Jocul didactic ocupă un loc deosebit de important în dezvoltarea
vorbirii copiilor preșcolari, deoarece forma de joc antrenează
copilul în stimularea și exersarea vorbirii în direcția propusă.
Jocul este principala formă de activitate în grădinița de copii.
Jocul copilului trebuie îndrumat de adult, fără ca spontaneitatea copilului să fie stingherită. Pentru copil, jocul este distracție, este învățătură, este muncă, mijloc prin care se educă, mijloc eficient de cunoaștere a lumii înconjurătoare și de educare a limbajului. Jocul didactic constituie un important mijloc de educare a limbajului copiilor în vederea școlarizării. Prin intermediul lui se fixează, precizează și activizează vocabularul copiilor, se contribuie la îmbunătățirea pronunției, la formarea unor noțiuni, la însușirea unor construcții gramaticale necesare formării deprinderii de citire și scriere în clasa I. Jocul didactic se formulează în legătură cu cerințele programei instructiv-educativă din grădiniță convertite în finalități funcționale de joc. Formularea trebuie să fie clară și să oglindească probleme specifice impuse de realizarea jocului respectiv. O formulare corespunzătoare a scopului determină o bună orientare, organizare și desfășurare a activității respective. Sarcina jocului didactic de educare alimbajului este legată de conținutul acesteia, de structura lui referindu-se la ceea ce trebuie să facă în mod concret copiii în timpul jocului pentru a realiza scopul propus. Sarcina didactică reprezintă esența activității respective, antrenând intens operațiile gândirii: analiza, sinteza, comparația, dar și ale imaginației. Jocul didactic de educare a limbajului cuprinde și rezolvă cu succes, de regulă, o singură sarcină didactică. Elementele de joc În desfășurarea jocurilor didactice se pot alege cele mai variate elemente de joc: întrecerea individuală sau pe grupe, cooperarea între participanții grupului, mișcarea, bătăi din palme, recompensarea rezultatelor bune sau penalizarea greșelilor comise de către cei antrenați în joc. Elementul de joc se stabilește de regulă în raport cu cerințele și sarcinile didactice ale jocului. Problema esențială este ca elementul de joc să se împletească strâns cu sarcina didactică, să mijlocească realizarea ei în cele mai bune condiții. Conținutul jocului este subordonat particularităților de vârstă și sarcinii didactice. Trebuie să fie accesibil recreativ, atractiv prin forma în care se desfășoară prin mijloacele de învățământ utilizate, prin volumul de cunoștințe la care apelează. Materialul didactic Reușita jocului didactic depinde în mare măsurăde materialul didactic folosit, de alegerea corespunzătoare și calitatea acestuia. Materialul didactic trebuie să fie variat, cât mai adecvat conținutului jocului, să slujească cât mai bine scopul urmărit. Astfel se pot folosi planșe, folii, fișe individuale, cartonașe, jetoane. Regulile jocului transpun sarcina didactică într-o acțiune concretă. Pentre realizarea sarcinii propuse și pentru stabilirea rezultatelor întrecerii se folosesc reguli de joc propuse de educator sau cunoscute în general de copil. Uneori regula se adresează grupei de copii, unui singur jucător sau conducătorului jocului. Aceste reguli de joc realizează sudura între sarcinile didactice și acțiunea jocului concretizează sarcina didactică. Regulile să fie formulate clar, corect, să fie înțelese de copii și în funcție de reguli se stabilesc rezultatele, punctajul. Ca orice activitate organizată cu copiii și jocul didactic trebuie pregătit din vreme și cu multă atenție, pentru a ne asigura buna lui desfășurare și mai ales pentru a ne asigura că finalul va fi o reușită. Cele mai importante măsuri prealabile pentru buna desfășurare a jocului didactic sunt: • Planificarea judicioasă a jocurilor didactice ținând cont de tematica propusă de programă; • Cunoașterea amănunțită a jocului didactic planificat; • Raportarea acestuia la particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor; • Întocmirea proiectului de activitate sau a unei schițe cu principalele obiective urmărite, precum și cu strategia aleasă; • Asigurarea cerințelor pe care să le îndeplinească mijloacele de învățământ; • Pregătirea grupului de copii. Indiscutabil, jocul didactic este cel mai eficient mijloc pentru dezvoltarea gândirii și vorbirii preșcolarilor. Eficiența lui sporită față de celelalte activități constă în faptul că la desfășurarea lui participă toți copiii, depunând același efort de gândire și exprimare. Așadar, reușita jocului didactic depinde de buna lui organizare și de conducerea metodică, potrivit principalelor momente. • Introducerea în joc are rolul de a crea copiilor dispoziția necesară pentru activitate, de a le suscita interesul pentru ea și de a-i familiariza cu tema respectivă; • Prezentarea temei activității simplu și concis formulată; • Explicarea jocului ce urmează să se desfășoare în care educatoarea reglementează, indică modul de folosire a materialului, precizează sarcinile copiilor, folosind un limbaj simplu, însoțit de o mimică adecvată. Pentru a se asigura dacă preșcolarii au înțeles explicațiile, educatoarea desfășoară ”jocul de probă”, în care dirijează și explică fiecare acțiune; • Executarea jocului are loc sub conducerea educatoarei, care urmărește mai multe probleme: respectarea regulilor, reamintirea lor atunci când este necesar, îndeplinirea corectă a sarcinii didactice, atragerea în joc a tuturor copiilor, sprijinirea celor care nu reușesc să efectueze corect sarcina, îmbinarea armonioasă a elementelor de joc cu cele instructive, pregătirea copiilor pentru auto-conducerea jocului, introducerea unor noi variante de joc, complicarea jocului. Procesul de instrucție și educație – ca activitate consistentă organizată și întreprinsă sistematic, orientată în direcția atingerii unor finalități presupune o temeinică organizare a activităților și proceselor prin care se realizează. Complexitatea sa deosebită, multitudinea și varietatea proceselor și a acțiunilor pe care le cuprinde ca și realizarea treptată a scopurilor sale face necesară programarea și pregătirea minuțioasă a jocului didactic. Educatoarea trebuie să acorde o atenție deosebită asigurării materialului ilustrativ necesar desfășurării jocului didactic, știind că ponderea jocurilor didactice cu material față de jocurile didactice verbale este mai mare la această vârstă, dat fiind caracterul concret-situativ al gândiriii preșcolarilor. Necesitatea utilizării materialului didactic este determinată de relațiile existente între cunoștințele copilului și limbaj, de interacțiunea dintre obiect-imagine mentală – cuvânt.