Exemple de tranziții

Rutinele și tranzițiile sunt activități de dezvoltare personală ce contribuie la menținerea

unui climat sănătos, armonios în sala de grupă, a tonusului copiilor și a eficienței parcursului
învățării pe durata întregii zile. În fiecare grupă este necesar să existe un program zilnic care să
ilustreze activitățile specifice domeniilor experiențiale, dar și pe cele de dezvoltare personală.
Familiarizarea cu programul zilnic se face încă din primele zile de grădiniță prin discuții cu
grupa, dar și cu părinții, pentru a-i asigura că activitatea din grădiniță este bine planificată, iar
acesta trebuie respectat.

Conform noului Curriculum, tranzițiile sunt  „activități de scurtă durată care fac trecerea
de la momente de rutină la alte tipuri de activități de învățare, de la o activitate de învățare la
alta, în diverse momente ale zilei”. În cadrul activităților desfășurate în grădiniță, tranzițiile sunt
activități de scurtă durată, prin care se realizează trecerea de la o activitate la alta , de la
momentele de rutină (sosirea copilului, întâlnirea de dimineață, micul dejun, igiena, masa de
prânz, somnul, plecarea) la alte categorii de activități de învățare. Programul zilnic al grădiniței
cuprinde jocurile și activitățile didactice alese (ALA), activități pe domenii experiențiale (ADE)
și activități de dezvoltare personală (ADP). Activitățile de dezvoltare personală includ rutinele,
tranzițiile, activitățile din perioada după-amiezii și activitățile opționale.

Tranzițiile pot lua forma unor cântecele, poezii, numărători, jocuri cu text și cânt, ghicitori,
povestioare etc. În acest fel se acoperă momentele libere și se realizează legătură cu
următoarea activitate într-un mod plăcut copiilor.
 Tranziție: Când revin în sală, se așază pe scăunele și repetă împreună cu educatoarea
cum trebuie să se prezinte atunci când vine sărbătorita și cum trebuie să ofere cadourile; apoi
învață următoarea poezie:

Poezie pentru Maria

Maria, azi, de ziua ta

La mulți ani, îți vom ura;
Să crești mare și frumoasă,
Veselă și sănătoasă

Azi împreună vom dansa,

Vom dansa și vom cânta
La mulți ani, Maria!

Tranziție:

Înspre baie alergăm

Să ne spălăm
Dăm cu apă și săpun
Fără de teamă
Mai curați suntem acum
De bună seamă.

Tranziție:
„Ca să fiu copil voinic
Eu fac sport încă de mic,
Merg în pas alergător,
Sar apoi într-un picior,
Mă opresc, respir ușor,
Întind brațele să zbor.
Dar cel mai bine e
Să fac și gimnastică.
Un, doi, un, doi,
Faceți toți la fel ca noi!
Ăsta-i doar un început!
Ia priviți cât am crescut!”

Tipuri de tranziții
a. Mișcarea este esențială pentru creșterea copiilor. Împreună cu educatoarea, ei pot
face gimnastică de înviorare pe următoarele versuri:

„Îmi înclin spre umăr capul,

Ca girafa mă-ncovoi
Și-ntr-o parte și în alta:
Unu-doi, unu-doi.

Întind brațele în față

Ca o caracatiță.
Fă ca mine dacă vrei:
Un-doi-trei, un-doi-trei.

Înapoi când le întind,

Parcă-s gâscă gâfâind.
Brațele răstoarnă gardul:
Trei-patru, trei-patru.

Mai dibaci sunt ca maimuța

Ce se dă pe creangă huța. Suntem
veseli și voinici:
Patru-cinci, patru-cinci.

Calul bate din picioare

Ca și cum ar vrea să zboare.
Și eu bat și nici nu-mi pasă:
Cinci-șase, cinci-șase!

Mă înalț ca un cocor,
Cresc și ziua, cresc și noaptea.
Aș putea ca el să zbor:
Șase-șapte, șase-șapte!

Mlădios ca o pisică,
Căci îmi place să fac sport!
Și-am să cresc înalt și suplu,
Șapte-opt, șapte-opt!

Mă trezesc de dimineață,
Mă spăl repejor pe față
Și fug la înviorare
Îndemnat de mândrul soare.”

b. Iată alte versuri pentru gimnastica de înviorare:

„Dacă vreau să cresc voinic,

Fac gimnastică de mic.
Merg în pas alergător,
Sar apoi într-un picior,
Mă opresc, respir ușor,
Întind brațele să zbor.
Toată lumea e a mea,
Când m-așez jos la podea.
Ăsta-i doar un început,
Ia priviți cât am crescut!”

c. Pentru însușirea corectă a onomatopeelor se poate selecta și recita o parte

din următoarele versuri:

„Rața lunecă pe lac

Și se-aude: mac, mac, mac!
Gâsca zice altceva:
Ghi-ga-ga și ga-ga-ga!

Ursul vine-ncetișor
Vorbind singur: mor, mor, mor!

Lupul pe iezi prânz îi făcu

Și a sfârșit cu un a-u-u-u-u-u…..!

Sus pe deal, nu știu de ce,

Capra strigă be-he-he!

Vaca vine-acasă acu’

De la poartă strigă: muuuuuuuuuu!

Ghiță caută-un cartof

Și se-aude: groh-groh-groh!

Sus, pe gardul lui bunicu’,

Un crestat cu pene roșii
Strigă tare: cucuriguuuuuuuuuuuu!
O găină s-a ouat
Lăudându-se:cotcodac!

Ghem de puf, alb-maroniu,

Plânge-ntruna: piu, piu, piu!

Un curcan se plimbă mândru,

Lăudându-și coada: glu-glu!

Două mâțe se certau

Și se-aude: miau, miau, miau!

Azor luptă c-un ciolan Latră-

ntruna: ham-ham!

Șoarecele-i mare prinț,

Râde de motan: chiț, chiț!

O cioară croncăne: cra-cra!

Nu știu, Doamne, ce o vrea!

Cântă de răsună nucu’, Cântă-

ntruna: cucu, cucu!

Pupăza râde de cuc

Și se-aude: pu-pu-pup!

Sssssssssssss! Gâscanul face, Sâsâie

și nu-ți dă pace!
Sss! Sss!

Mârrrr! Se supără Azor, Mârâind

încetișor:
Mârrr! Mârrr!

Zzzzzum! Albinele întreabă,

Zumzăie pornind la treabă.
Zzzzum! Zzzzum!

Șșșș! Se-aude o coasă

Jos în iarba de mătase.
Șșșș! Șșșș!

Vâjjjj! Pornește vântul tare,

Mânând frunza din cărare.
Vâjjjj! Vâjjjj!”

d. Copiilor le plac jocurile de cuvinte, așadar versurile din folclorul copiilor

nu sunt de neglijat:

„Lună nouă, lună nouă, taie

pâinea-n două,
să ne dai și nouă, mie
jumătate,
ție jumătate,
s-avem sănătate, pe masă
bucate, suflete curate!

„Tica, tica, tica, mi-

a mâncat pisica
toată mâncărica
și m-am dus la școală
cu burtica goală.”
„Unu, doi – numărați ca noi,

Trei, patru, cinci – ia veniți aici!

Șase, șapte – mergem mai departe,

Opt, nouă, zece – nimeni nu ne-ntrece!”

e. Jocurile/poeziile liniștitoare sunt de mare folos înaintea începerii activităților:

MÂNA: (liniștitor)

„Mâna mea-i ca un cuvânt (mișcăm degetele răsfirate de la o mână)

Care-ți răvășește un gând
Mâna bate, mâna tace
Mâna floare se desface
Dacă vrei în sus să zbori,
Fă-ți degetele pocnitori
Și pocnește de trei ori!”
(mișcăm mâna pe lângă cap)
(bat în masă cu pumnișorii, ascund pumnișorii)
(ambele mâini cu degetele desfăcute)
(pocnim de trei ori din degete, sărim în sus)

JOC DE DEGETE: (liniștitor)

„Eu am un gărduleț (mâna stângă cu degetele desfăcute)

Și vine pisica Mieunica
Miau, miau, miau, miau, miau
Dar iată vine-un șoricel:
Chiț, chiț, chiț, chiț, chiț
Dar iată vine-un uriaș:
Bum, bum, bum, bum, bum
Și dărâmă gărdulețul!
Dar iată vine-un piticuț
C-un ciocănel atâta de micuț
Cioc, cioc, cioc, cioc, cioc
Și repară gărdulețul!”
(de la mâna dreaptă arătătorul și mijlociul merg pe gard)
(mieunat languros, merge pe gard)
(trece repede pe gard)
(fiecare deget se închide când vine uriașul)
(arătătorul de la mâna dreaptă, chipul desenat)
(îndoi arătătorul de la mâna dreaptă)
(ciocănesc fiecare deget care se ridică)
JOC DE DEGETE ȘI DE MÂINI

„Ne jucăm, ne jucăm

Cu degetul mare noi ne jucăm.
Când degetul mare a obosit,
Arătătorul a și sosit.

Ne jucăm, ne jucăm
Cu arătătorul noi ne jucăm.
Când arătătorul a obosit,
Mijlociul a și sosit.

Ne jucăm, ne jucăm
Cu mijlociul noi ne jucăm.
Când mijlociul a obosit,
Inelarul a și sosit.

Ne jucăm, ne jucăm
Cu inelarul noi ne jucăm.
Când inelarul a obosit,
Mititelul a și sosit.

Ne jucăm, ne jucăm
Cu mititelul noi ne jucăm.
Când mititelul a obosit,
Palmele au și sosit.

Ne jucăm, ne jucăm
Cu palmele noi ne jucăm.
Când palmele au obosit,
Pumnișorii au și sosit.

Ne jucăm, ne jucăm
Cu pumnișorii noi ne jucăm.
Când pumnișorii au obosit,
Copilașii au adormit.”
 f. Frământări de limbă, structuri ritmate și numărători pentru captarea atenției copiilor
în timpul jocurilor și al activităților din grădiniță.
Ø rac-lac
creț-Fleț-săculeț

Ursulețul Fleț
Ursu-Leț și Ursu-Fleț,
Cei doi urși cu părul creț,
Vor să prindă pește-n lac:
— Dar de ce plângi, Ursu-Fleț?
— Eu n-am prins decât un rac!

Ursu-Leț și Ursu-Fleț
Au mâncare-n săculeț.
Ursu-Leț a scos budinci
Ursu-Fleț a scos vreo cinci
Ouă fierte și fierbinți.

Ø mandarină-plastilină
farfurii-felii

Patru urși de plastilină

Patru urși de plastilină
Au găsit o mandarină
Și-au tăiat patru felii
Și le-au pus în farfurii.

Ø Clin-preling
Vânt-sunt

Clinchetele
Cling, cling, cling,
Cling, cling, cling,
Clinchetele se preling
Sus pe nori, jos pe vânt
Și pe toate câte sunt.
Cling, cling, cling,
Se-ntâlnesc și se unesc
Într-un cânt sărbătoresc.

Ø Telefonul-televizorul
ton-telefon

Țâr, țâr-țâr!
Sună telefonul,
Las televizorul.
Alerg la telefon,
Dar nu mai are ton.

Ø piu-știu
puișori-gălbiori

Puișorii
Piu, piu, piu,
Doar atâta știu
Micuții puișori,
Albi și gălbiori.

Ø vin-senin,
bătaie-vânătaie,
nas-rămas

Accidentele
Accidentele nu vin, Niciodată
din senin, Niciodată din bătaie
Nu scapi făr-o vânătaie.
Fugi pe scări și cazi în nas;
Vezi din el ce-a mai rămas?

Ø Bine-mine

Ceasul
Tic-tac, tic-tac,
Ziua, noaptea nu mai tac;
Mititel îmi pare bine,
Se ia lumea după mine.
 Ø ga-striga
rea-ia

Gâsca
Gâscă, gâscă, ga, ga, ga
Ce tot strigi, nu mai striga!
Că te-aude vulpea rea
Și-o să vină să te ia!

Ø rățoi-zăvoi
săturat-uscat

Rațele
Două rațe și-un rățoi
Au zburat până-n zăvoi,
Pentru că s-au săturat
De coteț și praf uscat.

Ø frumos-jos socotesc-
încălzesc

Soarele
Soare, soare, domn frumos, La
câți dai lumină jos?
Nu știu, eu nu socotesc Pe
câți mângâi
și-ncălzesc!

Ø gușă-mătușă
jos-gustos

Găinușa
Găinușa umple gușa
Cu tot meiul de pe jos
Și-n cuibar pentru mătușa
Face-un ou gustos.

Ø mică-floricică
vorbească-zâmbească

Sora mea
Am o soră mică, mică,
 Gura ei, o floricică;
Ea nu știe să vorbească, Știe
numai să zâmbească.

Ø oarba-roaba ea-
colea

Baba oarba
Baba, baba-oarba
Unde-ți este roaba?
Roaba ici-colea,
Ia-te după ea.

Ø Foaie verde lemn uscat,

Spune-mi, te rog, ce ai gustat?

Ø Balonul ușor plutește

Și la tine se oprește.

Ø Noi cu toții am lucrat

Și lucrul am terminat,
Bucuroși să ne-nvârtim,
Pentru că știm să muncim.

Ø Frunzuliță, foaie lată,

Hai să punem toți odată!

Ø Floare-albastră la fereastră, Spune,

din povestea noastră,
Cine-i bun și cine-i rău?
Cu cine să semăn eu?

Ø Noi ne învârtim
Până obosim;
Hai să ne oprim un pic:
Sanda ne-aduce un plic!

Ø Greșeala ai îndreptat,
Ești copilul lăudat!
Ø Am o coroniță
Care e micuță;
Cu ea o gătesc

Pe fata ce-o iubesc.

Ø Cât ai zice „Un, doi, trei”,
Sari ușor într-un picior.
Și-apoi iar la „un, doi, trei”,
Treci la locul tău, de vrei!

Ø Hai cu toții împreună

Să jucăm cu voie bună,
Lanțul mare să formăm
Și frumos să ne-aranjăm!

Ø Ca la mai,
Ca la plai,

Ca la dinte, dințelaș,

Ieși afară, iepuraș!

Ø La sunet de clopoțel,
Jocu-ncepe, ’atenți la el!

Ø Foaie verde de cicoare,

Spune, ce-i aceasta oare?

Ø Foaie verde, foaie-aleasă,

Să facem ordine prin clasă!

Ø Cine corect va juca

Bulina va căpăta!

Ø Roata vremii se-nvârtește,

Fiecare se gândește,
Apoi spune cu glas tare
Ce va fi când va fi mare!

Ø Un tăciune și-un cărbune

Toate cele spuse-s bune.

Ø Tic-tac, tic-tac,
Privește-mă: spune, ce fac?

Ø Copac mare,
Copac mic,
Hai să mai jucăm un pic
Și să-mi spui
Pentru că-mi placi
Dimineața, tu ce faci?
Ø Capra noastră minunată
A avut trei iezi odată,
Doi din ei n-au ascultat.
Cine-i cel ce i-a mâncat?”