TEMĂ DE CONTROL OPȚIONALĂ

A. Precizaţi felul, cazul şi funcţia sintactică pentru fiecare pronume din textele de mai jos:

a) Când îi spunea cineva ceva despre faptele mele, mătuşa nu mă credea pe mine, ci pe acela.

îi- pronume personal formă neaccentuată, cazul dativ, f.s. complement indirect

cineva- pronume nehotărât, cazul nominativ, f.s. subiect

ceva- pronume nehotărât, caz acuzativ, f.s. CD

mele- adj. pronominal posesiv, cazul acuzativ, f.s. atr. adj.

mă- pronume personal, cazul acuzativ, f.s. complement direct

pe mine- pronume personal formă accentuată, caz acuzativ, f.s. complement direct

pe acela- pronume demonstrativ de depărtare, caz acuzativ, f.s. complement direct

b) Am întâlnit alţi colegi care se grăbeau spre casele lor şi fiecare ducea cu sine vestea despre o viaţă ce
parcă nici nu era a noastră.

alți- adj. pron. nehotărât, caz acuzativ, f.s. atribut adjectival

care- pron. relativ, caz N, f.s. subiect

lor- pron. personal, caz Ac, f.s. atr. adj. pron.

fiecare- pronume nehotărât, caz nominativ, f.s. subiect

cu sine- pron. reflexiv, caz Ac, f.s. CI

a noastră- pronume posesiv, cazul Ac, f.s. nume predicativ

c) Ne-a spus două proverbe: „Cine sapă groapa altuia cade el însuşi în ea” şi „Spune-mi cu cine te
însoţeşti ca să-ţi spun cine eşti”.

ne- pronume personal, formă neaccentuată, cazul dativ, f.s. complement indirect

cine- pron. relativ, caz N, f.s. subiect

altuia- pronume nohotărât, cazul acuzativ, f.s complement indirect

el- pronume personal, formă accentuată, caz nominativ, f.s. subiect

însuși- adjectiv pronominal de întărire, caz nominativ, f.s. atribut adjectival

în ea- pronume personal, formă accentuată, caz acuzativ, f.s c.c. de loc

-mi- pronume personal, formă neaccentuată, caz dativ , f.s. CI

cu cine- pronume relativ, caz acuzativ, f.s. complement indirect

-ți- pronume personal, caz dativ, f.s. complement indirect

cine- pronume relativ, caz nominativ, f.s. nume predicativ

B. Se dă textul: „Bătrânul Dan trăieşte ca şoimul singuratic În peşteră de stâncă, pe-un munte păduratic
Vechi pustnic, rămas singur din timpul său afară, Ca pe un gol de munte o stâncă solitară /…/ Şi zice:
Timpul rece apasă-umărul meu Şi cât m-afund în zile, tot simt că e mai greu! O! lege-a nimicirei, o! lege
nemiloasă! Când, când s-a toci oare a vremii lungă coasă!” Apoi el pleacă fruntea şi cade în visare, Iar
munţii, albi ca dânsul, se-nclină-n depărtare”.
(V. Alecsandri)

1. Precizaţi funcția sintactică a cuvintelor subliniate, arătând și partea de vorbire prin care sunt
exprimate.

trăiește- PV exprimat prin verb predicativ

său- atr. adj. exprimat prin pronume posesiv cu val. adjectivală

m-afund- PV exprimat prin verb predicativ

a nimicirei- atribut substantival genitival exprimat prin substantiv comun

lege- fără funcție sintactică, cazul vocativ

s-a toci- PV exprimat prin verb predicativ

lungă- atr. adj. exprimat prin adjectiv

el- subiect exprimat prin pronume personal

ca dânsul- atribut pronominal exprimat prin pronume de politețe

2. Construiţi cinci enunţuri cu alte tipuri de pronume (și diferite între ele) decât cele care apar în text.
Menționați cele cinci tipuri de pronume.

Celălalt a câștigat pentru că a muncit.(pronume demonstrativ)

Cine se oferă să mă ajute?(pronume interogativ)

Nimeni nu a obținut punctaj maxim.(pronume negativ)

Dumneavoastră veniți la spectacol?(pronume de politețe)

Cine muncește, reușește.(pronume relativ)

Mă amuz de situație.(pronume reflexiv)

3. Numiţi valorile morfologice avute în text de cuvântul o şi construiţi apoi enunţuri cu alte valori
morfologice ale acestui cuvânt.

-Valori morfologice din text:

1. ”... o stâncă...”- articol nehotărât

2. ”O! lege-a nimicirei, o!”-interjecție

-Alte valori morfologice:

1. Pronume: Am văzut-o în parc.

2. Intră în alcătuirea viitorului popular: O să vin la tine mâine.

3. Numeral: A cumpărat o agendă și un stilou.

4. Substantiv: Acest cuvânt de scrie cu doi ”o”.

4. Construiţi fraze în care subordonata că e mai greu să îndeplinească alte funcții sintactice decât în
text. Menționați aceste funcții.

În text: completivă directă

Alte funcții sintactice:

- Nu îmi dau seama/ pentru că e mai greu./ PP+CZ

-Presupun/ că e mai greu./ PP+CI

C. Se dă textul: „O foaie se desprinde din crâng şi calendar: De-un an o aşteptase Septemvrie ca dar. Tot
ce legat fusese, de-acuma o să zboare. Lumina e mai caldă, deşi e mai răcoare. Culorile învie pe moartea
frunzăturii, Dând farmecu-nfloririi declinului naturii. Şi tremurând în vântul ce-o smulge şi-o ridică O
pasăre de aur e frunza cea mai mică”. (Ion Pillat)

1. Transcrieţi din text un pronume nehotărât şi un verb la modul gerunziu.

tremurând- verb la gerunziu

tot- pronume nehotărât

2. Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: „O foaie se desprinde din crâng şi
calendar”.

o- art. nehotărât

se- pron. reflexiv

din- prepoziție

și- conjuncție

3. Precizaţi modul şi timpul verbelor din primul distih.

se desprinde- mod ind. timp prezent

așteptase- mod indicativ, timp mai mult ca perfect

4. Alcătuiţi câte un enunţ în care substantivul „frunza” să aibă funcţii sintactice de complement direct,
complement indirect, atribut substantival genitival, subiect.

CD- Am văzut frunza îngălbenind.

CI- Mă uitam la frunza aceea.

Atr. subst. genitival: Codița frunzei fusese ruptă.

Subiect: Frunza aceea s-a îngălbenit.

5. Precizaţi la ce grad de comparaţie este ultimul adjectiv care apare în text, iar apoi construiţi două
enunţuri în care acelaşi adjectiv să se găsească la alte grade de comparaţie.

cea mai mică- superlativ relativ de inferioritate

Copilul mai mic s-a împiedicat.-comparativ de superioritate

Copilul bucuros a ieșit la joacă.-pozitiv

6. Precizaţi funcţia sintactică avută în text de cuvintele: „din crâng”, „mai caldă”, „frunzăturii”, „de aur”.

din crâng- cc de loc

mai caldă-PN

frunzăturii- atr. subst. genitival

de aur- atr. subst.

7. Construiţi patru fraze în care elementul „ce” să introducă alte subordonate decât în textul dat.
Precizaţi felul acestora.

Mă gândesc/ ce să fac./-CI

Văd/ ce ai desenat./-CD

Este bine/ ce ai ales./-SB

El a devenit/ ce și-a dorit/-PR

D. Se dă textul: „Dete gerul şi Păcală, rupt de drum, de neodihnă, Într-un sat se aşezase, iarna s-o
petreacă-n tihnă. Dar sătenii, hoţi cu toţii, spre fărădelegi porniţi, C-un aşa om printre dânşi, nu puteau
dormi tihniţi. Învârteau deci la şuruburi, doar din sat îl vor urni. Când văzu aşa Păcală, ştiţi prin minte ce-i
trăsni ? Mă voi face mort! îşi zise. Asta are să le placă ! Vreau să văd când mort zăcea-voi ce vor spune ?
Ce-au să facă?”. (Petre Dulfu, „Isprăvile lui Păcală”)

1. Selectaţi, din primele patru versuri, câte un verb aparţinând fiecărei conjugări.

a se așeza- conjugarea I

a petrece- conjugarea a III-a

a (nu) putea- conjugarea a II-a

a dormi- conjugarea a IV-a

2. Precizaţi modul şi timpul verbelor: „se aşezase”; „porniţi”; „nu puteau”; „văzu”.

se așezase- mod indicativ, timp mai mult ca perfect

porniți- mod participiu

nu puteau- mod indicativ, timp imperfect

văzu- mod indicativ, timp perfect simplu

3. Alcătuiţi câte un enunţ în care substantivul „sat” să aibă funcţii sintactice de complement direct,
complement indirect, atribut substantival genitival, subiect.

El a vizitat satul său natal. – CD

Numele satului nu este foarte cunoscut. – atr. subst. genitival

De satul acesta mă leagă multe amintiri. – complement indirect

Satul nostru este renumit pentru granit. - subiect

4. Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor: „cu toţii”; „printre dânşii”; „asta”; „ce”.

cu toții- pron. nehotărât

printre dânșii- pronume de politețe

asta- pron. demonstrativ

ce- pronume interogativ

5. Contrageţi propoziţiile: „iarna s-o petreacă-n tihnă”; „Când văzu aşa Păcală”.

Iarna petrecută-n tihnă

Văzând Păcală așa

E. Rescrieţi următoarele enunţuri, corectând toate greşelile conţinute:

a) Eram să cad pe ghiaţă când fusese-m chemaţi în locul care nea fost precizat.

Era să cădem pe gheață când fuseserăm chemați în locul care ne-a fost precizat.

b) Oameni erau dârzi, dar multora le pica-se părul şi rămăsese cheli.

Oamenii erau dârzi, dar multora le picase părul și rămăseseră chei.

c) Nu mai fă gălăgie pentru căci nu ştii nimic din ce sa întâmplat şi nu ţ-iai adus aportul la reuşita sorei
mele.

Nu mai face gălăgie, căci nu știi nimic din ce s-a întâmplat și nu ți-ai adus aportul la reușita surorii mele.

d) Cu patru monezi de cinzeci de bani, m-iam cumpărat şirete şi chibrituri.

Cu patru monede de cincizeci de bani, mi-am cumpăra șireturi și chibrituri.

e) M-iar pare bine ca de crăciun preţul ouălelor să nu se scumpească foarte mult.

Mi-ar părea bine ca, de Crăciun, prețul ouălor să nu se scumpească foarte mult.

f) Ele înşişi sufăr mult la servici şi au spus că lear place să aivă un alt loc de muncă.

Ele însele suferă mult la seriviciu și au spus că le-ar plăcea să aibă un alt loc de muncă
g) Erau decât nouă copiii zglobiii, iar al optelea şi al noulea, care i-am cunoscut şi eu, erau fudui şi noi-
veniţi.

Nu erau decât nouă copii zglobii, iar al optulea și al nouălea, pe care i-am cunoscut și eu, erau fuduli și
nou-veniți.