Proiectarea curriculară în educația timpurie

Proiectarea didactică deține un loc fundamental în practica educaţională, impunându-se,

treptat ca o condiţie esenţială în optimizarea procesului educativ-instructiv. În literatura
pedagogică, se atestă pentru prima data termenul de design instrucţional (J. Bruner, R. Gane
etc.). Ulterior, acest termen s-a întrebuințat ca design al instruirii şi proiectare didactică.
În viziunea pedagogiei clasice, prin proiectare se înţelegea eşalonarea pe unităţi de timp a
conţinuturilor educaţionale, produsul acestei acţiuni fiind diverse documente, care orientau
activitatea instructiv-educativă a cadrului didactic, pe care acesta avea obligaţia să le
întocmească: planificarea calendaristică, proiectele de activități etc. În pedagogia modernă,
această accepţie a termenului se păstrează, fiind delimitate noi accente, atât pe întocmirea
planurilor de activitate, cât și pe (re)gândirea şi structurarea situaţiilor de învăţare efective
pentru copii.
Orice demers de proiectare constituie o activitate complexă, care solicită gândire strategică,
o viziune ce se va transpune în acţiuni concrete, orientate spre a stabili obiectivele de atins,
operaţionalizate prin acțiuni specifice.
În educația timpurie, accentul prioritar se pune pe principiul nediscriminării, ceea ce
semnifică un învăţământ pentru toţi, împreună cu toţi. Incluziunea educațională a copiilor trebuie
să fie susţinută de interesul şi disponibilitatea noastră, bazată pe empatie, toleranţă şi respect faţă
de toţi copiii, indiferent de naţionalitate, rasă, religie, nivel de dezvoltare sau statut
socioeconomic. Cadrul didactic va oferi condiţii egale de dezvoltare tuturor copiilor, inclusiv
celor cu necesităţi educaţionale speciale, copiilor cu dizabilităţi. În funcţie de dizabilitatea
copilului, se vor face adaptări la mediu, la conţinuturi educaţionale şi la metode/tehnici/procedee
de predare – învăţare – evaluare.
Întreaga activitate didactică a cadrului didactic se înregistrează în documentul juridic
Condică de evidenţă a activităţii didactice din educația timpurie. Aceasta este şi un instrument
care vine în sprijinul cadrelor didactice, oferindu-le orientarea generală corectă cu privire la
planificarea activităţii didactice, în vederea unei reuşite integrări şcolare şi sociale a copiilor. De
asemenea, aceasta oferă atât educatoarelor, cât şi celor care doresc să afle ce înseamnă profesia
de educatoare, o oglindă clară a activităţii desfăşurate într-un an şcolar cu copiii. Planificarea

Proiectarea curriculară în educația timpurie, 2021, prof. înv. preșc. Vrabie Mariana, Harghita
activităţilor instructiv-educative din grădiniţă constituie un document juridic justificativ al
prezenţei sale la grupă şi al parcurgerii programului zilnic cu copiii.
Activitatea didactică se planifică anual și săptămânal în acord cu planul de învăţământ şi
metodologia de aplicare a lui.
Planificarea anuală se realizează pe proiecte tematice și teme săptămânale independente
care să fie corelate/distribuite pe cele 6 teme anuale de studiu (teme de integrare curriculară):
Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?,
Cine şi cum planifică/organizează o activitate?, Cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum
vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are o succesiune obligatorie și nu are nicio legătură cu
momentul din anul şcolar când, pentru o temă sau alta, se pot derula cu copiii, îndeosebi cu
preșcolarii, diferite proiecte tematice). Pentru intervalul de vârstă 0-3 ani, ca și pentru nivelul 3-5
ani, nu este obligatoriu să se parcurgă toate cele șase teme pe parcursul unui an şcolar. În acest
context, cadrul didactic se poate opri la cel puţin 2 teme anuale (pentru nivelul antepreșcolar) și,
respectiv, cel puțin 4 teme anuale (pentru nivelul preșcolar), în funcţie de nivelul grupei şi de
dimensiunile de dezvoltare avute în vedere. În situaţia grupelor cu copii de 5-6 ani se recomandă
parcurgerea tuturor celor 6 teme anuale de studiu.
Tema/ ideea se alege pornind de la interesul copiilor faţă de un subiect, de la dorinţa şi
putinţa educatoarei de a dezvolta cu copiii un anumit subiect din diferite domenii de cunoaştere;
viaţa socială, ştiinţa, literatura etc. Tema va fi sugerată de descriptivul celor șase teme anuale de
studiu, unele evenimente majore din viaţa copiilor, a societăţii sau de anumite tradiţii și obiceiuri
specifice. Este important ca temele abordate să fie apropiate de mediul în care trăiește copilul, de
preocupările lui și de nivelul de dezvoltare al acestuia. Se recomandă ca între temele alese pe
parcursul unui an să existe un echilibru în ceea ce priveşte domeniile abordate, o corelare a
acestora cu calendarul evenimentelor (sociale sau ale naturii). Se va ţine seama de faptul ca unele
teme considerate de educatoare a fi potrivite pentru copii s-ar putea să nu fie adecvate. Pentru
aplicarea la grupă a planificării un accent deosebit se va pune pe învăţarea prin joc şi activităţile
pe grupuri mici şi individuale, activităţi ce se desfăşoară în afara celor frontale, cu întreaga grupă
de copii. Pe parcursul desfăşurării activităţilor se va ţine seama de ritmul proriu al fiecărui copil,
de posibilităţile lui de exprimare şi de sugestiile sau întrebările acestuia.
Planificarea săptămânală se elaborează în echipă, pentru grupe omogene sau eterogene. Ea
poate fi realizată în format electronic, și în acest caz educatoarea va completa și Condica de

Proiectarea curriculară în educația timpurie, 2021, prof. înv. preșc. Vrabie Mariana, Harghita
prezență si evidență a activității (modelul destinat tuturor cadrelor didactice) sau în format letric,
și în acest caz va completa Condica de evidenţă a activităţii didactice din educația timpurie (care
îndeplinește și rolul de planificare săptămânală).
Pentru grupele eterogene, planificarea activităților va ține cont de nivelul de vârstă al
majorității copiilor. Totodată, indiferent de grupa la care lucrează, educatoarea va asigura
diferențierea sarcinilor în timpul activităților în funcție de particularitățile de vârstă și
individuale ale copiilor din grupă.Cadrele didactice consultă Programul zilnic aprobat în
Regulamentul de ordine interioară al unității de învățământ, în procesul de completare zilnică a
Condicii de evidență a activității didactice din educația timpurie.
Proiectarea activităților curriculare demonstrează capacitatea cadrului didactic de a
organiza și a include toate elementele acţiunii educaţionale într-o formă coerentă, exprimată prin
corelarea domeniilor de dezvoltare – dimensiuni ale dezvoltării – comportamente, ca premise
ale competențelor ulterioare, cu conţinuturile, materialelele de învățare şi mediul educaţional.
Actualmente, proiectarea activităților nu mai presupune elaborarea „planificării anuale” în
termeni de inventariere a diferitor domenii de activitate/unităţi de conţinut, capitole, teme,
subiecte punctuale, fără o precizare clară a finalităţilor educaţionale. Proiectarea didactică
reflectă coerenţa modului în care conţinuturile se corelează pe o durată mai mare de timp, atât pe
orizontală (în cadrul unei zile de lucru), cât şi pe verticală (pe parcursul unei săptămâni, al unei
luni etc.), asigurând un continuum al acţiunii cadrului didactic în scopul stimulării dezvoltării
copilului.
Programa şcolară pentru educaţia timpurie valorifică paradigma curriculară centrată pe
competenţe şi fundamentează demersurile educaţionale pe copil şi pe activitatea de învăţare a
acestuia ca proces, respectiv pe dobândirea unor comportamente care să asigure premisele
dezvoltării competențelor cheie mai târziu. Luând în calcul particularitățile dezvoltării copilului
până la 6 ani, nu este proprie utilizarea conceptului de competență, înțeleasă ca ansamblu integrat
de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini. Competența implică existența unor scheme cognitive și
pattern-uri de comportament, deci un nivel de dezvoltare superior celui atins de copiii tipici în
etapa 0-3 ani și chiar 3-6 ani. În Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23
aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului European al calificărilor pentru învățarea de-a lungul
vieții (Jurnalul Oficial C 111 din 06.05.2008) competența este descrisă din perspectiva
responsabilității și a autonomiei, drept capacitate dovedită de a utiliza cunoştinţe, abilităţi şi

Proiectarea curriculară în educația timpurie, 2021, prof. înv. preșc. Vrabie Mariana, Harghita
capacităţi personale, sociale şi/sau metodologice în situaţii de muncă sau de studiu şi pentru
dezvoltarea profesională şi personală.
Opţiunea pentru utilizarea competenţelor cheie ca repere în stabilirea profilului de formare
pentru învățământul preuniversitar a reprezentat o decizie de politică educaţională importantă
promovată de Legea educaţiei naţionale nr 1/2011. Educația timpurie este plasată la baza
dezvoltării acestor competențe, pornind de la modelul de structurare a nivelurilor de dezvoltare a
celor opt domenii de competenţe cheie, în relație cu nivelurile de învăţământ preuniversitar.
Valorificând axa domenii de dezvoltare – dimensiuni ale dezvoltării – comportamente, ca
premise ale competențelor ulterioare, cadrul didactic practician va realiza derivările pedagogice
necesare şi, pornind de la domeniile de dezvoltare vizate în Curriculumul pentru educaţia
timpurie și detaliate în Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere
la 7 ani:
- va selecta dimensiunile de dezvoltare, pe fiecare domeniu de dezvoltare specific
nivelului de vârstă și comportamentele aferente, pe care le va urmări;
- va transfera în practica didactică şi va „operaţionaliza” comportamentele selectate,
prin conceperea unor activități de învăţare adecvate.
Proiectarea activităţilor este condiţionată, în cea mai mare măsură, de specificitatea
grupului de copii pe care îl coordonăm. Fiind puternic influențată de progresul înregistrat de
către copii, proiectarea pe o durată mai mare de timp (un semestru întreg) poate suporta
modificări. De aceea, observarea şi evaluarea progresului copilului dețin un rol decisiv în
educația timpurie. În acest sens, unele obiective, pentru a fi atinse de către toţi copiii, vor fi
reluate prin planificarea și desfășurarea altor activităţi didactice.
În programele centrate pe copil, planificarea curriculară presupune o bună înţelegere a
nivelului de dezvoltare, a nevoilor şi intereselor fiecărui copil din grupă. Cadrele didactice pot
obţine această informație din observările zilnice asupra modului în care copiii interacţionează
unul cu altul, cu adulții și cu mediul înconjurător. În acest sens, standardele şi indicatorii din
toate domeniile de dezvoltare facilitează procesul de evaluare a nevoilor de dezvoltare ale
fiecărui copil şi conceperea traseelor personalizate de învăţare, structurate pe activităţi
diferenţiate, inclusiv în baza planurilor individualizate de învăţare în cazul copiilor cu nevoi
speciale. Proiectările vor fi ajustate în funcție de interesele copiilor sau situațiile spontane

Proiectarea curriculară în educația timpurie, 2021, prof. înv. preșc. Vrabie Mariana, Harghita
apărute în timpul activităților și, fiind flexibile, vor permite educatorilor să intervină prompt și
oportun în procesul de predare – învățare.

Bibliografie:
- Curriculum pentru educația timpurie - 2019, MEN, Anexa la ordinul ministrului Educației
Naționale nr. 4.694/2.08.2019
- Ghid de implementare a Curriculumului pentru Educație Timpurie, a Standardelor de învățare
și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani din perspectiva Cadrului de referință pentru
educație timpurie, 2019, MECC, Republica Moldova

2021, prof. înv. preșc. Vrabie Mariana, Harghita

Proiectarea curriculară în educația timpurie, 2021, prof. înv. preșc. Vrabie Mariana, Harghita