Arii de intervenție

Conștientizare
fonologică și
fonemică
 Cuvinte din poveste

Mod de desfășurare

Profesorul citește/ recitește povestea Ție ți-e frică, de Alina Oancea

(din colecția Melciulică) sau folosește varianta înregistrată a
poveștii (mp4).

Îi arată copilului fișa nr.1 și îi pune întrebări care vizează

recunoașterea desenelor (elemente din poveste). Copilul va rosti
denumirea acestora, apoi va despărți în silabe fiecare cuvânt în
parte.

Copilul va decupa dreptunghiurile cu silabe aflate în partea de jos

a fișei (se taie cu foarfeca pe linia continuă) și va obține 12
dreptunghiuri mici.

Copilul denumește din nou cuvântul corespunzător fiecărui desen,

exersează despărțirea în silabe a cuvântului și așază în căsuțele
alăturate desenelor silabele corespunzătoare, astfel încât să
formeze cuvântul corect. Se poate arăta fișa nr. 2 spre
exemplificare.

Note: Acest tip de activitate se poate desfășura pornind de la orice

poveste. În locul desenelor făcute pe calculator, copiii își pot face
propriile desene.

Exemplu propus de Daniela Stoicescu, InfinitEdu

Desene: Cătălina Cucu
Sursa: https://www.themeasuredmom.com/
Ție ți-e frică?
de Alina Oancea

Fișa nr. 1
Ție ți-e frică?
de Alina Oancea

Fișa nr. 2
 Cuvinte cheie

Mod de desfășurare

Discuție introductivă pe temă și citirea unui text care are

potențialul de a crea contextul de învățare necesar.

Le sunt prezentate copiilor carduri cu personaje sau cu alte

elemente-cheie din textul care va fi citit. Copiii pronunță cuvântul
care denumește fiecare imagine reprezentată de card.

Se împart cardurile copiilor. Se alocă timp pentru ca aceștia să

observe imaginea primită.

Copiii sunt anunțați că „vor construi” povestea cu ajutorul

imaginilor. Profesorul începe lectura poveștii. De fiecare dată când
în poveste este întâlnit un element-cheie (ilustrat pe un card),
copilul care deține imaginea acestuia se va ridica și o va așeza pe
podea, în fața tuturor.

Se pot organiza scurte repovestiri pe baza imaginilor așezate pe

podea.

Se pot grupa imagini în funcție de sunetele cu care încep cuvintele

care le denumesc, număr de silabe, sunete din final etc.

Se pot asocia imaginilor forme scrise ale cuvintelor.

Note: Alegerea elementelor-cheie este esențială. Nu se aleg elemente

care apar în mod repetat, ci personaje, activități, elemente din natură,
concepte clare care se aud în timpul lecturii și care pot fi
identificate/asociate de către copii cu imaginile lor.
 Exemplificare activitate

Exemplu propus de Alina Dezso, Grădinița Floare de Colț - Brad

Sursa: Suport de curs „Predarea limbii engleze la nivel preșcolar”,
Portsmouth, UK
Cutiile Elkonin

Mod de desfășurare

Utilizarea cutiilor Elkonin este o activitate prin care putem dezvolta

abilitatea copiilor de a segmenta cuvintele în foneme. E nevoie de o
serie de pătrate legate între ele, desenate pe o bucată de hârtie
(cutiile Elkonin). Numărul pătratelor va fi egal cu numărul fonemelor
din cuvântul ce urmează a fi segmentat.

Se pregătesc și monede (jetoane) sau alte obiecte mici.

Se poate porni de la imagini/cartonașe cu imagini pe care copiii să

la numească și să alcătuiască oral propoziții. Apoi propoziția se
desparte în cuvinte și ne oprim la cuvântul propus pentru
segmentare.

Se pronunță cuvântul, apoi se rostește din nou, fonem cu fonem.

Când se pronunță fonemele, se așază o monedă într-o cutie de la
stânga la dreapta. Copilul face şi el ce a făcut profesorul folosind
acelaşi cuvânt. Se repetă procesul până când copilul reușește să
despartă cuvântul în foneme.

Se repetă activitatea cu un alt cuvânt. În funcţie de cât de grea este

activitatea pentru copil, se alege un cuvânt cu acelaşi număr de
foneme sau cu numere diferite. Când copilul reușește să
segmenteze cuvintele în foneme destul de bine, se folosesc litere în
loc de monede. Când așezarea literelor în cutia Elkonin este o
activitate uşoară pentru copil, se renunţă la pătrate şi se plasează
doar literele. Se poate folosi o pânză / suprafaţă cu buzunare.

Exemplu propus de Maria Kovacs, FNO

Sursa: Charles Temple, 2003, All Children Read
 Jocul silabelor 1

Mod de desfășurare

Profesorul citește/ recitește povestea Melciulică sau folosește

varianta înregistrată a poveștii (mp4).

Apoi îi arată copilului fișa nr. 3 (colorată) sau nr. 4 (necolorată) și îi

pune întrebări care vizează recunoașterea desenelor (elemente din
poveste).

Copilul decupează dreptunghiurile cu desene. Taie cu foarfeca pe

linia continuă, obținând 12 cartonașe separate.

Cu ajutorul profesorului, copilul denumește cuvintele

corespunzătoare fiecărui desen și apoi exersează despărțirea în
silabe a acestora. În funcție de numărul silabelor, copilul plasează
cartonașul în coloana potrivită a tabelului de pe fișa nr. 5. Se poate
arăta copilului fișa de exemplificare, nr. 6.

Cele 12 cartonașe se pun într-un plic și se păstrează pentru

următorul moment de joc împreună. Ele pot fi resurse și pentru alte
tipuri de activități: se pot grupa după litera cu care încep cuvintele
denumite, după numărul de litere, după faptul că includ o anumită
literă în poziție intermediară sau finală etc.

Se pot folosi cuvintele ca elemente esențiale pentru a construi

enunțuri sau un text scurt.

Note: Dacă se folosește fișa necolorată, cartonașele pot fi

personalizate la final, ca activitate în completare. Copiii pot folosi
elemente de limbaj plastic: punct, linie, culoare, completând creativ
desenele.

Exemplu propus de Daniela Stoicescu, InfinitEdu

Desene: Cătălina Cucu
Sursa: https://www.themeasuredmom.com/
 Ție ți-e frică?
de Alina Oancea

Fișele nr. 3 și 4

ți
ți
 Ție ți-e frică?
de Alina Oancea

Fișele nr. 5 și 6
 Sunetul și litera a

Mod de desfășurare

Copilul denumește cuvintele corespunzătoare celor opt desene de

pe fișa nr. 7. Se discriminează sunetul cu care începe fiecare cuvânt
– a. Se face corespondența sunetului discriminat cu litera a scrisă
pe rândul aflat sub imagini. Sunt mai multe variante ale literei a de
tipar, pentru că în textele tipărite se folosesc mai multe fonturi (se
explică acest lucru pe înțelesul copilului).

Cele opt imagini se pot decupa pe linia continuă și se pot lipi în

interiorul literei a de pe fișă, după ce copilul o recunoaște în rândul
literelor a. Se poate arăta copilului fișa nr. 8 de exemplificare.

Colajul obținut poate fi resursă și pentru alte tipuri de activități:

numărarea literelor cuvintelor sau a silabelor. Se pot folosi
cuvintele ca elemente esențiale pentru a construi enunțuri sau
un text scurt.

Note: La fel se poate procedsa și cu alte sunete și litere.

Desenele se pot personaliza, ca activitate în completare.
Copiii pot folosi elemente de limbaj plastic: punct, linie, culoare,
completând creativ desenele.

Exemplu propus de Daniela Stoicescu, InfinitEdu

Desene: Cătălina Cucu
Sursa: https://www.themeasuredmom.com/
 Zaruri și sunete

Mod de desfășurare

Profesorul citește/ recitește povestea Melciulică, de Alina Oancea

(din colecția Melciulică) sau folosește varianta înregistrată a
poveștii (mp4).

Îi arată copilului pe rând fișele nr. 9 și 10 și îi pune întrebări care

vizează recunoașterea desenelor (elemente din poveste). Copilul va
rosti clar și rar denumirea acestora.

Începe jocul cu zaruri. Copilul va da cu zarul și va căuta pe fișe

cuvinte care conțin sunetul, respectiv litera corespunzătoare
numărului de pe fața zarului. Cu titlu de exemplu, dacă zarul cade
cu fața cu două puncte în sus, atunci pe fișa nr. 9 va căuta desene
în a căror denumire găsește sunetul și litera e. Pe fișa nr. 10 doi
înseamnă căutare de desene în a căror denumire se găsește
sunetul și litera g.

Note: Dacă se folosesc fișele necolorate, desenele pot fi

personalizate ca activitate în completare. Copiii pot folosi
elemente de limbaj plastic: punct, linie, culoare, completându-le
creativ.

Exemplu propus de Daniela Stoicescu, InfinitEdu

Desene: Cătălina Cucu
Sursa: https://www.themeasuredmom.com/
Melciulică
de Alina Oancea

Fișa nr. 9