-prescolar. html 03. 5. 18
3
Mariposa, articolul Educația prin joc, poveste și arta, disponibil la http: //www. mariposakids. ro/educația-prin-joc-
poveste-și-arta. html 03. 5. 18
4
Blog, articolul De ce educația prin arta este esentiala, disponibil la http: //www. gradinitaiepurasulbocanila.
ro/gradinita/blog/138-de-ce-educația-prin-arta-este-esentiala 03. 5. 18
5
Apostol Adelina, articolul Dezvoltarea creativităţii la preşcolari prin activităţi plastice şi practice, disponibil la
https: //adelinaapostol. wordpress. com/2013/12/17/dezvoltarea-creativitatii-la-prescolari-prin-activitati-plastice-și-
practice-3/ 03. 5. 18
4
personală. De aceea este bine să se acorde copilului libertatea de idei, de a găsi mijloace şi forme
de cedare a propriilor impresii despre lume, în care să se relecte emoţiile şi sentimentele trăite.

3.1 Activități artistico-plastice a preșcolarului

La grădiniţă, copilul trebuie învăţat nu numai cum să se comporte, dar să şi gândească, să
muncească şi să creeze pe măsura posibilităţilor lui. Prin întregul ansamblu de activităţi din
grădiniţă copiii sunt familiarizaţi cu frumosul din natură. Dintre multiplele posibilităţi de
cultivare a creativităţii copiilor, un accent deosebit trebuie pus pe activităţile artistico-plastice,
considerându-la ca modalităţi prin care copilul îşi poate dezvolta capacităţile creatoare, având în
vedere că activităţile de desen, pictură, modelaj sunt preferate de copii. Printre modalităţile de
exprimare ale copilului, activităţile artistico-plastice ocupă un loc primordial. Activităţile
artistico-plastice devin astfel funcţie de comunicare şi mijloc de reprezentare a realităţii
înconjurătoare. Acest tip de activităţi (desen, pictură, modelaj) răspund scopului dorit, tendinţelor
şi exigenţelor interne ale copiilor, prin intermediul cărora el exprimă o mare cantitate de relaţii pe
care este incapabil să le descrie sau să le formuleze prin alte modalităţi. Exprimarea
sentimentelor, reflectarea realităţii sociale prin intermediul imaginilor plastice sunt posibile cu
mult înainte de înţelegerea reprezentărilor şi noţiunilor respective. Pe plan educativ aceste
activităţi realizează o puternică acţiune între cunoaştere şi acţiune, o retrăire la un nivel superior a
sentimentelor de dragoste şi admiraţie faţă de frumosul din natură ca şi exersarea unor
comportamente etice într-un context artistic. Educaţia artistico-plastică se prezintă ca fiind
educaţia acelor simţuri pe care se bazează conştiinţa artistică, inteligenţa şi gândirea creatoare.
Copilăria este etapa în care copilul poate să-şi dezvolte în cea mai mare măsură deprinderile
dictate de multiplele scopuri instructiv-educative ale educaţiei estetice şi artistico-plastice,
dezvoltarea fizică, dezvoltarea intelectuală, formarea trăsăturilor morale, ca şi scopul practic al
însuşirii tehnicilor şi al dezvoltării imaginaţiei creatoare. Copilul preşcolar clocoteşte de activitate
motrică şi de activitate creatoare şi tocmai de aceea are nevoie de experienţe multiple 6.

3.2 Rolul educatoarei

Copilul, „beneficiarul de artă”, omul de mâine, capătă”gramatica”limbajului pe care-o utilizează
în înţelegerea artei sau, poate în crearea ei, iar animatorul şi mentorul acestei achiziţii este fiecare
educator. Pentru aceasta ultimii trebuie să stăpânească foarte bine, pe lângă disciplinele
fundamentale, ”gramatica” artei plastice. Rolul educatoarei acesta este de încurajare, de
sensibilizare a copilului în faţa frumosului, de instrumentare a acestuia cu limbajul şi operaţiile
specifice artei plastice. Procedând astfel şi dovedind empatie şi respect necondiţionat, aceasta îl
ajută cu adevărat pe copil să se autodescopere, să se armonizeze cu sine, să descopere şi să
rezolve probleme de compoziţie şi de tehnologie artistică. Cunoscând limbajul artei plastice,
precum şi particularităţile individuale ale copiilor, educatoarea poate acţiona stimulativ în
vederea dezvoltării potenţialului creativ al copilului. În vederea dezvoltării imaginaţiei creatoare
în cadrul activităţilor artistico-plastice am valorificat cunoştinţele acumulate prin activităţi

6
Iteach, articolul Activități artistico-plastice în activitatea de ansamblu a preșcolarului, disponibil la https: //iteach.
ro/experientedidactice/activitati-artistico-plastice-în-activitatea-de-ansamblu-a-prescolarului 03. 5. 18
5
diverse. În cadrul activităţilor artistico-plastice şi practice copiii au o paletă bogată de culori pe
care să le îmbine în realizarea spaţiului artistic. Obligaţia educatoarelor, este nu numai de a
descoperi din timp posibilitățile copiilor dotati, dar și aceea de a cunoaște și disponibilitatile
celorlalti pentru a scoate la iveala și dezvolta, în funcţie de particularităţile de vârsta, aptitudinile
artistice în vederea formarii viitorilor creatori în domeniul artelor și a dezvolta interesul copiilor
obisnuiti, a le stimula dorinţa şi capacitatea de a „crea”. Educatorii trebuie să lase copilului
deplina libertate de exprimare, să stimuleze, să sugereze, fără să impună. Imaginile plastice create
de copii sunt cele mai eficiente mijloace pentru înţelegerea şi cunoşterea psihologiei copilului.

3.3 Dezvoltarea aptitudinilor

În cadrul educaţiei estetice, depistând şi dezvoltând aptitudinile artistice ale copiilor, se dezvoltă,
şi alte aptitudini: tehnice, practice, comportamentale etc. De timpuriu, educatoarele, trebuie să
observe în cadrul jocului, activităţilor practice sau cu alte diferite ocazii, anumite înclinaţii,
interese sau chiar aptitudini artistice ale preşcolarilor, această preocupare trebuind să vizeze toţi
copiii. Cu rare exceptţi, toti copiii, îndrumaţi cu grijă, sunt capabili să deseneze, să cânte, să
recite o poezie, să realizeze o lucrare practică, să picteze7.

4 Educația prin joc

Arta este atât o formă de joc, bine reglementata de norme şi tehnici care pot fi dobândite prin
studiu riguros, cat şi un domeniu al libertatii. La vârstele mici, exerciţiile de artă i-au înfăţişare de
jocuri; trebuie să avem în vedere că preşcolarul înregistrează totul pe suportul afectiv, pe acest
fond se aşează şi elementele artistice ce vor fi exprimate gândirii, substanţa viitoarelor activităţi.
Afectivitatea ajută la încurajarea copilului în cercetările lui plastice, făcându-l să descopere
calităţi psiho-fizice, perceptive, reprezentări imaginative. Experienta și cunostintele pe care
copilul le dobândeste jucandu-se se reflecta asupra dezvoltarii sale psihice, intelectuale și
emoționale. Jocul este o metoda valoroasa prin capacitatea sa de a-l ajuta pe copil sa se integreze
în mediul natural şi social și de a întelege lumea inconjuratoare. Copiii își pot exersa prin joc
diferitele abilități și calitati: independenta, imaginatia, curiozitatea, creativitatea și capacitatea de
a rezolva unele probleme. De asemenea, jocul este o buna metoda de explorare a sentimentelor și
valorilor personale și de descoperire a aptitudinilor innascute ale copilului. Pentru ca jocul
înseamna explorare, implica interactivitate, participare directa – prin joc copilul dobândeste
capacitati și experiente noi, își cultiva spiritul de observatie, memoria, atentia, gandirea dar și
spiritul artistic8. Dacă, pentru copilul de mai puţin de patru ani, predominante sunt activităţile
individuale de joc, treptat se dezvoltă capacitatea de cooperare, rolul stimulativ al educatoarei
exprimându-se prin proiectarea unor activităţi specifice. Căci, să nu uităm faptul, recunoscut de
întreaga psihologie, că activitatea de joc rămâne dominantă vârstei preşcolare. Jocul copilului se
caracterizează prin varietate, continuitate şi ritm. O activitate care cucereşte interesul copilului
7
Apostol Adelina, articolul Dezvoltarea creativităţii la preşcolari prin activităţi plastice şi practice, disponibil la
https: //adelinaapostol. wordpress. com/2013/12/17/dezvoltarea-creativitatii-la-prescolari-prin-activitati-plastice-și-
practice-3/ 03. 5. 18
8
Mariposa, articolul Educația prin joc, poveste și arta, disponibil la http: //www. mariposakids. ro/educația-prin-joc-
poveste-și-arta. html 03. 5. 18
6
durează mai multă vreme până când el ajunge la saturaţie 9. Copilul trece apoi la alte activităţi
revenind ulterior la prima îndeletnicire de care se plictisise.

5 Importanța educației prin artă

Există, în ultima perioadă, discuții din ce în ce mai ample cu privire la un anumit echilibru pe
care sistemul educațional ar fi de preferat să îl asigure între materiile realiste și cele din aria
creativ-artistică. Din ce în ce mai multe studii demonstrează faptul că introducerea unei ponderi
mai mari de activități artistice în programul zilnic de studiu al copiilor sau adaptarea tehnicilor
împrumutate din artă pentru activități de predare dau rezultate deosebite pe termen mediu și lung
și eficientizează procesul de învățare al elevilor. Educația artistica nu rezolva problemele insa
ajuta la identificarea lor. De aceea este crucial ca încă de la o vârstă frageda sa ne putem da
seama dacă copiii nostri au anumite probleme, dacă tind spre un hobby sau spre un sport de
performanta. Implicarea în arta este asociata cu castigarea unui premiu. Chiar dacă sunt încă mici,
ei vor creste, și este necesar sa gandim în perspectiva, sa ne gandim la viitorul lor, căci educația
este supusa multor cerinte competitive, care au o influenta asupra copiilor. Aceste dezvoltari ale
copiilor cu ajutorul unor programe artistice, cu siguranta va aduce beneficii foarte mari în viitorul
lor, nu foarte indepartat.

5.1 Desenul
Acesta devine un joc din momentul în care această activitate este făcută din plăcere şi nu forţat.
Manifestările plastice ale copiilor se dezvoltă dinspre lumea proprie lor înspre lumea exterioară.
Copii în desenele lor aplică involuntar perspectiva afectivă. Aceasta reprezintă importanţa dată de
către copii anumitor elemente componente într-un desen. Un obiect care îl interesează capătă
proporţii exagerate în imaginea grafică chiar dacă în realitate el este mic. Desenul copiilor este
narativ. Reprezentările grafice infantile sunt sincere, sunt făcute în primul rând pentru el şi apoi
oferit altora dacă i se cere. Desenul povesteşte despre obiecte fără formă reală. Copilul traduce
forma reală, o reprezintă conform minţii sale, conform modelului său intern. Pentru un copil un
desen nu este un tablou dar o exprimare prin linii a esenţei sale. El redă prin desen ceea ce simte,
exprimă liniar detalii care uneori nici nu există în realitate. Prin intermediul desenului copilul
povesteşte întâmplări trăite sau închipuite. Ei se bucură alăturând culori doar pentru plăcerea
ochiului. Culorile au rol pur decorativ. Uneori aceeaşi culoare este întinsă pe toată suprafaţa foii
până intervine saturaţia de acea culoare.

5.2 Modelarea proceselor cognitive ale copiilor

Implicarea în artă a copiilor este asociata cu dezvoltarea abilităților cognitive, a gândirii critice şi
a aptitudinilor verbale. Stimularea prin experiente artistice conecteaza mai profund copiii la
lumea lor, îmbunătăţeste motivaţia, concentrarea, încrederea în sine, şi lucrul în echipă.

Din punct de vedere fiziologic, creierul uman este alcătuit din două părți – emisfera stângă și
emisfera dreaptă. Arta necesită folosirea emisferei drepte, emisferă pe care programele școlare
9
Scoala Gimnazială "Octav Bancilă" Corni, Județul Botoșani, articolul Educaţia Plastică La Nivel Preşcolar,
disponibil la http: //www. scoalagimnazialacorni. ro/2015/03/educația-plastica-la-nivel-prescolar. html 03. 5. 18
7
neglijează uneori să o antreneze. Dezvoltarea concomitentă a celor două emisfere cerebrale prin
stimularea și antrenarea acestora în egală măsură, de la o vârstă fragedă conduce, în timp, la o
îmbunătățire a performanței academice10.

5.3 Educaţia simţurilor

Educaţia simţurilor, a gustului estetic, formarea atitudinilor şi a unui ideal estetic nu trebuie să fie
doar apanajul disciplinelor artistice. O astfel de formare are un caracter transversal, fiind o
preocupare a tuturor disciplinelor, în măsura în care ele ţintesc nu numai formarea intelectului,
dar şi a sensibilităţii. De aceea, ori de câte ori este cazul, se va viza frumuseţea zonei pe care
disciplina o are în vedere. Dacă adevărul şi binele, de pildă, sunt vizate de mai multe discipline,
de ce nu s-ar întâmpla la fel şi cu frumosul? Acesta este o calitate atât de complexă (şi
completă), încât o viziune parcelară, analitică ar văduvi spiritul de o bucurie plenară 11.

5.4 Formarea estetică şi artistică a persoanelor

Orice proces educativ responsabil, ca proiecţie, dar şi ca acţiune concretă, îşi asumă şi o poziţie în
raport cu formarea estetică şi artistică a persoanelor. Educaţia pentru arte denotă un anumit mod
de a vedea umanul, o filozofie de viaţă aparte, o viziune despre ce este mai de preţ pentru
devenirea fiinţei. Importanţa pe care preţuirea artei o capătă în societate dă măsura valorică a
respectivei societăţi, a rafinamentului şi altitudinii sale axiologice. Educaţia pentru artă este
deschizătoare de noi orizonturi, pentru că ea dezvoltă spiritul interogativ, reflexiv, cooperativ. Cu
acest prilej, tânărul intră conştient în perimetrul artistic, învăţând ceva despre el însuşi şi despre
ceilalţi, iar această învăţare îi va permite să rezolve probleme, să pună întrebări, să se înscrie într-
o cultură reflexivă asupra sinelui şi asupra lumii din care face parte. Educaţia pentru artă devine o
educaţie a sinelui în perspectiva integrării în umanitate. Formarea artistică prilejuieşte elevilor o
experienţă pentru iluminarea şi construirea unui sens legat de existenţa sa.

Concluzii
Per final, întrega paletă de activitaţi desfasurate în cadrul procesului instructiv-educativ din
grădiniţă, cu precadere cele din Domeniul Estetic și Creativ, sub atenta îndrumare şi măiestrie a
educatoarei, contribuie în mod deosebit la cultivarea capacitătii creative a copiilor, dandu-le
posibilitatea să perceapă frumosul din arta, natura și societate, şi să-l redea într-o manieră
originală, îmbogăţindu-şi orizontul de cunoaştere. Dintre limbajele artei, limbajul plastic este cel
mai apropiat prescolarului. Activităţile artistico-plastice constituie un mijloc de dinamizare şi
exprimare a vieţii copilului, a achiziţiilor sale intelectuale, afective, voliţionale şi motivaţionale.
Motivaţia copilului pentru activităţile artistico-plastice şi practice este nevoia de exprimare a
propriilor trăiri, nevoia de a reda imaginea într-un mod artistic sau plăcerea de a povesti în
imagini12. Reprezentările plastice ale copilului evoluează treptat spre o redare cât mai realistă,
alteori intervine imaginaţia creatoare şi trece spre fabulaţie, spre ireal. Educația prin artă și
10
Curtea Veche, articolul Importanța educației prin artă, disponibil la https: //www. asociatiacurteaveche.
ro/ro/importanta-educatiei-prin-arta/ 03. 5. 18
11
Tribuna invatamintului, articolul O constantă a educaţiei: formarea estetică, disponibil la http: //www.
tribunainvatamantului. ro/o-constanta-a-educatiei-formarea-estetica/ 03. 5. 18
8
metodele alternative de învățare sunt esențiale în dezvoltarea armonioasă a unui copil, și, din
fericire, din ce în mai mulți părinți și educatori înțeleg această abordare și contribuie activ la
dezvoltarea de programe în acest sens. Includerea diferitelor forme de artă (arte vizuale, teatru,
dans, scriere creativă ș. a. m. d. p. ) în viața copiilor conduce la o deschidere a acestora către nou,
la întărirea stimei de sine, la sporirea capacității și a dorinței de a fi creativi și nu în ultimul rând
la dezvoltarea capacitatății de a se auto-evalua și auto-motiva. De asemenea căci activitățile
artistice se pot realiza cu ușurință în grup, dezvoltă într-un mod plăcut și distractiv capacitățile
copiilor de a lucra în echipă și de a comunica eficient. Pulsul mare de energie al copiilor de care
trebuie să se descarce necontenit şi care-i face să se manifeste prin tot felul de forme este o
necesitate incontestabilă, o pornire firească de activitate, care nu trebuie oprită, stânjenită, dar
numai dirijată sistematic, spre o dezvoltare potrivită înclinaţiei fiecărui copil. Fără a le îngrădi
libertatea de gândire copiii trebuie atraşi prin activităţi artistico-plastice, contribuind astfel la
dezvoltarea sensibilităţii şi receptivităţii artistice, la dezvoltarea inteligenţei şi imaginaţiei. Munca
în grădiniţă, prin intermediul activităţilor artistico-plastice, devine un mijloc important de
dinamizare a vieţii psihice a copilului, a proceselor sale intelectuale, afective şi motivaţionale.
Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi în consecinţă, poate să
acţioneze. Copiii preşcolari învaţă să deseneze, picteze, modeleze jucându-se cu creionul,
culorile, acuarelele, plastilina13. Lumea copilului este o lume a jocului, în acelaşi timp este o lume
misterioasă şi fabuloasă. Prin tratarea sub formă de joc imaginile plastice devin sincere, spontane
şi afective. Prin manifestările plastice se descoperă structura spirituală, intelectuală şi
sentimentală a copilului. Copiii trebuie invatati sa iubeasca arta, ea ii va ajuta sa se inteleaga mai
bine unii pe altii şi le va oferi o deschidere spre noi moduri de a vedea lumea, creand o baza
pentru legaturile sociale și integrarea în comunitatea din care fac parte.

Bibliografie
Tribuna invatamintului, articolul O constantă a educaţiei: formarea estetică, disponibil la
http: //www. Tribunainvatamantului. Ro/o-constanta-a-educatiei-formarea-estetica/ 03. 5. 18
Mariposa, articolul Educația prin joc, poveste și arta, disponibil la http: //www.
Mariposakids. Ro/educația-prin-joc-poveste-și-arta. Html 03. 5. 18
Curtea Veche, articolul Importanța educației prin artă, disponibil la https: //www.
Asociatiacurteaveche. Ro/ro/importanta-educatiei-prin-arta/ 03. 5. 18
Jurnal spiritual, articolul Educaţie prin artă, disponibil la http: //jurnalspiritual.
Eu/educație-prin-arta/ 03. 5. 18
Blog, articolul De ce educația prin arta este esentiala, disponibil la http: //www.
Gradinitaiepurasulbocanila. Ro/gradinita/blog/138-de-ce-educația-prin-arta-este-esentiala 03. 5.
18
12
Apostol Adelina, articolul Dezvoltarea creativităţii la preşcolari prin activităţi plastice şi practice, disponibil la
https: //adelinaapostol. wordpress. com/2013/12/17/dezvoltarea-creativitatii-la-prescolari-prin-activitati-plastice-și-
practice-3/ 03. 5. 18
13
Iteach, articolul Activități artistico-plastice în activitatea de ansamblu a preșcolarului, disponibil la https: //iteach.
ro/experientedidactice/activitati-artistico-plastice-în-activitatea-de-ansamblu-a-prescolarului 03. 5. 18
9
 Iteach, articolul Activități artistico-plastice în activitatea de ansamblu a preșcolarului,
disponibil la https: //iteach. Ro/experientedidactice/activitati-artistico-plastice-în-activitatea-de-
ansamblu-a-prescolarului 03. 5. 18
Marinela Rusu, articolul Educație Prin Artă, disponibil la http: //www. Academia.
Edu/11220672/EDUCAȚIE_PRIN_ART%C4%82 03. 5. 18
Apostol Adelina, articolul Dezvoltarea creativităţii la preşcolari prin activităţi plastice şi
practice, disponibil la https: //adelinaapostol. Wordpress. Com/2013/12/17/dezvoltarea-
creativitatii-la-prescolari-prin-activitati-plastice-și-practice-3/ 03. 5. 18
Scoala Gimnazială "Octav Bancilă" Corni, Județul Botoșani, articolul Educaţia Plastică
La Nivel Preşcolar, disponibil la http: //www. Scoalagimnazialacorni. Ro/2015/03/educația-
plastica-la-nivel-prescolar. html 03. 5. 18

10