Sunteți pe pagina 1din 14

JOCUL DE CREATIE PRACTICAT IN

CADRUL DIFERITELOR DOMENII SI


CATEGORII DE ACTIVITATI

 
Jocul de creatie este practicat cu predilectie in cadrul etapei ALA (activitati liber-alese), adica
in prima etapa a zilei. Acesta permite copiilor sa se socializeze, sa-si dezvolte limbajul ,
gandirea cu toate operatiile ei , vointa , afectivitatea, imaginatia si creativitatea. Astfel ca,
prin intermediul sau se pot depasi unele bariere de interrelationare, atat pe acelasi palier
(copil-copil), dar si pe paliere diferite (copil-educatoare).
De asemenea, jocul de creatie permite consolidarea unor priceperi, deprinderi, da
posibilitatea utilizarii si sedimentarii informatiilor primite in cadrul altor tipuri de activitati
(formule de politete, reguli igienico- sanitare, diferite caracteristici ale elementelor din
mediul  inconjurator).

Jocul de creatie este plin de dinamism prin chiar continutul sau. El permite angrenarea atat a
elementelor de ordin fizic, dar mai ales a celor de ordin mental .
Dintre toate tipurile de jocuri, jocul de creatie, consider ca ocupa rolul si locul cel mai
important, deoarece el permite trairea unor experiente similar cu cele din viata reala, dar
totodata da  copiilor posibilitatea de a se simti in largul lor si nici prea mici sau prea
neputinciosi pentru a indeplini sarcina. Copiii scapa de inhibitii si intra in rol cu foarte multa
dezinvoltura si mare placere.
 La varstele mici (trei si patru ani), interventia educatoarei este indipensabila. Ea trebuie sa
se implice active in desfasurarea jocului, deoarece limbajul copiilor este saracacios,
operatiile gandirii nu sunt suficient dezvoltate, relatiile copil-cpil nu sunt tocmai bine
definite, iar orizontul cunoasterii este mai restrans.
La varstele mari (cinci, sase si sapte ani), educatoarea poate avea doar interventii
punctuale, acolo unde se impune, copiii avand déjà un bagaj  destul de mare de cunostinte,
limbajul  este mai complex si in afara de acestea, inventivitatea si creativitataea copiilor
sunt de-a dreptul uimitoare.
Cu atat mai interesant este faptul ca, prescolarii dau o nota de sobrietate, atunci cand
situatia o impune si dovedesc in alte situatii ca sunt niste adevarati comici.
Situatiile si trairile prin care trec copiii care participa la jocul de creatie sunt unice,
permitandu-le acestora dezvoltarea unor sentimente din cele mai diverse.
In special, in cadrul jocului de creatie, copilul se identifica cu personajul, atat din punct de
vedere al continutului literar, dar mai ales afectiv. Sentimentele pe care le incearca, in
raport cu personajul interpretat,dar si cu celelalte sunt puse in valoare atat de evident, prin
insasi interpretarea scenica.
Astfel ca, putem afirma rolul de netagaduit al jocului de creatie in modelarea caracterului,
prin insusirea unor trasaturi definitorii ale personalitatii umane: onestitate,curaj,vointa,
tenacitate,perseverenta, calm, bunatate,altruism. De asemenea, se pot identifica si
sentimente si actiuni cu rol negative, care se va incerca a fi inlaturate: cruzime,
viclenie,minciuna,ura , lene.
Jocul de creatie poate fi utilizat, nu numai in partea de dimineata, ci in oricare moment al
zilei. Spre exemplu, el poate fi practicat cu success si poate imbraca forma unei consolidari
sau chiar evaluari, atunci cand urmeaza unor activitati ca cea de CUNOASTEREA MEDIULUI
(“De-a oamenii de stiinta” , “De-a brutarul”, “De-a doctoral”, “De-a educatoarea” , “De-a
legumicultorii” , “De-a floraresele”); MATEMATICA (“De-a matematicienii”, “De-a contabilii” ,
“De-a scoala”) ; EDUCAREA LIMBAJULUI (“De-a povestitorii”, “De-a recitatorii” , “De-a
scriitorii”); EDUCATIE MUZICALA (“De-a interpretii” , “De-a dansatorii”) ; EDUCATIE ESTETICA
(“De-a pictorii” , “De-a desenatorii” , “De-a artistii”) ; EDUCATIE FIZICA (“De-a sportivii” ,
“De-a atletii” , “De-a gimnastele”) ; MORAL-CIVICA (“De-a vizita” , “De-a calatoria cu
trenul” , “De-a gradinita”) ; IGIENICO-SANITARA (“De-a doctorul”, “De-a vizita la dispensar” ,
“De-a facutul curateniei generale”,  “De-a prepararea conservelor de compot”) ; EDUCATIE
RELIGIOASA (“De-a credinciosii  la biserica” , “De-a Sfintele sarbatori de Craciun/Paste” ,
“De-a colindatorii”).
Chiar si inainte sau dupa terminarea mesei de pranz se poate juca un joc, la care sa
participe, pe rand, toti copiii (“De-a gospodinele” , “De-a servitul mesei”). Prin acesta, se
urmareste formarea si consolidarea deprinderilor de ordine , disciplina , autoservire , dar si a
celor igienico-sanitare).
Jocul de creatie poate fi utilizat si in partea de dupa-amiaza, el fiind un prilej de asimilare si
consolidare a cunostintelor, deprinderilor si priceperilor, dar si un veritabil moment de
relaxare si delectare pentru copii.
In orice moment al zilei, jocul de creatie antreneaza copiii, rupe monotonia si le solicita toate
procesele psihice, dezvoltandu-le astfel armonios personalitatea.
Deci , se poate concluziona ca, jocul de creatie se impune cu necesitate la varsta prescolara,
el fiind un foarte bun exercitiu si pregatindu-l pe copil pentru viata sociala si integrarea sa
cat mai eficienta.
Influenta jocului de creatie asupra dezvoltarii intelectuale se datoreaza faptului ca prin joc,
copilul nu se margineste sa reproduca pur si simplu,  o serie de impresii pe care le-a primit
din mediul inconjurator. Dimpotriva, in jocul de creatie, se stabileste o anumita relatie intre
copil si lumea din jur. Reflectand in joc impresiile sale asupra vietii, copilul este pus in
situatia sa inteleaga unele legaturi cauzale dintre fenomene, interdependent lor. Realizand
in joc actiuni concrete, copilul, patrunde mai adanc semnificatia sociala a vietii din jurul sau.
Indeplinirea unui rol, ridica in fata copilului prescolar, numeroase problem pe care el trebuie
sa le resolve.
De exemplu, rolul de “sofer”, poate implica faptul ca in prealabil sa fie construita o masina.
Acest lucru il pune pe copil in situatia sa caute sis a aleaga materialul necesar pentru
constructie. De asemenea, se ridica si alte problem legate de : conducerea masinii,
precizarea scopului calatoriei, a destinatiei transportului.
Rezolvarea tuturor acestor probleme in procesul jocului stimuleaza si activizeaza atentia,
spiritul de observatie, memoria voluntara, gandirea ( cu toate operatiile ei), imaginatia
creatoare, afectivitatea,limbajul. Insusi procesul de construire exercita o influenta favorabila
asupra dezvoltarii proceselor intelectuale. Construind “masina”, copilul este pus in situatia
de a compara elemente variate: culoarea, marimea , forma, volumul materialelor de
constructie. Toate acestea ii stimuleaza gandirea si imaginatia. Odata cu acestea, i
sedezvolta si perceptia spatiala, precizia si acuitatea vizuala.
O importanta deosebita prezinta si faptul ca in jocurile de creatie apar acele situatii
psihologice carepermit copilului sa-si regleze cu usurinta propriile procese psihice.
 Memorarea si reproducerea voluntara serealizeaza mai usor in conditii de joc, decat in alte
conditii, cand li se cere copiilor sa retina cuvinte pe care ulterior vor trebui sa le reproduca.
 In jocul “De-a cumparatorii la Supermarket” copiii nu fac efortul sa retina toata lista cu
obiecte necesare a fi cumparate. Ei nu inteleg ca pentru a reproduce cuvintele este necesar
in prealabil sa le memoreze. De aceea , cand ajung la “Supermarket”, uneori nu mai stiu ce
“marfuri” trebuie sa cumpere. Tocmai situatia de joc ii ajuta sa inteleaga acest lucru. Asa ca,
alta data, cand li se va enumera din nou lista de “produse”ce urmeaza sa le achizitioneze,
copiii vor asculta cu atentie fiecare cuvant, se vor stradui sa retina ceea ce li se spune.Ei vor
sti, ca de aceste cuvinte va fi nevoie pentru a le reproduce in fata “vanzatorului”.
Jocurile de creatie au o mare contributie si la dezvoltarea limbajului prescolarilor. Folosind
diverse material, copilul le cunoaste insusirile denumite prin cuvinte.
De asemenea, pe parcursul jocului, copiii isi insusesc cuvinte noi si pronunta altele pe care
nu le folosesc in afara acestuia. Realizarea unor imagini personificate, interpretarea unor
roluri, ridica in fata copilului numeroase problem. Rezolvarea acestor problem pune in
activitate sistemul verbal, deseori copilul gandeste cu voce tare. El completeaza actiunile
prin cuvinte, isi comunica intentiile, repartizeaza rolurile papusilor sau celorlalti parteneri de
joc, face observatii in legatura cu conduita lor. In felul acesta se activizeaza vocabularul.
Jocurile de creatie contribuie si la dezvoltarea limbajului contextual si la o
vorbire expresiva.In joc, copiii discuta cu insufletire, cauta sa inteleaga rolurile altora, pentru
a-si coordona propriile actiuni cu acelea ale partenerilor de joc.
Dat fiind faptul ca jocul de creatie contribuie nemijlocit la dezvoltarea intelectuala si implicit
a personalitatii copilului, am organizat cu prescolarii diverse jocuri de creatie. Aceste jocuri
le-am organizat in prima etapa a zilei (dupa micul dejun), ulterior desfasurarii activitatilor
dirijate sau in partea de dupa-amiaza ( dupa gustare).
Pentru o desfasurare eficienta a jocurilor de creatie am acordat o deoasebita atentie
amenajarii salii de grupa si pregatirii materialului necesar. Astfel in sala de grupa am aranjat
un colt- sector de activitate, dotat cu jucarii si accesorii ce pot fi utilizate de catre copii in
cadrul jocului.
Am pus la dispozitia copiilor un material bogat si variat: papusi cu intreg materialul auxiliar
(imbracaminte, mobilier, vesela), jucarii reprezentand diferite obiecte si finite din viata reala
si basme, jucarii animale, jucarii mijloace de transport, truse cu diferite materiale
caracteristice anumitor profesii (postas, medic, aviator, agent de circulatie, marinar), diferite
materiale de constructie, precum si materiale ajutatoare pe care copiii le vor folosi in jocurile
lor.
Eficienta jocurilor de creatie depinde si de temeinicia cuantumului de cunostinte si de
precizia vocabularului vizat de jocurile respective. De aceea o atentie deosebita trebuie
acordata pregatirii jocurilor de creatie.
Pregatirea jocurilor de creatie consta, in primul rand, in familiarizarea copiilor cu situatii de
viata adecvate jocurilor respective si implicarea, insusirea si consolidarea vocabularului ce
se refera la acestea.
Pregatirea jocurilor de creatie nu poate fi rupta de problemele cunoasterii mediului
inconjurator, fara de care nu se poate imbogatii vocabularul sub toate aspectele sale. De
aceea in pregatirea fiecarui joc am pornit de la aspectele de viata cele mai pregnante ce pot
sa se reflecte in el. Aceste aspecte, precum si corespondentele lor verbale(cuvinte, expresii,
dialoguri), vor fi introduce treptat in cadrul jocului, pe masura ce cunoasterea lor
imbogateste experienta copiilor si posibilitatile lor de exprimare.
In afara de familiarizarea copiilor cu aspecte de viata, in pregatirea jocurilor de creatie mai
intra si verificarea cunostintelor, eventual precizarea si consolidarea lor, in legatura cu
dimensiuni, culori, forme, cunostinte legate in mod correct de cuvintele pe care le vor folosi
in cadrul jocurilor.
In pregatirea jocurilor de creatie am folosit urmatoarele modalitati de lucru:
-copilul citeste singur imaginea;
-copilul raspunde la intrebarile puse de educatoare, privind actiunile redate in imagini;
-copilul povesteste continutul imaginii dupa un plan.
In continuare voi da exemplu de modul cum am pregatit doua cateva dintre jocurile cu
subiecte din viata cotidiana pe care le-am desfasurat la grupa.
Pentru jocul de creatie “De-a circulatia” i-am familiarizat pe copii cu intelesul si folosirea
corecta a cuvintelor: “pieton”, “vehicul”, “traversare”, “marcaj”, “stop”, “semafor”, “agent
de circulatie”, “intersectie”, “pasaj subteran”, “trotuar”, “carosabil”. Familiarizarea copiilor
cu intelesul acestor cuvinte am realizat-o prin:
-intuirea unor imagini care reprezinta fiecare cate unul sau mai multe personaje, actiuni si
obiecte din cele enumerate mai sus. Copiii le vor denumi. Se insista asupra intelesului dublu
al cuvantului “stop”(de obiect si comanda: “stai!”, “opreste-te!”;
-convorbiri intre educatoare si copil, educatoarea cerand copilului prin intrebari sa
denumeasca: stopul, marcajul, pietonul, etc.
Exemple:
“-Cine ne arata ca putem trece strada?”
“-Pe unde traversam?”
“-Cine dirijeaza circulatia cand nu este semafor?”
“-Pe unde circula pietonii?”
“-Ce este un marcaj?”
“-Cine circula pe partea carosabila?”
“-Care sunt culorile semaforului si ce reprezinta ele?”
In cazul in care, copiii nu inteleg unele cuvinte, le voi explica si le voi arata insemnatatea
obiectului sau actiunii pe care o desemneaza si ii voi pune sa formuleze propozitii cu,
cuvintele invatate , pentru a verifica daca acestea au fost insusite in mod corect atat din
punct de vedere al pronuntiei, dar si al semnificatiei lor.
Exemple:
“-Agentul de circulatie dirijeaza traficul auto.”
“-Pietonii traverseaza strada pe la marcajul pietonal.”
“-Autovehiculele circula pe partea carosabila, iar pietonii pe trotuar.”
In pregatirea jocului de creatie “De-a familia” am urmarit redarea de catre copii, in joc, a
urmatoarelor aspecte:
1.desteptarea copilului;
2.toaleta de dimineata;
3.micul dejun;
4.pregatirea copilului pentru a merge la gradinita;
5.asezarea mesei de pranz;
6.aniversarea unui membru al familiei si primirea musafirilor;
7.activitatea membrilor familiei;
8.rolul si indatoririle fiecarui membru;
9.reguli de politete in familie si relatiile dintre membrii;
10. norme de igiena in familie.
Pentru aceasta am desfasurat activitati prin care am urmarit actualizarea in mintea copiilor
a acestor aspecte.
 Astfel, pentru primul punct, “desteptarea copilului”, am folosit ca material imagini in care
copilul doarme, iar mama vine si il trezeste; copilul face gimnastica de inviorare, cu
ferestrele deschise. Am cerut copiilor sa denumeasca actiunile prezentate in imagini.
Al doilea punct, “toaleta de dimineata”, l-am pregatit prin exercitii de vorbire, in cadrul
carora copiii denumesc obiectele necesare toaletei de dimineata, arata la ce folosesc si
eventual le si descriu.
Am organizat jocul “Spune ce facem!”
 In acest joc, copilul care este scos din sala de grupa, trebuie sa recunoasca actiunea
mimata de colegii sai sis a o descrie (spalatul pe fata, spalatul dintilor, periatul parului,
impletirea coditelor ). Copilul care a recunoscut actiunea, imita si el miscarea respective si
apoi o descrie.
Pregatirea punctului “micul dejun” am realizat-o printr-un exercitiu de vorbire desfasurat cu
ajutorul unor imagini sau obiecte necesare aranjarii mesei. In timp ce copiii aranjeaza masa,
ei trebuie sa denumeasca obiectele pe care le-au ales sis a spuna la ce folosesc.
Exemplu:
“-Eu am ales fata de masa, pentru ca atunci cand asezam masa trebuie intai sa o acoperim
cu o fata de masa curata.”
Am desfasurat apoi, in completare, jocul”Stop!”. Sarcina didactica a acestui joc este: copiii
sa recunoasca actiunile simulate si sa le selecteze corect numai pe cele adecvate micului
dejun.
Un alt aspect, “pregatirea copilului pentru a merge la gradinita”, l-am concretizat cu ajutorul
a doua imagini: o imagine reprezinta copilul pregatindu-se sa mearga la gradinita si o alta
reprezinta copilul in drum spre gradinita. Am cerut copiilor sa enumere elementele din cele
doua imagini si apoi sa raspunda la urmatoarele intrebari:
“-De ce se imbraca copilul?”
“-Ce face la plecare?”
“-Dupa ce cunoasteti ca baietelul/fetita pleaca la gradinita?”
Aniversarea unui membru al familiei si primirea oaspetilor este un aspect de viata, cu care
copiii nu se intalnesc zilnic si de aceea cunoasterea lui cere o pregatire atenta. In acest
scop, am organizat jocul”Gandeste-te bine si spune-mi!”, joc, in care am folosit si un telefon.
La intrebarea, “Gandeste-te bine si spune-mi cum iti invite prin telefon prietenul/prietena in
vizita?”, copilul intrebat se duce la telefon si formuleaza invitatia. Voi solicita un numar cat
mai mare de copii, pentru a gasi cat mai multe formule de a face invitatia.
Dupa aceasta, copiii vor raspunde la intrebarile mele:
“-Cum iti primesti musafirii?”
“-Ce faci daca primesti un cadou?”
“-Cum feliciti pe cineva de ziua lui?”
“-Cand/cum si cui oferim flori?”
“-Cum multumesti cand te felicita cineva?”
“-Cum inviti oaspetii la masa?”

Cunostintele copiilor privind activitatea membrilor familiei le-am reactualizat prin dialoguri
intre copii (copiii primesc roluri de bunica, nepot , mama, tata), dar si prin folosirea unor
imagini care reprezinta principalele activitati ale celor din familie.
Pentru a scoate in evidenta activitatea copiilor in familie,  rolul si indatoririle fiecarui
membru, am dat acestora diferite ilustratii-tip jetoane mari. Din aceste ilustratii, copiii vor
“citi”, ce activitati pot efectua acasa: jocuri, treburi gospodaresti, ordine la coltul jucariilor,
aranjarea hainelor, aranjarea mesei.
Jocul “Raspunde repede si bine!” ilustreaza nivelul cunostintelor copiilor privind regulile de
politete si normele de igiena din familie.
Rolurile interpretate de copii vor fi alese chiar de catre acestia, educatoarea intervenind
numai daca este cazul (rolurile pot fi schimbate atat pe parcursul jocului, cat si in cadrul
activitatilor viitoare).
Voi urmari finalizarea actiunilor, dar si verbalizarea acestora. Daca in joc intervine
monotonia, blocajul sau abaterea de la tema propusa, mavoi implica active in remedierea
situatiei, dar prin introducerea unui personaj.

Jocul “De-a doctorul”

1.Alegerea temei de joc

Intr-un loc potrivit al salii de  grupa, voi amenaja, pe langa alte numeroase spatii de joc, unul
care poate sugera tema respectiva: un colt sanitary cu ustensile, medicamente, retete,
bancute si scaunele pentru “sala de asteptare”, un birou si un scaun de “medic”, doua
halate albe pentru “medic” si “asistenta”. Doi dintre copii isi asuma rolurile de doctor si
asistenta, imbracand halatele albe aflate in preajma lor.

2.Gruparea partenerilor si elaborarea mentala a planului  jocului.

Integrandu-se in joc, educatoarea (in rol de asistenta) simuleaza o discutie la telefon cu


cineva care se intereseaza de programul doctorului la policlinica. Educatoarea isi schimba
rolul initial. Devine si ea pacient, astfel ca ia loc in sala de asteptare langa ceilalti pacienti
deja aflati acolo. Asteapta sa fie poftita de catre asistenta. Cand aceasta se intampla, intra
in cabinet si dialogheaza cu doctorul:
“-Buna ziua!”
“-Buna ziua, ce va supara?”
“-Doresc sa ma consultati, caci nu ma simt bine….”

3.Actiunea jocului

Intra in cabinet  un alt copil (pacient). Educatoarea intervine: “-Ai uitat sa saluti”. Doctorul
continua discutia cu noul pacient:
“-Ce te doare?”
“-Aici…(pacientul indica locul)
“-Da, ia sa vedem!” (doctorul vrea sa-l consulte , dar este intrerupt de un alt copil , care face
remarca de a se spala inaite sa-l examineze , caci asa a vazut el ca trebuie). Doctorul se
conformeaza si incepe consultatia, apoi concluzioneaza: “-Nu-i nimic grav. Doar te-ai lovit.
Este o mica vanataie. O sa-ti treaca repede. Fii mai atent! Daca te mai lovesti o data in
acelasi loc, boala se va agrava. Am sa-ti scriu o reteta pentru a-ti procura medicamentele
necesare.” Copilul nu-i ingaduie medicului sa scrie, pana cand nu se spala din nou pe maini.
Dupa aceea medical scrie reteta:
“-Poftim reteta!”
“-Multumesc, la revedere.”
“-La revedere.”

4.Analiza jocului

O prima analiza se face atunci cand educatoarea constata ca jocul incepe sa-si piarda din
farmec, cand intervine monotonia, saturatia fata de tema respectiva. Educatoarea discuta
cu doctoral, cu asistenta si cu pacientii care si-au jucat rolurile. Li se sugereaza cum s-ar mai
putea juca alta data “De-a doctorul”. Urmatoarea analiza se face in prezenta tuturor copiilor
din grupa, la sfarsitul etapei destinate activitatilor la alegere, cand sunt aduse in discutie
comportamente variate observate de educatoare si de copii in jocurile intreprinse in zona
respectiva. 

Influenta jocului de creatie asupra dezvoltarii intelectuale se datoreaza faptului ca prin joc,
copilul nu se margineste , pur si simplu, sa reproduca o serie de impresii pe care le-a primit
din mediul inconjurator. Dimpotriva , in jocul de creatie se stabileste o anumita reletie intre
copil si lumea din jur. Reflectand in joc impresiile sale asupra vietii, copilul este pus in
situatia de a intelege unele legaturi cauzale dintre fenomene, interdependent lor. Realizand
in joc actiuni concrete, copilul patrunde mai adanc semnificatia sociala a vietii din jur.
Indeplinirea unui rol ridica in fata copilului numeroase problem , pe care el trebuie sa le
resolve.
De exmplu, rolul de “sofer” poate implica faptul ca in prealabil sa fie construita o masina.
Acest lucru ilpune pe copil in situatia sa caute sis a aleaga materialul necesar pentru
constructive. De asemenea, se ridica si alte problem legate de: conducerea masinii,
precizarea scopului calatoriei, a destinatiei transportului.
Rezolvarea tuturor acestor problem in procesul jocului, stimuleaza si activizeaza atentia,
spiritual de observatie, memoria voluntara, gandirea si imaginatia creatoare a prescolarului.
Insusi procesul de constructive exercita o influenta favorabila asupra dezvoltarii proceselor
intelectuale. Construind ”masina”, copilul este pus in situatia de a compara elemente
variate ( culoare, forma,marime, grosime, volumul materialelor de costructie).Toate acestea
ii stimuleaza gandirea. Odata cu aceasta, I se dezvolta si perceptia spatial, precizia si
acuitatea vizuala.
O importanta deosebita prezinta si faptul ca in jocurile de creatie apar acele situatii
psihologice, care permit copilului sa-si regleze cu usurinta propriile procese psihice.
Memorarea si reproducerea voluntara se realizeaza mai usor in conditii de joc decat in alte
conditii, cand li se cere copiilor sa retina cuvinte pe care ulterior vor trebui sa le reproduca.
In jocul “De-a cumparatorii la Supermarket” copiii nu fac efortul sa retina toata lista cu
obiecte necesare a fi cumparate. Ei nu inteleg ca pentru a reproduce cuvintele este necesar
in prealabil sa le memorize. De aceea cand ajung la “Supermarket”,uneori nu mai stiu ce
“marfuri” trebuie sa cumper. Tocmai situatia de joc ii ajuta sa inteleaga acest lucru. Asa ca,
alta data, cand li se va enumera din nou lista de “produse”  ce urmeaza sa le achizitioneze,
copiii vor asculta cu atentie fiecare cuvant, se vor stradui sa retina ceea ce li se spune. Ei
vor sti, ca de aceste cuvinte va fi nevoie pentru a le reproduce cand vor fi in fata “
vanzatorului”.
Jocurile de creatie au o mare contributie si la dezvoltarea limbajului prescolarilor. Folosind
diverse material, copilul le cunoaste insusirile denumite prin cuvinte.
De asemenea, pe parcursul jocului, copiii insusesc cuvinte noi si pronunta altele pe care nu
le folosesc in afara acestuia. Realizarea unor imagini personificate, interpretarea unor roluri,
ridica in fata copilului numeroase problem. Rezolvarea acestor problem pune in activitate
sistemul verbal, deseori copilul gandeste cu voce tare. El completeaza actiunile prin
cuvinte,isi comunica intentiile, repartizeaza rolurile papusilor sau celorlalti parteneri de joc,
face observatii in legatura cu conduit lor. In felul acesta se activizeaza vocabularul.
Jocurile de creatie contribuie si la dezvoltarea limbajului contextual si la o vorbire expresiva.
In joc, copiii discuta cu insufletire, cauta sa inteleaga rolurile altora, pentru a-si coordona
actiunile proprii cu acelea ale partenerilor de joc.
Dat fiind faptul ca jocul de creatie contribuie nemijlocit la dezvoltarea intelectuala si implicit
a personalitatii copilului, am organizat cu prescolarii diverse jocuri de creatie. Cele mai
multe au fost desfasurate in prima parte a zilei, dupa micul dejun , altele dupa activitatile
dirijate sau dupa –amiaza, dupa gustare.

Jocurile de creatie in cadrul activitatilor din „Domeniul stiinta” sunt numeroase si attractive.
Ele vizeaza atat fixarea cunostintelor dobandite in cadrul domeniilor experieentiale, cat mai
ales valorificarea acestora prin aplicarea lor in diferite contexte, in situatii noi, inedite sau
chiar situatii problema. Datorita implicarii copilului intr-o multitudine de situatii si utilizarii
cat mai multor obiecte si accesorii, contactului direct cu diverse persoane si fenomene
(sociale) se observa inteansificare senzatiilor, finetea perceptiei, precum si formare de
reprezentari elaborate, ce ofera o imagine de ansamblu corespunzatoare realitatii.

Putem evidentia, de asemenea si imbunatatirea calitatii gandirii, care, se stie ca detine rolul
central in cadrul personalitatii umane, ea antrenand toate celelalte disponibilitati si functii,
orientandu-le, conducandu-le si valorificandu-le.

De subliniat este si faptul ca jocul de creatie, prin insasi natura lui, ii pune pe copii in situatia
de a folosi atat limbajul verbal oral, cat si limbajul nonverbal (se remarca spontaneitatea) .

Limbajul oral dispune si de mijloace extralingvistice de expresivitate. Acestea sunt gesturile,


mimica, postura. Vorbirea antreneaza, in chip firesc, intreaga persoana in actiune. Prin
mimica si gestica se pot sublinia, completiv, anumite sensuri si atitudini.

Toate mijloacele de expresie inerente vorbirii si exterioare ei trebuie sa fie subordinate


continutului de idei, imaginii si sentimentelor ce se transmit, sa le serveasca in chip optim
sis a nu atraga atentia prin ele insele.
Pornind de la date concrete, simple, elementare se ajunge la scenarii elaborate, observatii
concrete, pertinente si uneori inedited, ceea ce ne trimite la cele mai importante procese
psihice ce se dezvolta in cadrul jocurilor de creatie, si anume imaginatia si creativitatea

Daca omul nu ar avea imaginatie, ar reactiona, orientandu-se pas cu pas dupa indicatori
perceptive din contextul real in care se desfasoara activitatea, si deci, nu ar avea o
directionare precisa, ar inainta fragmentar, sacadat, cu stagnari si erori pana la obtinerea
unui rezultat oarecare. Dispunand de imaginatie, omul poate sa-si elaboreze mental scopul
actiunii si planul desfasurarii ei, iar pe baza acestora sa o desfasoare orientat si permanent,
reglat cu minimum de erori si cu mare eficienta.

Creativitatea presupune ajungerea la noi idei sau proiecte prin transformari si recombinari
ale datelor cognitive de care subiectul dispune.

In pregatirea jocurilor de creatie vizand „Domeniul stiinta”-activitati matematice am folosit


urmatoarele modalitati de lucru:
-exercitii cu material individual („Numaram ursuletii” , „Unde sunt mai multe/mai putine
ciupercute?”, „Mare, mic”)

-jocuri didactice („Cine stie castiga!”, „Raspunde repede si bine!”)

-jocuri logico-matematice („Unde s-a ascuns papusa?”, „Ce este schimbat?”)

-probleme illustrate.

Ca si material didactic am utilizat jucarii, jetoane cu cifre, jetoane cu diferite imagini,


numaratoare , betisoare, trusa „LOGI 1” si trusa „LOGI 2”, panou cu buzunare, flanelograf,
tabla magnetica si magneti (cifre si obiecte), creta, tabla, fise de lucru si caiete de lucru
pentru activitatile matematice.

Pentru jocul de creatie „De-a matematicienii” i-am familiarizat pe copii cu intelesul si


folosirea corecta a cuvintelor: multime, elemente, numar, cifra, numeratie, numeral ordinal,
numeral cardinal, sir numeric (crescator si descrescator), semnele matematice : „+”, „-„,
„=”, numaratoare, caracteristicile pieselor geometrice.

Toate acestea le-am facut in cadrul activitatilor matematice desfasurate anterior. Astfel
copiii au desfasurat actiuni concrete cu obiectele, exercitii cu material individual si
demonstrative, jocuri didactice, jocuri logico-matematice.

Exemple:

-„-Ce este cifra?”

-„-Ce este numarul?”

-„-Cand vorbim de numeral ordinal, cand vorbim de numeral cardinal?”

-„-Cand punem semnul +?”

-„-Cand punem semnul =?”

-„-Ce semn utilizam cand se ia dintr-o cantitate?”

-„-Cate forme geometrice cunoasteti?”

-„-Care sunt atributele unei piese geometrice?”

Jocul „De-a matematicienii”

Alegerea temei de joc


Intr-un colt al salii de grupa, educatoarea va amenaja un spatiu care sa sugereze tema
respectivului joc si anume „De-a matematicienii”. Asfel va trebui sa existe un birou unde va
sta coordonatorul proiectului ; mai multe scaunele pentru participantii la conferinta ; o
tribuna , de la care vor lua cuvantul cei care sunt implicati direct in proiect-„In lumea
fascinanta a matematicii”, retroproiector si diverse materiale de lucru (pentru activitatile
matematice). Fiecare copil isi va alege cate un rol.

Gruparea partenerilor si elaborarea mentala a planului de joc

Educatoarea, in rol de invitat special spune ca se poate incepe, asa ca, asistenta
coordonatorului proiectului ii va numi pe cei din prezidiu si va anunta scopul reuniunii
(aprofundarea cunostintelor matematice). Apoi va lua cuvantul coordonatorul, care le va
multumi celor prezenti si le va propune sa inceapa discutiile si apoi prezentarea lucrarilor.

Actiunea jocului

Se vor stabili trei mari subteme si anume „Operatii cu multimi”,”Piese geometrice”,


„Numeratie” si implicit trei grupuri de lucru. Pe rand, vor fi invitati la tribuna membrii
fiecarui grup in parte pentru a expune teoretic si a sustine practic, prin lucrari, temele
propuse.

Invitatul special, care este un renumit matematician (educatoarea) va intervene daca este
cazul (cand apare un blocaj sau daca se strecoara vreo greseala in expunerea teoriei).

Coordonatorul proiectului, impreuna cu invitatul special vor analiza lucrarile practice si vor
desemna grupul castigator.

Analiza jocului

Se vor aprecia evolutiile copiilor si lise vor sugera si alte idei de joc in ceea ce priveste tema
respective. Se va discuta, de asemenea, si in prezenta tuturor copiilor din grupa pentru a se
face o analiza mai amanuntita a comportamentului si atitudinilor observate in joc .

Un alt joc de creatie care i-a incantat pe copii a fost „De-a excursionistii” si a vizat verificare
cunostintelor privind pozitiile spatiale. Anterior desfasurari jocului, atat in cadrul activitatilor
matematice, cat si a altor activitati am urmarit dezvoltarea capacitatii copilului de a sesiza
pozitia ocupata de un obiect, fiinta in raport cu unul sau mai multe repere.

Se insista pe finalizarea actiunii si verbalizare.

Jocul „De-a excursionistii”

Alegerea temei de joc

Intr-un loc potrivit al salii de grupa,


Pentru o desfasurare eficienta a jocurilor de creatie am acordat o deoasebita atentie
amenajarii salii de grupa si pregatirii materialului necesar. Astfel in sala de grupa am aranjat
un colt- sector de activitate, dotat cu jucarii si accesorii ce pot fi utilizate de catre copii in
cadrul jocului.
Am pus la dispozitia copiilor un material bogat si variat: papusi cu intreg materialul auxiliar
(imbracaminte, mobilier, vesela), jucarii reprezentand diferite obiecte si finite din viata reala
si basme, jucarii animale, jucarii mijloace de transport, truse cu diferite materiale
caracteristice anumitor profesii (postas, medic, aviator, agent de circulatie, marinar), diferite
materiale de constructie, precum si materiale ajutatoare pe care copiii le vor folosi in jocurile
lor.
Eficienta jocurilor de creatie depinde si de temeinicia cuantumului de cunostinte si de
precizia vocabularului vizat de jocurile respective. De aceea o atentie deosebita trebuie
acordata pregatirii jocurilor de creatie.
Pregatirea jocurilor de creatie consta, in primul rand, in familiarizarea copiilor cu situatii de
viata adecvate jocurilor respective si implicarea, insusirea si consolidarea vocabularului ce
se refera la acestea.
Pregatirea jocurilor de creatie nu poate fi rupta de problemele cunoasterii mediului
inconjurator, fara de care nu se poate imbogatii vocabularul sub toate aspectele sale. De
aceea in pregatirea fiecarui joc am pornit de la aspectele de viata cele mai pregnante ce pot
sa se reflecte in el. Aceste aspecte, precum si corespondentele lor verbale(cuvinte, expresii,
dialoguri), vor fi introduce treptat in cadrul jocului, pe masura ce cunoasterea lor
imbogateste experienta copiilor si posibilitatile lor de exprimare.
In afara de familiarizarea copiilor cu aspecte de viata, in pregatirea jocurilor de creatie mai
intra si verificarea cunostintelor, eventual precizarea si consolidarea lor, in legatura cu
dimensiuni, culori, forme, cunostinte legate in mod correct de cuvintele pe care le vor folosi
in cadrul jocurilor.
In pregatirea jocurilor de creatie am folosit urmatoarele modalitati de lucru:
-copilul citeste singur imaginea;
-copilul raspunde la intrebarile puse de educatoare, privind actiunile redate in imagini;
-copilul povesteste continutul imaginii dupa un plan.
In continuare voi da exemplu de modul cum am pregatit doua cateva dintre jocurile cu
subiecte din viata cotidiana pe care le-am desfasurat la grupa.
Pentru jocul de creatie “De-a circulatia” i-am familiarizat pe copii cu intelesul si folosirea
corecta a cuvintelor: “pieton”, “vehicul”, “traversare”, “marcaj”, “stop”, “semafor”, “agent
de circulatie”, “intersectie”, “pasaj subteran”, “trotuar”, “carosabil”. Familiarizarea copiilor
cu intelesul acestor cuvinte am realizat-o prin:
-intuirea unor imagini care reprezinta fiecare cate unul sau mai multe personaje, actiuni si
obiecte din cele enumerate mai sus. Copiii le vor denumi. Se insista asupra intelesului dublu
al cuvantului “stop”(de obiect si comanda: “stai!”, “opreste-te!”;
-convorbiri intre educatoare si copil, educatoarea cerand copilului prin intrebari sa
denumeasca: stopul, marcajul, pietonul, etc.
Exemple:
“-Cine ne arata ca putem trece strada?”
“-Pe unde traversam?”
“-Cine dirijeaza circulatia cand nu este semafor?”
“-Pe unde circula pietonii?”
“-Ce este un marcaj?”
“-Cine circula pe partea carosabila?”
“-Care sunt culorile semaforului si ce reprezinta ele?”
In cazul in care, copiii nu inteleg unele cuvinte, le voi explica si le voi arata insemnatatea
obiectului sau actiunii pe care o desemneaza si ii voi pune sa formuleze propozitii cu,
cuvintele invatate , pentru a verifica daca acestea au fost insusite in mod corect atat din
punct de vedere al pronuntiei, dar si al semnificatiei lor.
Exemple:
“-Agentul de circulatie dirijeaza traficul auto.”
“-Pietonii traverseaza strada pe la marcajul pietonal.”
“-Autovehiculele circula pe partea carosabila, iar pietonii pe trotuar.”
In pregatirea jocului de creatie “De-a familia” am urmarit redarea de catre copii, in joc, a
urmatoarelor aspecte:
desteptarea copilului;
toaleta de dimineata;
micul dejun;
pregatirea copilului pentru a merge la gradinita;
asezarea mesei de pranz;
aniversarea unui membru al familiei si primirea musafirilor;
activitatea membrilor familiei;
rolul si indatoririle fiecarui membru;
reguli de politete in familie si relatiile dintre membrii;
 norme de igiena in familie.

Pentru aceasta am desfasurat activitati prin care am urmarit actualizarea in mintea copiilor
a acestor aspecte.
 Astfel, pentru primul punct, “desteptarea copilului”, am folosit ca material imagini in care
copilul doarme, iar mama vine si il trezeste; copilul face gimnastica de inviorare, cu
ferestrele deschise. Am cerut copiilor sa denumeasca actiunile prezentate in imagini.
Al doilea punct, “toaleta de dimineata”, l-am pregatit prin exercitii de vorbire, in cadrul
carora copiii denumesc obiectele necesare toaletei de dimineata, arata la ce folosesc si
eventual le si descriu.
Am organizat jocul “Spune ce facem!”
 In acest joc, copilul care este scos din sala de grupa, trebuie sa recunoasca actiunea
mimata de colegii sai sis a o descrie (spalatul pe fata, spalatul dintilor, periatul parului,
impletirea coditelor ). Copilul care a recunoscut actiunea, imita si el miscarea respective si
apoi o descrie.
Pregatirea punctului “micul dejun” am realizat-o printr-un exercitiu de vorbire desfasurat cu
ajutorul unor imagini sau obiecte necesare aranjarii mesei. In timp ce copiii aranjeaza masa,
ei trebuie sa denumeasca obiectele pe care le-au ales sis a spuna la ce folosesc.
Exemplu:
“-Eu am ales fata de masa, pentru ca atunci cand asezam masa trebuie intai sa o acoperim
cu o fata de masa curata.”
Am desfasurat apoi, in completare, jocul”Stop!”. Sarcina didactica a acestui joc este: copiii
sa recunoasca actiunile simulate si sa le selecteze corect numai pe cele adecvate micului
dejun.
Un alt aspect, “pregatirea copilului pentru a merge la gradinita”, l-am concretizat cu ajutorul
a doua imagini: o imagine reprezinta copilul pregatindu-se sa mearga la gradinita si o alta
reprezinta copilul in drum spre gradinita. Am cerut copiilor sa enumere elementele din cele
doua imagini si apoi sa raspunda la urmatoarele intrebari:
“-De ce se imbraca copilul?”
“-Ce face la plecare?”
“-Dupa ce cunoasteti ca baietelul/fetita pleaca la gradinita?”
Aniversarea unui membru al familiei si primirea oaspetilor este un aspect de viata, cu care
copiii nu se intalnesc zilnic si de aceea cunoasterea lui cere o pregatire atenta. In acest
scop, am organizat jocul”Gandeste-te bine si spune-mi!”, joc, in care am folosit si un telefon.
La intrebarea, “Gandeste-te bine si spune-mi cum iti invite prin telefon prietenul/prietena in
vizita?”, copilul intrebat se duce la telefon si formuleaza invitatia. Voi solicita un numar cat
mai mare de copii, pentru a gasi cat mai multe formule de a face invitatia.
Dupa aceasta, copiii vor raspunde la intrebarile mele:
“-Cum iti primesti musafirii?”
“-Ce faci daca primesti un cadou?”
“-Cum feliciti pe cineva de ziua lui?”
“-Cand/cum si cui oferim flori?”
“-Cum multumesti cand te felicita cineva?”
“-Cum inviti oaspetii la masa?”

Cunostintele copiilor privind activitatea membrilor familiei le-am reactualizat prin dialoguri
intre copii (copiii primesc roluri de bunica, nepot , mama, tata), dar si prin folosirea unor
imagini care reprezinta principalele activitati ale celor din familie.
Pentru a scoate in evidenta activitatea copiilor in familie,  rolul si indatoririle fiecarui
membru, am dat acestora diferite ilustratii-tip jetoane mari. Din aceste ilustratii, copiii vor
“citi”, ce activitati pot efectua acasa: jocuri, treburi gospodaresti, ordine la coltul jucariilor,
aranjarea hainelor, aranjarea mesei.
Jocul “Raspunde repede si bine!” ilustreaza nivelul cunostintelor copiilor privind regulile de
politete si normele de igiena din familie.
Rolurile interpretate de copii vor fi alese chiar de catre acestia, educatoarea intervenind
numai daca este cazul (rolurile pot fi schimbate atat pe parcursul jocului, cat si in cadrul
activitatilor viitoare).
Voi urmari finalizarea actiunilor, dar si verbalizarea acestora. Daca in joc intervine
monotonia, blocajul sau abaterea de la tema propusa, mavoi implica active in remedierea
situatiei, dar prin introducerea unui personaj.

Jocul “De-a doctorul”

Alegerea temei de joc

Intr-un loc potrivit al salii de  grupa, voi amenaja, pe langa alte numeroase spatii de joc, unul
care poate sugera tema respectiva: un colt sanitary cu ustensile, medicamente, retete,
bancute si scaunele pentru “sala de asteptare”, un birou si un scaun de “medic”, doua
halate albe pentru “medic” si “asistenta”. Doi dintre copii isi asuma rolurile de doctor si
asistenta, imbracand halatele albe aflate in preajma lor.

Gruparea partenerilor si elaborarea mentala a planului  jocului.

Integrandu-se in joc, educatoarea (in rol de asistenta) simuleaza o discutie la telefon cu


cineva care se intereseaza de programul doctorului la policlinica. Educatoarea isi schimba
rolul initial. Devine si ea pacient, astfel ca ia loc in sala de asteptare langa ceilalti pacienti
deja aflati acolo. Asteapta sa fie poftita de catre asistenta. Cand aceasta se intampla, intra
in cabinet si dialogheaza cu doctorul:
“-Buna ziua!”
“-Buna ziua, ce va supara?”
“-Doresc sa ma consultati, caci nu ma simt bine….”

Actiunea jocului

Intra in cabinet  un alt copil (pacient). Educatoarea intervine: “-Ai uitat sa saluti”. Doctorul
continua discutia cu noul pacient:
“-Ce te doare?”
“-Aici…(pacientul indica locul)
“-Da, ia sa vedem!” (doctorul vrea sa-l consulte , dar este intrerupt de un alt copil , care face
remarca de a se spala inaite sa-l examineze , caci asa a vazut el ca trebuie). Doctorul se
conformeaza si incepe consultatia, apoi concluzioneaza: “-Nu-i nimic grav. Doar te-ai lovit.
Este o mica vanataie. O sa-ti treaca repede. Fii mai atent! Daca te mai lovesti o data in
acelasi loc, boala se va agrava. Am sa-ti scriu o reteta pentru a-ti procura medicamentele
necesare.” Copilul nu-i ingaduie medicului sa scrie, pana cand nu se spala din nou pe maini.
Dupa aceea medical scrie reteta:
“-Poftim reteta!”
“-Multumesc, la revedere.”
“-La revedere.”

Analiza jocului

O prima analiza se face atunci cand educatoarea constata ca jocul incepe sa-si piarda din
farmec, cand intervine monotonia, saturatia fata de tema respectiva. Educatoarea discuta
cu doctoral, cu asistenta si cu pacientii care si-au jucat rolurile. Li se sugereaza cum s-ar mai
putea juca alta data “De-a doctorul”. Urmatoarea analiza se face in prezenta tuturor copiilor
din grupa, la sfarsitul etapei destinate activitatilor la alegere, cand sunt aduse in discutie
comportamente variate observate de educatoare si de copii in jocurile intreprinse in zona
respectiva.