Concepeti un eseu argumentativ, de 1-2 pagini, cu titlul Planul de invatamant si domeniile

experientiale. Pe parcurs, aveti in vedere urmatoarele repere:

- congruenta dintre planul de invatamant si programul anual de studiu;

- temele anuale, predarea lor integrata si legatura cu domeniile experientiale;

- reflectarea planului de invatamant prescolar in planul-cadru din invatamantul primar;

- importanta achizitiilor din bagajul prescolarului.

Planul de invatamant si domeniile experientiale

In materie de educatie timpurie, punctul de reper este noul curriculum national. Acest document
oficial de referinia cuprinde planul de invatamant si programul anual de studiu. In mod firesc, in
completarea acestora vin: metodologia de aplicare a planului in discutie, programa - structura
curriculara, modelul de proiectare curriculara -, continuturile temelor de studiu. Cu siguranta,
rolurile acestor componente sunt bine determinate si aflate in stransa interdependenta.

Astfel, documentatia invocata anterior in sfera educatiei timpurii si anume, planul de invatamant
este un produs curricular esential pentru organizarea si coordonarea procesului de predare-
invatare-evaluare.

In structura planului se regasesc toate tipurile de activitati de invatare adecvate fiecarui interval
de varsta. Numarul de ore alocate, pe zile si pe saptamana, este proportional cu tipul de activitate
si cu nivelul varstei.

Cunoscandu-i structura, educatorul isi indeplineste, corect si complet, munca de proiectare a

planului sau de lucru - corect, sub aspectele normativ, sistematic si complet in raport cu
ansamblul de activitati prevazute pentru grupa de varsta 3 - 6 ani: cele liber alese, cele pentru
dezvoltarea personala, cele pe domenii experientiale, jocurile. Proiectarea corespunzatoare a
fiecarei categorii de activitati necesita buna cunoastere a programului anual de studiu, in
cuprinsul caruia sunt prezentate cele sase teme.

Astfel, daca planul de invatamant este sablonul , atunci programul de studiu este fundalul sau
unul pe care se reproduce continutul unei teme. Numai asa educatorul obtine o lucrare destinata
sa ia forma unui proiect curricular, bogat in servicii educationale calitative, respectiv in exemple
de activitati de invatare - fie exemple personale, fie preluate din seria de sugestii metodologice.

Mai departe, vrem sa evuntam cele sase mari teme supuse studiului, anual, in gradinita, iar mai
apoi, sa ne clarificam in privinta posibilitatii de abordare integrata.
Ansamblul tematic reflecta urmatoarele subiecte: Cand, cum si de ce se intampla?, Cum este, a
fost si va fi aici pe pamant?, Cine si cum planifica/organizeaza o activitate? Cine sunt/suntem?,
Cum exprimam ceea ce simtim?, Ce si cum vreau sa fiu? Conform programului de rigoare, de-a
lungul anului scolar, temele se pot trata in ordinea stabilita de educator, in functie de nevoile
identificate la nivelul grupei si in functie de varsta.

Potrivit aceluiasi document reglator, educatorul poate opta pentru patru teme dintre cele
enumerate de predat copiilor avand 3 si 4 ani. Insa pentru copiii care au 5 si 6 ani, recomandabila
este parcurgerea lor integrala. In context, adaugam un fapt notabil: temele se pot cumula intr-un
proiect dedicat si altui grup-tinta; membrii familiilor, actori educationali copiilor, de exemplu.

Printre altele, principiul diversitatii contextelor si situatiilor de invatare si cel al dezvoltarii

integrate stau la baza conceperii si aplicarii curriculumului. Pentru a fi in deplina concordanta cu
noile practici in domeniu, educatorul trebuie sa fie totodata un bun proiectant curricular si
remarcabil in sfera inovatilor curriculare. Pe cale de consecinta, fiind asa, el isi trateaza intr-o
maniera integrata, inter-/multidisciplinar, temele alese.

Este o necesitate a zilelor noastre predarea-invatarea in perimetrele mai multor discipline

consolidate; e cu atat mai mult cu cat stim ce flux mare de date si imagini inunda mediul
educational, in plan real si in plan virtual. E o necesitate fara de care ar fi mai greu de format in
paralel cele opt competente-cheie.

Cu alte cuvinte, competentele fundamentale formate in prescolaritate se dezvolta in perioada

scolaritatii mici, sub ocrotirea invatatorului. E un proces firesc, in baza caruia si educabilul, la
un moment dat, ajunge sa inteleaga ratiunea lucrurilor. Vazand raportul de cauzalitate dintre
planurile de invatamant amintite, cadrele didactice implicate - educatorul si invatatorul - se
concentreaza asupra complexitatii de structuri si continuturi pentru a raspunde intocmai
cerintelor impuse de finalitatile educatiei, privite pe termen lung. Reflectand la raportul de
cauzalitate invocat, credem ca ambii formatori - educatorul si invatatorul - trebuie sa aiba viziune
asupra traseului instructiv-educativ al (pre )scolarului; viziune retrospectiva si in perspectiva. Ca
atare, pentru ambii, este imperios necesara cunoasterea planurilor in cazul dat. In plus, pentru
invatator, este recomandabila studierea fisei pentru aprecierea progresului individual al copilului,
inainte de a intra in ciclul primar. Consemnarile ii sunt de mare folos, atunci cand actioneaza in
numele principiului individualizarii. Altfel spus, fiecare detaliu faciliteaza predarea in scopul
valorificarii potentialului copilului - cel nativ si cel dezvoltat in prescolaritate. Fiind stimulat
psihomotric, intelectual, socio-afectiv si atitudinal, copilul isi continua, in propriul ritm, cursul
evolutiv pentru a demonstra ca stapaneste domeniile experientiale si tot ceea ce vine sa le
completeze in chip fericit.

Pe fondul celor mentionate anterior, evidentiem interdependenta dintre temele anuale de studiu,
abordarea integrata si domeniile experientiale. Este limpede ca denumirile centrelor de interes
deschise in sala de grupa (Biblioteca, Joc de rol, Constructii, Stiinta, Arte, Nisip si apa) au
legatura cu toate materiile parcurse in sala de clasa, in primii ani de scolaritate. E importanta
insusirea notiunilor predate in respectivele centre, intrucat subiectul - viitor elev - face usorbfata
situatiilor de invatare aparute in contextul urmatoarelor sapte arii curriculare: Limba si
comunicare, Matematica si stiinte ale naturii, Om si societate, Arte, Educafie fizica, sport si
sanatate, Tehnologii, Consiliere si orientare. Daca situam pe o axa numele centrelor de interes

(constituite pe bazele domeniilor de dezvoltare proprii prescolaritatii) , dimensiunile dezvoltarii,

competentele generale si specifice scolaritatii mici si indicatorii de performanta corelativi,
observam cu usurinta fluenta educatiei de-a lungul vietii, dusa pe un curs ascendent. In alta
ordine de idei, observam ca toate domeniile de dezvoltare se oglindesc in competentele generale,
iar dimensiunile dezvoltarii pentru fiecare domeniu se reflecta in competentele specifice.

lar daca luam axa drept punct de reper in viata (prescolarului , intelegem ca fiecare achizitie isi
are locul in bagajul de cunostinte. E destul sa lipseasca o achizitie elementara pentru ca el sa riste
regresul si tot ceea ce comporta acesta. In concluzie, judecand prin prisma prezentei lucrari si
actionand in consecinta , se poate acorda importanta cuvenita planurilor de invatamant si
continuturilor apartinand nivelurilor prescolar si primar. Este un efort rasplatit cu rezultatele
(pre)scolarului, asteptate in acord cu potentialul lui biopsihomotric-afectiv si cognitiv.