CURRICULUM

PENTRU EDUCAŢIE TIMPURIE

(Copii de la naştere la 6 ani)
- 2019 -
OMEN nr. 4.694/2.08.2019,
 NOUL CURRICULUM PENTRU EDUCAŢIE
TIMPURIE aduce o viziune îmbunătăţită asupra educaţiei
pentru acest segment de vârstă, înglobată în:
 conţinutul programei,
 în Metodologia de aplicare a planului de învăţământ
pentru educaţia timpurie,
 în scrisori metodice şi recomandări,
în ghiduri şi îndrumătoare metodice avizate de
minister.
NOUL CURRICULUM PENTRU EDUCAŢIE TIMPURIE
constituie un demers complex, care valorifică contribuţiile
anterioare, experienţa şi practicile reuşite în domeniul educaţiei
timpurii din România.
 Noul curriculum pentru educație timpurie
a suportat o revizuire structurală, care a condus la o descongestionare
a acestuia și la o corelare cu prevederi legislative în vigoare și cu
abordări educaționale de succes, existente în spațiul European, prin:

 reconfigurarea curriculumului pe domenii de dezvoltare, conform

prevederilor art.67 (1) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare;

 eliminarea obiectivelor cadru şi de referinţă şi înlocuirea acestora cu

dimensiuni ale dezvoltării şi posibile comportamente manifeste, preluate
din Reperele fundamentale în învățarea șI dezvoltarea timpurie a
copilului de la naștere la 7 ani (aprobat prin OM nr.3851/2010).
 eliminarea părţii tabelare cu exemple de comportamente şi conţinuturi
pe fiecare temă anuală de studiu (care s-a dovedit că încărca
nejustificat curriculumul anterior);
 NOUL CURRICULUM PENTRU
EDUCAŢIE TIMPURIE :
 eliminarea detaliilor privind conţinuturile
întâlnirii de dimineaţă, care vizau o serie de
elemente privind autocunoaşterea, dezvoltarea
empatiei, luarea deciziilor etc., în contextul în care
această rutină a fost înţeleasă de către cadrele
didactice;
 revizuirea planului de învăţământ prin adăugarea
activităţilor specifice intervalelor de vârstă
aferente nivelului antepreşcolar şi prin eliminarea
coloanei cu număr de activităţi;
 NOUL CURRICULUM PENTRU EDUCAŢIE
TIMPURIE :
 revizuirea Fişei de apreciere a progresului copilului, a
programului zilnic de activitate şi a machetei privind
planificarea calendarisitică a activităţilor;
 reconfigurarea modalităţilor de desfăşurare
organizatorică şi financiară a activităţilor opţionale,
care, fiind activităţi din planul de învăţământ aplicabil
la nivel naţional, întregii populaţii preşcolare, nu pot
face parte decât din pachetul de activităţi didactice
gratuite;
 accentuarea rolului jocului liber în viaţa copilului
antepreşcolar şi preşcolar şi alocarea unei/unor
perioade distincte în programul zilnic de activitate;
 NOUL CURRICULUM PENTRU
EDUCAŢIE TIMPURIE :
 aducerea, în atenţia cadrelor didactice, a
principiilor învăţării colaborative şi, în acest
context, valorizarea fiecărui copil funcţie de nevoile
şi potenţialul individual;
 elaborarea şi aplicarea unor strategii centrate pe
copil, în urma negocierilor între cadrele didactice
(de la grupă sau de la grupe paralele) pentru a
favoriza atingerea comportamentelor dezirabile la
copiii din grupă, stabilite de comun acord de către
echipa de cadre didactice a grupei/de la acelaşi nivel.
Elemente de noutate ale Curriculumului
pentru educaţie timpurie:
 Existenţa unui cadru coerent de la naştere până
la 6 ani care stimulează dezvoltarea copiilor, din
punct de vedere fizic, socio-emoţional, cognitiv.
 Axa Programei pentru educaţia timpurie
constituită din domeniile de dezvoltare –
dimensiuni ale dezvoltării – comportamente, ca
premise ale competenţelor ulterioare.
 Sintagma dimensiuni ale dezvoltării
 Programul anual de studiu, Planul de
învăţământ şi tipurile de activităţi de învăţare
pentru copiii de la 0 la 3 ani.
Elemente de noutate ale Curriculumului
pentru educaţie timpurie:
 Flexibilizarea Planului de învăţământ pentru
perioada de vârstă cuprinsă între 3 şi 6 ani, astfel
încât să favorizeze jocul ca activitate specifică vârstei
şi să faciliteze învăţarea multidimensională,
polisenzorială, globală şi integrată.
 Reperele orare orientative incluse în programul zilnic
de activitate, cu posibilitatea particularizării acestuia
în funcţie de nevoile unităţii, cu acordul CA.
 Includerea jocului liber în programul zilnic de
activitate cu copiii.
Elemente de noutate ale Curriculumului
pentru educaţie timpurie:
 Lectura, considerată una dintre cele mai intense, mai
educative şi mai răspândite activităţi. Cu cât
apropierea copilului de carte se face mai devreme, cu
atât mai importante şi mai durabile sunt efectele ei în
domeniul limbajului, al comunicării, precum şi în cel
al comportamentului şi al socializării.
 Activitatea opţională intră în norma cadrului
didactic şi i se acordă o plajă orară de 0-1
activitate/săptămână. Programa unei activităţi
opţionale poate fi elaborată de educatoare, şi, în acest
caz, va fi avizată de inspectorul de specialitate sau
poate fi aleasă din oferta de programe opţionale
avizate de MEN sau de ISJ.
Elemente de noutate ale Curriculumului
pentru educaţie timpurie:
 Stabilirea la nivel judeţean/sector a unei zile
din săptămână, pentru cele 3 ore de activitate
de pregătire metodico-ştiinţifică care vor fi
desfăşurate în instituţia de învăţământ
 Posibilitatea utilizării (fără a fi obligatorie) a
metodei CLIL (Content and Language
Integrated Learning), proiectelor /
parteneriatelor cu alte instituţii similare din
alte ţări , de tipul parteneriatelor eTwinning,
pentru încurajarea studiului limbilor străine.
Elemente de continuitate între
vechiul şi actualul Curriculum:
 Menţinerea aceluiaşi sistem de referinţă: legislaţia
europeană în vigoare, studiile în domeniu, Reperele
Fundamentale în Dezvoltarea şi Învăţarea Timpurie
(RFIDT)
 Corelarea cu legislaţia naţională în vigoare, îndeosebi
cu prevederile care vizează domeniul educaţiei
timpurii
 Programul anual de studiu organizat în jurul a şase
teme de integrare curriculară Cine sunt/ suntem?,
Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va
fi aici pe pământ?, Cine şi cum planifică/organizează o
activitate?, Cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi
cum vreau să fiu?
Elemente de continuitate între
vechiul şi actualul Curriculum:
 Domeniile de dezvoltare ca repere pedagogice esenţiale
pentru a realiza individualizarea educaţiei şi a învăţării
 Programul zilnic de activitate
 Tipurile de activităţi (ALA, ADE, ADP) şi cele cinci
domenii experienţiale
 Abordarea integrată a activităţilor
 Lucrul pe proiecte tematice
 Existenţa zilnică, obligatorie, a cel puţin unei activităţi
sau a unui moment de mişcare, în aer liber (recomandat)
sau în incinta instituţiei.
 DOMENIILE DE DEZVOLTARE
 DOMENIILE DE DEZVOLTARE sunt diviziuni
convenţionale, necesare din raţiuni pedagogice, pentru
asigurarea dezvoltării plenare, complexe, ca şi pentru
observarea evoluţiei copilului.
 Între toate domeniile există dependenţe şi
interdependenţe, astfel că fiecare achiziţie dintr-un
domeniu influenţează semnificativ progresele copilului în
celelalte domenii.
 1. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE

Cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi :

 mişcări largi/săritul, alergarea,
 mişcări fine /realizări de desene, modelare,
 coordonarea, dezvoltarea senzorială
 cunoştinţe şi practici referitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie,
 practici de menţinerea sănătăţii şi securităţii personale
 2. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ
Vizează :
 debutul vieţii sociale a copilului,
 capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi copii.
 Interacţiunile sociale = mediază modul în care copiii se privesc
pe ei înşişi şi lumea din jur.
 Dezvoltarea emoţională = vizează
 capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile,
 capacittea de a înţelege şi răspunde emoţiilor celorlalţi,
 dezvoltarea conceptului de sine, fundamental pentru acest
domeniu, căci, în strânsă corelaţie cu conceptul de sine se
dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care influenţează
decisiv procesul de învăţare ( acestea sunt strâns
interdependente)
 3. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE

În afara deprinderilor şi abilităţilor menţionate în cadrul

celorlalte domenii de dezvoltare,
se referă la:
modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare,
modul în care abordează sarcinile şi contextele de învăţare,
atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur.
4. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII
ŞI SCRIERII
VIZEAZĂ:
1. Dezvoltarea limbajului
a) Vocabular
b) Cunoştinţe despre limbă /gramatică( motfologie, sintaxă)
2.Înţelegerea semnificaţiei mesajului, a comunicării
a) abilităţi de ascultare
b) abilităţi de comunicare orală şi scrisă, nonverbală şi verbală
c) preachiziţiile pentru scris-citit

*** însoţeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii.

 5. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI
CUNOAŞTEREA LUMII
A FOST DEFINITĂ ÎN TERMENII abilităţii copilului de
a înţelege relaţiile dintre obiecte, fenomene, evenimente
şi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice.
DOMENIUL INCLUDE:
ablităţile de gîndire logică şi rezolvare de probleme,
cunoştinţe elementare matematice ale copilului ,
cunoştinţe referitoare la lume şi mediul înconjurător.
 ANALIZĂ COMPARATIVĂ
CURRICULUMUL ACTUAL OMEN nr. 4.694/2.08.2019
STRUCTURAT PE 5 DOMENII DE DEZVOLTARE

I. Dezvoltare fizică, sănătate şi igienă personală

II: Dezvoltarea socio-emoţională
III. Dezvoltarea limbajului şi a comunicării
IV. Dezvoltarea cognitivă
V. Capacităţi şi atitudini
: de învăţare

- se pleacă de la necesitatea de a cunoaşte nivelul de dezvoltare al fiecărui

copil şi de a urmări dezvoltarea optimă a fiecăruia, pe toate cele cinci
domenii de dezvoltare, având în vedere seria de comportamente
menţionate în Curriculum,
CURRICULUMUL ACTUAL
Acest tip de curriculum vizează o abordare mai
generoasă şi mai complexă a educaţiei, prin:
 crearea unor conexiuni între domeniile dezvoltării şi
obiectivele învăţării,
 crearea unor conexiuni între domeniile dezvoltării şi
evoluţia personalităţii copilului în ansamblu
ceea ce conduce la :
 o abordare integrată a actului învăţării
 la diminuarea sau chiar la eliminarea intervenţiilor
fragmentate, simpliste, monodisciplinare
 METODOLOGIA DE APLICARE A PLANULUI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE

IMPORTANT:
 Jocurile şi activităţile liber-alese (ALA) se desfăşoară
simultan şi nu succesiv.
 Nu se aşteaptă sosirea tuturor copiilor la grădiniţă
pentru a se putea începe activitatea pe centre.
 Nu este obligatoriu ca fiecare copil să parcurgă zilnic
toate sectoarele/centrele deschise.
 Activităţile de acest tip (ALA) nu se desfăşoară frontal.
 Este necesar a se valorifica această importantă etapă din
programul zilnic, pentru a se desfăşura activităţi
individuale, în perechi şi cu grupuri mici de copii.
 PROGRAMUL ANUAL DE STUDIU ŞI PENTRU NIVELUL
ANTEPREŞCOLAR ŞI PENTRU NIVELUL PREŞCOLAR SE VA
ORGANIZA ÎN JURUL A ŞASE MARI TEME (TEME DE INTEGRARE
CURRICULARĂ)

 Cine sunt/ suntem?

 Când, cum şi de ce se întâmplă?
 Cum este, a fost şi va fi aici pe Pământ?
 Cine şi cum planifică/ organizează o activitate?
 Cum exprimăm ceea ce simţim?
 Ce şi cum vreau să fiu?
CINE SUNT/ SUNTEM?
DESCRIEREA TEMEI
O explorare a naturii umane,
a convingerilor şi valorilor
personale, a corpului uman, a
stării de sănătate proprii şi a
familiei, a grupului de
prieteni, a comunităţii de
apartenenţă, a culturilor cu
care venim în contact, a
drepturilor şi a
responsabilităţilor proprii, a
ceea ce înseamnă să fii om.
 CÂND/CUM ŞI DE CE
SE ÎNTÂMPLĂ?

DESCRIEREA TEMEI

O explorare a lumii fizice şi materiale, a

universului apropiat sau îndepărtat, a
relaţiei cauză-efect, a fenomenelor naturale
şi a celor produse de om, a anotimpurilor, a
domeniului ştiinţei şi tehnologiei.
CUM ESTE, A FOST ŞI VA
FI AICI PE PĂMÂNT?

DESCRIEREA TEMEI
O explorare a Sistemului solar, a
evoluţiei vieţii pe Pământ, cu
identificarea factorilor care întreţin
viaţa, a problemelor lumii
contemporane (poluarea, încălzirea
globală, suprapopularea etc.)
O explorare a orientării noastre în
spaţiu şi timp, a istoriilor noastre
personale, a istoriei şi geografiei din
perspectivă locală şi globală, a
căminelor şi a călătoriilor noastre, a
descoperirilor, a contribuţiei oamenilor
şi civilizaţiilor la evoluţia noastră în timp
şi spaţiu.
 CINE ŞI CUM PLANIFICĂ
ORGANIZEAZĂ O ACTIVITATE?

DESCRIEREA TEMEI
O explorare a modalităţilor în care
comunitatea/individul îşi planifică şi
îşi organizează activităţile, precum
şi a caracteristiclor produselor
muncii şi, implicit, a modalităţilor
prin care acestea sunt realizate.
O incursiune în lumea sistemelor şi
a comunităţilor umane, a
specificului forţei de muncă şi a
pieţei muncii, a rolului capacităţilor
antreprenoriale
CUM EXPRIMĂM CEEA CE
SIMŢIM?

DESCRIEREA TEMEI
O explorare a felurilor în care ne
descoperim şi ne exprimăm ideile,
sentimentele, convingerile şi valorile,
atât în relaţiile interpersonale, cât şi
prin limbaj şi prin arte.
O incursiune în lumea patrimoniului
cultural naţional şi universal.
CE ŞI CUM
VREAU SĂ FIU?

DESCRIEREA TEMEI
O explorare a drepturilor şi a responsabilităţilor, a
gândurilor şi năzuinţelor noastre de dezvoltare
personală.
O incursiune în universul muncii, al naturii şi al
valorii sociale a acesteia (Munca - activitatea
umană cea mai importantă, care transformă
năzuinţele în realizări). O incursiune în lumea
meseriilor, a activităţii umane în genere, în
vederea descoperirii aptitudinilor şi abilităţilor
proprii, a propriei valori şi a încurajării stimei de
sine.
 Pentru nivelul 3-5 ani, nu este obligatoriu să parcurgem
toate cele şase teme pe parcursul unui an şcolar.
Cadrul didactic se poate opri la cel puţin 2 teme
(antepreşcolar), 4 teme anuale ( 3-5 ani), în funcţie de
nivelul grupei şi de elementele de competenţă avute în
vedere.
În situaţia grupelor cu copii de 5-6 ani se recomandă
parcurgerea tuturor celor 6 teme anuale de studiu.
 Într-un an şcolar, la nivelul preşcolar, se pot derula cu copiii maximum 7
proiecte cu o durată maximă de 5 săptămâni/proiect
sau
Un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare (ceea ce este
recomandat), variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de complexitatea
temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă.
De asemenea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi
în nici un proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale
independente, de interes pentru ceea ce copiii vor să studieze.
Totodată, pot exista şi proiecte de o zi şi/sau proiecte transsemestriale
În medie, pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate
cu copiii durează între 5 şi 40 de minute :
de regulă, 5-10 minute la nivel antepreşcolar
până la 40 minute la grupa mare, nivel preşcolar
În funcţie de : nivelul grupei, de particularităţile individuale ale
copiilor din grupă, de conţinuturile şi obiectivele propuse la
activitate, CADRUL DIDACTIC VA DECIDE CARE ESTE
TIMPUL EFECTIV NECESAR PENTRU DESFĂŞURAREA
FIECĂREI ACTIVITĂŢI.
Activităţile integrate derulate cu copiii preşcolari pot avea o
durată care depăşeşte intervalul recomandat, în contextul în
care cadrul didactic planifică cu atenţie, pe parcursul acestora,
momentele de tranziţie şi rutină.
 Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul
de la naştere la 6 ani, tipurile de activităţi desfăşurate
cu copiii vor viza :
SOCIALIZAREA COPILULUI = comunicare,
familiarizare, integrare, colaborare, cooperare,
negociere, luarea deciziilor în comun, etc
OBŢINEREA TREPTATĂ A UNEI AUTONOMII
PERSONALE
PREGĂTIREA PENTRU VIAŢA SOCIALĂ / parte a
acesteia fiind şi pregătirea pentru şcoală
ÎN PROGRAMUL ZILNIC ESTE OBLIGATORIU SĂ EXISTE
CEL PUŢIN O ACTIVITATE SAU UN MOMENT/SECVENŢĂ
DE MIŞCARE:
joc de mişcare cu text şi cânt
activitate de educaţie fizică
moment de înviorare
întreceri sau trasee sportive
plimbare în aer liber etc
TOTODATĂ, CADRUL DIDACTIC VA AVEA ÎN VEDERE:
expunerea copiilor la factorii de mediu, ca şi condiţie pentru
menţinerea stării de sănătate şi de călire a organismului şi va
scoate copiii în aer liber, cel puţin o dată pe zi, indiferent de
anotimp
ÎN PROGRAMUL ZILNIC ESTE OBLIGATORIU
SĂ EXISTE UN MOMENT AL POVEŞTILOR
 Lectura rămâne una dintre cele mai intense, mai educative şi mai
răspândite activităţi. Cu cât apropierea copilului de carte se face mai
devreme, cu atât mai importante şi mai durabile sunt efectele ei în
domeniul limbajului, al comunicării, precum şi în cel al
comportamentului şi al socializării.

 În acest context, pentru a potenţa efectul demersurilor iniţiate, încă

din 2002, în cadrul proiectului naţional Să citim pentru mileniul III,
se statuează, ca moment obligatoriu, de 15 minute/zi, Momentul
poveştilor. Educatoarea are libertatea de a plasa acest moment în
programul zilnic al copiilor, în funcţie de modul în care îşi gândeşte
derularea activităţilor din zi, în funcţie de temele abordate, de
disponibilitatea copiilor etc., respectiv: fie la Întâlnirea de dimineaţă,
fie ca moment de tranziţie, fie la sfârşitul zilei sau a primei părţi a
zilei - înainte de masă, înainte de somn, înainte de plecarea acasă etc.
 ACTIVITATEA DIDACTICĂ A CADRULUI DIDACTIC
DIN EDUCAŢIA TIMPURIE SE COMPUNE DIN 5 ORE PE
ZI DE ACTIVITATE DESFĂŞURATĂ CU GRUPA DE COPII
ŞI 3 ORE DE ACTIVITATE METODICĂ.

ACTIVITATE METODICĂ:
proiectarea şi pregătirea activităţilor pentru a doua zi
studiul individual
confecţionarea materialului didactic
conceperea şi realizarea unor fişe de lucru
participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri
pedagogice, întâlniri metodice, schimburi de experienţă
activităţi de consiliere a părinţilor, cursuri pentru părinţi
 Întreaga activitate a cadrului didactic se înregistrează în documentul
juridic CAIETUL DE EVIDENŢĂ A ACTIVITĂŢII CU COPIII ŞI A
PREZENŢEI LA GRUPĂ ŞI ESTE ILUSTRATĂ ÎN PORTOFOLIUL
PROFESIONAL
****Caietul de evidenţă a activităţii cu copiii şi a prezenţei la grupă îl întocmeşte în
urma desfăşurării activităţii metodice zilnice
PORTOFOLIUL PROFESIONAL = va conţine materiale care justifică activitatea
metodică efectuată, de strictă necesitate pt. cadrul didactic, precum:
scenariile de activitate şi proiectele didactice
proiectele tematice
materialele didactice confecţionate
fişe de lucru şi de evaluare
modele de lucrări artistico-plastice şi practice
proiecte educative elaborate
protocoale de colaborare
studii de specialitate şi documentaţii pe teme variate pentru dezvoltarea
profesională, pentru activităţile de consiliere a părinţilor sau pentru educaţia
părinţilor, altele
portofoliile copiilor, care dau măsura valorii sale profesionale
INSTRUMENTELE RECOMANDATE PENTRU DEZVOLTAREA
PERSONALĂ A COPIILOR ŞI PENTRU ÎNREGISTRAREA
DIFERITELOR ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA ZILNICĂ
CU COPIII SUNT:
Caietul de evidenţă a activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă
Catalogul grupei
Caietul de observaţii/Observatorul
Fişele individuale de progres
Calendarul naturii
Calendarul evenimentelor
Roata/diagrama/universul emoţiilor
Din activitatea copiilor (expoziţii periodice, în interiorul şi/sau
exteriorul sălii de grupă, cu lucrări realizate de copii).
PROIECTELE ŞI PROGRAMELE EDUCAŢIONALE
locale, judeţene, naţionale, internaţionale, la care a aderat
unitatea de învăţământ sau cadrul didactic, conţin seturi
de acţiuni planificate pe o durată determinată de timp,
care urmăresc atingerea unor obiective.
Întrucât acestea trebuie realizate într-o secvenţă logică,
pentru a atinge obiectivele prestabilite, acestea se
planifică atent, la fel ca toate celelate activităţi desfăşurate
cu copiii.
Fiecare cadru didactic trebuie să desfăşoare activităţi în
cel puţin un program/proiect educaţional naţional sau
judeţean, specific nivelului preşcolar, aducându-şi, şi în
acest mod, contribuţia la educarea copiilor pe anumite
„paliere”.
ACTIVITĂŢILE CARE PRIVESC
educaţia rutieră
educaţia ecologică
educaţia *categoria activităţilor liber-alese
sanitară/nutriţională sau
*categoria activităţilor pe domenii
educaţia culturală experienţiale

educaţia religioasă,

***Totul depinde de tipul şi tema acestor activităţi şi cât de bine se corelează cu

tema proiectului sau cu tema săptămânală.
 ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE = se vor
planifica şi desfăşura lunar, cu participarea părinţilor şi a
partenerilor educaţionali din comunitate (autorităţi locale,
biserică, poliţie, agenţi economici etc.).
Proiectarea acestora trebuie să se regăsească într-un
singur document - CONDICA DE EVIDENŢĂ A
ACTIVITĂŢII DIDACTICE DIN EDUCAŢIA
TIMPURIE ), alături de celelalte activităţi, pentru a reliefa
diversitatea, complexitatea, dar şi convergenţa şi coerenţa
demersurilor educaţionale întreprinse în educaţia copiilor.
Constatările înregistrate în teren şi analizele efectuate asupra
impactului activităţilor opţionale desfăşurate de alte persoane decât
cadrul didactic de la grupă au condus la opinia că, prin diversitatea
activităţilor organizate, cadrele didactice specializate pentru educaţia
timpurie a copilului (educatoare, institutori/institutoare, profesori
pentru învăţământul preşcolar) oferă acestuia şansa de a participa la
un program complex de dezvoltare intelectuală, morală, fizică şi
estetică, pe care educatoarea îl construieşte cu măiestrie.

ÎN ACEST CONTEXT, ACTIVITATEA OPŢIONALĂ INTRĂ ÎN NORMA

CADRULUI DIDACTIC ŞI I SE ACORDĂ O PLAJĂ ORARĂ DE
0-1/SĂPTĂMÂNĂ.
 ACTIVITATEA DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE susţinută
de cadrele didactice din învăţământul preşcolar desfăşurată săptămânal, în
baza O.M. nr. 5132/2009 şi Precizărilor MECTS nr. 46267/28.09.2010, necesită
o proiectare anticipată pentru perioade mai mari de timp (un semestru sau
pentru intervalul dintre o vacanţă şi alta), pentru a asigura o comunicare
constantă, promptă şi eficientă cu părinţii.

Cadrul didactic trebuie să-şi anticipeze atent această activitate, în

corelare cu tema propusă. Pentru aceasta, se recomandă fiecărui cadru
didactic să posede un portofoliu care să conţină materiale-suport pentru
temele de consiliere – concepute sau preluate din diverse surse (valide şi
relevante).
În acelaşi timp, fiecare cadru didactic va răspunde întrebărilor şi
solicitărilor părinţilor, chiar dacă sunt total diferite de tema planificată. În
situaţia în care tema propusă de părinţi nu poate fi soluţionată atunci când a
fost formulată, din cauza informaţiilor insuficiente, cadrul didactic anunţă
părintele/părinţii că se va documenta şi va furniza răspunsurile solicitate la o
dată anunţată.
 PROGRAMUL ZILNIC OP
REPERE JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI
ORARE ACTIVITĂŢI TEMATICE / PE
LIBER ALESE DOMENII RUTINE, TRANZIȚII / ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
EXPERIENŢIALE

8,00 – JOCURI ŞI - Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)

ACTIVITĂŢI Activitate individuală de explorar e a unui subiect de care este
8,30 LIBERALESE
interesat copilul
8,30 – - - Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)
9,00
9,00 – JOCURI ŞI Activităţi Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (5-15/30 min.)
ACTIVITĂŢI Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea copiilor pentru
11,00 LIBERALESE tematice / pe
domenii de activităţile care urmează (deprinderi de igienă individuală şi
colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de
experienţiale autoservire etc.)
Rutină : Gustarea (deprinderi specifice)

11,00 – JOCURI ŞI Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea copiilor pentru

ACTIVITĂŢI activităţile liber-alese şi, implicit, derularea jocurilor şi a
13,30 LIBER ALESE
activităţilor recreative, în aer liber (deprinderi igienă individuală
şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de
autoservire, deprinderi motrice, deprinderi de comunicare și
cooperare etc.)
Opţional (o dată pe săptămână)
Rutină : Masa de prânz (deprinderi specifice)
13,30 – 15,30 Activităţi de relaxare Rutine şi tranziţii care să vizeze
Jocuri şi activităţi pregătirea copiilor pentru perioada de
liber-alese (facultativ, somn/relaxare (deprinderi de igienă
pentru
copiii care nu dorm
individuală şi colectivă, deprinderi
sau de ordine şi disciplină, deprinderi de
care se trezesc între autoservire, deprinderi de lucru
timp) sau Activități independent etc.)
recuperatorii,
ameliorative, de
dezvoltare a
aptitudinilor
individuale
15,30 - 16,00 Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
16,00 – 17,30 Jocuri şi activităţi Activităţi Rutine şi tranziţii care să vizeze
liber-alese recuperatorii şi pregătirea copiilor pentru activităţile
ameliorative, pe liber-alese şi, implicit, derularea
domenii
experienţiale
jocurilor de dezvoltare a aptitudinilor
Activităţi de individuale (deprinderi de igienă
dezvoltare a individuală şi colectivă, deprinderi de
aptitudinilor ordine şi disciplină, deprinderi de
individuale autoservire, deprinderi de
comunicare şi cooperare, deprinderi de
lucru independent etc.)
Opţional (o dată pe săptămână)
17,30 – 18,00
Rutină: Plecarea copiilor acasă
(deprinderi specifice)
Repere Jocuri şi activităţi PROGRAM Rutine,
Activităţi ZILNIC ON
Tranziții / Activităţi de dezvoltare personală
orare liber-alese tematice / pe
domenii
experienţiale

8,00 – 8,30 Jocuri şi activităţi Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)

liber-alese
8,30 – 9,00 Jocuri şi activităţi Activitate individuală de explorare a unui subiect de
liber-alese care este interesat copilul

9,00 – Jocuri şi activităţi Activităţi Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15-30 min.)

11,30 liber-alese tematice / pe Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea copiilor
domenii pentru activităţile care
experienţiale urmează (deprinderi de igienă individuală şi
colectivă, deprinderi de
ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire etc.)
Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)

11,30 – Jocuri şi activităţi Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea copiilor

12,30 liber-alese pentru activităţile
(jocuri de liber-alese şi, implicit, derularea jocurilor şi a
mişcare, jocuri activităţilor recreative, în
distractive, aer liber (deprinderi igienă individuală şi colectivă,
concursuri, deprinderi de ordine şi
spectacole de disciplină, deprinderi de autoservire, deprinderi
teatru,vizite, motrice, deprinderi de
activităţi în aer comunicare şi cooperare etc.)
liber) Opţional (o dată pe săptămână)

12,30 - Jocuri şi activităţi A ctivitate individuală de explorare a unui subiect

BIBLIOGRAFIE:
1)CURRICULUM PENTRU EDUCAŢIE TIMPURIE (copii de la naştere la 6 ani) - 2019
2)CURRIULUM NAŢIONAL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR - 2008

Inspector şcolar,
Prof.Leana PELIMON
Prof. Dumitru Gherghina