REPERE CONCEPTUALE ALE CURSULUI

 Cursul de Teorii și metodologii avansate în didactica educației

preșcolare (Arta plastică)
 vizează însuşirea terminologiei de specialitate , înţelegerea ei , aprecierea
autenticului din arta plastică şi creaţia populară , precum şi utilizarea unor
strategii didactice specifice în activitatea de predare-învățare-evaluare în
învățământul preșcolar, cunoaşterea principiilor de proiectare a activităţilor
didactice, explorarea tehnicilor de lucru în diverse materiale de artă.
 Educaţia plastică în treapta preșcolară este realizată conform curriculum-
ului pentru educația timpurie. Se propune o îmbinare între conţinuturile
specifice disciplinei, metodica predării şi cunoaşterea documentelor
curriculare. Cursul va contribui la dezvoltarea gândirii artistice şi
perfecţionarea măiestriei pedagogice a studenţilor prin varietatea
conținuturilor abordate.
 BIBLIOGRAFIE
 Cristea M. Educația plastică și didactica plastică. București, 2005.
 Curriculum pentru educație timpurie. Chişinău, 2018.
 Cristina L., Timp și spațiu în pictură: percepția imaginii artistice. București, 2013.
 Stamati M., Educație prin arte plastice. Modelarea. Chișinău, 2013.
 Stamati M., Arta plastică în grădinița de copii. Desenul. Chișinău, 2015.
 Vinnicenco E., Patrașcu D. Introducere în pedagogie. Note de curs. Chișinău: Garomont-
Studio, 2015.
  
 Комарова Т.., Занятия по изобразительной деятельности в детском саду. М., 1978.
 Комарова Т.С., Изобразительное творчество дошкольников М., Педагогика, 1984.
 Комарова Т.С., Обучение детей технике рисования. М., 1976.
 Stătescu E. Elemente de limbaj plastic.București: Ed. Fundației România de Mâine,1995.
 Мухина В.С. Изобразительная деятельность ребенка как форма усвоения социального
опыта. Москва. Педагогика. 1981.
  
TEMA: ROLUL ARTEI PLASTICE ÎN DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII
COPIILOR

 1. Problematica artei plastice la vârsta preșcolară.

 2. Rolul artei plastice în dezvoltarea creativității.
 3. Legități generale ale dezvoltării artistice a
copilului.
PROBLEMATICA ARTEI PLASTICE LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ

 Arta este acea latură spirituală care

oferă artistului un univers mental,
artificiu, menit să înlocuiască
realitatea, exteriorizata sub diferite
forme.
 Activitatea de educație plastică este cea mai
importantă formă de activitate unde preșcolarul și
școlarul își poate exprima liber, gânduri,
sentimente, idei și face posibilă punerea în
practică a acestora. Astfel se formează talente ale
unor copii pe care îi putem îndruma diferențiat
spre performanță prin participarea acestora la
diverse concursuri, în școli de specialitate (cluburi
pentru copii, școli de artă populară, licee de artă).
ROLUL ARTEI PLASTICE ÎN DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII

 Dar care este legătura dintre artă și

creativitate ? Creativitatea artistică are ca scop
principal estetică, arta. Etimologic, termenul de
creativitate provine din latinescul „creare” care
are semnificația de a zămisli”, a făuri”, a crea”, a
naște” .
 “Creativitatea presupune predispoziția
generală a personalității spre nou, o
anumită organizare a proceselor psihice
în sistemul de personalitate “(Roco M.,
2004)
 Ca formațiune psihică, creativitatea se
manifestă printr-o multitudine de
sensuri : productivitate, eficientă,
valoare, ingeniozitate, noutate,
originalitate.
 Arta constituie forma de exprimare, prin care se
dezvoltă atât sensibilitatea senzorială, cât și cea
artistică, având o mare contribuție și în formarea
comportamentului. Deși are la bază factorul
genetic, educația rămâne modalitatea prin care se
dezvoltă și modelează orice formă de exprimare
artistică.
 Activitatea predominantă la vârsta
preșcolară este jocul. Prin joc, copilul
își dezvoltă imaginația și fantezia, își
exprimă trăirile și emoțiile.
TEMA: LEGITĂȚI GENERALE ALE DEZVOLTĂRII ARTISTICE A
COPILULUI

 Dezvoltarea artistică a copilului nu se produce separat de

dezvoltarea cognitivă și cea psihosocială, ci le include și
interacționează cu ele conform, respectiv, teoriei dezvoltării
cognitive și teoriei dezvoltării psihosociale, care, conform lui
E. Erikson, se complementează:
  dezvoltarea este un proces de integrare a factorilor
biologici individuali cu factorii socio-cultural și educativ; 
 potenţialul de dezvoltate al individului capătă împlinire pe tot
parcursul existenţei, parcurgând opt stadii polare. La fiecare
stadiu copilul este sensibil formării unor anumite calităţi.
 Fiecare copil se naște cu o anumită predispoziție
artistică, mai mult sau mai puțin dezvoltată, care
corespunde unui gen de artă, putând a fi
descoperite și dezvoltate în domeniile literar-
artistic, artistico-plastic, muzical, coregrafic și
teatral, ultimul sintetizându-le pe primele, în
special la vârsta preșcolarității, când ludicul este
activitatea dominantă, iar teatrul înseamnă joc
(ludic) prin definiție.
 Vom afirma deci despre prezența la copii a unor
predispoziții/aptitudini artistice literare, plastice,
muzicale, coregrafice, teatrale, dar nu vom uita să
menționăm, că fiecare dintre aptitudinile artistice se
manifestă împreună cu predispoziții pentru domenii
neartistice, dar aferente artisticului: predispoziția
pentru construirea de figuri și mașini din elemente
prefabricate (de jucărie: lego, de ex.) va complementa
manifestarea și dezvoltarea aptitudinii pentru
activitatea scenografică.
 Activităţile multiforme ale copilului, trebuie
grupate în jurul trebuinţei sale fundamentale.
Activităţile artistice se dau mai ales sub formă de
jocuri cu muzică, vers, cântec, dans, lectură în
care emulaţia şi plăcerea reuşitei vor fi principalii
stimuli.