”Arta nu dorește reprezentarea unui lucru frumos, ci reprezentarea frumoasă a unui lucru”

Imanuel Kant- Arta

EDUCAȚIA ESTETICĂ

STUDENTE: MAN MARIA ȘTEFANIA

CAIA BIANCA

POP CLAUDIA

SĂLCUDEAN MĂDĂLINA

SAND MĂLINA

PROFESOR: OANA MOLDOVAN

 Educația estetică reprezintă acea dimensiune a educației care își propune să dezvolte
personalitatea umană din perspectiva promovării frumosului estetic, social și natural. Așadar,
activitățile educaționale specifice educației estetice se realizează prin receptarea, evaluarea și
crearea frumosului existent în natură, în societate și în artă.
Educația estetică reprezintă o componentă indispensabilă a formării personalității prin
intermediul căreia se urmărește dezvoltarea capacității de a recepta, interpreta și crea frumosul.
Conceptul de estetică își are originea în limba greacă: aisthesis, aisthetikos ceea ce se referă la
sensibil, plăcut, frumos. Estetica este știința despre frumos, ea studiază legile și categoriile
frumosului.
Este cunoscut faptul că educația estetică se realizează prin factori cu acțiune generală (mediul
social, familie) și prin mijloace specifice în grădiniță și școală (activități comune, șezători, filme,
audiții, jocuri muzicale, pictură, modelaj).
Când vorbim despre educație estetică ne ducem cu gândul la artă. Educația estetică în
grădinițe și școli este menită să dezvolte copiilor simțul estetic, capacitatea de a percepe
frumosul. Ceea ce îi ajută pe copii, de fapt pe noi toți, sunt emoțiile care ne permit să ne
exprimăm fiecare diferit, să percepem frumosul în felul nostru. Pentru educația estetică, frumosul
poate fi atât scop cât și mijloc.Frumosul ca scop stă la baza educației pentru artă, iar frumosul ca
mijloc întemeiază educația prin artă. Ca exemplu putem aminti educația muzicală, prin care
copiii își îmbogățesc sfera de cunoștințe prin intermediul cântecelor și al jocurilor muzicale, iar
prin intermediul serbărilor, copiii îsi amplifică trăirile, emoțiile sunt mai intense, constituindu-se
un moment de neuitat în viața fiecăruia. Putem aminti ca și exemplu și activitățile artistico-
plastice , prin care se încurajează exprimările estetice creative ale copiilor, unde copiii pot da
frâu liber emoțiilor și se pot desfășura dupa bunul plac, se pot afirma și pot crea adevarate
capodopere ,indiferent că sunt forme reale sau imaginare, în final îi poate ajuta la stima de sine.
Aprecierile verbale sunt un factor important, la fel și finalul activității unde se poate vedea
bucuria din ochii copiilor, satisfacția acestora de a fi realizat singuri ceva unic, o jucărie, un
desen, o pictură.
Educația estetică este structurată pe mai multe dimensiuni:
• Idealul estetic
• Sentimentele estetice
• Gustul estetic
• Judecata estetică
• Convingerile estetice
• Spiritul de creație

Idealul estetic: este constituit dintr-un ansamblu de teze, principii și norme teoretice care
imprimă o anumită direcție atitudinii estetice a oamenilor aparținând unei epoci, națiuni sau
categorii sociale, el exprimă modelul estetic spre care aspiră să-l cultive și să-l analizeze
artistul/individul.
Sentimentele estetice: însumează o configurație de emoții, rezultat al unor trăiri mai
profunde și de durată a frumosului din natură, societate și artă. Sentimentele estetice reprezintă
cea mai înaltă formă de trăire a frumosului. Ele își pun amprenta asupra întregii personalități.
Gustul estetic: reprezintă capacitatea de a reacționa spontan printr-un sentiment de satisfacție
sau insatisfacție față de obiectele și procesele naturale, de actele și realizările umane sau de
operele de artă, private toate ca obiecte ale însușirii estetice a realității de către om. Reacția de
gust estetic se declanșează în momentul contactului cu valorile estetice și se manifestă sub forma
unei dispoziții sau trăiri subiective.
Judecata estetică: reprezintă un aspect psihic de natură intelectuală care constă în capacitatea
de apreciere a valorilor estetice pe baza unor criterii de evaluare. Ea se exprimă sub forma unor
propoziții, ce condensează impresii argumentate și întemeiate pe criterii de apreciere a
frumosului.
Convingerile estetice: sunt idei despre frumos care au devenit mobiluri interne, orientând și
călăuzind preocuparea omului în vederea asimilării și introducerii frumosului în modul său de
viață, în relațiile sale cu lumea și semenii săi.
Spiritul de creație: exprimă capacitatea și abilitatea de a imagina și crea frumosul.
Educația estetică ocupă un loc important în formarea personalității copilului și acest proces
depinde de ceea ce i se oferă copilului, mai ales în perioadele sensibile ale dezvoltării.
 Stimularea spiritului copiilor prin intermediul artelor constituie o obligație. Artele constituie o
componentă indispensabilă a unor pedagogii interactive punând în evidență creativitatea copiilor.

Principiile educației estetice

1. Principiul educației estetice prin valori autentice scoate în evidență faptul că educația estetică
trebuie să promoveze valori autentice, dorind dezvoltarea capacității de a deosebi valorile de
nonvalori.
2. Principiul perceperii profunde și creatoare a operelor de artă și valorilor estetice în general:
Necesitatea unei perceperi de profunzime în artă se impune pentru înțelegerea acesteia, să fie de
esență și nu de suprafață. Riscul unei perceperi superficiale poate fi determinat de numeroase
cauze: lipsa unei temeinice culturi estetice, lipsa aptiudinilor estetice.
3. Principiul perceperii unitare a conținutului și formei
Perceperea unitară stă la baza fuziunii funcționale a intelectului și afectivității în același timp,
ceea ce determină revelația estetică.
4. Principiul înțelegerii și situării contextuale a fenomenului estetic
Acest principiu recomandă să se cunoască cât mai temeinic corelațiile dintre opră, creator și
condițiile istorico-sociale. Respectarea cerințelor acestui principiu el educației estetice ajută la
atingerea unor obiective de bază ale educației estetice ca: formarea capacității de apreciere și
evaluare a operelor de artă, formarea gustului și idealului estetic.

Modalități de realizare a educației estetice în învățământul preșcolar

Vârsta preșcolară este cea a sensibilității și a receptivității deosebite, a curiozității
permanente. La această vârstă, copiii prezintă mobilitate și flexibilitate psihica accentuată,
intense trăiri afective generate de diferite situații, atitudini și comportamente. Activitatea
dominantă a acestei perioade rămâne jocul, fiind corelat din ce în ce mai mult cu sarcini de
natură instructiv- educative, cu elemente ale muncii și creației.
Strategiile didactice prin care se realizează educația estetică includ metode creative precum:
exercițiul, activizarea copiilor prin povestiri, repovestiri, dramatizări, jocuri de creație,
construcție, recitări, alcătuirea de programe artistice, decorarea sălii de grupă, amenajarea
expoziției cu desene, picturi, artizanat.
 Toate activitățiile organizate în grădiniță au valențe estetice, dar un rol deosebit le revine
activităților comune de educare a limbajului, educație muzicală, educație artistico- plastică,
activități practice, jocurile și activitățile alese (artă, construcție, jocuri cu txt și cânt, excursii,
drumeții, plimbări în natură). Activitățile opționale de pictură, modelaj, gimnastică ritmică,
folclor, muzică vocală și instrumentală completează oferta pentru orientarea copiilor spre aspecte
ale manifestării frumosului în viață și activitățile cotidiene.
Experiența estetică a copilului nu se acumulează numai în grădiniță. Mediul informal abundă
în stimuli estetici, care integrați de către educatori în cadrul activităților, se pot constitui într-o
bază de susținere și de realizare a educației estetice.
Educația artistică este o latură esențială a educației estetice, care se realizează prin
cunoașterea frumosului, prin mijlocirea diferitelor arte precum: literatura, muzica, desenul,
pictura.

Activitățile artistico- plastice contribuie în mod deosebit la educația estetică a preșcolarilor

formând și dezvoltând: spiritul de observație, atenția, reprezentările spațiale, imaginația
creatoare, interesul și plăcerea de a desena, de a colora, de a modela. Desenul în toate formele
sale reprezintă principalul mijloc de familiarizare e elevului cu limbajul artelor plastice. Desenul
spontan exprimă personalitatea copilului, interesele și preferințele lui. Acesta trebuie îndrumat
fară a-i înabuși creația personală, sprijinindu-l cu materiale, tehnici, modalități de exprimare.
Conținutul trebuie să rămână la dispoziția și originalitatea copilului.

Activitate artistico-plastică
-grupa mică-
Desfășurarea activității:
Activitatea este pregătită în prealabil prin activități de observare.
Copiilor li se pune la dispoziție materialul didactic: acuarele, pensule, ștampilă de cartof, foi.
Li se prezintă ca model o vază umplută cu flori naturale. Se denumesc florile de primăvară, se
precizeaza culorile și se dă libertatea copiilor să umple vaza cu flori pictate. Se poartă discuții și
fiecare copil își prezintă lucrarea. La evaluarea lucrărilor se face o expoziție pentru părinți.
 Rolul și importanța educației muzicale în învățământul preșcolar
Educația muzicală este necesară pentru cultura estetică a elevilor. Necesitatea educației
muzicale poate fi dedusă și din faptul că în toate împrejurările din viața sa, omul simte nevoia
cântecului. Sunetul, mai fin, mai penetrant decât cuvântul, poate fi înțeles de orice om. Pentru
elevi muzica- mai ales cântul- ajută la formarea auzului muzical, la educația vocii, a simțului
ritmului, a capacitășii de înțelegere a frumosului din operele muzicale, a gustului pentru muzica
bună, a trăirii unor intense emoții estetice. În școală, prin predarea muzicii se urmărește ca elevii
sa-și însușească unele priceperi și deprinderi ce-i ajută să interpreteze corect, că cânte în cor, să
aprecieze un cântec sau o melodie.
Activitate muzicală
-grupa mijlocie-
Desfășurarea activității:

Înfloresc grădinile
Înfloresc grădinile Fluturii cu miile
Ceru-i ca oglinda Joacă pe câmpie.
Prin livezi albinele, Joacă fete și băieți
Și-au pornit colinda. Hora-n bătătură,
Cântă ciocârliile, Ah, de ce n-am zece vieți ?
Imn de veselie Să te cânt natură.
 Copiii formează un cerc simbolizând o grădină înflorită. În interiorul cercului se așează 5-6
copii ce reprezintă diferite flori. Se mai stabilesc câțiva copii- albine și câțiva copii- fluturi, care
stau în afara grădinii. Jocul începe cu intonarea melodiei de căytre copiii din cerc și de către
copiii- flori. La versurile ”Prin livezi albinele”, copiii- albine ocolesc grădina (cercul) și intră în
ea, punându-se la câte o floare. La versul ”Fluturii cu miile”, copiii- fluturi înconjoară în zbor
grădina sau intră în cerc, unde își continuă zborul. Când melodia ajunge la versurile ”Joacă fete
și băieți”, copiii din cerc încep să joace o horă. Jocul se reia, mereu cu alți copii în rolurile de
flori, albine și fluturi.

Activități practice
Elevii vin în contact cu bogăția de forme și culori ale obiectelor pe care le confecționează,
ceea ce face ca ei să nu rămână doar simpli admiratori pasivi ai acestora, ci să aibă o atitudine
creatoare față de frumos. Numeroase activități cum sunt: participarea la înfrumusețarea clasei,
alegerea și conceperea modelului, precum și activitățile speciale de finisare a obiectelor,
contribuie la cultivarea simțului estetic. Grija pentru realizarea frumosului trebuie să însoțească
întreaga activitate ce se desfășoară la lecțiile de abilitare manuală/ educație tehnologică.

Activitate practică
-grupa mare-
Împodobirea clasei pentru serbarea zilei de 8 Martie.
Copiii împreună cu educatoarele confecționează mărțișoare din diferite materiale cum ar fin
hârtie creponată, pene, biluțe colorate, gheme de ață, panglică colorată, decupează flori pe care în
prealabil le-au colorat, umflă baloane, cu ajutorul cărora decorează sala de grupă. De asemenea
prepară un desert delicios pentru mămicile lor, și anume salam de biscuiți, iar pentru gătirea
acestei rețete nu au nevoie de multe ingrediente, doar de biscuiți, lapte, unt, zahăr, cacao și miez
de nucă. Copiii sunt încântați că pot prepara un desert delicios pentru mamele lor.
 Teatrul

Teatrul ca educație estetică are o serie de funcții importante pentru tineri. Folosind procese
structurate cum ar fi tehnici de repetiție și exerciții care implică experiența tinerilor, teatrul poate
contribui pozitiv la dezvoltarea abilităților estetice, influețând și susținând dezvoltarea
intelectuală, estetică, precum și împuternicirea acestora de a afecta schimbarea propriilor vieți
prin deschiderea oportunității de educație continuă.
Prin intermediul activităților teatrale, elevii își dezvoltă aptitudinile estetice creatoare precum
dezvoltarea imaginației, capacitatea de a comunica trăirea estetică, stimularea trebuinței de
frumos, dezvoltarea creativității estetice.
Activitatea într-o trupă de teatru dezvoltă spiritul de echipă, iar spre deosebire de școală și
societate, care pun un accent mare pe competiție, spectacolul nu se poate realiza decât prin
munca de echipă, fără de care o reprezentare pe scenă nu ar putea avea loc. Teatrul contribuie la
dezvoltarea personalității tinerilor și conștientizarea faptului că atunci când ești pe scenă ești
foarte important, indiferent de rolul atribuit, indiferent că duci o tavă sau ești Hamlet.

Activitate teatrală
-grupa mare-

Desfășurarea activității:
Teatru de păpuși ”Ridichea uriașă”
Se pregătește sala de grupă, se aranjează scăunelele și împreună cu copiii se pregătesc
păpușile. Unii sunt spectatori, iar alții actori. Se poartă discuții despre conținutul poveștii, se
denumesc personajele și se așează după paravan.
Copilul cu rol de povestitor începe povestea.
Copiii mânuiesc păpușa și interpretează rolul folosind replicile din povestire și intonația. Ei sunt
răsplătiți cu aplauze.
Se pot schimba rolurile, actorii devin spectatori și spectatorii devin actori.
La sfârșitul activității se trag concluzii, se discută despre finalul fericit al muncii împreună
folosind formula ”Unde-i unu nu-i putere, Unde-s doi, puterea crește”. Se accentuează relațiile
din grupă, copiii învață să fie mai uniți, mai puternici, să fie mai buni unii cu ceilalți, pentru că
așa vor reuși să crească și să se dezvolte frumos.
Activitatea de teatru urmărește să îi determine pe copii să asculte, să se relaxeze și treptat să
simtă cuvintele; frumusețea și expresivitatea lor, să aibă răbdare și să recepteze cu plăcere
piesele de teatru.

Dansul
Prin dans se realizează transformarea unei idei, a unui sentiment, a unei senzații, a unui fapt
sau a unui eveniment conform legilor estetice, într-o mișcare ritmată, naturală, adevărată,
armonioasă. Dansul este armonie pentru că în dans, corpul, sufletul și spiritul se unesc, corelația
acestora crează armonie. Dansul este aliberare, este un strigăt pornit din interiorul ființei noastre
ce dorește să-și înalțe aspirațiile dincolo de cuprinsul înțelegerii umane.
În dans, expresia este controlată, deliberată și corespunde caracterului dansatorului. Fiecare
din noi se manifestă și își exteriorizează sentimentele și gândurile în mod diferit, prin acțiuni,
atitudini, și gesturi. Prin mișcările sale, individul își dezvăluie personalitatea și influențele pe
care societatea le-a avut asupra sa.

Activitate de dans
-grupa mică-

Desfășurarea activității:
Ca exemplu pentru dans, se poate desfășura o activitate integrată la anotimpul iarna, cu tema
”Ninge” , unde copiii realizează un tablou de iarnă, iar apoi învață ”Dansul fulgilor de nea”, sau
un tablou de primăvară unde pot învăța un dans pe melodia ”Anotimpurile” de Vivaldi.
Această activitate dezvoltă aptitudinile sociale, creativitatea, spiritul artistic, stimularea
intelectuală și explorarea emoțională.

Educația estetică prin valori literare

Literatura ca ”arta cuvântului” deține un loc primordial în educația estetică școlară.

”Cuvântul” ca materie pentru literatură dispune de multiple posibilități de a crea imagini vizuale,
auditive, tactile și gustative și în același timp de a provoca stări de spirit foarte diverse precum
admirașia, revolta, contemplarea, etc. Aceasta ajută la dezvoltarea a două motive specifice,
anume dezvoltarea simțului literar și dezvoltarea capacității de a discerne frumusețea lumii reale
de cea creată prin ficțiune în cadrul unei opere literare, rezultat al receptării poetice prin lectura
artistică. A dezvolta receptivitatea literar- artistică a elevilor înseamnă a mări coeficientul de
receptare senzorială și emoțională a textului ca structură artistică (metaforică, cu ritm, rimă,
frazare,sonoritate). Totodată, aceasta înseamnă să dorești, să simți nevoia să citești poezie bună,
eseu, proză, teatru, să poți aprecia ceea ce lecturezi prin introducerea unor categorii estetice, cum
sunt frumosul, grotescul, sublimul, comicul, satiricul, ironicul, umoristicul, dar și opusul acestora
în sens valoric. Nu în ultimul rând, se impune și dezvoltarea spiritului creativ ca formă de
autoexaminare artisctică prin intermediul cuvântului, de a aprecia în context larg frumusețea
limbii ce o vorbim cu toții, limba română.

Activitate literară
-grupa mare-

Desfășurarea activității:
Copiii percep frumusețea limbii române printr-o șezătoare, unde învață despre tradițiile
folclorice: cântece populare, poezii, frumusețea tradițiilor.
Fiecare copil desfășoară un lucru manual, unul coase, altul ia furca, învață sa folosească ”Capra”
unde învață să depene. Copiii sunt îmbrăcați în costume populare, cu tricolor la brâu. De
asemenea, învață ghicitori, proverbe care sunt ca o comoară a limbii române.
Această educație este baza pentru a se forma în viitor.
 Educația estetică prin valori sportive

Sportul are un rol extrem de important deoarece practicarea unui sport îl face pe copil să arate
mai sănătos și mai puternic decât semenii săi. În plus, copilul poate atinge obiectivele propuse
mult mai repede, fiindcă sportul educă disciplina. Copiii are sunt mereu implicați în activități
fizice nu vor fi niciodată pasivi la vârsta adultă, își vor urma întotdeauna scopul și îl vor atinge.
Sportul întărește corpul și echilibrează starea mentală a copilului. Instruirea în grup îl va învăța
pe micuț să comunice cu semenii săi, să devină mai sociabil și să depășească barierele
psihologice.
Sportul are un impact pozitiv nu numai asupra sănătății copilului, ci și asupra abilităților sale
mentale. Participând la evenimente sportive crește respectul de sine și încrederea în forțele
proprii. Succesul la concursuri și premiile obținute îl determină pe copil să accepte noi provocări,
iar eșecul devine doar un pas spre victorie. Un copil încrezător va întâmpina și mai ușor
dificultățile în viață.
Modelarea completă a corpului și formarea unei ținute corecte pot începe încă din copilărie
prin gimnastică ritmică, gimnastică aerobică. Mișcările simple sau complexe combinate pe grupe
de mușchi și stimularea unei respirații corecte asigură funcționarea optimă a aparatului cardio-
respirator. Desfășurarea exercițiilor se face în sala de grupă sau în aer liber prin, asigurarea unui
fond muzical ritmat, constant.
Gimnastica dezvoltă simțul muzical și ritmul, asigură mobilitate și grație în mișcări și o ținută
corectă.
 Activitate pentru gimnastică ritmică și aerobică
-grupa mijlocie-

Desfășurarea activității:
Se desenează două cercuri, li se pun copiilor pe cap coronițe care simbolizează florile. Pe
melodia ”Primăvara” (Anotimpurile) de Vivaldi, copiii executa mișcări de gimnastică. Se face
explicația și demonstrația mișcărilor: mers pe vârfuri, piruete cu ridicarea brațelor, ghemuire,
balansarea brațelor spre stânga și spre dreapta.