Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Babeş Bolyai

Facultatea de Teologie Ortodoxă

Specializarea Consiliere pastorală şi asistenţă psihosocială

PROIECT

DEZVOLTAREA MOTORIE FINĂ A COPILULUI MIC

Prof.: Mirela Ormenişan

Masterand,

Vescan Andra Ioana


Copilul se integrează tot mai activ în mediul social şi cultural din care face parte
asimilând modele de viaţă şi experienţe. Integrarea copilului în colectivitate devine o condiţie
esenţială a stimulării şi folosirii optime a potenţialului său. Grădiniţa devine astfel unul din
factorii cheie ai dezvoltării copilului în această perioadă de viaţă.
Copilul se descoperă din ce în ce mai mult pe sine, realizând că nu este identic cu
ceilalţi şi conştientizează că propriile acţiuni produc reacţii în mediul lui de viaţă reprezentând
o primă formă de responsabilitate.
Motricitatea fină este fundamentală în dezvoltarea abilităţilor copiilor, de aceea este
important să stimulăm această dezvoltare a motricităţii fine – ea va fi prezentă de-a lungul
întregului proces de educaţie şi formare, precum şi în viaţa de zi cu zi. Dezvoltarea
motricităţii fine a copiilor la vârsta preşcolarităţii mici este unul dintre cele mai importante
aspecte ale dezvoltării globale a copiilor.
Prin intermediul jocurilor, pregătim în primul rând degetele pentru activităţile zilnice
ale vieţii ce au la bază detaliul – spre exemplu, încheiatul şi deschiatul nasturilor/fermoarelor,
învârtirea spaghetelor pe furculiţă, legarea şireturilor, ţinerea şi manevrarea lingurii, punerea
aţei în ac, desenatul, scrisul, etc. În al doilea rând pentru faptul că dezvoltarea motricităţii fine
este în legatură directă cu dezvoltarea vorbirii (a pronunţiei şi a limbajului) şi a gândirii.
Subiectul ales pentru cercetare este un băiețel Răzvan, în vârstă de 4 ani, căruia am
încercat să îi dezvolt motricitatea fină. Conform studiilor de specialitate la această vârstă
copiii cunosc o dezvoltare accentuată a abilităților motorii. Motricitatea fină se dezvoltă, cel
mai eficient, prin activități și practici de sprijin inițiate de părinți si educatori.

Abilitățile copiilor la vârsta de 4 ani sunt:

 Abilitatea de a desena schematic un om;


 Abilitatea de a face un turn din mai mult de 9 cuburi;
 Abilitatea de a decupa urmărind o linie dreaptă;
 Abilitatea de a modela plastilina;
 Abilitatea de a reproduce o construcție simplă de cuburi dintr-o imagine;
 Abilitatea de a înșira un număr de aproximativ 8 mărgele.

Pentru a descoperi abilitățile motorii ale lui Răzvan am ales o serie de 5 jocuri, pe care
le-am repetat, în 3 zile diferite. Am făcut aceasta pentru a vedea rezultatele pe care le are la
prima vedere a jocurilor și rezultatele obținute după o repetare a lor.
Jocurile folosite au fost:

1. Primul joc a presupus desenarea a 4 imagini pe foi diferite: un cățel, un copil, o


mașină și un bloc. Am ales imagini cu linii curbe și cu linii drepte pentru a vedea pe
care reușește să le decupeze și care e diferența de timp de lucru pentru fiecare dintre
linii.
2. În cadrul celui de-al doilea joc, i-am propus să îi construim mamei sale un colier şi o
brățară din mărgarele înșirate pe ață. Am folosit în total 15 mărgele, 5 pentru brățară și
10 pentru colier.
3. Pentru al treilea joc, am ales un puzzle cu animale pentru vârsta lui, pe care l-a montat
singur , eu doar supraveghindu-l.
4. La al patrulea joc, am împrăștiat pe masă boabe de orez și fasole, pe care copilul a
trebuit să le ia cu penseta și să le sorteze în pahare diferite.
5. Jocul al cincelea a presupus alegerea a 15 cuburi cu care să construiască o casă după
un model dintr-o imagine.

Observații:

La primul joc , Răzvan, s-a descurcat foarte bine la decuparea liniilor drepte, însă
liniile curbe le-a decupat cu mai multă dificultate. După a doua şi a treia repetare a jocului
liniile curbe au devenit mult mai ușor de decupat.

La al doilea joc, deși mărgelele nu vroiau să stea prea bine în mână, a reușit să înșire
toate cele 15 mărgele precum au fost rânduite de la început. La fel ca la primul joc s-au văzut
progrese în mânuirea bilelor după ce jocul a fost repetat.

La cel de al treilea joc nu am întâmpinat probleme deoarece a fost foarte fascinat și


curios să vadă toate animalele la locul lor.

La jocul cu boabele am avut mai mult de lucru și interesul nu a fost la fel de crescut
însă dacă în prima zi recordul boabelor prinse a fost de 10 boabe, în următoarele zile a reușit
să prindă cu penseta câte 20 de boabe din fiecare produs.

La ultimul joc cuburile au fost foarte frumos aranjate, de fiecare dată având alt model.
Concluzii :

În urma jocurilor am observat că motricitatea fină a baiețelului de 4 ani, este foarte


bine dezvoltată. Acesta a reușit să îndeplinească toate cerințele din jocuri, chiar și cele care au
fost mai greu de realizat. Progresul evident care l-am observat în urma repetării jocurilor arată
eficiența repetării asupra dezvoltării capacităților motorii.

Jocurile de dezvoltare a motricităţii fine la copii nu trebuie tratate ca activitate de


corecţie a unei anumite probleme; acestea sunt activităţi interesante, captivante şi plăcute
pentru copil, care satisfac nevoile lui de viaţă.

Prin joc copilul cunoaşte primul sentiment de victorie, iar acesta este memorat pe
întraga viaţă.
Bibliografie:

Barbu, Petruţ G. (2012). Copilul şi motricitatea. Ed. Nomina

Benga, O., (2002). Psihologia dezvoltării, Editura ASCR, Cluj-Napoca, România

Robin L. Harwood, Scott A. Miller, Ross Vasta (2013) Psihologia copilului, Ed. Polirom

S-ar putea să vă placă și