Formarea reprezentărilor elementare matematice Grupa mică 3-4 ani

 1.Recunoasterea, denumirea, indicarea obiectelor din mediul inconjurator

o Ce ar trebui sa stie copilul tau
o Dificultati frecvente si solutii
o Jocuri in familie
 2.Compararea si ordonarea obiectelor
 3.Pozitii spatiale
 4.Constituirea de grupe/multimi dupa forma
 5.Constituirea de grupe/multimi dupa culoare
 6.Constituirea de grupe/multimi dupa marime
 7.Stabilirea apartenentei unui obiect la o grupa/multime
 8.Aprecierea globala a cantitatii
 9.Aprecierea cantitatii prin punere in perechi
 10.Numere si cifre de la 1 la 3
 11.Numeralul ordinal
 12.Rezolvare de probleme
 13.Cercul
 14.Patratul
 15.Serieri de obiecte

1.Recunoasterea, denumirea, indicarea obiectelor din mediul inconjurator

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

 Sa recunoasca si sa denumeasca obiecte, folosindu-se de simturi.

(Exemplu: copilul recunoaste prin atingere sau pipait obiectele ascunse intr-un saculet, fara sa le vada);
 Sa cerceteze obiecte din mediul inconjurator folosindu-se de simturi: vaz, auz, miros, gust, pipait.
(Exemplu: cand vede un obiect nou - ceas, ruleta, cheie, telecomanda il studiaza cu atentie, il pipaie, il
miroase, incearca sa-i gaseasca folosinta);
 Sa recunoasca si sa numeasca obiectele indicate.
(Exemplu: copilul arata dintr-o multime de jucarii, o masina rosie, daca i se cere acest lucru);
 Sa spuna utilitatea unor obiecte intalnite in viata cotidiana.
(Exemplu: aspiratorul este pentru aspirat, umbrela este pentru ploaie etc.).

Ce poti face ca parinte

 Asigura-i copilului un mediu sigur si bogat in obiecte sau jucarii si surse de stimulare a simturilor (vazul,
auzul, gustul, pipaitul). Spune mereu numele obiectelor pe care le folosesti si pentru ce le folosesti.
 Cere copilului sa iti arate lucruri cu care intra in contact in fiecare zi. Asigura-te ca stie toate lucrurile din
mediul sau apropiat, le deosebeste intre ele si numai dupa aceea introdu obiecte si fiinte noi, pe care copilul le
poate observa in mediul inconjurator.
 Cand mergeti la plimbare descrie-i pe larg copilului tot ce vede: locuri, obiecte, persoane, actiuni noi.
(Exemplu: Uite o masina de pompieri!; Iata un politist!; Uite cate randunele se pregatesc de plecare!; Iata
un castan inflorit! etc).
 Pronunta cuvintele care denumesc obiecte, fiinte, fructe, plante etc. aratandu-le pe ele sau imaginea acestora,
apoi indemna-l pe copil sa le studieze folosind simturile si, ulterior, sa actioneze cu ele.
 Incurajeaza-l pe copil sa puna intrebari, fiind model pentru acesta. In cazul obiectelor cunoscute, intreaba-l:
„Ce este acesta?”. In cazul obiectelor necunoscute raspunde cu promptitudine, claritate si pe intelesul lui la
intrebarile pe care ti le pune.
  Organizeaza jocuri de rol in care copilul sa poată folosi diverse obiecte.
(Exemplu: ” -Hai sa ne jucam de-a bucatarul!” (medicul, tamplarul, soferul etc) . De ce obiecte avem
nevoie?).
 Timpul petrecut la TV este, de asemenea, ocazia ideala de a-l invata pe copil sa recunoasca obiecte, fiinte,
forme, culori. In timp ce va uitati la o emisiune preferata de copil, cere-i sa spuna obiecte, animale, plante etc.
In cele din urma, el iti va arata anumite obiecte, chiar si atunci cand nu ii mai ceri acest lucru.

Jocuri in familie
 Eu vad…
   Utilitatea jocului: Denumirea si identificarea obiectelor din spatiul interior sau exterior al casei.
Materiale folosite: nu ai nevoie de un material anume.          
 Descopera obiectele!
   Utilitatea jocului: Studierea obiectelor din mediul inconjurator folosindu-se de simturi. Materiale folosite: mai
multe obiecte cunoscute de catre copil si 1-2 obiecte necunoscute de catre acesta, bucati de material textil (de
exemplu, batiste).

2.Compararea si ordonarea obiectelor

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

 Sa deosebeasca obiectele intre ele dupa lungimea, grosimea acestora.

(Exemplu: dintre doua sau mai multe creioane, spune care este mai lung, mai scurt ori daca au aceeasi
lungime);

 Sa aseze 3-4 obiecte obiecte in ordine crescatoare sau descrescatoare in functie de lungime, grosime.
(Exemplu: asaza in ordine 3 carti de la cea mai groasa la cea mai subtire)

 Sa formeze grupe de obiecte in functie de lungime, grosime etc.

(Exemplu: formeaza grupa creioanelor lungi si grupa creioanelor scurte sau grupa cartilor groase si grupa
cartilor subtiri)

 Sa compare si sa ordoneze obiecte in viata cotidiana, spunand diferentele dintre ele.

(Exemplu: spune ca vrea sa manance cea mai groasa felie de paine; observa si spune ca haina tatalui este mai
lunga decat haina sa).

Ce poti face ca parinte

 Arata-i in mediul inconjurator cat mai multe obiecte care sa aiba aceste insusiri: “Uite ce morcov gros am
cumparat!”, “Siretul tau este mai lung decat al meu!”.
 Compararea obiectelor se face pe diferente mari, de aceea cand ceri copilul sa compare doua creioane si sa
spuna care dintre ele este mai lung sau mai scurt, deosebirile de lungime trebuie sa fie evidente.
 La inceput, foloseste pentru comparare doar cate doua obiecte cunoscute de copil.(Exemplu: un morcov gros
si unul subtire, o curea lunga si una scurta etc.). Spune tu insusirile obiectelor si pune-l pe copil sa repete dupa
tine: ”Acesta este un morcov gros”, “Aceasta este o curea scurta” etc. Treptat, poti introduce al treilea sau al
patrulea obiect pentru a le ordona crescator (de la cel mai subtire la cel mai gros) sau descrescator (de la cel
mai gros la cel mai subtire).

Jocuri in familie

Campionul   

Utilitatea jocului: Realizarea de comparari si diferentieri dupa criteriul lungimii, grosimii. Materiale
folosite: creta colorata, minge mica, scanduri late/inguste.

Te rog sa-mi dai!   

 Utilitatea jocului: Realizarea de comparari, ordonari de obiecte dupa criteriul lungimii, grosimii. Materiale
folosite: 3 creioane/betisoare de diferite lungimi, 3 pensule de diferite grosimi, 3 esarfe/fulare de diferite
lungimi, 3 carti de diferite grosimi sau alte 3 obiecte de acelasi fel, dar de lungimi, grosimi diferite.

3.Pozitii spatiale
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

 Sa execute corect instructiuni in care foloseste parti ale corpului sau.

(Exemplu: reactioneaza corect atunci cand i se cere sa bata din palme sau din picioare, sa-si puna mainile pe
cap sau pe genunchi);
 Sa se pozitioneze corect fata de obiecte din mediul inconjurator cand primeste instructiuni.
(Exemplu: ”Stai pe scaun!”; ”Asaza-te pe covor!”; ”Vino in fata!”; ”Vino sub umbrela!”; ”Intra in masina!”);
 Sa aseze corect diverse obiecte la locul indicat.
(Exemplu: ”Asaza cartea pe masa!”, ”Pune creioanele in dulap!”; ”Pune papucii sub pat!”, ”Asaza ursuletul in
fata scaunului!”);
 Sa descrie corect pozitia obiectelor, facand diferenta intre: pe-sub, sus-jos, in fata-in spate, in-langa.
(Exemplu: spune ca un ciorap e pe scaun, iar celalalt sub scaun; un copil este in fata topoganului, iar doi sunt
in spate; avionul zboara in sus sau in jos);
 Sa foloseasca in viata cotidiana cuvintele care denumesc pozitiile spatiale: pe-sub, sus-jos, in fata-in spate, in-
langa.
(Exemplul 1: cand vorbeste despre o jucarie preferata ii spune pozitia in camera: „Masinuta este sub scaun.”; Exemplul
2: cand cere un obiect, spune unde poate fi gasit: ”langa pat”, ”sub masa”, ”in spatele casei”).

1. Confunda pozitia ”in fata”/”in spate” cu ”langa”. (Exemplu: daca i se cere sa aseze masinuta in fata
dulapului, o asaza langa dulap, alaturi, fara a fi atent la care este fata dulapului si care este spatele.)

De abia la aceasta varsta, copilul tau incepe sa inteleaga relatiile spatiale dintre obiectele din mediul inconjurator. El
nu realizeaza deocamdata care ar fi „fata” sau ”spatele” unui dulap cu laturi asemanatoare, ale unei cutii sau ale unei
mese, asa cum ii este foarte clar ce inseamna ”in fata” sau ”in spatele” copilului, ”in fata” sau ”in spatele” masinii.

Ce poti face ca parinte:

 Il poti ajuta sa descopere mai bine spatiul inconjurator implicandu-l in diverse activitati din casa: sa aseze
obiecte in biblioteca, in camara sau in curte, sa aduca obiecte din baie, din dormitor sau din dulap, dupa ce i se
spune pozitia acestuia. A face ordine in camera sa si a aseza jucariile la locul lor nu vor fi insa la fel de
interesante ca asezarea unui pachet de malai in dulapul din camara sau aducerea farasului/maturii din spatele
casei. Activitatile ”de oameni mari”, cu ”lucruri de oameni mari” sunt mai atractive pentru cel mic. Implica-l
cu incredere si ajuta-l sa invete din fiecare experienta pe care o traieste, descriind fiecare actiune.Cere-i
copilului sa-ti spuna care este pozitia diverselor obiecte sau persoane, atunci cand va plimbati, va jucati in
parc, cand priviti fotografii mai vechi sau cand asteptati in masina, la semafor.

2. In viata cotidiana, foloseste cu greutate cuvinte care arata pozitia obiectelor. (Exemplu: in loc sa spuna ca a
gasit fularul ”sub masa” sau papusa ”in spatele patului”, spune ca a gasit fularul ”la masa” sau arata cu
degetul locul unde l-a gasit spunand ”aici” sau ”acolo”.)

Intelegerea relatiilor si a pozitiilor spatiale se realizeaza treptat pe masura ce sunt vazute si spuse. Prin folosirea
repetata, in situatii diverse, a cuvintelor care arata pozitiile spatiale: pe-sub, sus-jos, in fata-in spate, in, langa, copilul
tau isi va lamuri ce inseamna acestea. Pozitiile spatiale pot fi invatate doar in mod intuitiv, cu imaginea in fata.
Cuvantul: ”pe”, ”sub”, ”jos”, ”langa” nu poate fi inteles decat atunci cand copilul tau vede in mod concret ce
inseamna ”pe scaun”, ”sub pat”, ”langa dulap”.

Ce poti face ca parinte:

  Poti incepe cu jocuri simple de pozitionare a jucariei pe care o prefera copilul tau, in camera. Exemplu: Il rogi
sa aseze ursuletul pe scaun, apoi sub scaun, pe masa, apoi sub masa, pe pat si sub dulap si repeti de cateva ori
asezarea pe si sub, pana ce copilul va intelege sensul lor, asezand efectiv si vazand ca cele doua pozitii pe si
sub sunt opuse. La fel vei proceda cu celelalte perechi opuse: sus-jos, in fata-in spate.
 Foloseste orice ocazie pentru a-l incuraja pe copilul tau sa spuna locul lucrurilor in spatiul inconjurator.
Citirea povestilor din carti cu imagini poate fi un bun prilej de a exersa folosirea cuvintelor ce arata pozitia
lucrurilor.
 Jocurile de miscare sunt foarte indragite la aceasta varsta. Fie ca va jucati in casa sau afara, exprimarea
pozitiei spatiale pe care o ocupa copilul sau jucaria sa, in raport cu alte obiecte din mediul apropiat sunt cele
mai bune exercitii de invatare a acestor concepte. Uneori poate e obositor sa vorbesti atat, dar gandeste-te cate
lucruri are de descoperit copilul tau. O lume intreaga!

Jocuri in familie

Comori in bucatarie   

Utilitatea jocului: Folosirea cuvintelor care denumesc pozitiile spatiale: pe-sub, sus-jos, in fata-in spate, in-
langa. Materiale folosite: bucati de folie alimentara metalica, bucati mici de produse alimentare pe care
copilul le prefera: mar, biscuite, bomboana, morcov, maslina, cascaval etc

Ploaia de zambete   

Utilitatea jocului: Pozitionarea corecta a unui obiect pe baza indicatiilor, folosind cuvintele care denumesc
pozitiile spatiale: pe-sub, sus-jos, in fata-in spate, in-langa. Materiale folosite: post-it-uri colorate, un
instrument de scris.

Stii la cine ma gandesc?

  Utilitatea jocului: Descrierea corecta a pozitiei obiectelor, facand diferenta intre: pe-sub, sus-jos, in fata-in
spate, in-langaMateriale folosite: jocuri de constructie din care se pot realiza obiecte: o casa, un pod, un
tobogan, o masina, un vapor etc; figurine mici, mulaje de animale, jucarii din plastic pentru baie.

4.Constituirea de grupe/multimi dupa forma

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

 Sa observe, sa recunoasca si sa denumeasca obiectele din mediul inconjurator.

(Exemplu: aduce obiectele care ii sunt cerute, spune denumirea obiectelor cand i se cere)
 Sa aleaga obiecte cu aceeasi forma, indiferent de culoare sau marime.
(Exemplu: alege dintr-o gramada de jucarii toate masinile, chiar daca sunt de mai multe culori si marimi)
 Sa formeze grupe in functie de forma obiectelor.
(Exemplu: formeaza o grupa de mere, indiferent de culoare sau marime)
 Sa spuna ce este “la fel” si ce este “diferit”, ce “se potriveste” si ce nu “se potriveste” intr-un grup de obiecte.
(Exemplu: extrage o rosie dintr-o grupa de castraveti, pentru ca nu se potriveste)

Intampina dificultati in gruparea obiectelor dupa forma. (Exemplu: cand trebuie sa aleaga cuburile rosii
dintr-o gramada de jucarii, alege si alte obiecte, doar pentru ca au coloarea rosie – o minge, o masinuta)

La aceasta varsta, observarea detaliilor si a deosebirilor este redusa. Cand trebuie sa aleaga obiecte dupa forma,
copilul tau poate fi atras la un moment dat de culoarea comuna a acestora si sa piarda din atentie criteriul spus initial
(cel al formei). 

Ce poti face ca parinte

 Implica-l in sarcinile cotidiene si coopereaza cu acesta: udati impreuna florile care au acelasi aspect, aranjati
masa folosind pahare si farfurii de acelasi fel etc;
  Foloseste cartile cu poze, mai ales cele cu forme si culori. Cere-i copilului sa gaseasca anumite obiecte, de
exemplu: "Poti sa-mi arati portocalele?" si lasi copilul sa puna degetul pe imaginea portocalelor;
 Timpul petrecut in fata televizorului este, de asemenea, o ocazie buna pentru a-l invata pe copil sa recunoasca
obiectele. Uita-te la televizor impreuna  cu copilul tau si cere-i sa spuna ce obiecte sau fiinte vede;
 Raspunde cu promptitudine, claritate si pe intelesul copilului la intrebarile lui “Ce este?” si  “De ce?”. Astfel,
el invata despre lumea inconjuratoare. Incurajeaza-l in acelasi timp sa puna si el intrebari, fiind model pentru
acesta.

Jocuri in familie

Atinge obiectul!   

Utilitatea jocului: Recunoasterea unor obiecte dupa forma sau aspect. Materiale folosite: diverse obiecte din
casa, jucarii, obiecte din natura.

La piata  

Utilitatea jocului: Selectarea obiectelor cu aceeasi forma, indiferent de culoare sau marime. Materiale
folosite: 2-3 fructe si legume de acelasi fel. (Exemplu: 3 prune, 2 mere: galben si rosu, 3 rosii, de diferite
marimi, 2 ardei: verde si rosu), o masuta.

5.Constituirea de grupe/multimi dupa culoare

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

 Sa recunoasca si sa spuna culoarea obiectelor din mediul inconjurator (cel putin 3 culori: rosu, galben,
albastru, verde).
(Exemplu: spune ca scaunul este rosu, aduce jucaria albastra daca i se cere)
 Sa identifice grupe de obiecte dupa criteriul culorii.
(Exemplu: alege dintre doua sau mai multe grupe de jucarii, cuburile de culoare albastra)
 Sa formeze grupe de obiecte de aceeasi culoare.
(Exemplul 1: cand i se cere, dintr-o gramada de cuburi de culori diferite, alege doar cuburile galbene.
Exemplul 2: conform criteriul dat intr-un exercitiu, incercuieste cu creionul doar florile albastre)
 Sa recunoasca asemanarile si deosebirile dintre grupuri de obiecte.
(Exemplul 1: spune ca cele doua grupe sunt grupe de fluturi, dar una are fluturi galbeni, cealalta are fluturi
albastri. Exemplul 2: din mai multe grupe, le arata pe cele cu obiecte rosii: grupa bilelor rosii, grupa
umbrelutelor rosii etc).

Intampina dificultati in invatarea culorilor si/sau denumirea lor. (Exemplu: chiar daca arata in mediul
inconjurator obiecte diferite care au aceeasi culoare – obiecte albastre, nu poate denumi culoarea acestora).

Vocabularul copilului de abia acum incepe sa se dezvolte, acumuland cuvinte care arata insusiri ale obiectelor,
precum culorile. Copilul tau va invata mai repede culorile, daca le vede cat mai des in mediul inconjurator si le
denumeste sau le aude numele. Asocierea cuvantului cu imaginea sau ilustrarea sa usureaza invatarea la aceasta
varsta.

Ce poti face ca parinte

 Copilul, la aceasta varsta, iubeste nespus cartile. Utilizeaza carti cu imagini pentru a numi culorile.
 Invatati impreuna poezii sau cantati cantecele despre culori si indicati-le in mediu.
 Fa referire la culorile hainutelor cu care este imbracat copilul: ”Imi place cum iti sta cu bluzita asta rosie!”.
 Atunci cand strange jucariile, cere sa le stranga dupa culoare.
(Exemplu: mai intai pe cele rosii).
 Incurajeaza copilul sa deseneze cu creioane colorate. Intreaba ce vrea sa deseneze si de ce culoare are nevoie.
  Cand calatoriti cu masina cere-i sa recunoasca culorile obiectelor.
(Exemplu: cand asteptati la semafor, cere-i copilului sa spuna culoarea are masina de langa voi.)
 Arata-i alte obiecte in jur, in timp ce treceti pe langa ele, spune-i si intreaba-l ce culori au acestea.
(Exemplu: culorile semaforului, culorile florilor, semnlor de circulatie, cladirilor etc).
 Cand serviti masa, cere-i copilului sa recunoasca culorile alimentelor, ale fructelor si legumelor, ale
servetelelor etc.
 Baia de seara este ocazia perfecta pentru tine si copil sa exersati culorile. Baia copilului va fi mai distractiva,
daca ii vei colora apa din cada, cu coloranti speciali pentru baie, cu spumant sau sare de baie pentru copii, de
diferite culori. Poti folosi, de asemenea, jucarii pentru baie divers colorate sau lumanari de diferite culori pe
care, pentru siguranta copilului, sa le aprinzi

Jocuri in familie

Sortam mere

Utilitatea jocului: Formarea grupelor de obiecte care au aceeasi culoare. Materiale folosite: 2-3 mere
galbene, 2-3 mere rosii, 2 cosulete pentru fructe.

Gaseste cutia potrivita!

Utilitatea jocului: Formarea grupelor de obiecte care au aceeasi culoare. Materiale folosite: 2-3 cutii
colorate, in culorile cunoscute copilui. (Exemplu: o cutie rosie, una galbena si una albastra) si jucarii de mai
multe culori.

6.Constituirea de grupe/multimi dupa marime

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

 Sa observe diferenta mare - mic la obiectele din mediul inconjurator.

(Exemplul 1: arata care este perna mare si care este cea mica; Exemplul 2: observa ca farfuria lui este mai
mica decat cea la tatalui; Exemplul 3: prefera o anumita masina din magazin pentru ca este mai mare)
 Sa identifice grupe de obiecte dupa marime.
(Exemplu: alege dintre doua sau mai multe grupe de jucarii pe cea care contine numai jucarii mici)
 Sa formeze grupe de obiecte de aceeasi marime.
(Exemplu: dintr-o gramada de cuburi mari si mici, alege doar cuburile mici; Exemplul 2: încercuieste cu
creionul doar florile mari)
 Sa spuna ce este “la fel” şi ce este “diferit”, ce “se potriveşte” si ce nu “se potriveste” intre grupuri de obiecte.

(Exemplul 1: spune ca cele doua grupe sunt grupe de flori, dar una are flori mari, cealalta are flori mici;
Exemplul 2: din mai multe grupe, le arata care pe cele cu obiecte mici: grupa bilelor mici, grupa ciupercilor
mici etc)
 Sa foloseasca in viata cotidiana cuvintele: mare – mic pentru a spune marimea obiectelor sau pentru a le
compara.
(Exemplu: ”Am primit o masina mare.”; ”Masa mea e mica. Masa asta e mare.”; ”Eu vreau o papusa mai
mare. Asta e mica.”).

Cand are de spus deosebiri si asemanari intre 2-3 grupe, vede doar asemanarile sau doar deosebirile.
(Exemplu: daca i se cere sa spuna prin ce se aseamana si difera doua grupe: una cu ciuperci mari si alta cu
ciuperci mici, va vedea doar deosebirea dintre ele: mari si mici, fara a acorda atentie formei prin care se
aseamana: toate sunt ciuperci).

La aceasta varsta, deosebirile dintre obiecte se observa mai usor decat asemanarile. Cand copilul tau vede deosebirea
dintre doua grupe de obiecte (mari si mici), chiar daca intre acestea exista si asemanari, el nu le mai sesizeza. La 3-4
ani, obiectele comparate sunt doar diferite, fara a mai fi si asemanatoare.

Ce poti face ca parinte:

 In primul rand, trebuie sa intelegi ca gandirea copilului tau evolueaza si are nevoie de timp. De aceea, nu
trebuie sa-i ceri mai mult decat poate face. Il poti ajuta insa sa-si exerseze mintea, atentia si concentrarea. Dar
toate acestea cu multa rabdare si obligatoriu prin joc.
 Fii un bun speculator de ocazii de invatare. Cand pregatesti masa, implica-l si pe el in asezarea servetelelor, a
veselei sau in asezarea lucrurilor din camera sa: pernute, jucarii, carti. In timp ce el foloseste diversele obiecte,
discutati despre caractersiticile acestora: culoare, marime, forma. Stabiliti care seamana si care difera.
(Exemplu: toate servetele au aceeasi marime si forma patrata, dar unele sunt galbene, altele albastre; cele
patru pernute din camera sa sunt toate patrate, dar una este mare si trei sunt mici, au culori diferite: una alba,
doua albastre si una este verde).
 Citirea povestilor din carti cu imagini poate fi un bun prilej de a observa deosebirile si asemanarile dintre
lucrurile ilustrate in paginile cartii.

Jocuri in familie

Tara celor mici si Tara celor mari

Utilitatea jocului: Formarea grupelor de obiecte care au aceeasi marime. Materiale folosite: doua sfori de
culori diferite; perechi (mare-mic) de jucarii, obiecte, lucruri din casa sau din natura.

Hora lui MIC si MARE

Utilitatea jocului: Observarea diferentei dintre dimensiunile: mare – mic si folosirea cuvintelor care
denumesc aceste doua dimensiuni. Materiale folosite: o coala mare de hartie - mai groasa (cartonata),
creioane colorate, carioca, o foarfeca, un capsator.

Iepurasi, fugiti acum!   

Utilitatea jocului: Observarea deosebirilor si asemanarilor dintre grupuri de forme geometrice (patrate mari
si mici, cercuri mari si mici). Materiale folosite: creta colorata sau sfoara

7.Stabilirea apartenentei unui obiect la o grupa/multime

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

 Sa recunoasca insusiri comune dupa care pot fi grupate obiecte uzuale si jucarii in grupe. (Exemplu: isi
recunoaste cartile intre alte carti din biblioteca, observa ca linguritele sunt mai mici decat celelalte obiecte de
vesela)
 Sa formeze grupe de obiecte pe baza unui criteriu dat: culoarea obiectelor, utilitatea lor, forma lor.
(Exemplul 1: daca i se cere sa ia doar obiectele folosite in bucatarie, dintr-o multime de 5 obiecte: un polonic,
o papusa, o farfurie, o razatoare si o un telefon, alege corect; Exemplul 2: daca i se cere sa ia doar obiectele cu
care scriem, dintr-un grup de obiecte: creion, lanterna, carioca, pix, linie, capsator, alege corect)
 Sa spuna din ce grup de obiecte face parte un anumit obiect uzual sau o jucarie. (Exemplul 1: spune ca mingea
face parte din grupa jucariilor si nu a obiectelor de imbracat; Exemplul 2: asaza marul in cosul cu fructe, nu in
cel cu  paine sau cel cu rufe)
  Sa spuna ce lucru sau fiinta nu face parte dintr-o grupa data.
(Exemplu: cand este intrebat care nu se potriveste cu restul personajelor din sirul de imagini: o bunica, un
baietel, un catel, o tanara si un bunic, arata spre catel)

Sa realizeze in viata cotidiana apartenete de obiecte/lucruri/fiinte la grupuri.

(Exemplul 1: isi recunoaste hainutele printre rufele proaspat spalate; Exemplul 2: stie ca locul unui obiect de gatit
este in bucatarie, nu in dormitor; Exemplul 3: spune ca fularul nu sta in sertarul de sosete etc)

Stabileste cu dificultate daca un obiect apartine unei grupe de obiecte cand acesta are o legatura (chiar si mai
indepartata) cu aceasta categorie (Exemplu: daca trebuie sa aleaga dintre: creion, radiera, carioca, lingura,
pix si linie, doar obiectele de scris, va fi tentat sa aleaga si radiera si linia pentru ca a vazut ca uneori le folosim
cand scriem)
Aceste dificultati sunt firesti pentru aceasta perioada de dezvoltare. La aceasta varsta invatarea nu se poate realiza
decat cu sprijinul obiectelor sau al imaginilor, deoarece cunoasterea se construieste pe baza contactului direct cu
lumea inconjuratoare. Copilul nu poate intelege legaturile dintre anumite lucruri, decat daca le vede (in realitate sau
in imagini), daca are contact cu ele prin activitati si joc.

Ce poti face ca parinte

 Asigura-i cat mai multe experiente de viata prin care el sa foloseasca diverse obiecte, sa le denumeasca, sa le
experimenteze utilitatea, caracteristicile, particularitarile. La prima vedere jocul lui pare a fi o ravasire de
lucruri, prin mutarea jucariilor sau obiectelor dintr-o parte in alta. De fapt, asa invata copilul tau ca unele
obiecte sunt usoare, altele grele, ca sunt facute din materiale diferite, ca sunt folosite de catre adulti in anumite
scopuri, ca lumea e diversa si interesanta. Incurajeaza-i dorinta de descoperire. Invatarea prin descoperire este
cel mai bun mod de a invata.
 Chiar daca e mic, implica-l in diverse activitati din casa: sortarea rufelor curate, stergerea fructelor dupa ce au
fost spalate, punerea papucilor in perechi, asezarea veselei in sertar, prepararea aluatului pentru a face
fursecuri cu forme diferite. Strecoara intentionat un lucru care nu ar trebui sa stea in acea gramada sau acel loc
si cere-i copilului sa spuna ce nu e in regula. De multe ori va fi mai incantat sa faca toate acestea decat sa se
joace cu trenuletul cu forme geometrice sau sa coloreze o fisa cu animale.
 Jocurile de rol sunt o ocazie foarte buna de a-l pune pe copilul tau sa spuna daca un obiect face parte dintr-o
grupa de obiecte. Jocul „de-a bucatarul” (”de-a educatoarea”, ”de-a medicul”, ”de-a mecanicul”) presupune
folosirea anumitor obiecte sau jucarii. Roaga-l pe copil sa spuna sau sa aduca obiectele de care aveti nevoie.

Folosirea diverselor forme (inimioare, stelute, braduti, cercuri, patrate, mere etc.) pentru aluat, cascaval, banzeturi si
legume sunt utile pentru a realiza grupe de obiecte pe baza unei insusiri comune (forma, marimea sau faptul ca au
colturi sau nu). Dupa ce aluatul/cascavalul a fost taiat, copilul ia o bucata si trebuie sa o puna in grupa
corespunzătoare.

Jocuri in familie
Cine a intrat pe furis?   

Utilitatea jocului: Identificarea obiectului care nu se potriveste cu a anumita grupa de obiecte sau jucarii (stabilirea
non-apartenetei). Materiale folosite: jucarii si obiecte din camera copilului, materiale de construit din care sa poate fi
realizate gardulete sau sfori colorate.

Borcane cu surprize .

Utilitatea jocului: Stabilirea apartenentei sau non-apartenentei unui obiect la o grupa data. Materiale folosite: 4
borcane mari cu capac, folii de plastic colorate (coperte de la dosare de plastic), foarfeca, apa.

8.Aprecierea globala a cantitatii

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

 Sa recunoasca grupele cu ”un singur obiect” din mai multe grupe date.
(Exemplu: arata care sunt grupele cu un singur obiect, dintre cele 4 grupe date: grupa mingilor - 3 mingi,
grupa masinilor – 1 masina, grupa cartilor – 5 carti, grupa baloanelor – 1 balon)
 Sa formeze grupe cu ”mai multe obiecte” si cu ”un singur” obiect. 
(Exemplul 1: alaturi de o grupa cu doua cercuri, intr-o diagrama goala, deseneaza ”mai  multe cerculete” decat
cele din grupa data; Exemplul 2: langa o caseta in care sunt 3 liniute, in caseta goala, deseneaza o singura
liniuta pentru a forma multimea cu ”un obiect”)
 Sa compare doua grupe de obiecte si sa aprecieze dintr-o privire unde sunt ”mai multe” sau ”mai putine”. 
(Exemplu: intre o vaza cu 2-3 flori si o alta vaza cu 7-10 flori, o indica pe cea cu ”mai multe” sau ”mai
putine” flori, fara sa numere florile)
 Sa faca apreceri ale unor cantitati de obiecte in viata cotidiana.
(Exemplul 1: spune ca tata a primit mai multe felii de paine decat a primit el; Exemplul 2: daca cere un pahar
si i se dau mai multe pahare, remarca acest lucru, spunand ca nu vrea decat ”un pahar, nu mai multe”).

Intampina dificultati in stabilirea grupei cu mai multe/mai putine obiecte (Exemplu: cand i se cere sa aleaga
grupa cu mai multe obiecte, primul impuls este acela de a numara obiectele din fiecare grupa, si chiar daca
face acest lucru nu reuseste sa stabileasca care este multimea cu mai multe obiecte).

Exercitiile repetate de numarare a obiectelor pentru a afla cate sunt intr-o grupa, il fac pe copil sa creada ca aceasta
este cea mai buna cale de a afla care este grupa cu mai putine sau mai multe obiecte, dintre doua grupe de obiecte
date. Iar cand cele doua grupe de obiecte au un numar apropiat de obiecte (o grupa cu 2 obiecte si o grupa cu 3
obiecte) ii este greu sa aleaga grupa cu mai multe sau mai putine obiecte dupa ce a numarat, deoarece nu asociaza
inca numarul cu cantitatea corespunzatoare. Desi arata ca stie sa numere pana la 3, numarul 3 nu inseamna pentru el
si cantitatea de 3 obiecte.

Ce poti face ca parinte

 Camera plina cu jucarii, fructiera cu diverse sortimente de fructe, curtea pot oferi numeroase prilejuri de a
compara grupe de obiecte prin estimare, adica dupa o singura privire, fara a le numara. La inceput, da-i sa
compare grupe de obiecte la care diferenta cantitativa este evidenta (exemplu: o nuca si trei castane; doua
banane si cinci mere). Apoi, exerseaza cu grupe de obiecte apropiate numeric (o masina si doua casute; doua
mingi si trei cosuri), dar ai grija ca elementele celor doua multimi sa aiba dimensiuni apropiate. A-l pune sa
compare o grupa de 2 mingi cu una de 3 nuci, il pune in dilema, deoarece diferenta de marime dintre obiecte il
poate incurca. 

Cand faceti cumparaturi impreuna, comparati diverse cantitati de alimente, stabilind care sunt mai multe si care mai
putine.
(Exemplu: in cosul de cumparaturi ai pus: 3 iaurturi si 1 pachet de unt, intreaba-l care sunt mai multe/mai putine).

Jocuri in familie
Bani de cumparaturi

Utilitatea jocului: formarea de grupe cu ”mai multe obiecte” si cu ”un singur” obiect. Materiale folosite: jucarii,
dreptunghiuri de hartie de aceeasi culoare care vor avea rol de bancnote.

Unde sunt mai multe? - Unde sunt mai putine?   

Utilitatea jocului: compararea a doua grupe de obiecte si aprecierea globala: ”mai multe” sau ”mai putine”.
Materiale folosite: doua farfurii adanci de aceeasi dimeniune, produse alimentare: masline, alune, boabe de porumb
fiert, biscuiti de dimensiuni mici sau fructe: cireste, visine, capsuni, boabe de struguri.

9.Aprecierea cantitatii prin punere in perechi

 Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

 Sa compare doua grupe de maxim 3 obiecte, formand perechi, pentru a afla unde sunt mai multe/mai putine.
(Exemplu: cand compara grupa florilor si grupa fluturasilor pune in dreptul fiecarei flori cate un fluturas si
spune ca florile sunt mai multe decat fluturasii pentru ca ”o floare a ramas fara fluturas” sau ”un fluturas a
ramas fara floare”)
 Sa formeze perechi, prin unirea cu o linie a obiectelor.
(Exemplu: formeaza perechi de obiecte: minge mare – minge mica, balon mare – balon mic, unind cu o linie
obiectul mare de cel mic de aceeasi forma)
 Sa formeze, in viata cotidiana, perechi de obiecte si sa constate ca unele obiecte sunt mai multe sau mai putine
decat celelalte.
(Exemplul 1: imparte covrigi intr-un grup de copii, dand fiecarui copil un covrig si vede ca mai raman covrigi,
deci covrigii au fost mai multi decat copiii; Exemplul 2: la masa, cand pune servetele langa fiecare farfurie
constata ca cele doua servetele pe care le are nu sunt suficiente pentru cele trei farfurii de la masa si spune ca
servetelele sunt mai putine decat farfuriile).

1. Are dificultati in aflarea grupei cu mai multe/mai putine obiecte. 

Chiar daca numara obiectele din fiecare grupa, nu poate inca sa compare numerele (2 este mai mic decat 3) si deci nu
va putea aprecia ca doua obiecte sunt ”mai putine” decat trei obiecte. Modalitatea cea mai sigura de a intelege unde
sunt mai multe si unde sunt mai putine obiecte, este cea de a realiza corespondenta de unu-la-unu, adica de a pune
obiectele in perechi.

Ce poti face ca parinte

 Asezarea mesei este intotdeauna un prilej de a realiza corespondente de unu-la-unu in variate combinatii de
obiecte: o farfurie - un servetel, o farfurie - o lingurita, o farfurie - un pahar, o farfurie - un scaun. Da-i
copilului mai putine servetele decat farfuriile de pe masa sau mai multe lingurite decat farfurii, pentru a fi pus
in situatia de a vedea ca servetelele nu au fost suficiente sau ca i-au ramas lingurite. Astfel, va stabili care au
fost mai multe si care au fost mai putine.
 Joaca cu jucariile din plus, cu papusile sau masinutele poate fi transformata in experiente de invatare despre
grupe cu mai multe/mai putine obiecte. Indeamna-l sa aseze in perechi jucariile cu anumite obiecte din camera
(cate o pernuta pentru fiecare papusa).

2. Foloseste incorect termenii, cand trebuie sa spuna ce grupa are mai multe/mai putine obiecte (Exemplu: in
loc sa spuna ”grupa florilor are mai multe” spune ”grupa florilor este mai mare”).
Pentru copilul tau, termenul ”mare” arata si volumul, si cantitatea, fiind un cuvant pe care il foloseste inca din primii
ani de viata. Vocabularul lui este redus si de aceea foloseste termenul ”mare” atunci cand vrea sa spuna ca o grupa
este mai numeroasa, adica cu mai multe obiecte, pentru ca ii este singurul la indemana.

Ce poti face ca parinte

 Fiecare joc de punere in perechi a obiectelor trebuie sa fie insotit de repetarea expresiilor: ”grupa cu mai
multe...”, ”grupa cu mai putine... ”. Il corectezi, reformuland tu, asa cum e corect: ”grupa cu mai multe...” in
loc de ”grupa mai mare”, ”grupa cu mai putine... ” in loc de ”grupa mai mica”.

Jocuri in familie
 Hai la picnic!   

Utilitatea jocului: Realizarea corespondentei unu-la-unu intre obiecte. Materiale folosite: o jucarie preferata de
copil, vesela si tacamuri de jucarie, cuburi de diverse marimi, optional: o patura, un servet de masa, un cos


Casute pentru cei 3 purcelusi   

Utilitatea jocului: Compararea a doua grupe de obiecte prin punere in perechi. Materiale folosite: o coala mare de
hartie, forme din hartie colorata: 5 triunghiuri mari, 5 patrate mari, 5 patrate mici, 5 dreptunghiuri mici, baton de
lipici.

10.Numere si cifre de la 1 la 3
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

 Sa numere de la 1 pana la 3 obiecte, aratand obiectele unul cate unul.

(Exemplu: cand i se cere sa spuna cati iepurasi vede in carte, ii numara astfel: in timp ce rosteste 1, 2, 3, arata
cate un iepuras)
 Sa numeasca cifrele: 1, 2 si 3 atunci cand le vede scrise in imagini sau aratate ca jucarii: siluete de lemn, piese
de puzzle, magneti.
(Exemplu: cand se joaca cu magnetii-cifre pe frigider sau cu un puzzle cu cifre si vede cifra 2, spune ca acesta
e ”doi”)
 Sa arate cifra corespunzatoare unui numar de 1, 2, 3 obiecte.
(Exemplu: numara cele trei baloane din imagine, apoi, dintre cifrele 1, 2, 3, arata cifra 3 ca fiind cifra care
arata cate baloane a numarat)
 Sa formeze grupe de 1, 2, 3 obiecte, numarand obiectele.
(Exemplu: cand i se cere sa formeze o grupa de 3 papusi, numara si asaza la un loc trei papusi astfel: cand
spune 1 - arata o papusa, cand rosteste 2 – mai adauga o papusa, cand rosteste 3 – mai pune o papusa langa
celelalte doua)
 Sa foloseasca in viata cotidiana numerele si cifrele.
(Exemplul 1: sa numere membrii familiei pentru a aduce servetele la masa; Exemplul 2: sa numere cate
masini sunt parcate in fata casei sale; Exemplul 3: sa recunoasca cifrele 1, 2, 3 atunci cand le vede la numarul
de la poarta sau la cel de pe masina, in preturile afisate la piata sau pe tricourile fotbalistilor).

1. Are dificultati in numararea constienta a 2,3 obiecte (Exemplu: cand trebuie sa numere 3 obiecte spune ”1,
2, 3” ca pe o poezie, fara a arata obiectele, unul cate unul; sau daca arata corect obiectele greseste
numaratoarea spunand la intamplare ”1, 3,..”)
La aceasta varsta, copilul invata sa numere, dar folosirea denumirii numerelor (”unu”, ”doi”, ”trei”) nu se afla in
relatie stransa cu numararea concreta. Pana la momentul numararii constiente, a numara pentru copil inseamna a
spune o poezie, una chiar mai dificila, deoarece, fata de alte poezii, aceasta se compune dintr-un sir de cuvinte care
nu inseamna nimic. Doar cand, zi de zi, in mod repetat va auzi la adulti sau la copii mai mari cum numara obiecte
folosite in viata cotidiana, copilul tau va intelege ce rol au numerele, de ce le folosim cu adevarat.

Ce poti face ca parinte

 In viata cotidiana, copilul tau intalneste nenumarate ocazii de a numara. Pantofii, manusile, feliile de paine
pentru fiecare membru al familiei sunt obiecte pe care le poate numara. Incurajeaza-l in orice moment sa
numere obiectele din jurul sau, asigurandu-te ca rostirea numarului este insotita de aratarea obiectului
numarat. La inceput, puteti numara impreuna in acelasi timp, apoi lasa-l sa incerce singur.
  Folclorul copiilor cuprinde numeroase forme de ”numaratori”. Cantecele si poeziile alerte ce cuprind
numaratori, prin ritm si melodie fac mai usoara memorarea. Există povesti (”Capra cu trei iezi”; ”Cei trei
purcelusi”, ”Iedul cu trei capre” care stimuleaza numararea.

2. Asociaza cu dificultate totalul obiectelor numarate cu numarul corespunzator (Exemplu: numara 3 masini,
dar nu intelege ca ultimul numar spus reprezinta intreaga cantitate de masini si desi a numarat corect cele 3
obiecte, are dificultati in a raspunde la intrebarea: ”Cate masini ai numarat?”)
Cand numara grupe de jucarii si obiecte din casa, prin adaugarea lor, unul cate unul, copilul tau vede ca acestea
formeaza grupuri de obiecte ce se maresc pe parcurs ce adaugam un nou element. Treptat, el va intelege relatia dintre
numar si cantitate. Va observa ca acest ”1, 2, 3,..” nu este doar o poezioara rostita intamplator, ci are legatura cu o
cantitate de obiecte, iar ultimul cuvant din sir ne arata totalul acestei cantitati.

Ce poti face ca parinte

 Foloseste orice ocazie pentru a-l motiva sa numere. Cand este atras de anumite jucarii, dulciuri sau orice alte
obiecte marunte, indeamna-l sa le numere. Dar intotdeauna, dupa numarare, intareste numarul final.
(Exemplu: Hai sa numaram morcovii pentru ciorba! 1, 2, 3. Trei morcovi. Ce crezi, 3 morcovi sunt
suficienti?”)
 Numarati grupe diferite de obiecte. In timpul jocului, compara grupe de jucarii, spune-i ca grupele de jucarii
pot avea cantitati diferite, iar atunci se folosesc numere diferite.
(Exemplu: ”Cate motociclete ai tu? 1, 2. Tu ai doua motociclete. Iar eu am... 1, 2, 3 masini. Eu am trei masini.
Unde sa parchez cele trei masini?”)

3. Confunda cifrele 1, 2, 3 (Exemplu: spune ”doi” si arata cifra 3; numara trei obiecte si arata ca cifra
corespunzatoare cifra 2).
Copilul tau se afla la varsta invatarii spontane. El va retine mult mai usor ”chipul” cifrelor daca le va vedea
permanent in jurul sau: in spatiul casei, in jocurile sale. La inceput le va folosi ca simple jucarii, transportandu-le,
aliniindu-le, rasucindu-le. Contactul cu ele si asocierea lor cu o grupa de obiecte pe care le-a numarat il vor face sa le
retina ”numele”.

Ce poti face ca parinte

 Cumpara cifre personificate, cu ochi si gura, colorate atractiv, din lemn sau chiar de plus, cu magnet sau
pentru nisip. Jucariile atractive, obiectele care au cifre desenate pe ele (o casuta, un ceas, un castel de caramizi
cu numere, o minge, o fata de perna, pijamale, papuci, etc.) ii atrag atentia asupra cifrelor.

1. Are dificultati in numararea constienta a 2,3 obiecte (Exemplu: cand trebuie sa numere 3 obiecte spune ”1,
2, 3” ca pe o poezie, fara a arata obiectele, unul cate unul; sau daca arata corect obiectele greseste
numaratoarea spunand la intamplare ”1, 3,..”)
La aceasta varsta, copilul invata sa numere, dar folosirea denumirii numerelor (”unu”, ”doi”, ”trei”) nu se afla in
relatie stransa cu numararea concreta. Pana la momentul numararii constiente, a numara pentru copil inseamna a
spune o poezie, una chiar mai dificila, deoarece, fata de alte poezii, aceasta se compune dintr-un sir de cuvinte care
nu inseamna nimic. Doar cand, zi de zi, in mod repetat va auzi la adulti sau la copii mai mari cum numara obiecte
folosite in viata cotidiana, copilul tau va intelege ce rol au numerele, de ce le folosim cu adevarat.

Ce poti face ca parinte

 In viata cotidiana, copilul tau intalneste nenumarate ocazii de a numara. Pantofii, manusile, feliile de paine
pentru fiecare membru al familiei sunt obiecte pe care le poate numara. Incurajeaza-l in orice moment sa
numere obiectele din jurul sau, asigurandu-te ca rostirea numarului este insotita de aratarea obiectului
numarat. La inceput, puteti numara impreuna in acelasi timp, apoi lasa-l sa incerce singur.
 Folclorul copiilor cuprinde numeroase forme de ”numaratori”. Cantecele si poeziile alerte ce cuprind
numaratori, prin ritm si melodie fac mai usoara memorarea. Există povesti (”Capra cu trei iezi”; ”Cei trei
purcelusi”, ”Iedul cu trei capre” care stimuleaza numararea.
2. Asociaza cu dificultate totalul obiectelor numarate cu numarul corespunzator (Exemplu: numara 3 masini,
dar nu intelege ca ultimul numar spus reprezinta intreaga cantitate de masini si desi a numarat corect cele 3
obiecte, are dificultati in a raspunde la intrebarea: ”Cate masini ai numarat?”)
Cand numara grupe de jucarii si obiecte din casa, prin adaugarea lor, unul cate unul, copilul tau vede ca acestea
formeaza grupuri de obiecte ce se maresc pe parcurs ce adaugam un nou element. Treptat, el va intelege relatia dintre
numar si cantitate. Va observa ca acest ”1, 2, 3,..” nu este doar o poezioara rostita intamplator, ci are legatura cu o
cantitate de obiecte, iar ultimul cuvant din sir ne arata totalul acestei cantitati.

Ce poti face ca parinte

 Foloseste orice ocazie pentru a-l motiva sa numere. Cand este atras de anumite jucarii, dulciuri sau orice alte
obiecte marunte, indeamna-l sa le numere. Dar intotdeauna, dupa numarare, intareste numarul final.
(Exemplu: Hai sa numaram morcovii pentru ciorba! 1, 2, 3. Trei morcovi. Ce crezi, 3 morcovi sunt
suficienti?”)
 Numarati grupe diferite de obiecte. In timpul jocului, compara grupe de jucarii, spune-i ca grupele de jucarii
pot avea cantitati diferite, iar atunci se folosesc numere diferite.
(Exemplu: ”Cate motociclete ai tu? 1, 2. Tu ai doua motociclete. Iar eu am... 1, 2, 3 masini. Eu am trei masini.
Unde sa parchez cele trei masini?”)

3. Confunda cifrele 1, 2, 3 (Exemplu: spune ”doi” si arata cifra 3; numara trei obiecte si arata ca cifra
corespunzatoare cifra 2).
Copilul tau se afla la varsta invatarii spontane. El va retine mult mai usor ”chipul” cifrelor daca le va vedea
permanent in jurul sau: in spatiul casei, in jocurile sale. La inceput le va folosi ca simple jucarii, transportandu-le,
aliniindu-le, rasucindu-le. Contactul cu ele si asocierea lor cu o grupa de obiecte pe care le-a numarat il vor face sa le
retina ”numele”.

Ce poti face ca parinte

 Cumpara cifre personificate, cu ochi si gura, colorate atractiv, din lemn sau chiar de plus, cu magnet sau
pentru nisip. Jucariile atractive, obiectele care au cifre desenate pe ele (o casuta, un ceas, un castel de caramizi
cu numere, o minge, o fata de perna, pijamale, papuci, etc.) ii atrag atentia asupra cifrelor.
 Cartile cartonate, lucioase, cu imagini mari care arata gupe de obiecte si cifrele corespunzatoare, cu versuri
simple si ritmate stimuleaza familiarizarea copilului cu cifrele. Chiar daca nu poate folosi aceste simboluri
matematice, el va retine ”numele” acestora, lucru ce ii va fi util mai tarziu.
 Pune-i la dispozitie fise cu conturul uneia dintre cifrele 1, 2, 3, mare cat toata pagina, pe care el sa o coloreze
sau sa o decoreze cu bucati mici de hartie colorata. Insista mai intai pe cifra 1 si cand a retinut-o si o poate
asocia grupei cu un obiect, poti trece la urmatoare cifra. Jocuri in familie

Jocuri cu familia
Modelam cifrele 1, 2, 3   

Utilitatea jocului: Recunoasterea cifrelor 1, 2, 3. Materiale folosite: 2 cani de faina alba, 1 cana de sare fina
de bucatarie, 1 cana de apa calduta, 3 lingurite de ulei, o musama pentru a pastra curatenia, 2 lingurite de
aracet si, optional, coloranti alimentari pentru a colora coca.

 Hai la pescuit   

Utilitatea jocului: Formarea de grupe cu 1, 2, 3 obiecte si asocierea acestora cu cifra corespunzatoare.

Materiale folosite: set magnetic de pescuit (indicat ar fi ca acesta sa contina minim 6 pesti si o undita), 3
borcane/castronele, etichete sau post-it-uri, carioca.