Dezvoltarea

vocabularului la
prescolari
 Cuprins
1Introducere.
2 Concepte de vocabular.
3 Particularitati de utilizare a vocabularului.
4Trepte pentru inbogatirea vocabularului.
5 Jocuri pentru dezvoltarea vocabularului la copii.
 Introducere
Imbogatirea vocabularului prescolarilor se refera la
dobandirea unei corecte pronuntari a cuvintelor, largirea
bagajului de cuvinte si marirea numarului cuvintelor pe
care copilul le foloseste in comunicare, explicatia
semnificatiei cuvintelor si dezvoltarea capacitatii de a se
folosi liber de ele, in povestiri.
Limbajul educatoarei, continuu inconjurata de
copii, trebuie sa fie cult si literar, sa se caracterizeze prin
simplitate, claritate, expresivitate exterioara si
semnificatia exacta a fiecarui cuvant.Dar, pentru aceasta,
trebuie sa aprofundam cuvantul, sa avem o deosebita grija
fata de el, sa ne imbogatim cultura proprie, sa luptam
pentru a poseda un limbaj corect si astfel vom intelege si
vom fi intelesi, vom comunica.
Intre fiintele vii numai omului ii este dat darul
limbajului logic.Omul trebuie sa faca destul de multe
eforturi pentru ca, de la primul gangurit, care nu este
altceva decat inceputul comunicarii lui cu cei din jur, sa
ajunga la posibilitatea de a reda prin cuvinte cele mai fine
nuante ale gandurilor si sentimentelor sale.
In gradinita se acorda un loc deosebit de
important educarii limbajului prescolarilor, utilizandu-se
toate mijloacele accesibile prescolarului..Fie ca este
 lectura dupa imagini, invatarea unei poezii, lectura
educatoarei, naratiunea, dramatizarea, I.D.D., am avut
intodeauna drept scop sa-l ajut pe copil, sa inteleaga
continutul, sa stie sa asculte, sa stie sa intrebe, sa-si
imbogateasca vocabularul, sa comunice impresiile cu cei
din jur.
Pentru a ajunge insa aici trebuie gasite metodele
si caile de munca cu vocabularul copiilor, deorece cuvantul
este baza intregii lui activitati verbale.
Vocabularul activ al prescolarului mic este sarac
si stim ca in limbajul lui predomina substantivele, ca el nu
intelege complet cuvintele.De aceea trebuie sa ne ocupam
de familiarizarea lui cu cuvinte noi.Activitatile pe arii de
stimulare,,Biblioteca”de exemplu unde folosesc imagini cu
obiecte.Asfel imi dau seama de bagajul de cuvinte al
copilului de pronuntia lui corecta.

CONCEPTE DE VOCABULAR
Vocabularul limbii române cuprinde peste 120 000 de cuvinte.

Nu toate cuvintele ocupa însa acelasi loc în vocabularul limbii

române, si nu toate au aceeasi importanta pentru vorbitori. Unele dintre ele
sunt cunoscute si întelese de toti vorbitorii acestei limbi, deoarece
denumesc obiecte sau exprima notiuni de prima necesitate, au o
întrebuintare mai mare, sunt foarte vechi si se caracterizeaza prin
stabilitate.

Cercetatorii au împartit continutul vocabularului în doua parti:

 a)      vocabularul fundamental (fond principal de cuvinte, fond
principal lexical)

b)     masa vocabularului

  Vocalularul fundamental

Din fondul principal lexical fac parte, de asemenea, propozitiile,

adverbe mai frecvente. Toate acestea formeaza vocabularul fundamental
al limbii române. Numarul lor este foarte redus.

Dupa calculele aproximative, ale unor specialisti, vocabularul

fundamental (fond principal lexical) al limbii române ar cuprinde circa 1500
de cuvinte.

Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) al limbii noastre

cuprinde nu numai cuvinte care faceau parte si din vocabularul de baza al
limbii latine, ci si cuvintele care au intrat mai târziu în limba si care au
devenit si ele strict necesare pentru comunicarea între oameni.

  Masa vocabularului

Limba îsi realizeaza functia de a fixa gândirea si de a comunica prin

îmbinarea cuvintelor în propozitii si fraze, asa cum cladirea se construieste
numai prin îmbinarea materialelor de constructie.

Cuvintele sunt materialele de constructie a limbii. Când sunt îmbinate

în propozitii si în fraze, cuvintele sunt interdependente supunându-se
anumitor reguli gramaticale.

Alcatuirea unei propozitii apartine sintaxei, dar se realizeaza în

general cu contributia morfologiei.

PARTICULARITĂŢI DE UTILIZARE A
VOCABULARULUI LA COPII
DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ
Cercetarile efectuate de diferiti pshihologi au relevat ca în
dezvoltarea lexicului, ca si în însusirea structurii gramaticale a limbii
mai mult decât în alte domenii ale vietii psihice a copilului exista mari
 diferente individuale care depind în primul rând de conditiile de viata
si de educatie.

Vocabularul copilului este si el o trasatura definitorie a personalitatii sale.

Sensul cuvintelor si propozitiilor folosite de copii la aceasta vârsta  depinde
în mare masura de împrejurarile concrete putând fi precizat numai în
situatia cunoscuta de cei care participa la dialog.

La vârsta prescolara are loc largirea si complicarea raporturilor dintre copii

si realitatea înconjuratoare. Formele si continutul comunicarii copilului cu
ceilalti oameni devin ample si mai variate. În general, activitatea copilului
prescolar dobândeste mai multa independenta si se desfasoara mai
organizat în procesul instructiv-educativ din gradinita sub îndrumarea
competenta a educatoarelor. Fiecare individ îsi formeaza un vocabular
propriu în conditiile vietii sociale. Copii îsi însusesc vocabularul pe baza
imitarii modelelor de vorbire ale celor care se ocupa de cresterea si
educarea lor în general, ale celor cu care ei intra în relatii.

Având în vedere conditiile normale de viata si de educatie pe baza datelor

statistice obtinute de diferiti autori ne putem forma o imagine generala
aproximativa despre îmbogatirea fondului lexical la copii de vârsta
prescolara.

În ACTITATEA DE EDUCARE A LIBAJULUI pe calea povestilor spuse de

educatoare patrund în limbajului copiilor forme de exprimare atât ale limbii
literare culte, cât si cele populare, copii familiarizându-se cu formele
specifice povestilor, cu diverse structuri gramaticale, astfel vocabularul se
îmbogateste simtitor, se activeaza vorbirea si se dezvolta sub toate
aspectele. Prin intermediul povestilor în vocabularul copiilor patrund
expresii deosebite, sugestive. La vârsta prescolara convorbirea este cea
mai complexa si completa activitate de educare a limbajului copiilor.
Convorbirea îi obliga pe copii sa foloseasca adecvat cuvintele, sa-si
controleze vocabularul, sa caute cuvintele potrivite, sensuri ale cuvintelor
pentru a-si exprima cât mai fidel si într-o forma corecta gândurile, trairile.
Convorbirile sunt mijlocul cel mai eficient de activizare a vocabularului,
deoarece copii trebuie sa exprime cuvinte - notiuni adecvate, într-o forma
gramaticala corecta.

Un mijloc de instruire si educare a copiilor, specific vârstei prescolare, în

cadrul activitatii de "EDUCARE A LIMBAJULUI", este jocul didactic. Prin
intermediul jocului didactic se fixeaza si se activizeaza vocabularul. În
scopul îmbogatirii vocabularului copiilor cu substantive proprii, care sa
denumeasca numele lor, al fratilor, al parintilor, nume de localitati
importante din tara, ale unor forme de relief cunoscute de copii, se pot
organiza si desfasura diverse jocuri didactice. Cele mai multe jocuri
didactice pot fi destinate îmbogatirii vocabularului copiilor cu substantive
comune care denumesc: obiecte si fenomene percepute direct în natura
înconjuratoare si în viata sociala, nume de obiecte necesare în viata,
principalele încaperi, partile componente ale corpului, obiecte de igiena
personala, îmbracaminte, încaltaminte, alimente, mijloace de locomotie,
anotimpurile si fenomenele specifice lor, animale domestice si salbatice.

Jocul didactic contribuie la îmbogatirea vocabularului copiilor prescolari si

cu diferite adjective: însusiri privind culoarea (rosu, galben, verde,
albastru), pe raporturi dimensionale (mare, mica), însusiri gestative (dulce,
acru), olfactive, termice.

Jocurile didactice contribuie din plin la îmbogatirea lexicului, sub aspectul

achizitionarii de noi cuvinte, al consolidarii si activizarii lor. Se pot organiza
diferite jocuri care pot sa opereze cu diferite antonime,
omonime,  sinonime. Deosebit de eficiente sunt jocurile didactice prin care
se urmareste îmbogatirea vocabularului cu numerale cardinale si ordinare,
numeralele distributive, cuvinte care denumesc actiuni (verbe). Nu trebuie
neglijate jocurile didactice care contribuie la îmbogatirea vocabularului
copiilor cu cuvinte, adverbe referitoare la locul unde se petrece actiunea, la
timpul când se desfasoara si la modul cum acestea se realizeaza.

Jocul didactic contribuie atât la îmbogatirea vocabularului, activizarea si

exersarea lui, cât si la însusirea unei expresii clare, coerente, corecte din
punct de vedere gramatical.

Poeziile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului copiilor,

care prin modelul oferit de limbajul poetic devine mai bogat.

Poeziile despre natura îmbogatesc limbajul copiilor prin cuvinte care

denumesc si arata aspecte si însusiri ale anotimpurilor, redau imaginea
naturii prin culoare, ritm, miscare. Prin intermediul versurilor învatate în
mod constient, copii îsi îmbogatesc vocabularul cu cuvinte frumoase ce n-
ar trebui sa lipseasca din comunicarea obisnuita. Copii învata sa dea
vorbirii lor mai mult farmec.

Astfel, prin activitatea de "EDUCARE A LIMBAJULUI" copii asimileaza un

vocabular bogat, variat pe care sa-l foloseasca ulterior. Activitatea de
"EDUCARE A LIBAJULUI" are continuturi si obiective bine coordonate, prin
care se asigura îmbogatirea si activizarea vocabularului copiilor cu o mai
mare eficienta.

Activitatile de "CUNOAsTERE A MEDIULUI" ofera copiilor material pentru

îmbogatirea vocabularului, pentru precizarea sensului unui cuvânt,
posibilitatea de a-si comunica impresiile si conostintele. În plan concret, pe
masura ce copilul percepe obiectul supus observarii, este pus în situatia
sa-l denumeasca, sa-i precizeze locul si rolul în viata omului si, astfel sa-si
actualizeze sau sa achizitioneze si sa pronunte substantive, adjective,
adverbe. Aceste parti de vorbire în functie de inventivitatea educatoarei se
pot folosi si cu sens figurat pentru activizarea vocabularului copiilor. Se pot
face anumite explicatii referitoare la aspectul unei flori, codita frunzei sau
dimensiunea unei petale, recurgând la sinonime ca: gratios, îngust, fin,
delicat. Cuvintele pot capata semnificatii noi pe baza unei comparatii
subîntelese.

În activitatile de "CUNOAsTERE A MEDIULUI" se face apel la substantive,

verbe, adverbe, din fondul pasiv sau înregistrate ca noi achizitii, formuleaza
propozitii care reflecta realitati concrete si care trebuie sa fie cât mai ample
si mai frumoase. De exemplu: semnificatia notiunii de "mijloc de locomotie"
a fost explicata copiilor astfel: obiectele care ajuta omul sa se deplaseze
dintr-un loc în altul se numesc mijloace de locomotie. Aceasta definitie
serveste pentru toata viata. Daca vor întâlni alte obiecte care vor servi la
deplasarea omului, ei le vor clasifica în categoria mijloacelor de locomotie.

Însusirea corecta a vocabularului limbii române este o conditie a însusirii

tuturor cunostintelor care fac din individ un membru folositor societatii este
o conditie a însusirii culturii generale.

În cadrul activitatilor cu "CONŢINUT MATEMATIC", copii îsi îmbogatesc

vocabularul cu termeni (cuvinte) specifici activitatilor matematice: multime,
forme geometrice, compunerea si descompunerea numerelor, sir crescator
si descrescator, numar, cifra. Limbajul matematic folosit trebuie sa fie
adecvat, accesibil întelegerii copiilor.

La 6 ani, copii pot sa gândeasca si sa se exprime artistico-plastic prin linii si

culori, îmbogatindu-si astfel posibilitatile de comunicare.

Într-o activitate "ARTISTICO-PLASTICĂ" copilul foloseste atât limbajul

plastic, cât si pe cel verbal. Acest tip de activitate contribuie cantitativ la
îmbogatirea vocabularului cu termeni noi, specifici sferei artistico-plastice si
integrarea noilor cuvinte în vocabularul activ al copiilor. De exemplu:
acuarele, planseta, dactilo-pictura, modelaj, pictura, culori reci, culori calde,
etc. În aprecierea lucrarilor proprii sau ale colegilor, copii îsi formeaza un
discernamânt artistic, apeleaza la limbajul specific, însusit pe parcursul
anilor de gradinita. Limbajul specific activitatilor artistico-plastice este pus
în evidenta în momentul motivarii sau al evaluarii temei respective.

Activitatile de "EDUCAŢIE MUZICALĂ" contribuie si ele într-o mai mica

masura la îmbogatirea vocabularului copiilor. Am remarcat ca, în cadrul
activitatilor de "EDUCAŢIE MUZICALĂ", copii sunt interesati de
achizitionarea unor cuvinte noi cum ar fi: sunet, instrument muzical,
trambulina, trianglu, pian, vioara, chitara, strofa, text, joc muzical, ritm, etc.
Este necesar sa contribuim prin activitatile de educatie muzicala la
îmbogatirea vocabularului copiilor pentru a oferi prilejul prescolarilor sa-si
dovedeasca bogatia limbajului în diferite situatii.

Prin intermediul "ACTIVITĂŢILOR PRACTICE" (manuale) copii îsi

îmbogatesc vocabularul cu cuvinte care se întiparesc usor în minte. La
sfârsitul unei activitati practice când educatoarea îi întreaba - Copii, ce am
facut astazi? acestia raspund: am taiat, am lipit, am snuruit, am festonat,
am bobinat, etc. De asemenea, notiunile care denumesc materialele si
instrumentele necesare activitatilor practice constituie un prilej de
îmbogatire a vocabularului copiilor. Astfel, în "ACTIVITĂŢILEPRACTICE"
copii sunt pusi în situatia de a utiliza termeni specifici activitatilor manuale.

Activitatea de "EDUCAŢIE FIZICĂ" contribuie si ea la îmbogatirea

vocabularului. Copii recepteaza comenzile educatoarei în timpul activitatii
si, astfel îsi însusesc cuvinte si expresii specifice educatiei fizice care
ulterior intra în vocabularul activ al copiilor (de exemplu: "inspiram",
"expiram", "pe loc repaus").

Jocurile liber-creative sunt o cale eficienta prin care copilul îsi îmbogateste
vocabularul, cu conditia ca acestia sa aiba un material adecvat, sa fie la
îndemâna lor. Prin joc putem contribui într-o mare masura la formarea,
dezvoltarea si îmbogatirea vocabularului copilului sub aspect lexical,
fonetic si gramatical. Pe masura ce copilul se joaca cu obiectele si
descopera sensuri si relatii noi dezvoltarea limbajului se intensifica. O serie
de studii au constatat existenta unor relatii pozitive între limbaj si joc. În
concluzie, vocabularul se îmbogateste mai repede în jocurile copiilor. Toate
activitatile din învatamântul prescolar contribuie la dezvoltarea proceselor
de cunoastere, la consolidarea anumitor deprinderi, si implicit, la
îmbogatirea si activizarea vocabularului, la optimizarea comunicarii dintre
copii, dintre copii si adulti.

Trepte pentru inbogatirea vocabularului

1. Fa-ti un control la medicul oftalmolog. 

2. Daca ai obiceiul sa citesti cu voce tare, e timpul sa te

opresti. Daca totusi iti misti buzele, dar fara voce, in timpul
lecturii pune degetul pe ele. Asa iti dai seama cand
gresesti. Citirea in gand intotdeauna este cea mai rapida.

3. Exerseaza constant citirea mai rapida. Atunci cand

pronunti cuvantul in gand, privirea sa mearga pe
urmatoarele cuvinte. Chiar daca ai omis un punc, nu te
intoarce.

4. Citeste in unitati de gandire. Incerca sa cuprinzi cu

privirea grupuri de cuvinte (unitati de gandire) pe
cuprinsul unei fraze. O unitate de gandire cuprinde un
substantiv cu adjectivele lui, un verb cu adverbele lui sau o
propozitie scurta.

5. Dezvolta-ti vocabularul cat mai mult. Foloseste cat mai

des dictionarul. Cand nu stii un cuvant pe care l-ai auzit si
nu te poti consulta dictionarul in acel moment, noteaza-l
pentru a nu-l uita. Un vocabular dezvoltat te ajuta sa
citesti cu o mai mare putere de intelegere.

Urmand aceste sfaturi poti citi mai mult intr-un interval de

timp mai scurt si cu o capacitate de intelegere mai mare.
Aceasta va duce la dezvoltarea unei memorii de lunga
durata.
 Jocuri pentru inbogatirea vocabularului
Jocuri folosite pentru îmbogatirea si activizarea vocabularului.
A-ti cunoaste limba înseamna a fi capabil sa exprimi corect si precis tot ce
gândesti, simti ori stii. Precizia si expresivitatea comunicarii sunt date încea
mai mare masura de calitatea vocabularului utilizat.Îmbogatirea
vocabularului copiilor este una din sarcinile prioritare pe linia cultivarii
exprimarii,sarcina care se realizeaza în cadrul tuturor disciplinelor din
scoala. Îmbogatirea vocabularului se realizeaza pe calea explicarii
cuvintelor necunoscute, prin prezentarea obiectului sau imaginii
obiectului, prinsinonime, omonime, antonime.

„Jocul sinonimelor”
 L-am practicat înca din clasa I.
 Acest joc mareste potentialul expresiv al limbii, capacitatile de precizare a
sensului unor cuvinte.Pentru a retine mai usor sinonimele:
zapada-nea-omat 
am învatat cu copiii urmatoarea poezie:
”Zapada, omat sau nea,
Asterne-ti covorul moale,
De fulgi albi, pufosi si moi,
Ce ne bucura pe noi ”Jocul ”
Cum se mai poate spune ?
”Jocul ”
Eu zic una, tu zici multe
” deprinde elevii cu formularea corecta a pluralului substantivelor.O
varianta în sens invers de a forma singularulde la plural este ”
Eu zic multe, tu zici una.
”I-am anuntat pe copii ca si cuvintelor le place sa fie alintate si ne-am jucat
”
Din mare, mic
”
 DEAL- DELUSO
RFLOARE- FLORICICA

MASINA- MASINUTA

CASA- CASUTA

CÂ INE- CATELORAS- ORASE

LFATA- FETITA
 jocuri - exercitii
influenteaza fluenta vorbirii, dar la rândul ei aceasta influenteaza
favorabil dezvoltarea capacitatii analitico-sintetice ascoartei
cerebrale, fara de care nu este posibila ”Învatarea scolara”.
Jocuri care contribuie la formarea limbajului conceptual.
 În orele de dezvoltare a vorbirii se urmareste si formarea unui
limbaj conceptual. Prin jocul ”
Ce nu se potriveste
” am verificat capacitatea elevilor de a separa dintre notiuni pe
cea care nu se integreaza în grupa respectiva.Jocul se
desfasoara individual. Pe cartonase sunt scrise serii de cuvinte,
iar elevii trebuie sa taie ce nu se potriveste.
Exemple:
a. caise, cirese, prune, morcov, mere;b. pisica, fluture, cal, ploaie, 
peste;c. rosii, ardei, salata, cutit, vinete;d. ploaie, zapada, lampa, 
polei, roua

Bibliografie
 Alexandru Julieta - Povestirile create de copii - în Revista
de   pedagogie, Bucuresti, 1981
                 Alexandru Julieta, Valentin Filipescu - Instrumente si
modele pentru activitate în sprijinul pregatirii prescolarilor
pentru integrarea în clasa I, E.D.P., Bucuresti, 1983
    Alexandru Popescu Mihaiesti - Copilul, gradinita si scoala;
Culegere metodica editata de Revista de Pedagogie; Bucuresti,
1988- Activitati metodice în gradinita, Bucuresti, 1990
   Barbu H., Popescu E., serban F. - Activitati de joc si
recreativ distractive, E.D.P., Bucuresti, 1990
   Badica Tatiana - Exercitii pentru dezvoltarea vorbirii
prescolarilor, E.D.P., Bucuresti, 1979
    Badica Tatiana, Dutu Olga, Marinescu Eugenia - Jocuri
didactice pentru cunoasterea mediului si dezvoltarea vorbirii,
E.D.P., Bucuresti, 1974
  Constantin Parfene - Compozitiile în scoala, E.D.P., Bucuresti,
1980
  Cozman Maria - Modalitati pedagogice de stimulare a
comunicarii - Revista de pedagogie, Bucuresti, 1981
-Mass media-Didactic.ro