C10

Forme şi mijloace de realizare a educării limbajului: activităţi comune (obligatorii)

Lectura după imagini

5.9. Definirea activității de lectură după imagini

Lectura după imagini este o activitate didactică prin care copiii sunt puși în situația de:
- a relata tot ce văd în planșa/tabloul expuse
- a explica tot ce înțeleg din planșa/tabloul expuse
- a interpreta imaginea ilustrată de planșa/tabloul expuse
Lectura pe bază de imagini este o activitate de educare a limbajului specifică învățământului
preșcolar și clasei I din școală. Această activitate are două componente de bază: observarea
directă a imaginilor și dezvoltarea capacităților de receptare și de exprimare a mesajelor.
Prima componentă a activității se realizează prin perceperea organizată și dirijată de către
educatoare a imaginilor pe baza analizei, sintezei și a generalizării datelor din imagine.
Perceperea se realizează prin metoda conversației, pornind de la elementele cunoscute de
copii, de la experiența cognitivă. Componenta verbală a activității se realizează concomitent cu
perceperea imaginilor: copiii trebuie să analizeze imaginile, să le descrie, să le interpreteze și
să le compare, folosind un limbaj propriu. Materialul intuitiv are un conținut variat și duce la
dezvoltarea gândirii copiilor.
Activitatea de lectură după imagini are următoarele sarcini:
# dezvoltarea capacităților intelectuale;
# dezvoltarea proceselor psihice;
# exersarea și îmbunătățirea deprinderilor de exprimare corectă și fluentă;
# dezvoltarea unor trăiri afective, morale și estetice.
Metodica lecturii pe bază de imagini este determinată de particularitățile de vârstă ale copiilor,
printre care trebuie să amintim:
- atenție de scurtă durată;
- percepție nesistematică, izolată a unor elemente nesemnificative,
- incapacitatea de a recepta esențialul; de aceea este nevoia de activitatea de dirijare a
educatoarei;
- experiența de viață redusă.
Materialul intuitiv trebuie să satisfacă următoarele cerințe:
Sub aspect tematic:
- să corespundă programei, fiind accesibil și interesant;
- să asigure realizarea obiectivelor cognitive și afective;
- să îndeplinească cerințe didactice: claritate, vizibilitate, accesibilitate, atractivitate;
- să aibă valoare estetică.
Din perspectiva scopului didactic:
- să asigure unele reprezentări corecte;
- să contribuie la exersarea capacității de comunicare orală prin prezentarea unor acțiuni,
prin prezentarea unor relații între personaje.
- să aibă dimensiuni corespunzătoare pentru a permite analiza și compararea
elementelor componente, să permită perceperea fără dificultate a imaginii.
La lectura pe bază de imagini nu trebuie folosite multe imagini pentru a nu dispersa atenția
copiilor. Ilustrațiile trebuie să fie studiate în prealabil de către educatoare pentru a alcătui un
plan de întrebări și planul de idei la care vrea să se ajungă. Planul de întrebări trebuie să
dirijeze atenția copiilor spre perceperea elementelor semnificative. Întrebările trebuie formulate
în așa fel încât să conducă la concluzii parțiale și finale. Ele trebuie să creeze situații-

1
problemă, să aibă funcții cognitive și educativ-formative și trebuie să fie: clare, precise,
accesibile, să nu sugereze răspusuri prin „da” sau „nu”.
- Răspunsurile copiilor trebuie să fie de asemenea: clare, precise, corecte, concise, să
fie o formulare conștientă bazată pe înțelegerea aspectelor principale ale ilustrației.

5.10. Beneficiile desfășurării activităților de lectură după imagini

Activitatea de lectură după imagini:
- corectează pronunția defectuoasă
- îmbunătățește exprimarea
- contribuie la înlănțuirea corectă, coerentă și logică a faptelor relatate
- reprezentarea unor aspecte ale mediului îndepărtat, necunoscut pe cale directă,
prin experiență proprie
- dezvoltă capacitatea de analiză (implicit, pe cea de sinteză)
- ilustrează perfect principiul didactic al intuiției (Principiile didactice reprezintă
norme generale ce guvernează activitatea didactică în vederea atingerii obiectivelor
propuse, pornind de la legitățile specifice predării-învățării. O primă enunțare a
principiilor didactice este realizată de J. A. Comenius, în a sa "Didactica magna".
Principiul intuiției este un principiu didactic de bază, se mai numește al unității dintre
senzorial și rațional, dintre concret și abstract, al esențializării.

Participând la multe activități organizate pe baza exploatării lecturii după imagini, copiii vor
putea:
- să perceapă imaginile în mod organizat și sistematic
- să desprindă tema unei imagini prezentate
- să precizeze elementele care compun imaginea și să refacă tabloul complet,
făcând apel la procesele de analiză și sinteză
- să formuleze enunțuri potrivite imaginilor prezentate
- activizarea proceselor psihice primare (percepția) și cognitive (gândirea,
memoria, imaginația)

Etape ale lecturii după imagini:

- observarea inițială, nedirijată, un fel de brainstorming
- observarea dirijată (planul I, planul al II-lea, etc.)
- construirea ansamblului, trecerea de la particular la general, de la analiză la sinteză
- sinteza finală (ordonarea ideilor emise despre fiecare plan al imaginii)
- stabilirea titlului (dirijarea spre formulări sugestive, care să contribuie la dezvoltarea gândirii
abstracte

5.11. Etapele activității centrate pe lectura după imagini

1. Organizarea activității
- pregătirea sălii: aerisire, așezarea mobilierului ca ilustrațiile să fie vizibile pentru fiecare copil;
- pregătirea și așezarea materialului intuitiv în mod corespunzător;
- așezarea copiilor în mod optim.
2. Desfășurarea activității conține următoarele secvențe:
a. Introducerea în activitate
 – prin anunțarea temei, prezentarea imaginilor și pregătirea pentru perceperea acestora. În
această secvență se pot folosi mai multe procedee pentru captarea și menținerea atenției

2
copiilor. Este recomandabil să se folosească elemente-surpriză, ca: imagini aflate pe
stativ/tablă acoperite sau întoarse, dezvăluindu-se treptat la momentul potrivit. Se poate iniția
o convorbire, se pot utiliza poezii sau ghicitori. Folosirea unor păpuși creează dispoziții
afective optime pentru desfășurarea activității, determină motivația copiilor din moment ce în
cazul unor participări active se pot juca cu jucăriile respective. 
b. Perceperea / intuirea ilustrațiilor 
 – prin analiza, descrierea, compararea și interpretarea acestora, prin convorbire
dintre educatoare și copii și prin prezentarea concluziilor parțiale la care se ajunge.
După acest prim contact cu imaginea, educatoarea dirijează perceperea tabloului către planul
central, apoi către planul secundar. În perceperea fiecărui plan, copiii trebuie
să recunoască ( să identifice) componentele, să le denumească, să enumere, să relateze
acțiuni, să descopere relații, cauze și efecte, să evalueze, până se ajunge la concluzia finală.
c. Fixarea conținutului principal al imaginilor și sinteza finală
Cea mai frecventă și mai plăcută formă de concluzionare este povestirea
prin care se relevă semnificația ansamblului. După sinteza finală se poate
cere copiilor să dea un titlu semnificativ pentru fiecare ilustrație.
3. Încheierea activității 
 – constă în integrarea noilor cunoștințe în sistemul celor asimilate anterior
și asigurarea retenției

5.12. Concluzii
Mulțimea beneficiilor menționate privitor la introducerea lecturii după imagini în activitățile
desfășurate în grădiniță se referă, cu precădere, la câștigurile manifestate în îmbogățirea și
diversificarea vocabularului preșcolarilor, precum și în ușurința și fluența de care aceștia dau
dovadă în exprimarea orală.

5.13. Rezumat
Pentru a pune în evidență și a beneficia de beneficiile manifestate de lectura după imagini în
activitățile în care este prezentă această activitate, e nevoie ca cel care conduce învățarea să
cunoască variantele ei, precum și etapele desfășurării acestei activități. Preșcolarul face
dovada îmbunătățirii calității proceselor psihice care sunt implicate în activitatea de lectură
după imagini: gândirea, memoria, limbajul și atenția.

5.14. Bibliografie
Bocoş, M., Catalano, H., Pedagogia învățământului primar și preșcolar, Presa Universitară
Clujeană, 2006.
Cerghit, I. Metode de învăţământ. Editura Polirom, Iaşi, 2006;
Norel, Mariana; Bota, Oana Alina, Didactica domeniului experiențial. Limbă și comunicare,
Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2012.
Preda, V., Grădinița altfel, Ed. V&I Integral, București, 2003.
http://www.scoalaargeseana.ro/didactica-magna/525-lectura-dupa-imagini
https://logopediepentrutoti.wordpress.com/2016/09/28/lectura-dupa-imagini-modalitate-
specifica-de-interventie-in-terapia-retardului-de-limbaj/
https://www.academia.edu/9669345/METODICA_ACTIVIT
%C4%82%C5%A2ILOR_DE_EDUCARE_A_LIMBAJULUI_%C3%8EN_%C3%8ENV
%C4%82%C5%A2%C4%82M%C3%82NTUL_PRE%C5%9ECOLAR

5.15. Tema de control 5 (TC 5)

Întocmiți o mini-culegere de zece activități de povestire.

3
sau
Întocmiți o mini-culegere de texte care să constituie suport pentru activitate centrată pe lectura
după imagini.