Institutor 

:Gatej Loredana-Camelia
Colegiul « Mihai Viteazul »Bumbesti-Jiu,Gr.Nr2,B-
Jiu,GORJ

Activitatile matematice in gradinita de copii

Activitatile matematice ca forma de activitate didactica

urmaresc realizarea obiectivelor cadru,formarea capacitatilor
intelectuale si gandirea logica.Dupa cum stim conceperea demersului
didactic,educatoarea tine seama de obiectivele
educationale(obiectivele cadru,de referinta).Obiectivele cadru se
bazeaza pe componenta cognitiva,afectiva si pshiomotorie.Obiectivele
de referinta sunt caracteristice activitatilor matematice si fac trecerea
treptata de la gandirea concret-intuitiva la gandirea simbolica-
logica.Unele obiective de referinta asigura aria cognitiva,unele
inglobeaza atitudini,comportamente si calitati ale gandiri.
In selectarea obiectivelor de referinta s-a tinut cont de criteriile
psihologice si pedagogice,pornind de la necesitatea asigurarii
coerentei interne a sistemului de cunostinte,priceperi si
capacitati,respectarii etapelor psihologice in formarea reprezentarilor
matematice pe nivele de varsta si a nivelelor de formare a
conceptelor.Obiectivele operationale reprezinta finalitati
concrete,masurabile.Operationalizare se impune pentru :
-a dirija mai bine invatare;
-a stabili concret si clar actinunile directe implicate in
cunoastere,intelegere,sinteza,aplicare,evaluare ;
-a interveni la momentul oportun ;
-a asigura orientarea progresiva a copilului.
Obiectivele operationale trebuie sa indeplineasca conditi de continut si
forma,necesitand folosirea unor verbe actiuni(a distince,a identifica,a
recunoaste,a completa,a compara,a descompune,a clasifaca ,a alege).
Obiectivele operationale se clasifica in :
-obiective de invatare(cognitive);
-obiective de transfer(formative);
-obiective de verbalizare(verbal) ;
Limbajul matematic fiind specific conceptelor abstracte se va insista
mai intai pe intelegrea notiunilor prin actiune,apoi actiunea va fi
insotia de exprimare verbala accesibila limbajul matematic
precizandu-se odata cu evolutia procesului de formare a conceptului.
Metoda constituie modalitatea prin care se transmite si se insuseste
continutul notional al activitatilor matematice.Intre scop si continut
metoda apare ca un instrument in vedera atingerii finalitatilor
urmarite.Metoda incorporeaza o suita de procedee ordonate
logic(tehnica de actiune).
Relatia dinamica intre procedee si metoda : metoda explicatiei
devine procedeul in cardul exercitiului iar exercitiul poate constitui un
procedeu in cadrul metodei jocului.
Functile metodei :
-functia cognitiva ;
-functia formativ-educativa ;
-functia operationala;
-functia normativa;
Dupa scopul didactic urmarit metodele se casifaca in:
-metode de dobandire de cunostinte;
-metode de consolidare si formare a priceperilor,deprinderilor ;
-metode de sistematizare si verificare ;
Tinind cont ca actiunea cu obiectele declanseaza actul intelectual
metodele se clasifica :
-metode intitive(concret senzoriale)-observatia,demonstratia;
-metode active : exercitiul,algoritmizarea,jocul;
-metode verbale: explicatia,conversatia,problematizarea.
-metode specifice activitatilor matematice: explicatia sa fie
clara,precisa,accesibila,concisa,corecta;
-demonstratia respecata succesiunea logica pastranda proportia
corecta favorizand invatarea;
 -conversatia(functii):euristica, de clarificare de consolidare si
sistematizare,de verificare sau control;
Mecanismul conversatiei consta intr-o succesiune logica de intrebari
de tip reproductiv-cognitiv si productiv-cognitiv.
Porblematizare constituie o modalitate de instruire prin creeare
unor situati problema,care solicita copiilor utilizarea,restructurarea si
competarea unor cunostine si capacitati anterior dobandire in vederea
rezolvari situatie problema pe baza experientei si a efortului personal.
Observatia este o metoda de cunoastere directa a realitatii,copilul
aflandu-se in contact direct,senzorial cu realitatea de
conscut.Exercitiul : de imitare, de exemplificare de grupare,separare si
triere,de inlocurire,de completare si ordonare si argoritmizarea.
Jocul ca metoda, cunoaste o larga aplicabilitate regasindu-se pe
anumiete secvente de invatare in cadrul tuturor activitatilor
matematice.Materialul didactic are un rol deosebit in cadrul
activitatilor matematice nu este un simplu material intuitiv,el devine
functional in momentul in care se opereaza cu el.Din puncte de
vedere psihologic materialul didactic actioneaza in momentul
perceperi si ajuta la perfectionarea capacitatii perceptive.
Functile materialului didacitc :
-de comunicare ;
-ilustrativ demonstrativa ;
-formativ educativa ;
-stimulativa ;
-ergonomica ;
-evaluarea .
Functiile mijloacelor didactice determina clasificarea acestora in :
-mijloace informativ demonstrative
-mijloace de exersare si formare de deprinderi
-mijloace de rationalizare a timpului.
Dupa scopul didactic activiatile matematice sunt :
-de dobandire de cunostinte;
-de consolidare;
-de verificare.
Dupa forma de evaluare activitatiile sunt :
-formative
-cumulative
Forme specifice de organizare a activitatiilor matematice :
Activiati pe baza de exerciti.Acestea sunt forme de organizare
specifice ce permit realizarea prin exerciti cu eficienta tuturor tipurilor
fundamentale de activiati matematice.Eficienta aceseti forme este
asigurata si de materialul si de mijloacele didactice folosite.Exercitile
cu material individual presupun un material didactic,divers,bogat.Se
va lucra atata la tabla magnetica cat si la masute.
Activitati pe baza de joc didactic matematic.
La grupa mica, jocul didactic,are un rol de exersarea capacitatilor
de cunoastere si el satisface cel mai bine tendinta de actiune specifica
copiilor. Un rol important in cadrul activitatilor matematice,ca si in
celelalte activitati, o are tratarea diferentiata.In cadrul grupei mari la
activitatea instructiv educativa principalul mod de organizare a
procesului didactic este tipul de organizare frontal,insa este necesar si
deosebit de util si tipul de organizare pe grupe.
In cadrul activitatii matematice cu tema ,,Compunerea si
descompunerea numarului 7’’,copiii sunt grupati dupa nivelul
cunostintelor si prin sarcini diferentiate ,realizand numaratul in
limitele 1-6.Cei ce au lipsit la activitatea de predare, sunt solicitati
trasandule sarcini mai usoare cum ar fi :numaratul in limitele 1-6 si
fise de evaluare accesibile nivelului informational.
In cea ce priveste grupele combinate :grupa mijlocie si grupa
mare,cele doua grupe au ca tema un joc logic ,este acelasi joc insa
sarcinile si fisele de evaluare sunt diferite,folosindu-se metode si
procedee diferite.
Diferentierea si individualizarea are ca scop eliminarea unor
lacune in cunostintele si deprinterile copiilor si atingerea
performantelor minimale acceptate,dar si imbogatirea si aprofundarea
cunostintelor copiilor capabili de performante superioare.Apar situatii
cand grupul este eterogen ca nivel de pregatire dar si cazuri cand se
formeaza grupe combinate.Criterile de diferentiere a educatiei apar un
urma aplicari si interpretari rezultatelor unor probe de evaluare
initiale.Educatoarea urmareste continutul,modul de realizare a
sarcinilor si aprecierea rezultatelor.Exemplu :grupa mare-joc didactic
« ordonam si numaram »,sarcina este
frontala,diferentiata,echivalenta,copii raspund individual si
cooperare ;grupa mijlocie-activitate cu material individual sarcinile
sunt diferentiate ca obiective,continut si mod de realizare,prescolarii
rezolva si raspund individual,educatoarea anunta sarcinile,urmareset
modul de realizare,indruma.
La grupa mijlocie,in cadrul activitati de predare a numarului
5,exista posibilitatea ca in functie de rezultatul evaluarii formative din
segventa de obtinere a performantei,de a identifica componenta
grupelor dupa gradul de asimilare a cunostintelor,relevat prin
interpretarea rezultatelor probelor de evaluare.Cele trei nivele
(minim,mediu si de performanta) sunt raportate la sistemul de
obiective operationale de baza al temei si la baremul minim de
cunostinte al nivelului de varsta.
Munca independenta in grupuri omogene,constituie principalul
mijloc pentru tratarea diferentiata in cadrul activitatilor
matematice,aceasta fiind determinata de nivelul realizari obiectivelor
comportamentale asteptate,evidentiata prin probe de progres.
Principalul instrument folosit de educatoare in scopul diferentieri
sarcinilor il constituie fisele de munca independenta,ce trebuie
concepute,structurare,corectate si intregrate in sistemul lectiei.
In felul acesta,educatoarea realizeaza un demers diferentiat in
conditi optime a noilor cunostinte.Cand se lucreaza cu grupe
combinate,activitatea individualizata are ca premiza de resusita
cunoasterea nivelului individual de cunostinte la un moment dat.
Activitatea individualizata se caracterizeaza prin : sarcini
individualizata ca obiective,continut mod de realizare,copii rezolva si
raspund individual,educatoarea distribuie sarcinile,urmareste modul de
realizare,indruma.
In cadrul grupei combinate educatoarea poate selecta un numar de
copii ce au manifestat din diferite motive,lipa unor achiziti sau
care,din contra,au nivelul de cunostinte peste media
grupei.Majoritatea activitatilor de matematica prespun folosirea unor
strategi euristice,rolul educatoarei este de a stabili obiectivele,sarcinile
de lucru cunoasterea nivelului copiilor,indrumarea si finalizarea
intregi activitati.Aceste forme trebuie vazute ca un ansamblu de
modalitati,care prin combinare conduc la utilizarea invatari.
In desfasurarea activitatii matematice (frontale),imbinarea celor
trei forme de organizare (frontal,inividual,pe grupe) are urmatoarele
avantaje :
-sporeste eficienta procesorului instructiv-educativ,permitand
tratarea diferentiataa copiilor.
 -treszeste interesul pentru activitate,copilul nu este un simplu
spectator,ci participa activ la activitate rezolvand sarcinile trasate
-ofera copilului libertate si initiativa.
-dezvolta gandirea si logica prin exersarea si insusirea strategiilor de
invatare euristica si munca independenta.
Educatoarea trebuie sa aibe capacitati psihopedagogice si
psihosociale deosebite pentru a reusi sa trateze diferentiat.
Tehnicile de evaluare sunt :- evaluare actionala
- evaluare orala
- evaluare scrisa
Evaluarea este ultimul pas intr-o suita ce cuprinde : stabilirea
obiectelor,proiectarea si realizarea.
Functiile evaluarii : (acestea sunt esentiale pentru demersul
didactic)
-constata performantele copiilor,masurandu-le si apreciindu-le ;
-permite diagnosticarea factorilor ce au determinat aceste
performante
-sucereaza solutii pentru optimizarea activitatii,conturand obiective
ale demersurilor ulterioare.
Problematica diferentierii activitatilor matematice ofera cadrul
adecvat pentru manifestarea creativitatii fiecarui cadru didactic,in
conditile realizarii cerintelor programei,in formarea aptitudinilor de
scolaritate la copii.