GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.

13 IAȘI

OLGA DOSOFTEI
IULIANA ELENA PRODAN ANCA MIRONESCU

SĂ ÎNVĂȚĂM DE LA BUNICI!
GHID DE BUNE PRACTICI PRIVIND
MEȘTEȘUGURILE TRADIȚIONALE

IAȘI, 2020
 ARGUMENT

Tradiţiile şi obiceiurile sunt valori apreciate atât în ţara noastră, cât şi la nivel internaţional şi este
necesar să fie promovate în învăţământul românesc. Ele reprezintă o oglindă a evoluţiei poporului român
şi presupun o interacţiune specifică.
Dorinţa de conservare şi perpetuare a valorilor tradiţionale se formează încă din copilărie, când
se asigură bazele învăţării şi educaţiei, ale dezvoltării comportamentelor şi atitudinilor pozitive. De
aceea, este important ca preșcolarii şi şcolarii să înțeleagă faptul că situațiile prezente își au originile în
situații din trecut, să exploreze activ, din punct de vedere uman și social, zona în care locuiesc familiile
lor (bunici, părinți), cu obiceiurile și meșteșugurile păstrate de-a lungul timpului.
În abordarea acestui domeniu se pleacă și de la premisa că școala reprezintă un mediu favorabil
pentru promovarea diversității culturale (locale și naționale) prin reactualizarea unor tradiții legate de
anumite meșteșuguri specifice poporului român, indiferent de apartenența etnică, religioasă etc. Atât
persoanele care realizează produse tradiționale, cât și cei care le folosesc duc mai departe tradițiile
noastre, valorifică cultura românească și o readuc, treptat, în societatea modernă.
În acest context, în urma analizei de nevoi, am constatat că tradiţiile româneşti nu sunt cunoscute
suficient la nivelul învăţământului preşcolar. Prin urmare, grădiniţa poate reprezenta un mediu propice
pentru promovarea diversității culturale (locale și naționale) prin reactualizarea unor tradiții legate de
anumite meșteșuguri specifice poporului român, indiferent de apartenența etnică, religioasă etc.
Dorim să învăţăm copiii să aprecieze frumuseţea portului popular, a dansului şi cântecului
românesc și moldovenesc, a meşteşugurilor tradiţionale atât de mult apreciate în ţară, cât şi în afara ei.
De aceea, am considerat oportun acest ghid de bune practici să inspire, să dea curaj, să provoace acea
schimbare care să transforme învățarea într-un proces plăcut, în vederea evidenţierii valorilor, tradiţiilor
şi obiceiurilor noastre, prin care cultivăm de la cea mai fragedă vârstă sentimentul de apartenenţă, de
iubire şi dragoste pentru rădăcinile şi valorile poporului.
Prin derularea proiectului ,,Să învățăm de la bunici!” urmărim implicarea copiilor, cadrelor
didactice, părinţilor şi comunităţilor locale în activităţi cu specific popular şi optimizarea colaborării
tuturor persoanelor implicate în proiect.

1
 MEȘTEȘUGURILE TRADIȚIONALE, PE ÎNȚELESUL COPIILOR

La vârsta preșcolară, mesteșugurile încep ca o poveste …,,a fost odată…” în vacanță la țară, la
bunici, când copilul descoperă lumea meșteșugurilor de altădată în lăicerul țesut în stative, în costumul
popular, în oala și strachina de lut, coșul din nuiele și alte obiecte păstrate de-a lungul timpului de bunici.
Povestea continuă cu tradiții și obiceiuri, cu sărbători de căpătâi ale neamului nostru.
Așa a început și povestea proiectului educațional ,,Să învățăm de la bunici!”, cu punerea în
mișcare a unui program de educare a copiilor în spiritul descoperii și păstrării tradițiilor; un drum
anevoios, dar cu speranța formării deprinderilor și tehnicilor necesare pentru realizarea unor aspecte de
viață culturală ale neamului nostru.
Prin meșteșug se înțelege, deopotrivă, meserie, profesiune, dar și pricepere, îndemânare,
abilitate, talent, iar făuritorul meșteșugului este meșterul, persoană care practică o meserie.
Pentru a înțelege mai bine lumea fascinantă a meșteșugurilor tradiționale și a artei populare
românești, am introdus copilul în mediul de activitate specific fiecărui meșter.
Ce știm despre meșteșugurile populare?
Că ne încântă ochiul și inima, că se fac cu har și cu migală, că strâng în ele toată priceperea și
îndemânarea, de cele mai multe ori ale bunicilor. Dar atunci când sunt practicate de copii, transmit
înzecit bucurie și autenticitate. Iar copiii meșteșugari au menirea de a duce mai departe tradiția! Și asta
îi face și mai speciali. Simplitatea multor tehnici de lucru manual asigură perpetuarea lor de la o generație
la alta, fiind utilizate atât în scop educațional, cât și în scop terapeutic (exerciții în scop medical, tehnici
de relaxare, art-terapia în psihologie, ș.a.m.d.).
Se spune că gesturile meşteşugarului, repetate mereu cu minuţiozitate, în linişte, dăruiesc
sufletului un ritm şi o muzică interioară, dătătoare de pace... ''Munca tihnită e rugăciune şi închinăciune,
cum nu este alta mai bună şi mai curată”, spuneau bătrânii.

2
EXEMPLELE DE BUNE PRACTICI ŞI SCHIMBUL DE EXPERIENŢĂ ÎNTRE
UNITĂȚILE ȘCOLARE REPREZINTĂ PREMISE ALE
INIŢIERII ÎN ARTA MEȘTEȘUGĂRITULUI

Ghidul de bune practici se constituie într-un document ce prezintă principalele constatări de

cercetare ale proiectului și este elaborat ca un set de orientări care evidențiază bunele practici. Acesta va
permite părinților, copiilor și cadrelor didactice participante să beneficieze de experiența și cunoștințele
acumulate pe parcursul proiectului.
Introducerea artelor creative în activitățile extracurriculare reprezintă o soluție pentru
eficientizarea procesului de predare – învățare – evaluare și pentru îmbunătățirea rezultatelor copiilor,
pentru îmbunătățirea relației grădiniță – familie și implicarea părinților în activitățile de acest gen.
Exemplele de bune practici incluse în ghid și dovezile (fotografii, documente de proiectare) pe
care le-am adăugat pornind de la realizările concrete ale unităților școlare cuprinse în proiect, au vizat
scopul proiectului în cadrul căruia acestea au fost dezvoltate, și anume:
- cunoașterea, păstrarea și promovarea patrimoniului cultural naţional în rândul copiilor,
reactualizarea tradițiilor legate de meșteșugurile specifice poporului român, indiferent de zona
etnografică.
Comportamente vizate:
- cunoaşterea principalelor tipuri de meşteşuguri populare tradiţionale practicate în decursul
timpului;
- promovarea și valorificarea obiceiurilor şi tradiţiilor populare în creații proprii ale copiilor;
- descoperirea şi atragerea, în proiect, a unui număr cât mai mare de copii, părinți şi cadre
didactice, cu evidenţierea şi promovarea unor lucrări;
- realizarea expoziției-concurs cu obiecte de artă populară realizate de participanți;
- cultivarea interesului și dragostei față de obiceiurile şi tradițiile românilor și perpetuarea lor;
- continuarea schimbului de experienţӑ între unitӑțile de învӑţӑmânt participante;
Aspecte reţinute:
- Formează deprinderi practice și artistico-plastice;
- Valorifică cunoștințele privind meșteșugurile tradiționale;
- Facilitează accesul la o educație nonformală și informală de calitate.
Elemente ale meșteșugurilor tradiționale sunt o alternativă pentru copilul din ziua de astăzi, care
este prins tot mai mult de calculator şi internet, instrumente care nu-i dezvoltă atât de mult creativitatea
pe cât ar putea arta tradiţională care, în final, îi dă satisfacţia că a realizat un obiect de artă populară ce
poate fi folosit în activitatea zilnică ori rămâne mărturie de-a lungul generaţiilor.

3
 MEȘTEȘUGURI TRADIȚIONALE

ȚESUTUL

Este un meșteșug izvorât din vatra satului românesc și spune o poveste foarte frumoasă despre
continuitate - între generații, între comunități, între oameni.
Țesătoria este ancorată în memoria satului tradițional, așa cum ni-l amintim cu toții din vacanțele
petrecute la bunici. Și acum întâlnim, în ,,camera de curat” a caselor sătești, covoare, lăicere, cuverturi
sau cergi lucrate în stative (războiul de țesut orizontal).

Tipul de război de ţesut orizontal, denumit local Războiul de țesut orizontal cu spată și ițe folosit
stative, are ca principale părţi componente sulul de bunica noastră.
de urzeală, fusceii, iţele, vătalele, spata, sulul de
ţesătură, călcătorii, scripeţii, lopăţica, zăvorul şi
slobozitorul. Fiecare din aceste piese
componente au un rol bine definit şi nu poate fi
înlocuit, indiferent de destinaţia ţesăturii ce
urmează a se realiza.

Copiii au fost inițiați în arta țesutului cu ajutorul

războiului de țesut pentru copii alcătuit dintr-o
ramă de țesut, pieptene, suveică, spată, ac lung
de plastic.
Războaiele de țesut în miniatură au fost gândite
să aibă toate funcționalitățile suratelor lor mai
mari, astfel încât tehnica țesutului la ele să fie
cât mai autentică.

Operaţiile pregătitoare ţesutului propriu zis sunt: urzitul - pe urzitor, învelitul - pe sulul de
urzeală, năvăditul - prin iţe, spată şi prinderea de sulul de ţesătură.
O atenţie specială se acordă, la ţară, meşteşugului prelucrării în gospodărie a fibrelor textile şi a
lânii; femeile mai torc lâna şi acum, în zilele friguroase ale iernii, când treburile casnice le permit acest
lucru. Din firele pieptănate se realizează, prin tors, fire pentru urzeală, iar din două fire răsucite se obține
bătătura.

4
 Urzitor Bunica toarce lână Răsucim două fire cu
ajutorul fusului

Ghici, ghicitoarea mea!

,,Am un moșneag burduhos, Pe moșneag îl sucesc,
Și o babă zdrențăroasă, Pe babă o smucesc.”
(furca și fusul)

În cadrul activităților de prelucrare a firelor, copiii au exersat deprinderile practice însușite

anterior. Astfel, au răsucit 2 fire cu ajutorul fusului, au bobinat o cantitate mai mare de fire prin
încrucișare sau au bobinat și așezat firele pe ghem. Sculul de lână a fost realizat cu ajutorul rășchitorului
și depănat ghem de pe vârtelniță. De asemenea, ,,micii meșteri mari” au țesut la războiul bunicii sau al
copiilor, trecând firul de lână printre firele de urzeală cu ajutorul suveicii, piesă de lemn, de formă
alungită, care serveşte drept suport ţevii, cu ajutorul căreia se introduce firul de băteală.

Bobinăm firele de lână încrucișat pe mosorel sau depănăm pe ghem, de pe scul.

5
 Viviana: Sara și Adelin:
-Bunica mea m-a învățat să trec firul de -Noi știm că, pentru a țese un covor ,
bătătură prin urzală cu ajutorul scripetelor și putem folosi fire de lână de mai multe
al ițelor culori. Ornamentele sunt realizate prin
combinarea liniilor, a figurilor geometrice sau a
altor motive liber desenate

”Pe sulul de dinapoi, Printre ițe și-ntre spată

O sută de lătunoi, Paște-o iapă deșălată;
Pe sulul de dinainte, Printre ițe și fuscei
Cioprea le mai ține minte. Paște-o scroafă cu purcei.”

(Inul și cămeșa, de I. Creangă)

Gabriel și Carina:
- Ca să se îndesească firele, bătătura se bate cu vatalele, între care e așezată spata. Tot de la
bunica știm că firele de ață au fost urzite pe urzoi, apoi învelite pe sulul de dinapoi, punând vergele
printre pături, ca să nu se hrentuiască urzala; și fuscei prin rost, ca să nu se încâlcească natra. După
asta, au fost nevedite, trecându-le prin ițe și spată; și, cu ajutorul slobozitorului, al zăvorului și al
lopățelei, au fost întinse în stative, legându-le de sulul de dinainte, de unde începe gura covorului.
(adaptare după ,,Inul și cămeșa” de I. Creangă)

6
 Bunicuțele din satul Avântu, județul Iași, au făcut posibilă cunoașterea, de către copii, a acestui
frumos meșteșug, punând la dispoziția cadrelor didactice și a părinților războiul de țesut orizontal, a
instrumentelor ajutătoare și a pieselor lucrate (ștergare și covoare) de-a lungul timpului pentru realizarea
expoziției ,,Din Lada de zestre a bunicii”.

Copiii de la grădiniță au recondiționat Lada de zestre, decorând-o cu simboluri geometrice

cunoscute de ei. Semnificațiile acestora sunt diverse: linia dreaptă este simbolul ascensiunii, al
corectitudinii, al unui itinerariu spiritual și fizic, cercurile reprezintă legătura omului cu divinitatea, ciclul
vieții, spirala este legată de mișcare și energie, rombul reprezintă unirea dintre cer și pământ. Ornamentul
ţesăturilor, îndeosebi cel al covoarelor, are o caligrafie proprie, o limbă nevorbită, laconică, dar înţeleasă.
În ceea ce priveşte conţinutul tematic al desenelor de pe covoare, deosebim câteva grupe mai frecvente:
motivele vegetale sau fitomorfe, geometrice, reprezentarea omului, păsărilor etc., ceea ce întâlnim și în
desenele copiilor.
Printre cele mai întâlnite simboluri vegetale și animale se numără pasărea, calul, pana, ochiul de
iepure, șarpele, degetuțele, florile câmpului, spicele de grâu, vița de vie, steaua etc.

Ne dorim să vedem acest meșteșug reînviind și devenind practicat de generațiile viitoare.

7
 COSTUMUL POPULAR

Din grupul ţesăturilor realizate manual fac parte și țesăturile vestimentare: catrinţe (vrâstate,
alese, ridicate, ţesute şi alese etc.), fote (vrâstate şi alese), pânza pentru cămeși, chingi femeieşti şi brâie
bărbăteşti, pânzeturi, postavuri, marame, traiste, şorţuri alese etc.
Purtate de oameni în văzul tuturor, ele atrag atenția prin măiestrie și diversitate.
Costumul popular reprezintă una dintre cele mai importante forme de cultură ale unui popor. Pe baza
acestuia, cercetătorii pot stabili și studia date despre geneza istorică și formele de evoluție ale unei
culturi, ariile de răspândire sau influențele asimilate de la alte civilizații.
Încă din cele mai vechi timpuri, atât bărbații, cât și femeile purtau o piesă de bază, cămașa sau ia,
la care se adăugau fota sau catrința la femei și ițarii la bărbați.

Fată dragă, pune-ți ie Au purtat-o și străbunii

Și cinstește-o prin purtare, Când plecau la liturghie,
Nu-i un moft, e-o datorie Are-n ea gustul țărânii
Și o clipă de-nchinare. Și-al iubirii de moșie.
…................................ …………………………..
(”Sânziene-n mândre ii”, de Angelina Nadejde)

Și, ca să putem afirma aşa, ar trebui să pornim de la ceea ce este și ce semnifică ia românească,
fiind principala piesă din componenţa costumului tradițional pentru femei. În jurul iei se conturează, în
mod extrem de plăcut, celelalte elemente ale acestuia (catrința, bundița, brâul, poalele, baticul, trăistuța,
opincuța). Toate laolaltă, într-o armonie cromatică, dar și ornamentală, alcătuiesc unicitatea costumului
popular tradițional moldovenesc.
Pentru români, costumul popular este şi trebuie să rămână un simbol național, un element care
să ne evidențieze istoria, prezentul și continuitatea, dar şi o caracteristică a viitorului nostru cultural.
În cadrul activităților din grădiniță, copiii au observat componentele costumului popular, l-au
decorat cu semne grafice sau motive florale, l-au îmbrăcat atunci când scena spectacolelor a vibrat de
frumusețea, originalitatea și măreția trăiniciei identității noastre.
Primii pași în tehnica cusăturilor i-au realizat pe cartonașe. Contururile imaginilor au fost
punctate și colorate pentru redarea temei.

Am învățat să coasem frumos - grupa mare

8
La atelierul micilor meșteșugari, alături de mame, copiii au cusut pe etamină sau pânză puncte, linii
oblice și cruciulițe. Fiecare împunsătură ne arată, prin zâmbet, satisfacția lor. În timp ce lucrau, ascultau
povestea cămeșii:

”- Ştii tu, cămaşă dragă, ce erai odată?

- Ce să fiu? Eram ceea ce mă vezi: cămaşă albă, cu care se îmbracă oamenii.
- Nu-i aşa! Ai fost o sămânţă, apoi o buruiană, clătinată de vânt, ca toate buruienile: aşa naltă,
subţirea, tocmai de potriva mea; erai in cu floricică albastră, fata mea. Când ai fost crescut şi copt, cum
sunt eu acum, oamenii te-au smuls din pământ, te-au legat în fuioare, te-au pus copăcel şi te-au lăsat la
soare ca să te usuci. După aceea, te-au culcat pe ţol şi te-au bătut cu beţe, ca să-ţi scoată sămânţa;
apoi, bătut şi stâlcit cum erai, te-au dus la baltă şi te-au pus în topitoare, unde-ai stat vro zece zile, ca
să te topeşti, adecă să-ţi putrezească hlujul. După asta, te-au scos şi te-au pus iarăşi la soare, ca să te
usuci, răzămându-te de gardul pe care eşti întinsă acum. Fiind uscat, te-au meliţat, şi hlujul tău s-a
prefăcut în pozderie, iară cojiţa ta în fuior. Femeile apoi te-au răgilat, te-au periat şi te-au făcut fuior
frumos şi moale ca mătasa; din fuior te-au făcut caier, te-au pus în furcă şi au început a toarce,
prefăcându-te în tort sau aţă. Tortul l-au depănat pe râşchitor, spre a-l face căleap; călepele s-au fiert
cu leşie, să se înălbească, apoi te-au pus pe vârtelniţă, de pe care au început a le depăna pe mosoare cu
letca; de pe mosoare te-au urzit pe urzoi, apoi te-au luat şi te-au învălit pe sulul de dinapoi, punând
vergele printre pături, ca să nu se hrentuiască urzala; şi fuscei printre rost, ca să nu se încâlcească
natra. După asta te-au nevedit, trecându-te prin iţe şi prin spată; şi, cu ajutorul slobozitorului, al
zăvorului şi al lopăţelei, te-au întins în stative, legându-te de sulul de dinainte, de unde se începe "gura
pânzei". Călepele lăsate pentru bătătură le-au depănat pe ţevi cu sucala; apoi, punând ţăvile în suveică,
au început a ţese, adică a trece bătătura pintre urzală cu ajutorul tălpigilor, al scripţilor şi al iţelor. Ca
să se îndesască firele, bătătura se bate cu vatalele, între care e aşăzată spata. Şi uite aşa te-au prefăcut
în pânză. Când era cald afară şi frumos, femeile te-au dus la baltă şi te-au ghilit; apoi te-au fiert cu
leşie şi iar te-au ghilit, până te-ai înălbit. Când erai albă cum trebuie, te-au uscat, te-au făcut vălătuc,
te-au croit şi au făcut din tine ceea ce eşti acum.”
Copiii au ascultat vrăjiți această poveste a marelui scriitor Ion Creangă, „Inul şi cămeşa".

Aspecte din activitate atelierelor

9
 Pe parcursul desfășurării activității, copiii au descoperit adevărate comori ale artei populare și au
învățat că moștenirea primită de la părinți, bunici, din moși-strămoși trebuie păstrată cu sfințenie și
transmisă viitorilor colegi. Și-au însușit, chiar au și folosit termeni specifici acestui domeniu: opinci,
fotă, ie, ițari, cingătoare, brâu, betelie, cușmă, ulcior, covată, ștergar și multe altele. Fondul sonor al
activității, alcătuit din melodii populare românești, i-au ajutat să intre mai ușor în atmosfera folclorică și
le-au susținut un ritm de lucru foarte plăcut, dându-le impresia de șezătoare.
La sfârșit au recitat poezia „Portul românesc” de Eugen Frunză și au încins o horă:
,,Frunzuliță iasomie
Astă horă-mi place mie!
De micuți noi am jucat,
Cum muma ne-a învățat.”

Portul Românesc
de Eugen Frunză

”Mult îmi place și iubesc Desenat cu ac vrăjit,

Portul nostru românesc. Râde brâul vălurit,
Albă ia cu altițe, Sub sumanul gros de lână,
Cu cicori și lămâițe Cu flori negre de fântână;
Și bundița ca un lan Chiar și traista, uneori
Picurată cu mărgean Parcă scapără de flori.”
Și cu spice și cu fluturi,
De la vechile-nceputuri.

Printre altele, am încercat să insuflăm copiilor dragostea și pasiunea pentru arta frumosului prin
cusutul în cruciulițe și lucrul la gherghef. Le-am arătat cum să-și dezvolte fantezia și să afle cât mai
multe lucruri. Am dori ca generațiile de copii care au trecut prin atelierele noastre de creație să continue
ceea ce au învățat aici. Așa cum doamna Raveica, o bunică îndrăgită de copii, speră că atât copiii cât și
mamele acestora, vor reține esența următoarelor versuri:
”Din străbuni pe poarta vremii, Tu, femeie, ia şi coase
A intrat frumosu-n case! Râurii şi vechi izvoade cu arnici
Şi-i poruncă strămoşească Ca în lume să se ştie
Să păstrăm peste milenii, Ce comori de artă-n inimi
,,Haina” noastră românească. Păstrăm noi de la bunici!

(Din cartea ”Cusături româneşti din izvoade străbune”, de Elvira Zamfirescu-Talianu)

Portul românesc, ca trăsături generale, are aceeaşi asemănare pe tot cuprinsul ţării, având,
desigur, deosebiri de amănunte, cu schimbări de formă, croială, ornamentaţie şi cromatică. Aceasta
unitate îi dă caracter de popular şi naţional. Alcătuit pe un fond autohton străvechi, purtat cu sfințenie
și astăzi, în special de locuitorii satelor, în zilele de sărbătoare sau la evenimente naționale, costumul
popular este purtat tot mai mult de copii sau tineri la serbări, sărbători sau evenimente culturale.

10
 DANSUL POPULAR

Hai la joc, măi românaș, Mărunțel și legănat,

Pe călcâie și pe pași. C-așa-i din bătrâni lăsat.
Luați fetele cu voi Tot pe loc, pe loc, pe loc
Și-nvârtiți-le, flăcăi! Învârtiți hora cu foc!

Studiul tradiţiilor populare, cunoaşterea şi conservarea valorilor identitare, stimularea interesului

tinerilor pentru aceste valori, cultivarea aptitudinilor lor artistice sau meşteşugăreşti ar putea contribui
mult la dezvoltarea personalităţii umane, la spiritualizarea şi socializarea tinerilor, la găsirea unui sens
al vieţii, a unei motivaţii existenţiale, de care adeseori sunt lipsiţi.
Activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferind cele mai eficiente şi
oportune modalităţi de valorificare a tradiţiilor, obiceiurilor şi datinilor populare locale şi naţionale.
Dansul popular, ca activitate extraşcolară, are un rol deosebit în educarea, instruirea şi formarea
personalităţii preșcolarilor care, alături de dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii
umane, duce la formarea personalităţii autonome şi creative.
Ca mijloc de realizare a educației psihomotrice, duce la evidențierea posibilităților creative ale
copiilor și a modalităților de exprimare prin diferite mișcări de dans (dezvoltă capacitatea de manifestare
a sentimentelor și trăirilor personale), la dezvoltarea dragostei pentru arta poporului nostru, îi
familiarizează cu unele elemente de folclor, contribuind, astfel, la dezvoltarea dragostei pentru frumos,
pentru armonie, le cultivă răbdarea, stăpânirea de sine, perseverenţa, încrederea în sine, spiritul de
echipă, memoria, precum şi capacitatea de a-şi coordona mişcările şi simţul ritmic.
Combinaţiile coregrafice vor antrena memoria motrică şi coordonarea, vor viza capacitatea de
concentrare, disponibilitatea, aprecierea reperelor şi o dorinţă lăuntrică de autoperfecţionare, de
cunoaştere de sine, de conştientizare a corpului în mişcare prin intermediul imaginii modelului, dar şi a
propriiilor imagini mentale.
Euritmia, ca formă de comunicare artistică, este un gen care dobândeşte o tot mai mare
extensiune. La greci, cuvântul « euritmie » era considerat ca termen principal alături de armonie şi
simetrie; în dicţionar, euritmia este definită astfel: combinarea armonioasă de sunete, linii şi mişcări,
sinteză a gimnasticii şi dansului cu acompaniament muzical sau vorbit.
O activitate de euritmie se poate realiza cu sau fără acompaniament muzical. Acompaniamentul
muzical urmăreşte conturarea atmosferei de fond fără ca euritmia să se încadreze riguros în linia
melodică sau în metrica poeziei, întocmai ca dansul. Mişcarea ritmică a corpului îi oferă copilului o altă
modalitate de a se exprima pe sine, iar educatorul va trebui să pornească de la acest lucru şi să sprijine
copilul în a se exprima liber, în stil propriu, pornind de la o temă sau o sugestie verbală.
Euritmia îi ajută pe copii să-şi exprime ideile, să se elibereze de emoţiile şi tensiunile personale,
să ia cunoştinţă de ceea ce înseamnă muzica şi expresivitatea acesteia şi să-şi dezvolte coordonarea
motrică.

11
 Pantomima, ca metodă auxiliară în realizarea interpretării artistice a euritmiei, reprezintă
mijlocul cel mai diferit, dar apreciat de copii, în momentul în care găsesc căi de soluţionare a temelor.
Astfel, se recomandă la început abordarea unor mișcări sugerate de texte şi, apoi, trecerea spre teme
improvizate simple şi legarea lor prin gesturi sau mişcări imitative. Cele mai importante avantaje ale
acestei activităţi sunt următoarele :
 elementul emoţional oferă mişcării atractivitate şi motivaţie, mobilizează forţele copilului şi-i
produce bucurie, mulţumire;
 diversitatea mișcărilor;
 posibilitatea reglării intensităţii şi continuităţii mişcărilor de către copii le oferă posibilitatea de
a încetini ritmul sau a schimba după dorinţă mişcarea, imaginându-şi de fapt o altă scenă (alta
decât cea sugerată de educatoare);
 stimularea initiaţivei copiilor, deşi conţinutul este de obicei sugerat şi regulile pot fi precise,
educatoarea va lăsa loc şi iniţiativei personale şi în unele cazuri, chiar o va încuraja.

Câteva noțiuni de dans :

Noţiuni privind desfăşurarea dansului în spaţiu:
• Aşezarea dansatorilor în dansul popular românesc în funcţie de specificul dansului, conţinutul,
numărul dansatorilor.
• Formaţii:
 în cerc;
 în coloană, în linie;
 în semicerc.
• Formaţii în perechi:
 în cerc, în linie şi semicerc.
• Ţinuta braţelor, adică modul în care se prind dansatorii între ei:
 lanţ de braţe jos;
 lanţ de braţe îndoite;
 lanţ de braţe sus;
 cu braţele pe umeri;
 ţinuta de brâu (prinse de brâu);
 lanţ de braţe încrucişat la spate.
• Ținuta la perechi:
 lateral de mână jos;
 lateral cu braţele îndoite;
 lateral cu braţele încrucişate;
 lateral de mână sus;
 lateral cu braţele încrucişate la spate.
De la cele mai fragede vârste, copiii au capacitatea de a asimila informația, mai ales când este
introdusă sub formă de cântec, de joc de rol. Dansuri și cântece din folclorul copiilor, precum ,,Melcul”,
,,Gărgăriță-Riță”, ,,Alunelul”, ,,Drag mi-e jocul românesc”, colindele, jocurile cu măști reprezintă
oportunități de stimulare a interesului, a curiozității pentru tradiție, de dezvoltare a sentimentului de
aparteneță la cultura românească.

12
 JOCUL CU CÂNT este una din activitățile cele mai agreate de copii. După ce copilul ajunge să
își coordoneze mișcările în ritmul unui joc cu cânt organizat, se poate trece la o formă puțin mai
pretențioasă și anume, aceea a dansului popular.
Desfășurarea Jocului cu cântec ”Bat din palme”

”Bat din palme clap, clap, clap Hai la stânga uite-așa,

Din picioare trap, trap, trap Și la dreapta tot așa.
Ne-nvârtim, ne răsucim (bis) Ne-nvârtim, ne răsucim (bis)
Și la horă noi pornim. (bis) Și cu toți ne veselim. (bis)”
presupune aranjarea copiilor în formație de cerc, cu brațele pe lângă corp și picioarele ușor depărtate.
Educatoarea demonstrează jocul, precizând că execută mișcările după cum îi sugerează versurile
cântecului. Se repetă de două ori, apoi execută împreună cu copiii.
Se reamintesc regulile jocului și se dau explicațiile necesare:
- bătăi din palme;
- bătăi din picioare;
- învârtirea corpului;
- prinderea mâinilor;
- pași la stanga și la dreapta.
ALUNELUL
Se lucrează în formație de cerc. Copiii se prind de mâini cu coatele îndoite (mâinile se țin la
nivelul umerilor).
1. Se execută trei pași dubli, laterali spre stânga cu bătaie.
2. Înainte 3 pași (1-3), bătaie prin alăturare (4); înapoi 3 pași (1-3) pe timpul 4 se opresc.
Dansatorii execută mișcările cântând:

”Alunelu, alunelu hai la joc, Alunelu, alunelu sus săltați,

Să ne fie, să ne fie cu noroc. Și la dreapta și la stânga, haideți frați.
Cine-n horă o să joace, Cine-n horă o să joace,
Mare, mare se va face. Mare, mare se va face.
Cine n-o juca de fel Cine n-o juca de fel
Să rămână mititel. Să rămână mititel”.

De la jocul cu suport sugestiv, se poate trece la dansul pe fond muzical și cu mișcări mai
complexe.
HORA este cel mai vechi și cel mai răspândit dans popular. Se joacă de către fetițe și băieți, în
cerc mare, dansatorii ținându-se de mâini. Pașii dansului sunt simpli, înainte și înapoi, uneori
combinați cu o mișcare laterală, ritmul este unul mediu.
HORA
Denumirea dansului : « Hora »
Formaţia: linie, cerc
Ţinuta: lanţ de braţe îndoit
Măsura: 2/4
Tempoul: potrivit

13
Costumaţia: costume populare tradiţionale;
fetele pot avea pe cap băsmăluțe, iar băieţii
căciuli.
Muzica : melodie populară de horă
Se lucrează cu efective de cel puţin 8 perechi.
Mişcarea 1: Se intră în scenă din laterala stângă
şi dreapta în acelaşi timp. Copiii se deplasează
în arc de cerc spre dreapta şi stânga 2 măsuri.
Are loc o deplasare completă şi se obţine un
cerc.
Mişcarea 2: 2*8 t. Deplasare patru paşi înainte
spre centrul cercului începând cu stânga, stânga,
dreapta, stânga, bătaie. Începi cu dreapta,
dreapta, stânga, dreapta, bătaie.
Mişcarea 3: În formaţie de cerc se bate pasul pe
loc(2*8 timpi).
Mişcarea 4: Deplasare spre dreapta (8 timpi) şi
deplasare spre stânga (8 timpi).
Mişcarea 5: Fetele se deplasează spre centrul
cercului având mâinile prinse de ale băieţilor,
lateral jos(2*8 timpi). Băieţii bat pasul pe loc.
Mişcarea 6: Fetele revin la locul iniţial pe cerc.
Băieţii se deplasează spre centrul cercului(2*8
timpi).
Mişcarea 7: Se revine pe linia cercului

BARABOIUL
Denumirea dansului : « Baraboiul »
Formaţia : perechi în cerc
Ţinuta : lateral, cu braţele încrucişate la spate
Măsura : 2/4
Tempoul : moderato
Costumaţia : costume populare tradiţionale; fetele pot avea pe cap băsmăluțe, iar baieţii căciuli.
Mișcarea 1: Perechile execută paşi de mers înainte şi înapoi(4*4 timpi).
Foaie verde baraboi
Şi la dreapta câte doi!
Mișcarea 2: Paşi de mers înainte şi înapoi 4*4 timpi
Foaie verde şi-o lalea
Şi la stânga tot aşa!
Mișcarea 3: Paşi de mers înainte şi înapoi 4*4 timpi
Foaie verde și-o sipică,
Fugi de-aici că ești prea mică!
Mișcarea 4: Paşi de mers înainte şi înapoi 4*4 timpi
Foaie verde foi de tei,
Fugi de-aici că n-ai cercei!
Mișcarea 5: Paşi de mers înainte şi înapoi 4*4 timpi
Foaie verde busuioc,
Fugi de-aici că n-ai cojoc!

14
 Mișcarea 6: Paşi de mers înainte şi înapoi 4*4 timpi (perechile revin la locul lor)
Foaie verde, foaie deasă,
Tot a mea e mai frumoasă!
Serbările şcolare, concursurile cultural artistice și festivalurile de folclor organizate de unități
școlare partenere au fost mijloacele de punere în practică a unor datini şi obiceiuri, precum şi de a se
întrece în dansul popular (Festivalul ,,Steluța de argint”, ,,Caruselul Prieteniei”, ”De la lume adunate/Și-
napoi la lume date”, ,,Medieval Kids” etc.).

Toate aceste forme de manifestare şi prezentare prin dansul popular urmăresc aceleaşi obiective:
 stimularea expresivităţii corporale prin formarea capacităţii de a reda un gest, o mişcare
însoţită de emoţia, trăirea, atitudinea, sentimentele, starea adecvată impusă;
 stimularea creativităţii şi imaginaţiei prin participarea activă la realizarea compoziţiei
coregrafice;
 educarea ritmicităţii şi muzicalităţii motrice;
 încurajarea comunicării cu ceilalţi;
 socializare - urmărindu-se, astfel, integrarea fiecărui individ în colectiv.
Prin cunoaşterea tuturor formelor de folclor accesibile nivelului de înţelegere al copiilor şi prin
abordarea lor în activităţile instructiv-educative se poate manifesta admiraţia şi preţuirea faţă de valorile
culturale ale poporului.

JOCUL CU MĂȘTI - este strâns legat, în special, de sărbătorile de iarnă. În cadrul obiceiurilor
de iarnă desfăşurate în vetrele satelor, aceste măşti au o bogată încărcătură emoţională, reprezentând în
general transpunerea unor animale precum capre, cai, cerbi sau a unor personaje din mitologia populară
sau din folclor. Sunt adesea însoțite de un alai de dansatori care poartă costumul popular. Departe de a
fi simple accesorii, măștile populare reprezintă o lume fantastică, izvorâtă din gândirea societății
tradiționale românești. Pentru confecţionarea măştilor, mamele și copiii participanți la atelierul
,,bunicilor” au folosit blănuri de oaie, piele, lemn cioplit, coji de copac, metal, mărgele, boabe de fasole.
Pentru noi sunt extrem de valoroase atâta timp cât, confecționându-le, copiii redescoperă valoarea lor
culturală și le folosesc în activitățile artistice.
Îmbrăcați în straie populare, ,,moșii și babele ” de la grădinița noastră au prezentat la Festivalul
de datini și obiceiuri al preșcolarilor din Iași un moment artistic dedicat Sărbătorilor de iarnă.

15
 În perioada mai sus menționată există o multitudine de obiceiuri și credințe care marchează
trecerea dintre ani, întâmpinarea noului an fiind însoțită de ritualuri ale cetelor de mascați.
Aceste personaje mascate sunt în cadrul unei “bande”conduse de un vornicel, de obicei înarmat cu o
bâtă noduroasă, sau un militar cu o sabie. Ei „joacă” pe o melodie specifică, interpretată la fluier,
vioară, acordeon, dobe (tobe mari), folosite de către dubași, uneori și de o mică fanfară (bantă) populară.
Fiecare personaj alegoric ”joacă” pe o melodie specific: jocul caprei, a căiuților, a cerbului, ursul, a
moșilor!

”Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa, Ne temem că te-a mânca

Vine lupu-n urma ta Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa, Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa”.

În cadrul obiceiurilor tradiţionale de Anul Nou, jocul calului (căiuţilor) este practicat şi astăzi nu
neapărat pentru semnificaţiile simbolice, ci mai ales pentru spectaculozitatea dansului interpretat de
purtătorii măștilor. De aceea, copiii aleşi pentru grupurile de căiuţi trebuie să fie buni dansatori,
exprimând prin joc vârsta inocenţei, a copilăriei, în care povestea îşi are locul predilect.

16
 MĂRŢIŞORUL TRADIŢIONAL

În România, obiceiul mărţişorului s-a păstrat aproape intact de sute de ani, cea mai conservatoare
zonă în ceea ce priveşte tehnica arhaică de confecţionare, precum şi în ritualul dedicat acestei zile
speciale fiind nordul Moldovei. Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul ţării noastre, au
fost descoperite amulete asemănătoare mărţişorului datând de circa 8.000 de ani. Acestea erau
reprezentate de pietricele perforate, în culorile alb şi roşu, purtate la gât sub formă de coliere. Se pare că
cele două culori ar fi fost alese deoarece roşul era asimilat sângelui, cu referire la ritualurile de sacrificiu
practicate la începutul primăverii, iar albul simboliza puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Puse laolaltă,
cele două exprimau dorinţa despărţirii de iarnă şi de întâmpinare a primăverii, ca simbol al revenirii la
viaţă. Pe vremea dacilor, şnurul era alcătuit din alte două culori, respectiv alb şi negru. O veche legendă
spune că Dochia ar fi împletit o funie din aţă albă şi neagră, pentru a putea, astfel, să ţină socoteala zilelor
şi a nopţilor şi să ştie când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul,
nopţile. Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul îngheţat să spele un ghem de lână neagră, până
ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au sângerat degetele, iar lâna s-a colorat în roşu.
În prezent, şnurul mărţişorului este format dintr-un fir alb şi un altul roşu, acesta din urmă simbolizând
sângele şi sacrificiul.
Etnologul Ion Ghinoiu consemnează, în cartea „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Ed. Elion,
2002), că firul mărţişorul, realizat din două fire colorate şi răsucite, reprezenta „funia anului”, care
împletea zilele celor două anotimpuri de bază, semnificând, totodată, şi unitatea contrariilor: vară-iarnă,
căldură-frig, lumină-întuneric, fertilitate-sterilitate, legendele Dochiei confirmând faptul că românii
structurau anul pe o eternă opoziţie a contrariilor, amintind, aproape fără excepţie, vara şi iarna.
O altă interpretare în alegerea celor două culori ar fi că roşul simbolizează atât sângele, cât şi
soarele, reprezentând viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, care reflectă limpezimea apelor, este specifică
înţelepciunii bărbatului. Prin urmare, şnurul mărţişorului ar reprezenta împletirea armonioasă a celor
două. Mai târziu, mărţişorul a fost confecţionat dintr-un şnur împletit făcut din fire de culoare roşie şi
albă, lucrat în casă, la care se ataşa bănuţ sau cruciuliţă amintind de funcţia sa protectoare de talisman
sau amuletă. Au urmat apoi mici bijuterii, de obicei din argint, şi mult mai târziu au apărut mărţişoarele
din lemn, ceramică sau cusute având ca simbolistică elemente din regnul animal, vegetal sau decoraţiuni
ale costumului popular.
În cadrul activităților din grădiniță premergătoare desfășurării atelierului, copiii au aflat că despre
mărţişor există poveşti și legende născute din basmele româneşti şi că îşi au originea din timpul
strămoşilor noştri, dacii şi romanii. Una dintre ele vorbeşte chiar despre confecționarea mărţişoarelor:
”Se spune că a fost odată un om sărac care folosea tot felul de materiale și făcea pentru păpuşi: fundiţe,
şnuruleţe şi hăinuţe. Apoi le vindea în piaţă. Într-o zi, văzând că i s-au terminat materialele, omul a
căutat prin casa sărăcăcioasă şi tot ce a mai găsit au fost două şnururi de aţă albă şi roşie. Neştiind ce
să facă cu ele, le rupse şi le împletise. Era foarte mândru de ce crease. Apoi a făcut un mic tablou pe
care a prins şnuruleţul. Şi s-a gândit cum să denumească acel obiect. I-a spus “mărţişor” pentru că era
luna martie şi chiar prima zi. Şi aşa s-a dus vestea despre omul sărac, cel care inventase acest simbol
al primăverii”.

17
 O altă poveste interesantă şi la fel de frumoasă este a unui băiat voinic care s-a luptat cu un zmeu.
Această legendă spune că ”Soarele a fost închis într-o temniţă de un zmeu. Pentru acest fapt, toată lumea
se întristase, păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Dar, într-o zi,
un tânăr voinic s-a hotărât să plece să salveze soarele. Mulţi dintre pământeni l-au condus şi i-au dat
din puterile lor ca să-l ajute. Drumul lui a durat trei anotimpuri, vara, toamna şi iarna. A găsit castelul
zmeului şi a început să se lupte. Şi s-au bătut zile întregi până când zmeul a fost învins. Slăbit de puteri
şi rănit, băiatul a eliberat soarele. Acesta s-a ridicat pe cer, înveselind lumea. Natura a reînviat, iar
oamenii erau fericiţi. Dar tânărul nu a apucat să vadă primăvara. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă.
Şi, în locul în care zăpada se topea, apăreau ghioceii, vestitorii primăverii. De atunci, tinerii împletesc
doi ciucuraşi: unul alb şi altul roşu. Roşul înseamnă dragostea pentru tot ce este frumos, amintind de
culoarea sângelui voinicului, iar albul simbolizează puritatea şi gingăşia ghiocelului, prima floare a
primăverii.
Deloc întâmplător, în cadrul Proiectului educațional ,,Să învățăm de la bunici!” am organizat o
activitate de amploare dedicată confecționării mărţişorului tradiţional. În cadrul acesteia s-au reunit
cadre didactice, părinți și copii, elevi, studenți, precum și bunici care ne-au oferit prilejul nu numai de
a ne reaminti de obiceiurile care ne definesc pe noi, românii, ca popor, ci şi şansa de a vedea pe viu cum
se confecţionează mărţişoarele autentice, în cadrul unor ateliere de lucru. Unii participanţi au
confecţionat simboluri tradiţionale, alţii au învăţat că cele mai vechi mărţişoare erau făcute din lână albă
şi neagră sau că „Mărţişorul este şi luna lui martie, dar, se zice, şi o aţă împletită cu un fir alb şi altul
roşu ce-l leagă la gâtul, la mâinile copiilor (…) spre pază, spre depărtarea de orce boală, dă dăochiat,
dă fermecat” (consemnat de boierul Iordache Golescu).

Mărțișor din fir de lână alb și negru Mărțișor din fir alb și roșu cu bănuți

Tehnici de confecționare a mărțișoarelor folosite în cadrul atelierului:

 Mărțișoare tradiționale din fire și noduri
Cele mai frumoase mărțișoare tradiționale, din fire și noduri, au forma unor păpuși, închipuind
un flăcău și o tânără fată (Vasilică și Mărioara), de obicei decorate cu simboluri luate de pe costumele
populare. Aceste două păpuși, realizate întotdeauna din fire de culoare albă și roșie, reprezintă albul
zăpezii și căldura primăverii, afecțiunea și dragostea, frumusețea, veselia și sănătatea.
Începem cu firul alb, pentru băiat. Se rulează pe o fâșie de carton (va reprezenta lungimea) firul
alb de 20 sau de 25 de ori, în funcție de grosimea lui. Legăm un fir răsucit, tot din lână, alb-roșu și
prindem toate firele de lână într-un mănunchi, le tăiem la bază, așa cum se vede în imagine. Folosim un
fir roșu pentru a lega partea de sus a firelor și dăm forma capului. Despărțim firele în două părți egale,

18
de o parte și de alta a capului, pentru a forma mâinile, și le legăm tot cu fir roșu. Apoi înnodăm un alt fir
pentru a face trunchiul, iar firele care rămân se împart în două pentru a forma picioarele. După ce
realizăm toate legăturile, tăiem scurt capetele și vom obține unul dintre cele mai frumoase mărțișoare
tradiționale.
Pentru a face fata din fire roșii, repetăm tehnica doar că, la final, nu înnodăm picioarele. Lăsăm
firele să curgă și le tăim cât mai egale pentru a închipui rochia sau fusta păpușii. Putem folosi bile din
lemn pentru cap. În acest caz, părțile corpului se realizează separat.

 Mărțișoare tradiționale din lut

Jocul cu ,,lutul” permite stimularea creativității copilului în domeniul artistico-plastic,
dezvoltarea abilității manuale, contactul cu bogăţia de forme şi culori ale obiectelor pe care le
confecționează. De aceea, pentru realizarea amuletelor este necesară parcurgerea anumitor etape de
lucru:
- pregătirea lutului – lutul (argila-achiziționată din magazinele de profil) se frământă și se întinde
pe planșetă cu ajutorul rolerului, într-un strat de 3-4 mm, în funcție de formele pe care dorim să
le modelăm;
- decuparea stratului de lut cu ajutorul formelor alese (forme geometrice, siluete de animale,
flori etc);
- decorarea figurinelor (amuletelor) din lut este de fapt măsura îndemânării, imaginației și
creativității copiilor. Mișcările fine, atenția la detalii, simțul estetic sunt numai câteva dintre
abilitățile/ deprinderile care pot fi perfecționate la copil în această etapă.

19
 - uscarea se face acoperind amuletele pentru a fi ferite de razele soarelui, apoi urmează finisarea
marginilor;
- ornamentarea amuletelor.
Decorurile fine se pot obține folosind pensoane subțiri sau prin inscripționarea cu un vârf metalic
a suprafeței după înmuierea sa în substanța colorantă. Simbolurile cele mai uzitate sunt din arta populară
și se disting discurile, romburile, rozetele, cruciulițele, spiralele, linia ondulată, cercurile concentrice,
zig-zag-ul etc. Dintre simbolurile inspirate din natură, copiii folosesc florile, insectele etc.

 Mărțișoare croșetate
Lucrată în combinația de alb și roșu, orice floare croșetată poate să devină un frumos mărțișor.
Șnurul se poata atașa sau se pot răsuci cele două fire.
Ca și schemă de inspirație, folosim următoarea diagramă:
 Primul rând de petale:
Etapa I:
- 6 puncte de lanț pe care le unim printr-un punct alunecat pentru a forma un cerc;
- în cerc lucrăm 8 petale;
- fiecare petală: 10 puncte de lanț, apoi unim cu cercul printr-un picioruș scurt.
Etapa a II-a:
- pe fiecare din cele 8 petale vom lucra de-a lungul punctelor de lanț (introducând croșeta pe sub
lanț) următoarele piciorușe: 2 piciorușe scurte, 2 jumătăți de picioruș dublu, 6 piciorușe duble, 2
jumătăți de picioruș dublu, 2 piciorușe scurte și unim cu piciorușul scurt de pe rândul anterior
printr-un punct alunecat.

 Al doilea rând de petale:

- 4 puncte de lanț pe care le unim printr-un punct alunecat pentru a forma un cerc;
- în cerc se lucrează 8 petale.

 Pașii următori:
- coasem cele 2 petale una peste alta, prindem o mărgeluță, răsucim firele alb cu roșu pentru a
realiza firul de mărțișor.

20
  Mărțișoare realizate din fire înfășurate pe tub de pai.
Materiale necesare: paie de suc, ață albă și roșie, ac de cusut, șnur pentru mărțișor, forfecuță
Mod de realizare:
1. Tăiem paiul la dimensiunea dorită.
2. Introducem acul cu ața înnodată la un capăt prin peretele paiului pentru a se fixa.
3. Continuăm să înfășurăm ața peste pereții paiului, având grijă ca firele să nu se suprapună și
să fie bine întinse.
4. După ce am înfășurat complet paiul, tăiem surplusul de ață.
5. Așa am obținut primul pai (cel roșu). Procedăm la fel cu celălalt pai (cel alb).
6. Prindem cele două paie printr-un nod și de șnurul pentru mărțișor.

 Mărțișoare realizate din fire depănate pe carton.

Materiale necesare: pătrățele de carton, ață albă și roșie, ac de cusut, șnur pentru mărțișor, forfecuță
Mod de realizare:
1. Tăiem pătratele din carton la dimensiunea dorită-latura de 1 cm.
2. Pătratele obținute se suprapun câte două, astfel încât distanța dintre cele 8 colțuri să fie egale.
3. Se rulează firul de ață de 2 ori pe laturile 1 și 3 ale primului pătrat, apoi de 2 ori pe laturile
1 și 3 ale celui de-al doilea pătrat, având grijă ca firele să nu se suprapună.
4. Continuăm cu laturile 2 și 4 pentru fiecare pătrat, după care se reia procedura 1 și se continuă
până la acoperirea laturilor.

21
 5. Așa am obținut primul octogon (cel roșu). Procedăm la fel cu celălalt octogon (cel alb).
6. Prindem cele două ,,bijuterii” printr-un nod de șnurul pentru mărțișor.

 Mărțișoare cusute pe etamină sau pânză

Cusăturile noastre populare sunt motive perfecte pentru mărțișoarele primăvăratice cu tot
alaiul de simboluri: viață, renaștere, flori, soare, puritate.
Materialele de care avem nevoie sunt: suport-etamină (discuri sau pătrate din lemn, plastic
sau carton cu diametre sau laturi diferite de 5, 4 și 3 cm), ace de broșă, ac, lipici, etamină, foarfece,
ață de cusut.
Mai întâi ne alegem modelul care să corespundă diametrului discului sau laturei pătratului.
Coasem modelul pe etamină sau pânză, având grijă ca bucata pe care o folosim să fie puțin mai mare
decât suportul. Apoi începem să asamblăm totul.
Pasta de lipit se aplică pe marginea suportului, se fixează etamina apoi se retușează marginile.
Acul de broșă se fixează tot cu ajutorul lipiciului (de ex. pistolul de lipit cu silicon).

 Semnul de carte
Inspirat din folclorul popular, semnul de carte cusut pe etamină s-a desprins din modelele
minunate de pe IA tradițională, lucrate în atelierele proiectului nostru. Le-am cusut folosind tehnica
“punct în cruce” și le-am dăruit alături de firele răsucite.

22
 OUL ROȘU ÎNCONDEIAT

Tot bunicii noştri ne-au lăsat lecţia de încondeiere a ouălor, un meșteșug străvechi în tradiţia
românească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale,
reprezentând un element de cultură religioasă specific românească. Deoarece oul roşu este purtătorul
unor semnificaţii profunde legate de Învierea lui Hristos şi de reînnoirea naturii, creştinii s-au ostenit să-
l încondeieze, desenând cu ceară motive decorative ancestrale de o rară frumuseţe. Oul văzut ca un
simbol primordial, sămânța vieții, potrivit tradiției, este vopsit și încondeiat în zilele de joi și sâmbătă
din Săptămâna Mare, îndeletnicirea înroșirii ouălor fiind rezervată aproape în exclusivitate femeilor. Oul
încondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, împăcare pentru că în ornamentația lui, de fapt, se
operează cu simboluri (soare, lună, cruce etc.), cu modele din natură (plante, animale, obiecte casnice)
și cu modele de țesături populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.
În cadrul activităților de inițiere, copiii au învăţat tehnici noi de încondeiat folosind instrumente
şi materiale specifice (chişiţe, ceară de albine), au colorat oul în culoarea dorită, au socializat, fiind
încântaţi de expoziţia realizată.
Fiecare ou încondeiat care a ieșit din mâna lor este diferit, fiecare are propria personalitate,
propria frumusețe. Motivele folclorice sunt cele care se găsesc în întreaga simbolistică românească:
spicul, soarele, frunza şi, mai presus de toate, Crucea.
Putem folosi clasicele ouă de găină, de rață, de gâscă, de struț sau de prepeliță, în funcție de
preferințe. Înainte de a începe să le pictăm, trebuie să le spălăm cu grijă și să le degresăm cu oțet pentru
ca pigmentul să adere bine pe coaja lor.

Tehnici de încondeiere:
 Încondeierea cu ceară
Materiale necesare:
- unealta folosită pentru această tehnică se numește chișiță și este un bețișor de lemn ce are fixat
la unul din capete o mica pâlnie, prin care este petrecut un fir de păr de porc;
- ceara – colorată, de albine sau parafină, pe care o topim și o menținem caldă, ca să se poată
prinde mai bine pe coajă;
- model – ca să avem siguranța că desenul va fi executat cu cea mai mare precizie, avem nevoie
de un model desenat, mai întâi, pe un carton: linii, puncte, alte semne pe care le găsim și în
motivele tradiționale;
- vopsele - culori vegetale, vopsele acrilice sau putem folosi vopsea obișnuită pentru ouă;
- recipient- pentru ceara topită și sursa de caldură, vopsele;
Ceara se menține topită în forma lichidă la o sursa de căldură. Ouăle se încondeiază cu ceară
după propriile preferințe. La sfârșit, după scriere și scufundarea lor în baia colorată, se îndepărtează
straturile de ceară cu ajutorul unui prosopel de pânză, punându-se în evidență desenul. După topirea
cerii, oul se unge cu ulei sau grăsime pentru păstrarea intensității culorii și pentru a -i conferi
luminozitate.

23
  Folosirea frunzelor și a petalelor de flori.
Această tehnică a fost și la îndemâna copiilor noștri. S-au ajutat între ei și au “îmbrăcat” integral
suprafața oului cu frunze de pătrunjel, mentă etc. Au poziționat frunzele pe ouă, le-au acoperit cu un
dres, apoi le-au introdus în vopsea. Ulterior, au așteptat să se usuce vopseaua, apoi au îndepărtat cu grijă
frunzele și au obținut forme suprinzătoare.

 Ouăle vopsite cu acrilice au fost realizate în culori vii de către copiii mai mici.

 Ouăle vopsite în culori naturale

Cu ajutorul cojilor de ceapă, a sfeclei roşii, a verzei roşii şi a turmericului, putem obţine ouă
vopsite natural.
Înainte să le vopsim, ouăle trebuie să fie deja fierte tari! De asemenea, NU renunţăm la oţet
care are rolul de a fixa mai bine culoarea în coaja oului.
Vom detalia, în cele ce urmează, ingredientele de care avem nevoie pentru a obţine 12 ouă
vopsite:
Ouă albastre: 2 ceşti de varză roşie tocată, 2 ceşti de apă, 2 linguri cu oţet din vin.
Ouă portocalii: 2 ceşti de coji de ceapă galbenă, 2 ceşti de apă, 2 linguri de oţet din vin.
Ouă roşii: 2 ceşti de coji de ceapă roşie, 2 ceşti de apă, 2 linguri de oţet din vin sau 2 ceşti de sfeclă
roşie tocată, 2 ceşti de apă, 2 linguri de oţet din vin.
Ouă galbene: 2 linguriţe de turmeric, 2 ceşti de apă, 2 linguri de oţet din vin.
Mod de preparare:
Pentru fiecare culoare avem nevoie de vase diferite în care să adăugăm ingredintele mai sus
menţionate. Aducem la punctul de fierbere conţinutul (mai puţin oţetul, avem nevoie de el puţin mai
târziu) şi lăsăm apoi pe foc mic între 15 şi 60 de minute, asfel încât culoarea lichidului să devină mai
aprinsă. Luăm de pe foc vasul şi dăm prin sită conţinutul. Lasăm lichidul obţinut să se răcească la

24
temperatura camerei (aproximativ 20 de minute), apoi adaugăm câte 2 linguri de oţet în fiecare vas.
Introducem câte 2-3 ouă fierte tari în vasele cu lichidul colorat până obţinem culoarea dorită. Pentru a
le da un luciu frumos, le putem da ulterior, după ce se usucă bine, cu ulei.

 Ouă ,,îmbrăcate” tradițional

Inspirată din meșteșugul confecționării costumului popular, această tehnică a fost adaptată ușor
și împodobirii ouălor.
Materialele de care avem nevoie sunt: etamină sau pânză, ac, ață de cusut, foarfece.
Mai întâi ne alegem modelul care să corespundă dimensiunii oului. Coasem modelul pe
etamină sau pânză, având grijă ca bucata pe care o folosim să fie puțin mai mare decât suportul.
Putem așeza ouăle în coșulete lucrate tot pe etamină.
Pentru orice tehnică folosită, ouăle se fierb la foc domol sau li se scoate conținutul.

De Paști
de G. Topârceanu

Astăzi în sufragerie
Dormitau pe-o farfurie,
Necăjite și mânjite, - Pân’la urmă tot nu scap!
Zece ouă înroșite. - Ne gătește de paradă.
Un ou alb, abia ouat, - Ne ciocnește cap în cap
Cu mirare le-a-ntrebat: Și ne zvârle coaja-n stradă…
- Ce vă este, frățioare - Ce rușine!
Ce vă doare? - Ce dezastru!
Nu vă ninge, nu vă plouă, - Preferam să fiu omletă !
Stați gătite-n haină nouă, - Eu, de m-ar fi dat la cloșcă,
Parcă, Dumnezeu mă ierte, Aș fi scos un pui albastru…
N-ați fi ouă… - Și eu unul violet ….
- Suntem fierte! - Eu, mai bine-ar fi să tac:
Zice-un ou rotund și fraise Așa galben sunt, că-mi vine
Lângă pasca cu orez. Să-mi închipui că pe mine
Și schimbându-și brusc alura, M-a ouat un cozonac!..
Toate-au început cu gura:

25
 OLĂRITUL

Olăritul este un alt meșteșug accesibil copiilor preșcolari.

Dintre multiplele posibilităţi de cultivare a creativităţii copilului am pus accentul pe activitatea
plastică, în special pe modelaj, considerând ca fiind una dintre activităţile prin care copilul este pregătit
treptat pentru muncă şi prin care se are în vedere dezvoltarea capacităţii sale creatoare. Aceste activităţi
contribuie la educarea deprinderilor motrico-senzoriale şi a mişcărilor fine, la educarea gândirii şi a
actelor de voinţă şi îi formează copilului deprinderea de a transforma un material brut într-unul util,
frumos, care aduce după sine satisfacţia reuşitei.
De asemenea, le dezvoltă spiritul de observaţie și abilitățile manuale și le educă simțul artistic
în scopul obţinerii diverselor obiecte utilizate în activitatea didactică sau în gospodărie.
Pornind de la joc, OBIECTIVELE CADRU ale atelierului de modelaj în lut au fost:
 Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea modelajelor
Obiectiv de referinţă : Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în lut pentru redarea unor
teme plastice.
Exemple de comportamente:
- să pregătească materialul de modelat (lutul- argila);
- să modeleze prin mişcări translatorii a palmelor faţă de planşetă, aplatizare, împreunarea
capetelor prin lipire, ciupire, adâncire, apăsare, mişcare circulară;
- să redea forme şi dimensiuni diferite prin aplicarea unor tehnici alternative ale modelajului;
- să coopereze în realizarea unor lucrări plastice complexe în raport cu vârsta.
 Realizarea unor corespondențe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte
din mediul înconjurător (natură, artă)
Obiectiv de referinţă : Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în
mediul înconjurător.
Exemple de comportamente:
- să observe culori şi forme în mediul apropiat copilului;
- să clasifice culorile după criterii asociate unor aspecte întâlnite în mediul apropiat;
- să diferenţieze formele de obiecte, oameni, animale, plante, forme geometrice etc.
Obiectiv de referinţă: să cunoască şi să diferenţieze materialele şi instrumentele de lucru, să cunoască şi
să aplice reguli de utilizare a acestora.
Exemple de comportamente:
- să denumească materialele şi instrumentele de lucru (lut, planșete etc.);
- să sesizeze caracteristicile şi transformările lutului în timpul lucrului;
- să aplice reguli de utilizare corectă a materialelor şi instrumentelor de lucru (să nu introducă lutul
în gură, nas, urechi, să nu pună mâna murdară la ochi).
Obiectiv de referinţă: să utilizeze un limbaj adecvat acestui tip de activitate.
Exemple de comportamente:
- să folosească cuvinte şi expresii specifice prelucrării lutului (apăsare, presare, îmbinare, rupere,
frământare, adâncire);
- să descrie acţiunile efectuate pentru realizarea unei lucrări.

26
  Stimularea expresivităţii și creativităţii prin modelaj
Obiectiv de referinţă: să redea prin modelaj, în mod original şi personal, obiecte din viaţa socială cu sau
fără ajutorul roții olarului.
Exemple de comportamente:
- să analizeze modelul dat şi apoi să aplice în situaţii noi tehnicile învăţate;
- să creeze forme şi modele noi;
- să elaboreze lucrări individuale și colective fără corespondent în viaţa reală.
Obiectiv de referinţă: să interpreteze liber, creativ lucrările plastice, exprimând sentimente estetice.
Exemple de comportamente:
- să descopere semnificaţia lucrărilor efectuate;
- să descrie lucrările proprii şi pe cele ale colegilor, să-şi exprime sentimentele faţă de acestea (îi
place sau nu lucrarea, de ce?);
- să găsească corespondent în mediul înconjurător pentru lucrarea efectuată (seamănă cu…pentru
că…).
Marea diversitate de forme, culori, structuri provoacă copiii la încercări de aranjamente
compoziţionale, apoi la căutări mai potrivite, perfecte. Tehnicile de modelare, decupare, asamblare sunt
uşor de îndeplinit, prin urmare accesibile micuţilor. Strategiile didactice aplicate în procesul instructiv-
educativ trebuie selectate astfel încât să conducă la realizarea obiectivelor curriculare propuse şi, mai
ales, să fie adaptate principiilor de la simplu la compus, particularităţilor de vârstă şi individuale ale
copiilor.
Obiectele ceramice sunt pictate manual, acestea fiind obiecte unice, și nu de serie, fiecare
transmițând câte ceva din spiritul tradițiilor și al meșteșugarului. De multe ori meșteșugarul rămâne
anonim, iar singura sa semnătură este calitatea obiectului de artizanat pe care îl realizează.
Principalele etape ale preparării lutului înainte de ardere (curăţire, dospire, frământare, modelare,
uscare, ornamentare), sunt sugerate de uneltele folosite: troaca, mezdreaua, cuţitoaia, fachiesul și
plotogul, cornul şi gaita. Nu lipseste nici morişca de mână – râşniţa utilizată pentru măcinarea fină a
oxizilor de plumb şi a nisipului sau pietrei ce intrau în compoziţia smalţului aplicat pe vase între două
arderi în cuptor. Din cadrul acestui instrumentar, un rol deosebit îl deţine, sigur, roata olarului sau roata
pentru modelat.

Roata unui meșteșugar Roata olarului pentru copii, folosită în grădiniță

27
 Roata este formată din două discuri, unul mai mic sus și unul mai mare în partea de jos, acestea
fiind unite printr-un ax vertical. Pe discul de sus se pune bulgărele de pământ, iar discul de jos este
mişcat de olar, imprimându-i cu piciorul o mişcare circulară destul de rapidă. Astfel, roata se învârteşte,
obţinându-se forme circulare cu contur regulat.
La Târgul Meşterilor Populari organizat anual în Parcul Copou - Iași, copiii au fost impresionaţi
de meşteşugul olăritului, cu atât mai mult cu cât unii dintre ei au experimentat modelarea lutului cu roata
olarului, au deprins tehnicile de prelucrare.
În cadrul proiectului educațional ,,Să învățăm de la bunici!” copiii au folosit lutul aflat în comerț
și roata olarului pentru copii si au modelat vase pentru casa păpuşii, obiecte ornamentale. Au ornat
farfurii și căni cumpărate chiar din târg sau au redat prin desen obiectele realizate din lut.

Este meșter priceput, Farfurii,căni sau ulcele,

Din lut multe lucruri face, Pictate cu multe modele.
(Olarul)
La început, copiii au cunoscut denumirea materialului şi proprietăţile acestuia, apoi au modelat
cu plăcere formele sugerate de mine sau de modelul propus. Treptat, au început să creeze şi alte modele,
dând altă formă şi întrebuinţare materialului, manifestându-şi autonomia şi răspunderea faţă de ceea ce
înfăptuiesc: am remarcat, astfel, că ei caută permanent aprecierea şi colaborarea cu noi, educatoarele.
În cadrul activităților de modelaj am folosit și modelajul cu aluatul de cocă. Pentru „plastilina de
casă” avem nevoie doar de făină, apă, sare, ulei, câteva picături de esență de vanilie și, dacă vrem, mai
putem adăuga sos de tartar și colorant.
Rețeta aluatului:
o 1 măsură de făină
o 1/4 măsură sare
o 1 măsură de apă rece
o esență de vanilie
o 1 lingură de ulei
Se amestecă toate și se țin pe foc redus timp de 3-5 minute. Aluatul obținut se împarte în mai
multe părți și se răcește.
Câteva exemple de lucrări executate de copii: produse de ,,panificaţie” şi ,,patiserie”(pâine,
covrigi, cornuri, biscuiți, tort), ,,fructe” (mere, pere, nuci, struguri, prune), ,,legume” (jucării, mingi,
puişori) etc.
Toate aceste lucrări, după ce s-au uscat, au fost colorate de copii cu acuarele, folosind
culorile adecvate subiectului respectiv. Pentru a conserva cât mai bine culorile şi proprietăţile acestora,

28
cu ajutorul pensulei au aplicat un strat de lac pe suprafața lucrărilor, dându-le astfel un aspect şi mai
plăcut.
Folosind aceeaşi reţetă de preparare a pastei, dar făcând un aluat mai subţire, au ,,îmbrăcat” cu
ajutorul unei furculiţe, diferite obiecte: pahare, sticle şi borcane de diferite mărimi şi forme, sticle din
plastic pe care le-am tăiat în diferite forme, obţinând obiecte cât mai ingenioase şi cu aspect plăcut: vaze
pentru flori, coşuleţe, fructiere etc. După uscarea aluatului de pe vase, copiii le-au vopsit cu baiţ de
culoare maro, apoi au aplicat pe ele floricele, frunzuliţe, bobocei.
Având libertate deplină, ei au dat frâu liber imaginaţiei, creând în acest mod o diversitate de
obiecte şi modele prin aplicarea unor tehnici diferite.
Aceste obiecte realizate de copii le folosim în diferite jocuri de creație: ,,De-a magazinul cu
obiecte de artizanat”, ,,De-a magazinul cu bijuterii”. Jucându-se astfel, copiii trăiesc intens momentul
creaţiei, dându-le satisfacţia de a fi posesorii unor jucării şi obiecte lucrate de ei. În urma acestor
activităţi, câştigă încredere în capacităţile lor şi îşi rafinează deprinderile motrice. Atenţia mea s-a
îndreptat în special asupra educării gustului copiilor şi trezirii interesului pentru a-şi compune singuri
modele cu teme alese de ei. Astfel, copilul explorează şi îşi exprimă ideile originale, îşi pune în practică
inițiativa, surprizând permanent prin modalităţile variate de exprimare (formă, mărime, culoare).

Meşteşug, îndeletnicire casnică sau practică de confecţionare a obiectelor uzuale

ÎMPLETITUL din nuieluşe de salcie (răchită), pănuși de porumb, paie și alte fire sau fibre vegetale era
utilizat odinioară, la confecţionarea coșurilor necesare pentru păstrarea şi transportarea cerealelor,
fructelor şi legumelor, lozniţelor pentru uscatul fructelor, o largă varietate de unelte de pescuit (etrele şi
vârşele). La fel de utilă era îndeletnicirea şi pentru dotarea cu cele trebuincioase şi interiorului casei. La
bucătărie puteau fi utilizate diverse policioare, blidare, suporturi, coşuri şi coşuleţe, mese, scaune, laviţa
şi alte piese de mobilier necesare traiului cotidian.
Acest meşteşug practicat și în zilele noastre necesită multă răbdare, îndemânare şi fineţe în
execuţie.
Cea mai accesibilă îndeletnicire casnică, pentru vârsta preșcolară, este împletitura din pănuși de
porumb. Copiii pot realiza Rogojina sau Ștergătoarea, Coșulețul pentru ouă, Păpușa sau Flori.

 ROGOJINA SAU ȘTERGĂTOAREA

Materiale necesare: pănuși, unealtă asemănătoare cu cea din imagine, care se poate
improviza, important fiind să aibă ureche, la fel ca un ac.

29
Tehnica de lucru:
1. Alegem pănușile, le umezim și le rupem fâșii late de aproximativ 2 cm.
2. 5 fâșii le legăm la mijloc cu alte 4-5, sub forma unui inel, apoi legăm capetele celor 5 fâşii peste
inelul de la mijloc. Următorul nod va fi făcut peste capetele primei fâşii înnodate.

3. După ce am terminat cu cele 5 fâşii, vom introduce câte o fâşie nouă, în rândul deja format , cu
ajutorul instrumentului.

4. Urmează etapa în care capetele fâşiilor cu care am lucrat anterior se ţin strâns cu mâna şi deasupra
lor se leagă fâşia nou introdusă.

5. La fel se procedează cu celelalte rânduri, pâna ajungem la dimensiunea dorită. Capetele rămase se
ascund sub ultimul rând.
 COȘULEȚUL PENTRU OUĂ
Pentru baza coșuletului urmăm aceiași pași de lucru ca la rogojină. După ce am terminat baza,
vom realiza marginea coşuleţului. Vom aşeza baza creată pe masa de lucru şi capetele rămase vor fi
aduse pe marginea bazei, deasupra. Se vor lega în continuare fâşii noi de pănuşi până vom ajunge la
o înălţime de 5 cm, pentru coşuleţul nostru.

30
 Când am obţinut înălţimea dorită, vom pune capetele rămase pe interior şi le vom lega cu o
fâşie nouă de pănuşă.
Ultima etapă este aceea în care ornăm, pe exterior, coşuleţul cum ne îndeamnă imaginaţia,
iar în interior pregătim un cuib de iarbă (fâşii subţiri de pănuşi colorate) pentru oul ce o să-l aducă
Iepuraşul.

PĂPUȘA

1. Pregătirea pănușilor. Pănușile se umezesc și se rup în fâșii.

2. Realizarea capului păpușii. Fâșiile se strâng în mănunchi și se leagă la mijloc.
3. Realizarea mâinilor. Se leagă la capăt 3 fire de pănuși și se împletesc.
4. Realizarea corpului. Se introduc firele împletite între firele corpului, apoi se leagă marcând talia.
5. Realizarea fustei. În talie se atașează pănuși întregi și lungi (în față-în spate) pentru a da forma
fustei.
6. Cămașa se realizează dintr-o singură pănușă colorată,crestând un romb la mijloc pe unde se
introduce capul.
7. Pentru rochie, putem adăuga pănuși de aceeași culoare.
8. Cu o pănușă de altă culoare, realizăm șortul.
9. Ultima fază de lucru este baticul și florile în mână.

De reținut: Pănușile de porumb se vopsesc cu colorant pentru materiale textile!

Flori Îngeraș

31
 CONCLUZIE

Acest ghid este o incursiune în ceea ce privește vechile meșteșuguri tradiționale, acestea
reprezentând moștenirea pe care ne-a lăsat-o străbunii noștri. Într-o epocă în care tehnologia a
acaparat vechile tradiții populare, unde totul e ”de-a gata”, migala lucrului manual stârnește mai
greu curiozitatea. Trebuie să facem eforturi în încercarea de ”resuscitare” a datinilor uitate deoarece
identitatea unui popor stă în valorile și tradițiile sale.
Bunele practici sunt însoțite de exemplificări ale meșteșugarilor adaptate metodicii predării
activităților artistico-plastice și practice prevăzute în curriculumul pentru învățământul preșcolar, de
cadre didactice și părinți și de imagini care ilustrează impactul lor.

32
 ANEXE

Anexele Ghidului de bune practici conțin:

1. Secvențe de proiectare didactică în care este ilustrată integrarea meșteșugului în
curriculum;
2. Fotografii din activitățile de integrare a meșteșugurilor în curriculum;
3. Fotografii din activitățile atelierelor de lucru;
4. Fotografii ale produselor realizate de participanți;
5. Fotografii ale expozițiilor din unitățile școlare;
6. Analiza impactului proiectului.

33
 ANEXA 1

INTEGRAREA MEȘTEȘUGURILOR ÎN PROIECTAREA ACTIVITĂȚILOR

EXTRACURRICULARE

În proiectarea activităților extracurriculare privind Domeniul Estetic și Creativ:

- s-au introdus elemente specifice meșteșugurilor (activități practice, picturi, desen, modelaj etc.).
- s-au identificat cele mai potrivite activități de învățare care să se coreleze cu tema activității, să
faciliteze formarea deprinderilor psiho-motrice, să contribuie la dezvoltarea creativității copiilor
și la asigurarea stării lor de bine.

Beneficii:
 cadrele didactice au elaborat o proiectare integrată a învățării, reușind să reducă granițele dintre
activitățile artistico-plastice și practice;
 copiii au învățat să se exprime în diverse moduri și au devenit creativi;
 integrarea elementelor specifice meșteșugurilor a avut ca efect creșterea motivației copiilor pentru
activitățile-artistico plastice și practice;
 copiii au avut posibilitatea de a lucra mai ușor, prin valorificarea - „practici multiple”;
 cadrele didactice și-au diversificat constant tehnicile utilizate;
 sălile de grupă au devenit adevărate ateliere de creație;
 mulți copii și-au descoperit aptitudinile;
 s-au creat rețele de colaborare între unități școlare.

34
 PROIECT DE ACTIVITATE

DOMENIUL DE ACTIVITATE: Domeniul Om și Societate

FORMA DE REALIZARE: Activitate practică
TEMA ACTIVITĂȚII: Cusături decorative: ,,Punctul oblic spre dreapta și spre stânga”
TIPUL ACTIVITĂȚII: formare de priceperi și deprinderi
SCOPUL: formarea depinderii de folosire a acului cu ață pentru realizarea cusăturii decorative
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: să aplice corect tehnica cusăturii în realizarea modelului propus;
O2: să realizeze cusături cu punctul oblic spre dreapta și spre stânga;
O3: să intuiască materialele și instrumentele folosite.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: exercițiul, observația, conversația, demonstrația, turul galeriei
Mijloace de învățământ: modelul educatoarei, diferite cusături populare pe etamină, ac, ață, foarfece,
materiale textile (etamină, pânză)
Forme de organizare: frontal, individual

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Nr. Secvențele Strategii

Conţinutul instructive-educativ Evaluare
crt activităţii didactice
Se asigură condițiile necesare desfășurării
Moment
activității (pregătirea sălii de grupă, a
1 organizatoric
materialelor necesare realizării temei).
Se prezintă diferite modele populare
Captarea lucrate pe etamină sau pânză și se conversația,
2 atenţiei observă tipurile de cusături ce s-au observația
folosit la realizarea lor.
Participanții la activitate sunt anunțați că Observarea
vor învăța să realizeze punctual oblic comporta-
Anunţarea
spre stânga și spre dreapta (punct mentului, a
temei şi a explicația
3 principal de cusătură decorativă). interesului
obiectivelor
pentru
activitate
-Se discută utilitatea deprinderii
Prezentarea cusăturilor decorative, observându-se ca
conţinutului şi puncte decorative pe diferite obiecte:
4 dirijarea cămăși populare, semne de carte, amulete
învăţării pentru mărțișoare, ouă etc;
-Se identifică materialele necesare:

35
 fire în culorile curcubeului, ace mari,
etamină, pânză;
-Se prezintă etapele de realizare a
punctului de cusătură: demonstrația
 pregătirea acului și a aței de
culoare potrivită;
 stabilirea locului de coasere și
scoaterea acului de pe dos pe fața
materialului.
-Se demonstrează tehnica: se scoate acul
pe față la locul fixat, apoi se înfige după Capacitatea
3-4 fire spre dreapta jos, scoțându-l pe de a urmări
față in linie dreaptă după ce am luat pe el cu atenție
același număr de fire. explicațiile
-În timpul lucrului trebuie ca oblicele privind
să aibă aceeași direcție și să fie executate tehnica de
pe același număr de fire pe toată lucru.
exercițiul
întinderea modelului.
-Repetarea operației până la realizarea
modelului propus. Participanții la
activitate realizează concomitent cu
explicațiile și demonstrațiile derulate
punctul de cusătură decorativă.
- Se realizează puncte oblice spre dreapta
și spre stânga.
- Se observă modul în care se realizează
cusătura, dacă se respectă indicațiile
metodice. Aplicanții care nu au deprins
tehnica sunt sprijiniți și îndrumați.
-Aplicanții au de realizat o cusătură -să
demonstreze însușirea punctului oblic
urmărind un contur trasat(un semn de Capacitatea
carte) . explicația de a efectua
- Se prezintă modelul și se prezintă oral corect
Obţinerea etapele de parcurs, dat fiind că este mai punctul de
5
performanţei dificil de realizat acest traseu, față de cel cusătură,
în linie dreaptă. respectând
exercițiul tehnica de
-Trec la executarea lucrării în tehnica
învățată. lucru.
-Sunt ajutați acolo unde întâmpină
dificultăți.
Asigurarea Lucrările realizate sunt expuse într-un loc
Turnul
6 retenţiei şi a vizibil tuturor pentru a fi observate și
galeriei
transferului analizate.

36
 -Se apreciază activitatea desfășurată pe
parcursul orei, fiind recompensați cei care
au realizat cusături deosebite.
Evaluarea şi Aprecieri
-Se recomandă exersarea acasă a
7 încheierea conversația verbale
punctului oblic pentru a putea fi învățate
activităţii
și alte puncte de cusătură în orele
următoare: punctul de cruciuliță și
punctul de rămurică.

DE REȚINUT:
Lucrul (etamina sau pânza) se ține în mâna stângă, de regulă, cu porțiunea de executat pe degetul
arătător. Degetul mare și mijlociu ajută la mișcarea materialului pe măsura progresului lucrului.

Acul se ține în mâna dreaptă, între degetul mare și cel arătător. În timpul lucrului, acul se împinge cu
degetul mijlociu, protejat de degetar.

Lungimea firului care se introduce în ac se ia de cca. 50-60cm.

Poziția corpului, cea mai indicată, este așezat pe un scaun cu spătar drept care să permită rezemarea
trunchiului. Înălțimea scaunului se alege astfel încât tălpile să se sprijine pe podea. Partea de sus a
corpului se tine dreaptă, capul rămâne pe cât posibil drept sau ușor aplecat în față. Această poziție evită
deformarea coloanei vertebrale. Lucrul de mână se ține la o distanță de 25-30 cm de ochi. Nu se ține
lucrul pe genunchi și nu se înclină corpul către lucru. Mâinile se țin apropiate de corp, într-o poziție
lejeră.

37
 PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
,,PORTUL ROMÂNESC”

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: “Cine sunt / suntem?”

TEMA PROIECTULUI: “Țara mea e România!”
SUBTEMA: “Mândru românaș!”
TEMA ACTIVITĂŢII : „Portul românesc”
TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare şi consolidare de cunoştinţe şi deprinderi
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată [ADP + ALA + ADE (DȘ (Activitate matematică) +
DOS (Activitate practică) +AR]
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE:
1. Activităţi de dezvoltare personală:
 Întâlnirea de dimineaţă – salutul, prezenţa, calendarul naturii, noutatea zilei, activitatea
de grup, mesajul zilei.
2. Activităţi liber alese:
 Bibliotecă - “Obiecte populare“ – decorare (combinații de grafisme)
 Construcții - ”Steagul României” – construcții din mozaic
 Joc de rol - ”Micii cofetari”- pregătim prăjituri pentru târgul de 1 Decembrie
3. Activităţi pe domenii experienţiale: Activitate integrată “Drag mi-e portul românesc”:
 Domeniul Științe– Activitate matematică – ”Așază-mă la locul meu” – joc logico-
matematic
 Domeniul Om și societate – Activitate practică – ”Trăistuțe și covorașe” – șnuruire,
decupare, lipire
4. Activităţi recreative:  ”Hai la noi, la șezătoare !” – poezie, dans și voie bună
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Consolidarea și verificarea cunoștințelor matematice privind recunoașterea și descrierea figurilor
geometrice, precum și a unor deprinderi specifice activității practic - aplicative.
OBIECTIVE:
O1 : Să decoreze cu semene grafice obiecte de artă populară;
O2 : Să asambleze corect piunezele pe tablă în vederea realizării Steagului României;
O3 : Să pregătească prăjituri pentru târgul de 1 Decembrie;
O4 : Să grupeze figurile geometrice după culoare, mărime, grosime;
O5 : Să asocieze piesa geometrică cu obiecte din mediul înconjurător;
O6 : Să realizeze lucrări practice exersând deprinderile de lucru însușite;
O7 : Să exprime atitudini pozitive față de țară și popor prin dans și poezie.

STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: explicaţia, conversația, demonstrația, observaţia, problematizarea, jocul,
exerciţiul, metoda ciorchinelui, turul galeriei, jocul recreativ.

38
Material didactic: calendarul naturii, costume populare, siluete de românași, machetă (poieniță), ladă
de zestre, ecusoane, șabloane cu obiecte populare, carioca, table și piuneze (mozaic), bonete de cofetari,
șorțulețe, biscuiți, trăistuță țărănească, figuri geometrice, coșulețe, steguleț, jetoane, obiecte de artizanat,
material textil, fire, ace de șnuruit, figuri geometrice din carton, forfecuțe, lipici, computer, stimulente.
Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe.
Bibliografie:
 MECTS – “Curriculum pentru învăţământ preşcolar” Editura DPH, 2009
 „Activităţi integrate. Întrebări şi răspunsuri”, Editura Casa Corpului Didactic ClujNapoca,
2009.
 “Metodica activităților instructive- educative în învățământul preprimar”, Editura Didactica
Nova, Craiova, 2007.
www.didactic.ro

ADP
- Salutul și activitatea de grup
Copiii, îmbrăcați în costume populare, vor intra în sala de grupă, așezându-se în formă de cerc.
Educatoarea le va transmite un salut: ”Bună dimineața, românași și româncuțe!”
Salutul și activitatea de grup se vor realiza prin intermediul jocului cu text și cânt: ”E timpul să
facem un cerc” (”Facem cercul mare, mare, mare, mic, mic, mic, mare, mare, mare / Facem cercul mic,
mic, mic, salut, salut, salut / Facem cercul împrejur, împrejur, împrejur / Facem cercul împrejur, salut,
salut, salut / Facem cercul sus, sus, sus, jos, jos, jos, sus, sus, sus / Facem cercul jos, jos, jos și ne
așezăm”).
 Prezența
Într-un coșuleț se află siluete de românași și româncuțe pe care se regăsesc pozele copiilor. Prin
intermediul versurilor: ”Sunt român și-s mândru tare/ C-am o țară ca o floare / Limba română o vorbesc
/ Și………..eu mă numesc” fiecare copil va lua silueta proprie și o va așeza în poieniță astfel încât să
formeze o horă.
 Calendarul naturii
Calendarul naturii va fi completat de către un copil în timp ce se poartă o discuţie referitoare la
ziua, data, luna, anul, starea vremii de afară şi anotimpul în care ne aflăm.
 Noutatea zilei
Copiii vor descoperi în sala de grupă o ladă de zestre în care se află o scrisoare. „Dragi copii,
sunt tare supărată deoarece toate surorile mele sunt pregătite pentru târgul de Ziua României, iar pe mine
nu m-a pregătit nimeni. Am auzit ca voi sunteți tare isteți și hărnicuți și că mă puteți ajuta confecționând
diferite obiecte de artă populară cu care să mă mândresc și eu la târg. Dacă mă veți ajuta, la sfârșitul zilei
vă voi răsplăti.”
 Mesajul zilei : „Harnici de vom fi, Lădița de Zestre ne va răsplăti!”
 Tranziţii
“Unu – mâinile în față,/ Doi – pe umeri le-așezăm,/ Trei – facem un pas în față,/ Patru – noi pe
vârfuri stăm!/ E joc sau numărătoare,/ Ce se-ntâmplă, cine știe?/ Noi facem înviorare/ Să creștem cu
bucurie!”

39
ALA
Copiii sunt invitați la centrele de interes, intuind materialul didactic.
a) La centrul de interes Bibliotecă, copiii vor decora cu semne grafice obiecte populare.
b) La centrul de interes Construcții, copiii vor realiza din piuneze Steagul României.
c) La centrul de interes Joc de rol, copiii vor pregăti prăjituri pentru târgul de 1 Decembrie.

 Tranziţii ”Hai la hora mare”

După terminarea activităţilor la centre, se va face evaluarea şi aprecierea rezultatelor. Prin
intermediul versurilor: „Să ai mâinile curate / Bine-i pentru sănătate; / Mâinile de-am murdărit,/ La
chiuvetă am fugit”, copiii vor fi direcţionaţi spre ieşirea din sala de grupă.
 Rutină: Servirea mesei.
ADE
Întorşi în sala de grupă, copiii vor fi împărțiți în două grupe (florile roșii și florile albastre), pentru
a putea desfășura jocul logico-matematic ”Așază-mă la locul meu”.
Sarcina didactică: Identificarea și gruparea figurilor geometrice după anumite criterii.
Regulile jocului:
1. Jocul se desfășoară pe 2 grupe.
2. Copilul care primește stegulețul rezolvă sarcina
3. Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze și cu un obiect de artizanat care va fi așezat în
lada de zestre.
Elemente de joc: Surpriza, aplauze, steguleț, recompense, mânuirea materialului.
Copiii vor avea de îndeplinit mai multe sarcini de lucru iar rezolvarea cu succes a acestora va fi
răsplătită cu aplauze și cu obiecte populare pe care le vor așeza în lada de zestre.
Cu ajutorul tranziției (jocul cu text și cânt”Alunelul”) se va trece la activitatea practică unde
copiii vor realiza prin procedeele șnuruire, decupare și lipire, obiecte de artă populară.
Ziua se încheie cu activitatea recreativă ”Hai la noi, la șezătoare!” la care copiii vor recita, vor
cânta și vor dansa. În timpul activităţii, se vor realiza mai multe tranziţii: versuri ritmate, jocuri cu text
şi cânt:
Lada de zestre, mulțumită că este plină și poate merge la târg, are o surpriză pentru copii.
La finalul activităţii se vor face aprecieri şi vor fi împărţite recompense.

40
 SCENARIU DIDACTIC
Etapele Strategii
OB. Conţinutul activității Evaluare
activităţii didactice
Activitatea debutează cu întâlnirea de
grup dintre educatoare şi preşcolari
Observarea
prin intermediul salutului de dimineaţă:
1.Moment sistematică a
„-Bună dimineaţa, românași și Conversaţia
organizatoric comportament
româncuțe!” Se realizează salutul între
ului copiilor
copii, se face prezenţa şi se
completează calendarul naturii
Se realizează prin intermediul noutăţii Observarea
zilei, de la întâlnirea de dimineaţă, unde Conversaţia sistematică a
2.Captarea
copiii vor descoperi în sala de grupă o Explicaţia comportamen
atenţiei
ladă de zestre în care se află o scrisoare. tului copiilor
Copiii vor fi anunţaţi că astăzi vor
desfăşura activitatea “Drag mi-e portul
românesc” în cadrul căreia vor decora
obiecte populare cu semne grafice, vor
Observarea
3. Anunţarea construi Steagul României din piuneze,
sistematică a
temei şi a vor pregăti prăjituri pentru târgul de Explicaţia
comportamen
obiectivelor 1 Decembrie, vor desfășura jocul logic
tului copiilor
”Așază-mă la locul meu”, vor realiza
obiecte de artă populară (trăistuțe și
covorașe) și, la finalul zilei, vor petrece
românește (cantec, dans și voie bună).
4. Prezentarea
conţinutului şi Copiii sunt direcționați către centrele Capacitatea de
dirijarea deschise, unde îi așteaptă sarcinile de a decora
învăţării O1 lucru. Conversaţia corect
a. Activităţi Bibliotecă: La centrul de interes șabloanele
liber alese Bibliotecă, copiii vor primi șabloane cu obiectelor
obiecte populare (costume populare, populare cu
vaze, ulcioare, șervete). Ei își vor alege semne grafice
un șablon pe care îl vor decora cu
semne grafice. Lucrările vor fi expuse
O2 pe panou. Demonstrația Capacitatea de
Construcții: La centrul de interes a construi
Construcții, copiii vor primi tăblițe și steagul
incastre din jocul Mozaic. Cu acestea, României
vor avea de construit Steagul
României. Lucrările vor fi expuse pe o
O3 măsuță. Exercițiul

41
 Joc de rol: La centrul de interes Joc de Capacitatea de
b. Activităţi pe rol copiii vor pregăti prăjituri pentru a pregăti
domenii târgul de 1 Decembrie. Explicaţia prăjituri
experienţiale Domeniul Știință (Activitate
matematică):
”Așază-mă la locul meu” – joc logico-
matematic
Domeniul Om și Societate (Activitate
practică):
”Trăistuțe și covorașe” - șnuruire,
decupare și lipire.
Întorşi în sala de grupă, copiii se vor
așeza în semicerc pe scăunele și vor fi Conversația
împărțiți în două grupe (florile roșii și
florile albastre) pentru a putea
desfășura jocul logico-matematic
”Așază-mă la locul meu”. Printr-o
scurtă conversație se va reaminti
copiilor rugămintea lădiței, aceea de a
o pregăti pentru târg. Pentru a reuși să
umplem lădița, trebuie să rezolvăm
O4 corect sarcinile jocului Explicația
A.Explicarea regulilor jocului:
1. Jocul se desfășoară pe 2 grupe.
2. Copilul care primește stegulețul
rezolvă sarcina.
3. Răspunsul corect este răsplătit
cu aplauze și cu un obiect de
artizanat.
B. Jocul de probă:
Se va realiza un joc de probă pentru a
se asigura că toți preșcolarii au înțeles
modul de desfășurare a jocului. Capacitatea de
Problematizare
Educatoarea le va citi copiilor o scurtă a identifica
poezie, ei trebuind să identifice pe figurile
parcurs figurile geometrice care se geometrice
regăsesc în textul acesteia. Cu figurile
geometrice găsite, vor construi o
căsuță.
”Dacă vreți să ajutați / O căsuță acum
formați / Un pătrat de veți găsi, / Puneți
baza, dragi copii / Și un triunghi
acoperiș. / Iar cu două cercuri mici /
Fă ferestre licurici. / Un dreptunghi de

42
 ți-a rămas, / Pune ușă la căsuță / Ca să
intre o româncuță.”
Explicația
C. Desfășurarea jocului propriu-zis
Varianta 1: Educatoarea le va prezenta Conversația
copiilor o ”trăistuță populară” în care se
află forme geometrice. Pe rând, câte un Problematizare Capacitatea de
copil de la fiecare grupă va extrage cu a descrie
ochii închiși o formă geometrică pe corect forma
care o va descrie (culoare, mărime și geometrică
grosime aleasă
Varianta 2: Educatoarea va citi sarcina
de lucru și va desemna un copil din
Explicația
fiecare grupă, folosindu-se de un Capacitatea de
steguleț, să aleagă din mulțimea de Problematizare a alege corect
forme doar pe acelea care îndeplinesc forma
cerințele solicitate. Dacă alegerea este geometrică
O6 corectă, acesta va fi aplaudat și va primi conform
un obiect popular pe care îl va așeza în cerinței
lada de zestre.
Grupa florilor albastre
Exercițiul
Sarcini:
- Alege și așază pe ulcior triunghiuri de
culoare roșie, mici și groase!
- Alege și așază pe ulcior dreptunghiuri
de culoare roșie, mari și subțiri!
- Alege și așază pe ulcior cercuri de Capacitatea de
culoare albastră, mari și groase! a rezolva
- Alege și așază pe ulcior pătrate de sarcinile
culoare galbenă, mici și subțiri! primite
Grupa florilor roșii
Sarcini:
- Alege și așază pe prosop pătrate de
culoare roșie, mari și subțiri!
- Alege și așază pe prosop cercuri de
culoare galbenă, mici și groase! Explicația
- Alege și așază pe prosop triunghiuri
de culoare albastră, mari și groase!
Capacitatea de
- Alege și așază pe prosop
a rezolva
dreptunghiuri de culoare galbenă, mici
sarcinile
și groase!
primite
În acest moment al activității, copiii
sunt rugați să meargă la măsuțe, unde
vor descoperi materialele necesare
confecționării obiectelor populare
(covorașe și trăistuțe). Aceste obiecte
43
 vor umple lădița de zestre. Se va
prezenta modelul educatoarei apoi se
va demostra tehnica de lucru însoțită de
explicații. Demonstrația
Copiii vor efectua câteva mișcări
pentru încălzirea mușchilor mici ai Explicația
mâinii:”Mâna mea e ca o floare/
Numără doar cinci petale/ Și cu ea mă
joc:/Floare-boboc-poc”etc. Exercițiul Capacitatea de
Educatoarea va urmări executarea a rezolva
corectă a lucrării și va ajuta copiii care sarcinile
întâmpină dificultăți primite
Tranziție : ,, Alunelul”
d. Complicarea jocului Se va folosi
metoda ciorchinelui ca metodă
interactivă de grup. Pentru fiecare
grupă este pregătit câte un panou pe Ciorchinele
care regăsesc două forme geometrice
vesele. Vor fi puse la dispoziția copiilor Explicația
diverse jetoane reprezentând obiecte
care au forme geometrice.
Sarcini de lucru:
Grupa florilor albastre
Sarcini 1: Alege toate imaginile care
reprezintă obiectele ce au formă de Capacitatea de
rotund și le așază în jurul cercului a alege corect
vesel. Problematiza- jetoanele
5. Obţinerea
O5 Grupa florilor roșii rea
performanţei
Sarcina1: Alege toate imaginile care
reprezintă obiectele care au formă de
pătrat și le așază în jurul pătratului
vesel.
Grupa florilor albastre
Sarcina 2: Alege toate imaginile care
reprezintă obiectele ce au formă de
dreptunghi și le așază în jurul
dreptunghiului vesel.
Grupa florilor roșii
Sarcina 2: Alege toate imaginile care
reprezintă obiectele care au formă de
triunghi și le așază în jurul triunghiului
vesel.

44
 Fiecare echipă va avea de asamblat câte
doi roboței la care să folosească toate
6. Asigurarea figurile geometrice primite respectând Explicația Capacitatea de
retenţiei şi a șablonul dat. Descoperirea a realiza
transferului Copiii vor desfășura activitatea Exercițiul roboței din
O7 piesele
recreativă ”Hai la noi, la șezătoare!”, în
c. Activităţi cadrul căreia vor recita poezii dedicate Explicația geometrice
recreative Zilei Naționale a României, vor Jocul recreativ
interpreta cântece populare și vor
dansa.
7. Evaluarea şi Se fac aprecieri asupra modului de Aprecieri
încheierea desfăşurare a întregii activităţi. Conversaţia verbale
activităţii Se oferă copiilor stimulentele

”Portul meu cel românesc Băieții au toți ițari

E ușor ca să-l ghicești.
Fata-i îmbrăcată-n ie
Fața-i strânsă-n betelie
La mijloc cu cingătoare
Și obrajii ca o floare.
Cușme, uite-așa de mari,
La mijloc cu brâie late
Strâns legate într-o parte
Și se leagănă în joc
Uite-așa, așa cu foc.”

45
 JOCUL CAPREI

Costumația pentru Jocul Caprei

Capra: Masca este alcătuită dintr-un cap de capră din lemn, cu maxilarul inferior mobil, care este tras
cu o sfoară în timpul dansului. Cel mai importat în Jocul caprei este ca mișcările să fie realizate corect
de la botul caprei, iar corpul să fie purtat într-o parte și în altă de la jumătate, să se onduleze. Mișcările
trebuie să formeze valuri.
Moșneagul: Are haine bătrânești, cu un cojoc pe el. În mână duce un băț mare.
Baba: Îmbracă haine femeiești bătrânești. Rolul acesteia este interpretat în travesti.
Negustorul: Poartă costumație de mascat (țigan). Are cârjă și coș.
Doctorul: Peste hainele obișnuite îmbracă un halat alb. În mână are o trusă.
Vânătorul: Poartă haine verzi, de pădurar. Are pușcă.
Fluierarul: Se îmbracă în haine comune. Are un fluier din care cântă melodii populare în ritm vioi.

Versuri Jocul Caprei

Foaie verde și-o alună Capra noastră-i cu mărgele,

Bună ziua, ziua bună! Cu cercei și catifele,
Ia deschideți porțile Joacă vesel capra mea,
Să intre căprițele Toți îs bucuroși de ea.
Ța, ța, ța, căprița ța, Ța, ța, ța, căprița, ța,
Nu te da, nu te lăsa, Și mergând pe drum, mergând
Ța, ța, ța, căprița, ța Cumpărătorul
Și plecai și eu la tîrg, De vânzare-i capra, bade?
Pe căpriță să o vând.
Ciobanul Cumpărătorul:
-De vânzare! - Și cât vrei pe ea?

46
Ciobanul: capra cade și rămâne nemișcată)
- 800 de lei! Alaiul:
Cumpărătorul: - Văleu, capra noastră a murit!
Împunge? Ța, ța, ța, căpriță, ța
Ciobanul: Te-o lovit vreo boala grea
- E blândă, nu împunge(capra îl împunge pe Sau pe unde-ai colindat
cumpărător) Veste rea tu ai aflat?
Cumpărătorul: Ciobanul:
- Eu îți dau 400 de lei pe ea pentru că împunge. - Baa! daa capra nu-i moartă și nu din pălitură a
Ciobanul: leșinat, ci din cele ce-o aflat.
- Decât să-mi dai 400 de lei pe ea, mai bine îi Ciobanul:
dau un par în cap. (Și o lovește cu bățul, iar
Domnu' doctor, medic mare (În acest moment capra
Să-mi pui capra pe picioare sare in picioare și joacă vioaie).
Și cât ceri, să-mi spui îndată, Alaiul:
Că eu nu sunt rău de plată. Scoală tu, caprița mea,
Doctorul: Faptele s-or îndrepta
Să vedem ce are capra, Și-acum haide să plecăm
Că apoi îți spun eu plata. Și-alte case colindăm
Capra voastră nu e moartă Ța, ța, ța, căpriță, ța
Ci ea este leșinată. Nu te da nu te lăsa
Ce vrei tu, căprița? apă? Ța, ța, ța, căpriță, ța
Stai un pic și mai așteaptă! Foaie verde de alună,
De vrei pâine, Ia-ţi căpriţă sara bună,
N-am la mine! Hai căpriţă, hai afară
Vrei bomboane Că la anul venim iară!
Nu ți-i foame? Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Oare cum să te împac? Nu te da, nu te lăsa,
Nu cumva tu vrei un țap? Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa
Câte șindrile pe casă, atâția galbeni pe masă!
Câte pene pe cocoși, atâția copii frumoși!
Zi, măi! Da’ mai zi, măi!
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Gazdele să-ți dea paraua
Și să-ți umple teșchereaua!
Ța, ța, ța, căpriță, ța
Pentru anul care vine
S-auzim numai de bine
La anul și la mulți ani!

47
 ANEXA 2

PĂRINȚII – PARTENERII NOȘTRI ÎN ÎNVĂȚARE

Descriere:
Părinții au fost implicați în diverse activități alături de copiii lor, au lucrat împreună pentru realizarea
unor produse, au constituit, pe rând, resursă, sprijin, model, susținător al copilului. Tații i-au ajutat pe
copii să creeze daruri pentru mame, familiile și copiii au creat decoruri pentru sărbătorile tradiționale
sau au amenajat diverse spații în sala de clasă.
Beneficii:
 îmbunătățirea relației dintre copii și părinții lor;
 responsabilizarea părinților și conștientizarea de către aceștia a rolului grădiniței.

Grădinița P.P.nr 13 Iași

Cajvana-Suceava

48
Stonehaven, Scotland
Răducăneni, Iași

49
 ANEXA 3

APLICAȚIILE DIGITALE – suport în învățare și mijloc de dezvoltare a creativității

Cadrele didactice au identificat și au utilizat, în activitatea lor cu preșcolarii, numeroase aplicații digitale
și diferite mijloace (calculator, videoproiector etc.) pentru a facilita învățarea deprinderii practice și
pentru a dezvolta creativitatea copiilor.
Beneficii:
 prezentarea interactivă a conținuturilor activităților extracurriculare;
 creșterea receptivității copiilor;
 reținerea mai ușoară a unor informații prin utilizarea, simultan, a cuvântului, sunetului și a imaginii;
 dezvoltarea creativității prin folosirea cunoștințelor în situații noi, atenția, imaginația copiilor fiind
antrenate în generarea și căutarea de noi idei.
Dovezi:

50
 ANEXA 4

EXPOZIȚII

Descriere: Produsele realizate de participanți în fiecare etapă a proiectului au fost expuse în diverse
spații, în moduri convenționale sau neconvenționale.
Astfel, au fost organizate miniexpoziții în Iulius Mall, în sălile de grupă, pe holurile școlilor sau
grădinițelor. Fiecare participant și-a regăsit cel puțin un produs realizat de el într-una dintre expozițiile
organizate. Acestea au putut fi admirate de către părinți, cadre didactice, persoane care au vizitat școala,
iar unele dintre ele au fost popularizate pe site-urile grădinițelor sau pe rețele de socializare.
Beneficii:
 a crescut stima de sine a copiilor;
 copiii au învățat să organizeze o expoziție și să autoevalueze/să evalueze produsele expuse;
 lucrările participanților au fost admirate de un public larg (alți elevi, profesori, părinți, vizitatori ai
Complexului Iulius Mall , ai grădinițelor și școlilor);
 expozițiile au constituit o modalitate de diseminare a activităților din proiect.

Răducăneni- Iași

Cajvana, Suceava Avântu, Iași

Răducăneni, Iași Hălăucești, Iași Belcești, Iași

51
 Grădinița P.P. nr. 13 Iași

Grădinița P.P. nr. 13 Iași

Expoziție finală ”Am învățat de la bunici!”

52
 ANEXA 5

ANALIZA IMPACTULUI PROIECTULUI

Descriere:
Diseminarea bunelor practice identificate în orașul și județul Iași, precum și în unitățile școlare
participante din țară s-a realizat organizat, astfel încât, la finalul proiectului, toți cei 500 de preșcolari,
100 de cadre didactice și alți numeroși participanți la desfășurarea proiectului ”Să învățăm de la bunici!”,
au vizionat CD-uri, expoziția ”Am învățat de la bunicii noștri!”, organizată anual în luna iunie. În
expoziție au fost expuse toate lucrările primite de la participanți, precum și imagini din timpul
desfășurării activităților.
Beneficii:
 diseminarea bunelor practice din proiect în cadrul comisiei metodice, a cercurilor pedagogice,
întâlnirilor cu părinții;
 extinderea anuală a elementelor specific meșteșugurilor din proiect;
 număr mare de cadre didactice care au participat la desfășurarea proiectului;
 număr mare de preșcolari și elevi care au beneficiat de o abordare creativă a învățării din partea
meșteșugarilor, cadrelor didactice și a părinților lor.

Moinești, Bacău Aninoasa, Hunedoara G.P.P. nr. 3 Iași

Poiana Lacului, Mănărade, Alba Răducăneni, Iași

Argeș

53
G.P.N. nr.15 Iași G.P.N. nr.7 Iași Ciurea, Iași

G.P.P.nr. 22 Iași Berezeni, Vaslui

Hălăucești, Iași Stonehaven, Scoția Avântu, Iași

54
Grădinița cu Program Prelungit nr.13 Iași

55
 ANEXA 6

NR. 687/1.XI.2019

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 13 IAȘI

PROIECT EDUCATIV REGIONAL

,, SĂ ÎNVĂȚĂM DE LA BUNICI!”
EDIȚIA a VII-a 2020

DOMENIUL CULTURAL ARTISTIC- FOLCLOR, TRADIȚII,

OBICEIURI

Director, Consilier educativ,

Prof. IULIANA PRODAN Prof. ANCA MIRONESCU

56
ANEXA 1
PROIECTUL EDUCATIV REGIONAL
,,SĂ ÎNVĂŢĂM DE LA BUNICI!”
EDIŢIA A VII-A 2020

Avizat,
Inspector educativ I.S.J. IAŞI
Prof. ALLA APOPEI

A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante:
Adresa completă
Nr. de telefon/fax
Site şi adresă poştă electronică
Coordonatori
Numărul cadrelor didactice participante la proiect/nr.
total de cadre didactice din unitate
Numărul elevilor din unitate participanţi la proiect
Alte programe/proiecte organizate
Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 13
Str. Vasile Lupu nr. 104 A, Iaşi
0232 229927
email: gradinita_pp13@yahoo.com
Prof. Iuliana Elena Prodan tel.0743545273
e-mail: prodanelena_iulia@yahoo.com
Prof. Florina Nistor – Tel. : 0747399277,
e-mail: nistor_florina2007@yahoo.com
Prof. Geanina Mihalache, – Tel. : 0740210052,
e-mail:mihalachegeanina77@yahoo.com
100 cadre didactice din alte unităţi şcolare/15
cadre didactice din unitate
500 preşcolari și elevi
1.Proiect european Erasmus+ KA1 – „Educație
fără pereți – Nouă ne place outdoor!”
2.Simpozion naţional ,,Practici educaționale de
succes în educația timpurie”, Secțiunea a IV-a -
”Proiecte Educaționale Centrate pe Dezvoltarea
Holistică a Preșcolarilor”
3.Proiect educativ ,,Micul pieton”ediția XXII
4.Proiect educativ ,,Micii sanitari”ediția XXI
5.Proiect educativ ,,Caruselul prieteniei”ediția
a XI-a

B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului: ,,SĂ ÎNVĂŢĂM DE LA BUNICI!”
B.2. Tipul activității principale: EXPOZIŢIE
B.3. Domeniul: CULTURAL ARTISTIC- FOLCLOR, TRADIŢII, OBICEIURI
B.4.Ediţia a VII-a
B.5.Locul și perioada de desfășurare a activității principale:
GRĂDINIȚA PP NR. 13-IAȘI, iunie 2020
B.6. Număr participanţi la proiect:
Participare directă: 100
Participare indirectă: 400
B.7. Bugetul proiectului: 2200 ron
B.8. Proiectul este cu participare: X directă , X indirectă, online

57
C. REZUMATUL PROIECTULUI
Proiectul ,,Să învăţăm de la bunici!” se află la a VII-a ediţie şi a fost desfășurat până anul acesta
la nivel local, judeţean şi regional. De-a lungul acestor ani am desfăşurat o paletă vastă de activităţi prin
care am urmărit ca preşcolarii şi elevii participanţi să cunoască mai bine patrimoniul cultural tradițional,
imprimându-le astfel dorința de a-l păstra și promova, prin reactualizarea tradițiilor legate de
meșteșugurile specifice poporului român, indiferent de zona etnografică.
Proiectul ,,Să învăţăm de la bunici!” a cunoscut an de an un interes tot mai mare din partea
cadrelor didactice din toate regiunile țării. Ediția din anul acesta vine în întâmpinarea tuturor celor care
doresc să păstreze viu ethosul neamului românesc prin desfășurarea unor teme ce au consacrat proiectul
nostru ca încondeierea ouălor, confecționarea mărțișoarelor tradiționale, cunoașterea portului popular,
confecționarea de păpuși din linguri de lemn, în port tradițional românesc, adăugând o nouă temă și
anume ,,Țărăncuță, țărăncuță....” .
Fiecare unitate participantă va organiza activităţi în concordanță cu cele prevăzute în proiect,
premergătoare expoziţiei finale.
Participanţii se vor înscrie electronic, pe baza unei fişe de înscriere şi vor trimite fotografii de la
activitățile desfăşurate în cadrul proiectului. Lucrările și / sau produsele realizate de participanți în cadrul
atelierelor de lucru vor fi trimise la sediul grădiniţei noastre, iar în luna iunie 2020 va fi organizată o
expoziţie cu toate acestea. La final, fiecare cadru didactic va primi, pe adresa de email, albumul
proiectului ce va cuprinde imagini ale lucrărilor şi fotografii din timpul activităţilor realizate și diplomele
copiilor participanți.
Estimăm că în această ediţie vor participa un număr de minim 500 preşcolari şi elevi, şi un
număr de minim 100 cadre didactice din toate zonele folclorice ale ţării.
Beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului ,,Să învăţăm de la bunici!” vor fi preșcolarii și
elevii din grădiniţele şi şcolile participante, părinţii, cadrele didactice, partenerii implicaţi și comunităţile
locale.
Activităţile propuse pentru această ediţie sunt: ,”Să învăţăm de la bunici!” ,”Cufărul cu
mărțișoare”, ”Oul roşu-ncondeiat”, ”Țărăncuță, țărăncuță....”, ”Am învăţat de la bunici!”și ”Micii
meşteri mari”.
Considerăm că experienţa unităţii noastre în ceea ce priveşte colaborarea şi realizarea de proiecte
cu alte instituţii, atât din ţară cât şi de peste hotare s-a îmbogăţit simţitor în ultimii ani, fapt ce ne va ajuta
ca în viitor să asigurăm promovarea acestui proiect şi la nivel național și internaţional. Astfel vom trece
dincolo de graniţele culturale realizând o cunoaştere mai bună a folclorului şi tradiţiilor popoarelor dar
mai ales, vom face cunoscute tradițiile și obiceiurile noastre asigurând perpetuarea acestora. Copiii şi
cadrele didactice participante la proiectul nostru vor cunoaşte mai bine zestrea națională, având astfel
posibilitatea de a duce mai departe o parte din tradiţiile şi obiceiurile autohtone, contribuind în ultimă
instanţă la îmbogăţirea patrimoniul mondial.
Expoziţia ,,Am învăţat de la bunici!”, reprezintă activitatea principală ce se va desfăşura în
luna iunie 2020, în cadrul grădiniței noastre şi urmăreşte expunerea produselor realizate de copiii,
părinții, bunicii meșteri populari și cadrele didactice din toate unităţile participante, pe parcursul
desfăşurării proiectului: mărţişoare, ouă incondeiate, păpuși din lingură de lemn, îmbrăcate în costum
popular, precum și prezentarea video a tuturor acestor activități.
Considerăm că activităţile proiectului ,,Să învăţăm de la bunici!” vor avea un impact educativ
important asupra grupului țintă ca urmare a faptului că patrimoniul cultural naţional va fi cunoscut prin
reactualizarea tradițiilor legate de meșteșugurile specifice poporului român, indiferent de zona
etnografică (încondeierea ouălor, confecționarea mărțișoarelor tradiționale, confecționarea de păpuși
din lingură de lemn, în port tradițional românesc etc.) și astfel vom asigura conştientizarea, de către mai
multe persoane, a importanţei păstrării, promovării şi transmiterii patrimoniului cultural naţional şi a
frumuseţii diversității culturale.

58
D. PREZENTAREA PROIECTULUI
D.1. Argument
Tradiţiile şi obiceiurile sunt valori apreciate atât în ţara noastră cât şi la nivel internaţional şi este
necesar să fie promovate în învăţământul românesc. Ele reprezintă o oglindă a evoluţiei poporului român
şi presupun o interacţiune specifică.
Dorinţa de conservare şi perpetuare a valorilor tradiţionale se formează încă din copilărie, când
se asigură bazele învăţării şi educaţiei, ale dezvoltării comportamentelor şi atitudinilor pozitive. De
aceea, este important ca preșcolarii şi şcolarii să înțeleagă faptul că situațiile prezente își au originile în
situații din trecut, să exploreze activ, din punct de vedere uman și social zona în care locuiesc familiile
lor (bunici, părinți), cu obiceiurile și meșteșugurile păstrate de-a lungul timpului.
În abordarea acestui domeniu se pleacă și de la premisa că școala reprezintă un mediu favorabil
pentru promovarea diversității culturale (locale și naționale) prin reactualizarea unor tradiții legate de
anumite meșteșuguri specifice poporului român, indiferent de apartenența etnică, religioasă etc. Atât
persoanele care realizează produse tradiționale cât și cei care le folosesc duc mai departe tradițiile
noastre, valorifică cultura românească și o readuc, treptat, în societatea modernă.
În acest context, în urma analizei de nevoi am constat că tradiţiile româneşti nu sunt cunoscute
suficient la nivelul învăţământului preşcolar. Prin urmare, grădiniţa poate reprezenta un mediu propice
pentru promovarea diversității culturale (locale și naționale) prin reactualizarea unor tradiții legate de
anumite meșteșuguri specifice poporului român, indiferent de apartenența etnică, religioasă etc.
D.2. Scopul proiectului este cunoașterea, păstrarea și promovarea patrimoniului cultural naţional în
rândul copiilor, reactualizarea tradițiilor legate de meșteșugurile specifice poporului român, indiferent
de zona etnografică (confecționarea de mărțișoare, încondeierea ouălor, cunoașterea costumului popular
prin confecționarea de păpuși din lingură de lemn, în port tradițional românesc).
D.3. Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
 Popularizarea proiectului, diseminarea rezultatelor şi promovarea activităţilor din cadrul acestuia în
toate unităţile participante;
 Formarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică prin realizarea de
mărţişoare tradiţionale româneşti în perioada februarie - martie 2020;
 Cunoaşterea şi experimentarea tehnicii încondeierii ouălor ca tradiţie specifică românească în cadrul
unui atelier demonstrativ în perioada martie-aprilie 2020;
 Însușirea unor cunoștințe despre costumul popular (realizare, elemente componente, motive
decorative, utilizare etc.) și formarea unor abilități practice prin realizare unor păpuşi, din lingură
de lemn, în cadrul unui atelier de lucru în perioada aprilie-mai 2020;
 Promovarea diversității culturale (locale și naționale) prin realizarea expoziţiei finale în luna iunie
2020.
D.4. Grupul ţintă este reprezentat din preşcolari, elevi şi cadre didactice din toate unităţile şcolare
participante.
D.5. Beneficiarii direcți sunt preșcolarii și elevii din grădiniţele şi şcolile participante, părinţii, bunicii
şi cadrele didactice care vor lua parte la activităţile ce se vor desfăşura în cadrul proiectului.
Beneficiarii indirecți sunt unităţile şcolare participante, partenerii implicaţi în proiect şi
comunităţile locale din fiecare judeţ.
D.6. Durata proiectului este de 7 luni , Ianuarie 2020- Iulie 2020
D.7. Descrierea activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului:

1) ,,SĂ ÎNVĂȚĂM DE LA BUNICI!”

Perioada: 20-23 Ianuarie 2020
Locul de desfăşurare: Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 13 Iaşi
Participanţi: cadrele didactice din unităţile şcolare
Descrierea activităţii: Întâlnire pentru stabilirea temelor şi a responsabililor, constituirea unei baze de
date cu participanţii.

59
 2) ,,SĂ ÎNVĂȚĂM DE LA BUNICI!”
Perioada: 3-7 Februarie 2020
Locul de desfăşurare: Grădinița cu Program Prelungit nr. 13
Participanţi: cadre didactice, meşteşugari, parteneri, părinţi, copii, reprezentanţi mass-media
Descrierea activităţii: Lansarea, promovarea proiectului şi diseminarea rezultatelor din anii anteriori.

3) „CUFĂRUL CU MĂRȚIȘOARE”
Perioada: 17-29 Februarie 2020
Locul de desfăşurare: Unităţile participante
Participanţi: preşcolari, elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității
Descrierea activităţii: Ateliere de lucru cu părinţi și meșteri populari pentru realizarea de mărţişoare
tradiționale.

4) „MĂRŢIŞORUL TRADIŢIONAL”
Perioada: 27 Februarie-8 Martie 2020
Locul de desfăşurare: Unitățile participante
Participanţi: preşcolari, elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității
Descrierea activităţii: Expoziţie cu vânzare de mărţişoare realizate în cadrul atelierelor de lucru din
fiecare unitate participantă.

5) „OUL ROŞU-NCONDEIAT”
Perioada: 23 Martie- 3 Aprilie 2020
Locul de desfăşurare: Unităţile participante
Participanţi: preşcolari, elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității
Descrierea activităţii: Ateliere demonstrative de încondeiere a ouălor în mod tradiţional, organizate în
colaborare cu meşteri populari, părinţi şi comunitate.

6) „ȚĂRĂNCUȚĂ, ȚĂRĂNCUȚĂ...”
Perioada: 27 Aprilie-15 Mai 2020
Locul de desfăşurare: Unităţile participante
Participanţi: preşcolari, elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității
Descrierea activităţii: Ateliere demonstrative de realizare a păpuşii din lingură de lemn, în port
tradițional românesc, organizate în colaborare cu părinţi, bunici şi meşteri populari.

7) „AM ÎNVĂȚAT DE LA BUNICI!”

Perioada: 4 Iunie 2020
Locul de desfăşurare: Grădinița cu Program Prelungit nr. 13 Iași
Participanţi: preşcolari, elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității
Descrierea activităţii: Expoziție cu toate produsele realizate în cadrul proiectului din toate unităţile
participante.

8) ,,MICII MEŞTERI MARI”

Perioada: Iulie 2020
Locul de desfăşurare: Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 13 Iaşi
Participanţi: cadre didactice
Descrierea activităţii: Realizarea unor materiale electronice cu rezultatele proiectului de către
coordonatorii proiectului, transmiterea acestora către unităţile şcolare participante şi către partenerii
implicaţi şi organizarea unor evenimente de diseminare în unităţile şcolare participante.

60
D.8. Diagrama Gantt (vezi anexa)
D.9. Rezultatele proiectului

Calitative:
Ca urmare a implementării proiectului, participanţii la activităţile desfăşurate, în special copiii,
vor acumula cunoştinţe despre obiceiurile și tradițiile românești, vor dobândi şi/sau îşi vor îmbunătăţi
abilitățile practice specifice nivelului de dezvoltare motrică şi vor avea un interes crescut pentru
cunoaşterea, experimentarea diferitelor tehnici de lucru tradiționale şi pentru păstrarea, promovarea şi
transmiterea patrimoniului cultural naţional. De asemenea, se va realiza o mai bună comunicare şi
cooperare între grupurile participante și un interesant schimb de idei practice.
Cantitative:
Rezultatele cantitative ale proiectului vor consta în numărul de unităţi şcolare participante,
numărul de participanţi direcţi, produsele realizate de aceştia în cadrul atelierelor și prezentate în cadrul
expozițiilor, diplome cu premii, diplome de participare, fotografii din timpul activităţilor, albume care
vor ilustra întreaga activitate desfășurată pe parcursul acestui proiect.

D.10. Monitorizarea şi evaluarea proiectului se vor face prin observarea directă, sistematică, fişă de
feed-back, portofoliul personal (lucrări realizate în cadrul proiectului) şi expoziția finală, album foto
electronic, rapoarte finale.
Vom avea în vedere o monitorizare şi o evaluare constantă şi eficientă folosind instrumentele
descrise anterior pentru a aplica măsuri ameliorative dacă va fi necesar, în timp util, asigurând astfel o
bună desfăşurare a proiectului şi atingerea scopului şi a obiectivelor acestuia.

D.11. Pentru asigurarea continuităţii şi sustenabilităţii proiectului vom menţine şi dezvolta

parteneriatele încheiate în cadrul proiectului şi vom implica mai multe unităţi şcolare din diferite zone
ale ţării şi de peste hotare, extinzând astfel proiectul la nivel național, chiar și internațional. Partenerii
vor asigura promovarea şi diseminarea rezultatelor proiectului şi după finalizarea acestuia, activităţile
vor fi promovate în cadrul unor ateliere şi conferinţe naţionale şi internaţionale. Astfel, numărul
participanţilor, gradul de interes şi impactare vor creşte semnificativ pentru următoarele ediţii.

D12. Desfășurarea proiectului nu prezintă riscuri în ceea ce privește finanțarea de la MEN, deoarece
bugetul este asigurat din contribuția proprie și de la Asociația Părinților Grădiniței cu Program Prelungit
nr. 13 Iași.

D.13. Activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionăm să le realizăm în

timpul și după implementarea proiectului sunt: prezentarea proiectului la şedinţele cu părinţii, întâlnirile
cadrelor didactice (Consfătuirea cadrelor didactice de la începutul anului școlar următor, Cercurile
pedagogice în anul şcolar 2019-2020 etc.), prezentarea rezultatelor proiectului în cadrul activităților
specifice organizate de Departamentul de Etnografie și Folclor al Institutului de Filologie Română „A.
Philippide” -Academia Română, Filiala Iași, promovarea în timpul diverselor festivaluri de cultură
tradițională locale ( Festivalul Iei, Festivalul Mărțișorului etc.).
De asemenea, vom distribui afişe, pliante şi flyere în unităţile şcolare şi materiale
informative/invitaţii în mediul online (grupuri de Facebook si Yahoo, site-ul si pagina oficială de
Facebook a grădiniţei etc.). La finalul proiectului, vor fi realizate materiale electronice cu rezultatele
proiectului şi vor fi transmise către unităţile şcolare participante şi către partenerii implicaţi, dar vom
avea în vedere şi transmiterea lor către alte instituţii/persoane interesate de proiectul ,,Să învăţăm de la
bunici!

61
 D.14. Partenerii implicaţi în proiect:
Persoană de
Parteneri/ adresa, nr. de
Nr. contact/rolul şi
telefon/fax, adresă poştă Responsabilităţi în proiect
crt contribuția la
electronică /site
organizarea proiectului
-permite accesul în unităţile de învăţământ a
personalului desemnat de către G.P.P. nr.13,
Inspectoratul Şcolar pentru activităţile specifice; Prof. insp.Alla Apopei
Judeţean Iaşi -certifică diplomele pentru participanţii la
Str. Nicolae Bălcescu Expoziţia ,,Am învăţat de la bunici” -intermediază contactul
1 nr. 26 -asigură, atunci când va fi necesar, între ISJ Iaşi şi Grădiniţa
Tel: 0232268019 consultanță de specialitate; P.P nr.13 Iaşi
www.isjiasi.ro -desemnează reprezentanți/monitor în
scopul informării privind acţiunile ce se vor
desfășura în cadrul proiectului.
Academia Română, - mediatizează activităţile desfășurate pe
Filiala Iași - Institutul de durata proiectului în vederea unei participări Dr. Adina Ciubotariu,
Filologie Română „A. cât mai largi; Șef Departamentul de
Philippide”, - sprijină desfășurarea activităţilor şi Etnografie și Folclor
Departamentul de diseminarea rezultatelor proiectului; Cercetător științific
2 Etnografie și Folclor - intermedieză dezvoltarea de parteneriate principal gradul II
Str. Th.Codrescu nr.2, Iași cu alte instituții din domeniu; -intermediază contactul
Tel. 0721617007 -promovează proiectul ,,Să învăţăm de la cu alte instituții în
bunici!” la nivel naţional şi internaţional domeniu
(ateliere, conferinţe UNESCO etc.)
Asociaţia Meşterilor -permite postarea afişelor de popularizare a
3
Populari din Moldova proiectului în locurile destinate publicităţii; Etnograf,Marcel Lutic
Str.I. Creangă,nr 23, bl -certifică diplomele organizatorilor şi intermediază contactul
H3, sc C, et4, ap 17,Iaşi participanţilor la activități din cadrul între AMPM, meşteri
Tel. 0742999506 proiectului; populari şi coordonatorii
http://www.mesteri- -mediatizează activităţile proiectului în proiectului
populari.ro vederea unei participări cât mai largi.
Asociaţia ,,Bravo Events” Liliana Grecu
Str. Crizantemelor 16, -asigură spaţiul necesar desfăşurării unor -intermediază contactul
4 Iași, România activităţi din cadrul proiectului. între Asociaţia ,,Bravo
Tel:0723245482, Events” şi coordonatori
E. Deviz estimativ
Fonduri
Nr. Finanţare Total
Descrierea cheltuielilor* proprii/alte
Crt. solicitată sumă
surse
Organizarea şi mediatizarea proiectului (prin
1 300 ron - 300 ron
pliante, broşuri, flyere)
Achiziţionarea de materiale consumabile
2 1700 ron - 1700 ron
necesare realizării obiectelor meşteşugăreşti
3 Realizarea albumului în format electronic 200 ron - 200 ron
TOTAL RON 2200 ron - 2200 ron

62
 F.Bugetul ultimelor 2 ediții:

Buget primit de la Contribuţie

Anul de desfășurare Ediția Buget total
MEN proprie/alte surse
2018 a V-a 2000 ron - 2000 ron
2019 a VI-a 2500 ron - 2500 ron

F. În cazul în care nu va exista posibilitatea de finanţare MEN, doresc ca proiectul să fie inclus în CAEN
2020:

a. DA X

b. NU

Director, Coordonatori,
Prof. Iuliana Elena Prodan Prof. Florina Nistor
Prof. Mihalache Geanina

63
 D.8. Diagrama Gantt
Nr.
Obiectiv Specific Activitate ian. febr. mart. apr. mai iunie iulie Responsabili
crt
,,Să învățăm
de la bunici!”
Echipa de
Constituirea
proiect,
1. unei baze de
Popularizarea Parteneri
date cu
proiectului, diseminarea
participanţii.
rezultatelor şi
,,Să învățăm
promovarea activităţilor
de la bunici!” Echipa de
din cadrul acestuia în
Lansarea și proiect,
2. toate unităţile
promovarea Parteneri
participante
proiectului
Echipa de
,,Micii meşteri
3. proiect,
mari”
Parteneri
Responsabili
Formarea/îmbunătăţirea
stabiliţi la
unor abilități practice „Cufărul cu
nivelul
4. specifice nivelului de mărțișoare”
unităţilor
dezvoltare motrică prin
participante
realizarea de mărţişoare
Asociația
tradiţionale româneşti in
„Mărţişorul Meșterilor
perioada februarie –
5. tradiţional” Populari din
martie 2020
Moldova
Cunoaşterea şi
experimentarea tehnicii
Responsabili
încondeierii ouălor ca
stabiliţi la
tradiţie specifică „Oul roşu-
nivelul
6. românească în cadrul ncondeiat”
unităţilor
unui atelier demonstrativ
participante
în luna martie-aprilie
2020
Însușirea unor cunoștințe
despre costumul popular
(realizare, elemente
componente, motive
Responsabili
decorative, utilizare etc.)
stabiliţi la
și formarea unor ,,Țărăncuță,
nivelul
7. abilități practice prin țărăncuță…”
unităţilor
realizare unor păpuşi,
participante
din lingură de lemn, în
cadrul unui atelier de
lucru în perioada aprilie-
mai 2020
Promovarea diversității Echipa de
culturale (locale și proiect,
8. „Am învățat
naționale) prin realizarea Parteneri
de la bunici!”
expoziţiei finale în luna Profesorii
iunie 2020. participanţi

64
 BIBLIOGRAFIE

1. DEX Online “meșteșug”, “meșter”

2. Fundația pentru Meșteșuguri, ianuarie 2013
3. Wikipedia Petru Caraman
4. Lutic, Marcel - Asociația Meșterilor Populari din România, Introducere în lumea meşteşugurilor
tradiţionale, decembrie 2010
5. Crăciun, M., Exerciţiul fizic, izvor de sănătate, Bucureşti, Editura Sport – Turism, 1984
6. Grigore, V., Pregătirea artistică în gimnastica de performanţă, ANEFS, 2002
7. Cucoş, C., Pedagogie, Iaşi, Editura Polirom, 2006
8. Chelcea, A., Test de imaginaţie creatoare, în Revista Psihologia, nr.2, 1991
9. Dănescu, E, Stimularea creativităţii la vârsta preşcolară, Piteşti, Editura Paralela 45, 2005
10. Ezechil, L., Păişi, Lăzărescu, M., Laborator preşcolar- ghid metodologic(ediția a II-a), Bucureşti,
Editura V&I Integral, 2004
11. Golu, P., Zlate, M., Verza, E., Psihologia copilului, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
1994
12. Lespezeanu, M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Bucureşti, Editura Omfal
Esenţial, 2007
13. Roşca, Al., Creativitate generală şi specifică, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R.,1981
14. Sima, I., Creativitatea la vârsta preşcolară şi şcolară mică, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică R.A.,1997
15. Pavel Emilia, Studii de etnologie românească, Iaşi, Princeps Edit, 2006
16. Vulcănescu Romulus, Măştile populare, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1970
17. Gavril, Magda, Împletituri de artizanat, Editura tehnică, 1975
18. Cangea, N., Jucării din fibre vegetale, Chişinău, 2009
19. Meşteşuguri populare artistice. Ghid metodic pentru cadre didactice din învăţământul special,
Chişinău, 2006

65
 CUPRINS

Argument ............................................................................................................................................. 1
Meșteșugurile tradiționale, pe înțelesul copiilor .................................................................................. 2
Exemple de bune practici și schimbul de experiență între unitățile școlare reprezintă premise ale
inițierii în arta meșteșugăritului ........................................................................................................... 3
Țesutul .................................................................................................................................................. 4
Costumul popular ................................................................................................................................ 8
Dansul popular ................................................................................................................................... 11
Mărțișorul tradițional ......................................................................................................................... 17
Oul roșu încondeiat ............................................................................................................................ 23
Olăritul ............................................................................................................................................... 26
Împletiturile ....................................................................................................................................... 29
Concluzii ........................................................................................................................................... 32
Anexe 1-5 ........................................................................................................................................... 33
Bibliografie …………………………………………………………………………………………65

66