Definitivat SUBIECTELE 7-8 In lirica lui Arghezi un loc aparte il ocupa poezia pentru copii.

El descrie universul marunt al vietuitoarelor fara cuvant ( gze, furnici, flori, catei , pisici gini, rndunici, greieri si furnici) continuand traditia lui Emil Garleanu si a lui George Topirceanu. oeziile cuprinse in volumele !"rticic de sear#, !$tihuri pentru copii#, !%ore# sau proza din volumele !"artea cu &ucrii#, ! risaca# sunt doar cateva dintre creatiile indragite si cunoscute de aproape toti copiii. ZDREANT- Tudor Arghezi 'dreanta este una dintre cele mai frumoase poezii destinate copiilor. Este o scurt povestire !egori"# (n versuri, in care autorul personifica un catel pentru a satiriza deprinderea de a fura, prin urmare este o $ %u! . oezia are in structura o pri& p rte) povestirea propriu)zis si o dou ) morala. "onstructia poeziei are la *aza perso'i$i" re " $igur de sti! TITLUL este o &et $or care sintetizeaza imaginea persona&ului principal. C(NTINUTUL I'"eputu! poeziei este o interogatie retorica si are scopul de a capta atentia copilului si a)l implica sufleteste +)ati v,zut cumva pe 'dreanta, "el cu ochii de faianta.rmeaza des"riere " te!u!ui) frumos, cret, latos, cu parul care)I acopera ochii de faianta. /atorita infatisarii catelului versurile sunt foarte atractive pentru copii0 E un cine zdrenturos /e flocos, dar e frumos. arca)i strans din petice, "a s,)l tot impiedice, 1erfenitele)i atarna $i pe ochi, pe nara carna, $i se)ncurca si descurca, arca)i scos din calti pe furca. Are insa o ureche /e pungas f,r, pareche. oezia continua cu poz' lui 'dreanta. El isi propune sa fure un ou din cotetul gainilor, sta la panda pana cand vede ca o gaina s)a ouat, intra in cotet, fura oul si)l mananca. /a tarcoale la cotet, "iufulit si)asa laiet, Asteptand un ceas si doua 2 gaina s, se oua, "are canta cotcodace, roaspat oul cnd si)l face. /e cnd e)n gospodarie 3ulte a)nvatat si stie, $i, pe *ranci, taras, gra*is, $e strecoara pe furis. 4

une la*a, ia cu *otul $i)nghite oul cu totul. Este insa prins de gospodina si pedepsit* "a sa)l dezvete de acest urat o*icei gospodina a pus in cui*arul gainilor un ou fie*inte, iar 'dreanta cand a vrut sa)l manance s)a fript. 5.nde)i oul- a)ntre*at Gospodina. ) 5+)a mancat65 5$tai nitel, ca te dezvat 1ara matura si *at. Te invata mama minte.5 $i i)a dat un ou fier*inte. /ar decum I)a im*ucat, 'dreanta l)a si lepadat $i)a)n&urat cu un latrat. +i' !u! poeziei este un monolog, din care rezulta ca metoda gospodinei de a)l pedepsi te smercherul catei a dat roade. "nd se uita la gaina, "u culcusul lui, vecina, 'ice 'dreanta)n gandul lui 5$)a f,cut a dracului65 ,es -u! $i' !u! poeziei este usor de re"ept t de copii si anume0 $urtu! se pedepseste. C(,.(ZITIE /esi foarte scurta poezia %u'd de $iguri de sti! si teh'i"i rtisti"e de epitete la constructia portretul fizic al catelului0 de faianta, zdrenturos, flocos, carna, ciufulit, laiet, si "o&p r tii) / arca)i scos din calti pe furca, !Are insa o ureche7 /e pungas f,r, pareche# !iter tii) / pe *ranci, taras, gra*is,# perso'i$i" re) 'dreanta gandeste si vor*este in gand di !ogu!) interogatia retorica 0ersi$i" ti asigura muzicalitate Rit&0 trohaic prima sila*a fiind accentuata, iar a doua neaccentuata Ri& ) imperecheata , sur ) 8) 9 sila*e

TAL1ARUL .EDE.SIT Talharul pedepsit este o foarte scurt povestire !egori"#, 2' versuri3 (n care autorul, personifica unul dintre animalele din universul incon&urator al copiilor (un soricel) si satirizeaz deprinderea lui de a fura, cu scopul de a preveni manifestarea unui astfel de prost o*icei. rin urmare are caracteristicile $ %u!ei " spe"ie !iter r oezia are i' stru"tur o prima parte) povestirea propriu)zis si o a doua ) morala. "onstructia poeziei are la *aza perso'i$i" re " $igur de sti! TITLUL este o &et $or care sugereaza deznodamantul intamplarii descriese in poezie C(NTINUTUL I'"eputu! poeziei fi;ea;a locul si timul actiunii0 ! Intr)o zi, prin asfintit, ! oezia descrie in "o'ti'u re isprava micului animalut0 facandu)si socoteala ca este mai mare si prin urmare mai puternic decat o al*ina, soricelul a intrat intr)un stup sa fure miere. $oaricele a)ndraznit $a se creada in putere A prada stupul de miere. El intrase pe furis, $trecurat pe urdinis, $e gandea ca o al*ina )i $la*a, mica si putina, e cand el, hot si *orfas, +anga ea)i un urias. In stup insa, a dat ochii cu familia al*inei 3 care a ta*arat pe el si drept pedeapsa l)a im*racat tot in ceara <u stiuse ca nerodul =a da ochii cu norodul $i)si pusese)n cap minciuna "a da)n stup de cate una. ,es -u! $i' !u! poeziei este usor de re"ept t de copii si anume0 furtul se pedepseste si unitatea familiei inseamna putere . <u a&unge, vream sa zic, $a fii mare cu cel mic, "a puterea se aduna /in toti micii impreuna C(,.(ZITIE de epitete la constructia portretul fizic al al*inei0 $la*a, mica si putina, perso'i$i" re) so re"e!e gandeste 0ersi$i" ti asigura muzicalitate Rit&0 trohaic prima sila*a fiind accentuata, iar a doua neaccentuata Ri& ) imperecheata , sur ) 8) 9 sila*e

>

?A+A/A .<.I G@EIE@ 3I", GE2@GE T2 A@"EA<. 5?alada unui greier mic5, pu*licata (n saptamnalul 5+umea *azar5, (n anul 4A:>, fiind apoi inclusa (n editia urmatoare a 5?aladelor vesele si triste5. oezia are o structura *ine articulata, (ncepnd cu sosirea toamnei si (ncheindu)se cu monologul greierului prin care 5e;prima o mare delicatete si duiosie5. (". "iopraga) $osirea neasteptata a toamnei 5celei (ntunecate5 este prezentata e;peditiv (n primele patru versuri, poetul insistnd asupra rapiditatii actiunii, asupra surprizei (5A venit asa, deodata5) si a dimensiunilor impresionante ale peisa&ului luat (n stapnire de anotimp (5 este dealuri zgri*ulite.7 este tarini zdrentuite5). Elementele cadrului natural sunt caracterizate prin epitetele zgri*ulite si zdrentuite care atri*uie (nsusiri celor doi termeni ai enumeratiei peste dealuri, peste tarini, iar epitetul cea (ntunecata evidentiaza una din trasaturile anotimpului B atmosfera mohorta. Toprceanu insista apoi asupra chipului toamnei prin intermediul epitetului triplu lunga, sla*a si zaluda, cu rol personificator, ea aparnd asemenea uni duh malefic care lasa (n urma sa toate relele posi*ile0 5 loi marunte,7 1runze moarte,7 $tropi de tina.7 Guturai.75 Enumeratia ploi, frunze, stropi de tina, guturai (ntre termenii careia se intercaleaza epitetele marunte si moarte reliefeaza (ntr)un ritm alert fenomenele specifice acestui anotimp si transmite un sentiment de neliniste si de teama. <atura reactioneaza diferit (n fata toamnei care 5Cvine de la munte7?lestemnd si lacrimnd50 cuprinsi de panica, ciulinii 5se pitesc prin vagauni5, macesii o (ntmpina 5cu gra*ite plecaciuni5, iar greierasul (si face aparitia 5pe coasta, la urcus5 iesind 5din casuta lui de huma5. Att toamna, care *lestema si lacrimeaza (sugestie a vntului si a ploii), ct si celelalte elemente ale naturii apar personificate prin intermediul unor ver*e de miscare0 5se pitesc5, 5(ntmpina5, 5a iesit5. "u o arta desavrsita de miniaturist, de fin *i&utier, scriitorul za*oveste asupra imaginii greierului insistnd asupra coloritului prin folosirea enumeratiei 5negru, mic, muiat (n tus..., pudrat cu *ruma5. /uiosia si compasiunea cu care Toprceanu vor*este despre greier, gingasia acestuia sunt evidentiate att de enumeratia anterioara, ct si de diminutivele 5casuta5 si 5greieras5. artea finala, care cuprinde monologul greierului, copleseste prin delicatete si duiosie, depasind cu mult gingasia e;istenta (n alte creatii, cum ar fi 5@apsodii de toamna5. Toamna (l gaseste pe greier cu camara goala, fapt pe care)l motiveaza prin credulitatea sa izvorta dintr)un calcul gresit (5<u credeam c)o sa mai vii7 (nainte de "raciun.7 "a puteam si eu s)adun7 2 graunta ct de mica75). /rama micii vietati este cu att mai mare, cu ct posi*ilitatea (mprumutului la 5vecina furnica5 este e;clusa atta timp ct orice (ncercare este urmata de refuz si de *rfa0 51iDnca nu) mi da niciodata,7 $i)apoi umple lumea toata7 "a m)am dus si i)am cerut..75. /e aceea, (n cuvintele greierului (si face loc disperarea si resemnarea (5/ar de)acus, E...F7 /ar de)acus s)a ispravit...75), singura consolare ramnndu)i autocompatimirea0 5"ri)cri)cri,7 Toamna gri,7Tare)s mic si neca&it75 In cuvintele greierului ca si (n (ntregul te;t (si face loc umorul, 5folosit ca mi&loc de transmitere a duiosiei5 (/. 3icu), caci scriitorul priveste cu (ngaduinta, cu (ntelegere pasivitatea, negli&enta, naivitatea, ca atri*ute specific omenesti. .n rol important (n reliefarea atitudinii poetului (l au si epitetele 5toamna gri5, glas sfrsit5, diminutivul ..piciorus5, repetitia 5dar de)acusDG si ad&ectivele cu rol de nume predicativ 5mic si neca&it5, care (m*ogatesc registrul stilistic folosit anterior. rin personificarea greierului 5care poate fi totodata un om sarmant, E...F un umil functionar. E...F un poet necunoscut, neanteles5 (/. 3icu), prin atitudinea acestuia,

"aprioara /e Emil Garleanu H

Aceasta opera literara prezinta o intamplare din lumea animalelor care are valoare de sim*ol,pentru ca demonstreaza cat de mult poate sa tina o mama la copilul ei. Te;tul este in proza,cult,pentru ca autorul este cunoscut si apartine genului epic pentru ca un narator povesteste o actiune care este realizata de persona&e. E;pozitiunea prezinta persona&ele si creeaza premizele actiunii0o caprioara tre*uie sa se desparta de puiul ei pentru ca a sosit vremea intarcatului. Intriga se declanteaza cand caprioara hotareste sa iti lase puiul in munti, pentru ca acolo, intre stanci, va fi ferit de prime&dii. /esfasurarea actiunii prezinta drumul pe care il face caprioara cu puiul ei,este un drum plin de prime&dii si caprioara incearca puterile iedului,facand salturi puternice.Iedul z*urda si *ehaie vesel si caprioara intelege ca e pregatit si ca se va putea descurca singur. "a sa a&unga la stanci,tre*uie sa stra*ata o padure intunecata si in acest loc se realizeaza punctul culminal.Iedul o i)a inainte,dar caprioara simte prime&dia. .n lup pandea si e gata sa atace iedul,dar caprioara se sacrifica pentru puiul ei. '*iara si se arunca in fata lupului care vede prada mai mare si o sfasie. /eznodamandul prezinta momentul0 caprioara moare fericita,fiindca si)a salvat puiul.

CPRIOARA de Emil Grleanu Miznd pe un profund spirit de observaie i pe fora de seducie a vieuitoarelor n lumea copiilor, prozatori precum: M. Sadoveanu, G. Galaction, I. !rbiceanu, ". #etrescu, I.

l. $r%tescu&'oineti i E. Grleanu au creat adev%rate capodopere demne de a sta al%turi de scrieri din literatura universal%. Emil Grleanu este autorul celebrului volum din ()(* +,in lumea celor care nu cuvnt%-, volum alc%tuit din mici mono!rafii ale necuvnt%toarelor, de la !ze la animale domestice, pn% la ve!etale, acest parc de viet%i cuprinde : +Gnd%celul-, +M%rinimie-, +S%r%cuul-, +Grivei-, +.runza-, +.ricosul-, +"%prioara-. TEMA SCRIERII I

utorul convertete un instinct din lumea animalelor ntr&o puternic% dra!oste matern% capabil% c/iar de sacrificiul suprem. COMPOZIIA. EXPRESIVITATEA VALORILOR ESTETICE "reaia debuteaz% ntr&o atmosfer% de pace care nu p%rea a prevesti deznod%mntul tra!ic. 0abloul este construit pe fondul unei naturi !randioase: +pe muc/iul !ros, cald, ca o blan% a p%mntului, c%prioara st% 1os ln!% iedul ei. cesta i&a ntins capul, cu botul mic,

catifelat i umed pe spatele mamei lui, i cu oc/ii nc/ii se las% dezmierdat. "%prioara l lin!e i limba ei subire alunec% uor pe blana moale, m%t%soas% a iedului.Este o scen% de familie plin% de duioie i !raie, elemente su!erate prin epitete duble, triple i o comparaie. rmonia, linitea i mp%carea sunt punctate pentru a scoate i

mai bine n relief lupta sfietoare din sufletul de fu!arnic% al c%prioarei, care de fapt nu mai pare s% fie un animal ci o mama adev%rat%, copleit% de mil% pentru +fiina fra!ed% c%reia i&a dat via%, pe care a /r%nit&o cu laptele ei, dar de care trebuie s% se despart%.,etaat de te2tul sc/iei, acest fra!ment ne duce cu !ndul la o fiin% uman%, la mam%, la eterna noastr% mam%. cesta este momentul cnd puiul de c%prioar% trebuie s%&i ia destinul pe cont propriu. +3n mu!et n%buit de durere- puse cap%t fr%mnt%rii l%untrice, i, nvin!ndu&i dra!ostea matern%, c%prioara se /ot%r s%&i duc% puiul la +ancurile de stnc% din z%ri, unde va fi n afar% de orice pericol. colo, pe muc/iile pr%p%stiilor era mp%r%ia caprelor,

peste care st%pneau f%r% nici o !ri1%, i acolo, l&ar fi tiut ca ln!% dnsa.Scena moale de pn% aici se dinamizeaz%, drumul pn% la ancuri o impune, sin!ura ei arm% de ap%rare o constituie micarea rapid%, fu!a +ful!er%toare-, +salturile ndr%znee+prin locuri pline de prime1die- i iedul trebuie s% fac% dovada c% are fora acestor mic%ri. Iedul, +se ine voinicete- i +se avnt% ca o s%!eat%- . meninarea plutete n aer, lupul st% la pnd%, c%prioara simte +contenete fu!a, p%ete ncet-. 4atura s%lbatic%, !randioas% i nsp%imnt%toare este descris% admirabil, ca un drum ntre via% i moarte. ,e la luminozitatea poienilor 5 viaa, se a1un!e n inima J

ntunecat% ca un iad a p%durii 5 moartea. 6ntr&o !randoare impresionant% lumina se mpuineaz% i spaiul se n!usteaz% treptat. Ieir% la un alt lumini i continuarea drumului este posibil% numai pentru ied, c%prioara se va sacrifica pentru acesta. Momentul culminant este descris cu m%iestrie, dar cu economie de mi1loace stilistice pentru ca sacrificiul s% nu devin% patetic. .inalul este ma!istral, nc/eind o evocare narativ% prin oc/ii c%prioarei muribunde, n care ima!inea realit%ii se stin!e treptat, ultima fiind aceea a iedului care +se topete n adncul p%durii- 5 simbol al salv%rii. +#r%buit% n sn!e, la p%mnt, sub colul fiarei, c%prioara r%mne cu capul ntors spre iedul ei. 7i numai cnd acesta, nsp%imntat, se topete n adncul p%durii, c%prioara simte durerea, iar oc/ii i se tulbura n apa morii.8imba folosit% de Emil Grleanu este cu totul potrivit% fondului de idei, cu e2presii plastice i epitete su!estive. Stilul este concis i red% cu precizie ideea, fiind totui bo!at n epitete i comparaii. Sc/iele lui Grleanu au o nsemnat% valoare instructiv% i educativ%. Ele constituie un mi1loc de cunoatere a unor aspecte ale vieii animalelor, p%s%rilor, insectelor i c/iar a plantelor, redate ntr&o form% literar% accesibil%. 8ectura acestor sc/ie le trezete copiilor dorina de a observa mai atent viaa din natur% i m%rete interesul pentru cunoaterea vieuitoarelor, contribuind la dezvoltarea spiritului de observaie. #rin forma lor artistic%, sc/iele lui Grleanu contribuie i la dezvoltarea sentimentelor estetice ale copiilor. Sc/ia este o oper% epic% & o naraiune 5 n proz%, de mici dimensiuni, n care se relateaz% o sin!ur% ntmplare semnificativ% din viaa unor persona1e. ciunea dintr&o

sc/i% se petrece ntr&un interval de timp scut, cel mult o zi, i ntr&un spaiu restrns. #entru ca lectura operei lui Grleanu s%&i atin!% scopul educativ i, n special, s% contribuie la dezvoltarea spiritului de observaie, educatorul trebuie s%&i stimuleze pe copii, pentru a observa am%nuntele redate de scriitor i a le putea reproduce.

/ascalita de 2ctavian Goga 8

oezia /sclita este realizat (n registrul grav, elegiac. Inspirat de elementele *iografice (=ictoria, sora poetului, ea (nsKi (nvLtoare, murise la numai :4 de ani, (nct punctul de pornire al compunerii analizate se afl tocmai (n acest tragic eveniment de familie) poezia surprinde portretul comple; al unui persona& de prim)rang (n viaLa satului romnesc. oetul creeaz, la (nceput, un cadru, o atmosfer dominat de tristeLe, (n care a*senLa soarelui, sim*ol al vieLii, lasa loc (ntunericului (5um*r5), sim*ol al morLii, (n &urul cruia se centreaz (nsemne funerare precum0 MNalea Ki sfial5, 5cnt pri*eag5, 5s plng5, 5risipirea5, 5eu plng5. e acest fundal se contureaz, din aduceri aminte, portretul dsclitei, atins de aripa unui destin crud. Trsturile fizice sunt doar schiLate (5*laie5, 5frunte de zpad5, ochi 5limpezi5, 5mini frumoase5), (n prim)plan aprnd datele psihologice, (n primul rnd puritatea moral a tinerei (nvLtoare0 5"opil *la&in, cuminte prea devreme5, 5sfielnica5, 5din leagn sor cu sfiala5, a crei puritate, neprihnire (5fecioara5, 5pe *uza ta n)a tremurat ispit5) o aKaz (n rndul sfinLilor. /ar, ca Ki alte persona&e din galeria figurilor de seam ale satului tradiLional ardelenesc (/asclul, +utarul, Apostolul), 5dsclita5 prinde contur mai clar din raporturile pe care le (ntreLine cu oamenii de rnd din stat0 *trnii care o ascult cu drag citindu)le din crLile sfinte (5scriptura5, 5ceaslovul5), mamele crora le alina gri& pentru soarta feciorilor 5duKi (n slu&* la) imparatul5, fetele care (nvaL custuri alese de la 5domniKoara5. Implnindu)si cu har menirea esenLial de a creKte, de a educa, de a (ngri&i 5copiii altor mame5, fr ca ea (nsKi s triasc *ucuria maternitLii, tnara (nvLtoare (ncearc un sentiment de zdrnicie, de insatisfacLie, amplificat de ciripitul unui 5pui de rndunic5. 1inalul reinstaureaz atmosfera sum*r, apstoare din prima strof, recurgnd la aceleaKi sim*oluri (sugestii) ale morLii0 5a)murg5, 5toamna mohort5, 5podoa*... *olnav5, 5cadelniti5, 5fumul de tmie5. oetul o evoca Ki o elogiaz pe tnra (nvLtoare, adresndu)i)se direct. /e o*servat, (n acest sens, frecvenL mare a pronumelor de persoana a doua (5tu nu)mi rsai (n zare5O 5tu eKti din leagn...5 ) "u mi&loace dintre cele mai simple, 2ctavian Goga creeaz atmosfera apstoare a ta*lourilor de (nceput Ki de sfrKit 5Ki surprinde scene semnificative din viaLa satului transilvnean0 credinLele (n legtur cu soarta (5ursitoarele5) Ki cu ne(mplinirea femeii care nu aduce pe lume copiiO viaLa spiritual concentrat (n cr&ile de (nvLtura ale *isericii strmoKeKtiO povara serviciului militar fcut de tinerii romani (n Lri strine0 (ndeletnicirile tradiLionale ale fetelor din sat. Elementele lim*a&ului popular (5*la&in , 5pri*eag5, 5prinos5, 5altiLa5, 5Koptesc5, 5ulicioara5, 5gri&ind P 5frgar5, 5sfial5) se com*in firesc cu le;icul crLilor religioase (5muce) iiita5, 5ispita5, 5ceaslov5, 5scriptur5) Ki cu termeni legaLi de *iseric (5strana5, 5cadelniti5, 5tmie5), fi;nd cu e;actitate un anumit cadru social Ki istoric, un anumit orizont de viaL. Qn cadenL solemn a versurilor, portretul fizic Ki moral al dsclitei prinde un contur ferm, (nscriindu)se c o efigie luminoas pe un fundal cenuKiu, de o apstoare tristeLe.

SC1ITA D-l Goe de Io' Lu" C r gi !e Apartenenta la specia literara schita : Io' Lu" C r gi !e 45867 8 5957: a ramas, pana astazi, cel mai mare dr & turg di' !iter tur ro& ' , mai ales prin comediile 0 ;( 'o pte $urtu'o s <, ;( s"riso re pierdut < 9

si ;D- !e " r' v !u!ui<, in care prezinta aspecte caracteristice ale lumii romanesti de la sfarsitul secolului al RIR)lea. <umele sau este legat si de inegala*ilele ;,o&e'te si s"hite<, in care prezinta, cu mi&loacele comicului si intr)o viziune satirica, intamplari in care participa persona&e reprezentative din societatea conntemporana autorului. S"hit este o oper epi" 8 o ' r tiu'e 8 i' proz 3 de &i"i di&e'siu'i3 i' " re se re! te z o si'gur i't &p! re se&'i$i" tiv di' vi t u'or perso' -e* A"tiu'e di'tr-o s"hit se petre"e u'tr-u' i'terv ! de ti&p s"urt3 "e! &u!t o zi3 si i'tr-u' ti&p restr 's* Te& schitei S/)l GoeTU este prezentarea efectelor unei educatii gresite primite in familie. Tit!u! coincide cu numele persona&ului principal, caruia autorul ii adauga apelativul reverentios SGoeU, evidentiindu)se contradictia dintre aparenta si esenta prezenta pe parcursul intregii schite. 1iind o opera epica, intamplarile sunt povestite de un narator, iar autorul isi e;prima in mod indirect gandurile si sentimentele, prin intermediul actiunii si al persona&elor. $pre deose*ire de alte shite, in care naratorul este persona&, aici naratorul isi anunta de la inceput intentia de a ramane in afara faptelor relatate 0 S utin ne importa daca aceste trei dameTU. "a orice opera epica, si schita S/)l GoeTU poate fi structurata pe &o&e'te!e su%ie"tu!ui* Intamplarea povestita se rezuma la o calatorie cu trenul, din ur*ea R pana la ?ucuresti, a tanarului Goe, impreuna cu Scele trei dameU. Intraiga actiunii este constituita de motivul calatoriei anuntat de la inceput 0 S"a sa nu mai ramaie repetent si anul acestaU. Expozitiunea prezinta cele trei SdameU, frumos SgatiteU, care, impreuna cu Stanarul GoeU, asteapta trenul pentru ?ucuresti, pe peronul din ur*ea R. Goe im*racat cu Sun frumos costum de marinarU, este nera*dator datorita intarzierii trenului. 1orma corecta a cuvantului SmarinarU declanseaza o discutie SfilologicaU, pe care repetentul o incheie cu o*raznicie 0 S=ezi ca sunteti proaste amandoua -U. Desfasurarea actiunii de*uteaza cu venirea trenului si urcarea precipitata a familiei in vagon. /upa ce se fac locuri pentru SdameU, Goe ramane pe corido Scu *ar*atiiU. $coate capul pe fereastra, iar atunci cand i se spune ca nu e *ine sa faca asta, raspunde impertinent si Sscoate iar capul pe fereastraU. .rmarea neascultarii este pierderea palariei si a *iletului de calatorie prins in Spam*lica palarieiU, fapt ce provoaca z*ieretele disperate ale copilului. Intre timp, soseste conductorul pentru a controla *iletele si, dupa lungi discutii, doamnele sunt nevoite sa plateasca *iletul SpuisoruluiU si o amenda Spe deasupraU. $uparata, mamitica il zguduie pe Goe, spre supararea lui mam)mare, care ii ia apararea si il trage in partea cealalta. /in aceste miscari, com*inate cu Sclatinatura vagonului in alt sensU, Goe isi pierde echili*rul si, lovindu)se la nas, incepe sa urle. alaria pierduta este inlocuita de mam)mare cu un *eret, iar Goe se va impaca cu mamitica. "ucoanele vor sta de vor*a si, dupa un timp, mam)mare constata lipsa copilului, pe care)l va gasi, *locat in toaleta. Goe este eli*erat cu a&utorul conducatorului si *unica se hotareste sa)l supravegheze. Punctul culminant este atins atunci cand Goe trage semnalul de alarma si opreste trenul. "u toate cercetarile intreprinse de personalul trenului faptasul nu este prins, deoarece mam)mare doarme cu puisorul in *rate. Deznodamantul este simplu. Trenul a&unge la ?ucuresti, iar cele trei cucoane impreuna cu puisorul lor se suie intr)o trasura si comanda 0 S+a *ulivar, *ir&ar, la *ulivar 6...U. Aceasta opera literara prezinta o singura intamplare, calatoria cu trenul, care prile&uieste evidentierea lipsei de educatie de care da dovada Goe. Trasaturile sale de caracter V o*raznicia, aroganta, neastamparul V sunt efecte ale lipsei de educatie si a proastei cresteri oferite de familie. ersona&ul Goe este construit pe efectele contradictiei dintre aparenta si A

esenta. =aloare artistica a operei este data si de talentul autorului de a im*ina dialogul cu naratiunea, moduri de e;punere care au rolul de a su*linia trasaturile morale ale persona&elor. Actiunea se petrece in timp scurt, spatiul este restrans, iar numarul de persona&e este redus. Avand aceste trasaturi, opera literara S/)l GoeTU se incadreaza in specia literara schita.

IN PADUREA PETRISORULUI, MIHAIL SADOVEANU

2pera literara a lui $adoveanu impresioneaza att prin volum, ct si prin diversitatea ei tematica si originalitatea a*ordarii acestor teme. El a (nfatisat trecutul istoric (5'odia "ancerului sau =remea /ucai)=oda5, 51ratii Nderi5, 5<eamul $oimarestilor5 s.a..), civilizatia straveche si *ogatia sufleteasca a omului din popor (5?altagul5, 5%anul Ancutei5), viata trgurilor de provincie, dar si farmecul naturii romnesti. e drept cuvnt, $adoveanu a fost considerat 5cel mai de seama poet descriptiv al literaturii romne5, caci asa dupa cum se poate o*serva din carti ca 5Tara de dincolo de negura5, 5Imparatia apelor5, 5/um*rava minunata5, 5<ada 1lorilor5 care (nfatiseaza frumusetea si varietatea naturii, peisa&ul apare (nsufletit, (n relatie directa cu omul, cu autorul (nsusi. 1ragmentul din opera literara (n 5 adurea etrisorului5 este o descriere literara pentru ca scriitorul (nfatiseaza cu mi&loacele literaturii particularitatile unui colt din natura B o padure impresionanta prin frumusete, prin viata de care freamata, prin colorit, sonoritati si miresme. /escrierea se deschide printr)o imagine de ansam*lu, privita din perspectiva (naltimilor. adurea 5urca domol coline taraganate5 si apoi 5se ridica departe (ntr)un pisc prapastios5. 1rumusetile, farmecul si viata ei trepidanta ni se dezvaluie cnd soarele (ncepe sa)i patrunda ascunzisurile. rivirile scriitorului se opresc mai (nti 5(n tihla marunta de la margine, unde 5lumina se cernea (n ploaie deasa si calda de raze5. Aici se pot vedea roiuri de musculite, granguri si alte pasari marunte0 sticleti, pitigoi si cintezoi care patau verdele padurii cu coloritul divers al penelor si (nfiorau vazduhul cu trilurile lor. Tot aici este vizi*ila (nsa si (nfiorarea acestei vieti marunte, miscarea adaugndu)se culorilor si sunetelor0gzele (si (ncruciseaza z*orurile, fluturii &oaca pe deasupra ier*ii dese, iar (ntr)un culcus sta un iepure roscat. rivirile scriitorului patrund apoi (n interiorul padurii. Aici (nsa, unde lumina a&unge mai greu, este (nca umezeala, iar miscarea vietii este prezenta 5numai ici)colo5, sugerata de o 5chemare nedeslusita, moale, stnsa5 si de fosnetul unei grnite. /escrierea 5 adurii etrisorului5 este facuta pornind de la o imagine de ansam*lu, directia o*servatiei privirii scriitorului fiind de la e;terior B de la margine B, spre interior. "u acest prile& 4W

$adoveanu descompune imaginea de ansam*lu (n detalii pentru a reliefa particularitatile peisa&ului descris, evidentiate prin sugestive imagini vizuale, auditive, de miscare si olfactive. Imaginile vizuale retin, nu att formele, ct efectele de lumina0 lumina se cernea (n ploaie deasa si calda de raze5, 5(i sticleau penele ca gal*enusul oului5, 5cu pete de snge5, 5cu pene cenusii si negre5, 5cu piepturile caramizii5, 5cu ochisorii stigliti ca vrfuri de ace5, 5aripi stravezii5 etc. Aceste imagini sunt realizate cu a&utorul epitetelor, cele mai multe cromatice, unele dintre ele fiind du*le, si al comparatiilor si sugereaza o diversitate de culori. In ceea ce priveste imaginile auditive, asa cum remarca Tudor =ianu, la $adoveanu 5universul sonor prezinta o mare diferentiere a senzatiilor5, notate cu minutiozitate de scriitor. Astfel, imagini ca 5suiet adnc5, 5fluierari glgite5, 5rasunet lung5, 5farmau melodios chemarile5, 5flfiau apoi usurel5, 5chemare nedeslusita, moale, stnsa5 etc. sugereaza sunetul rascolitor si prelung, glgitul, armonia, freamatul aripilor sau chemarea tnguioasa, (ndepartata. $i aceste imagini sunt realizate tot prin intermediul epitetelor, fie ale su*stantivelor, fie ale ver*elor, uneori antepuse cuvntului determinat sau organizate (n enumeratii. 3iscarea, fie domoala, fie rapida, este pusa (n evidenta prin folosirea unor ver*e la imperfect sau la prezent0 5se strecura5, 5se (ncrucisau5, 5sa se (ngramadeasca5, se clatina5 etc, iar mireasma placuta a padurii este sugerata prin epitetul 5calde5 (5miresme calde5). Evident ca dominanta este 5viziunea plastica si colorata5, 5(nsa scopul nu)i pitorescul (n sine, ci reprezentarea comple;a, implicnd o atitudine5. ("onst. "iopraga) rin toate imaginile artistice folosite, $adoveanu creeaza si o atmosfera de liniste si pace, de armonie desavrsita, ceea ce sugereaza si calmul si linistea sufleteasca a autorului (n deplina concordanta cu peisa&ul descris. Totusi, (ntr)o astfel de atmosfera, 5viata iz*ucneste prin mii de zvcniri, o multitudine necuprinsa de soapte si de zvonuri cucereste auzul5. (2v. $. "rohmalniceanu). $adoveanu dispune de capacitate uluitoare de a sesiza vi*ratiile ascunse ale naturii si de a le evidentia cu mare rafinament artistic, reusind sa)l fascineze pe cititor si sa)i transmita aceste vi*ratii pe plan afectiv.

+EGE</A 1+2@II $2A@E+.I /intre legende, cele mai accesi*ile si atragatoate sunt cele etiologice. +egendele pasarilor si plantelor isi au locul in operele unor scriitori care s)au inspirat din creatia populara0 =. Alecsandri, /imitrie ?olintineanu, 3.$adoveanu "alin Gruia, Al. 3itru.$emnificativa e legenda ovestea florii)soarelui, de "alin Gruia, cu ostructura comple;a asemanatoare *asmului, in care sunt folosite modalitati artisticevariate pentru a e;plica originea si trasaturile plantei./in pdv ideatic, legenda transfigureaza, prin alegorie, destinul tragic al fetei lui$tefan =oda, al omului afectat de lupta fortelor opuse. Tesatura metaforica si hiper*olicaa motivelor muteniei, *lestemului, predestinarii, $oarelui si +unii, din perspective realasi supranaturala, reprezinta un prete;t pentru a nuanta, in rever*eratii lirice si dramatice,trasaturi general)umane opuse0 *ine)rau, viata)moarte, *unatate) rautate, lumina)intuneric. +egenda florii)soarelui de "alin Gruia este organizata in episoade narativeintretaiate de pasa&e descriptive. Actiunea e structurata pe doua planuri ce seintrepatrund0 planul concret si cel transfigurat, care pastreaza datele e;istentiale.Evenimentele se petrec in ! spatiul acestui pamant#, folosindu)se timpul 44

trecut, ! prevremea lui $tefan cel 3are#. <aratiunea legendei incepe firesc, aducand in prim plan imaginea fetei lui $tefan=oda. 1ata, desi este de o frumusete unica, e muta, fapt ce provoaca o tristetecoplesitoare voievodului. Acesta cauta leac, sfatuindu)se cu carturarii si invatatii cei maide seama ai timpului, dar fara rezultat. In cele din urma o *atrana aude de necazul celmare al domnitorului si se prezinta in fata acestuia cu gand sa)l a&ute./e la episodul venirii *atranei la domnul intristat intriga se nuanteaza, *atrana il povatuieste pe $tefan sa cheme $oarele la un ospat unde odrasla sa# avea sa prinda graidaca il va saruta pe alesul invitat#.Acest moment determina imprevizi*ilul evenimentelor, imprevizi*ilulevenimentelor si al episoadelor. $fatul *atranei parea, pentru moment, ca aduce o razade speranta in sufletul voievodului. /ar iaza @ea, persona& malefic, forta a raului,sim*ol al intrigii si vicleniei, prin vor*e mestesugite incurca si zadarniceste dezlegareafetei de ! *lestem#, anuntand +una de !necredinta $oarelui@eactiile +unii)zana rea) sunt surprinse in imagini intunecoase, e;primate in stildirect si indirect , cu tonalitae de ura)*ocet si imprecatie. $cena e tul*uratoare0 ! +unase vaita ca n)are parte ! de *ar*at# si fericire, isi *lestema conditia de zana, nu defemeie, care !i)ar fi adus mai multa fericire#. Nura, in mania si durerea ei, ca se varaz*una ! nimicind vlastarul indraznetului voda#.Insusirile supranaturale si contrastante ale persona&elor dau pregnanta mesa&ului,in gradarea episoadelor, incepand cu !noaptea ospatului#. Astfel, !+una s)a ascuns su*sprinceana codrului ca s)o zdro*easca pe fata#, iar !$oarele, un 1at)1rumos de lumina, petrecea cu =oda si cu curtenii#. unctul culminant al naratiunii se realizeaza suprapunerea planurilor si fortelor conflictuale0 ! "and la sfarsit veni la ospat si fata /omnului, ea cade in genunchi infata $oarelui si ii cere o gura de mantuire#, dar !+una furioasa s)a aruncat asupra feteica o ploaie de *lestem, si i)a topit chipul in floarea gal*ena. =oda si mesenii plang pentru povestea trista a fetei#./eznodamantul legendei e infatisat, de asemenea, prin impletirea planuluifantastic cu cel real. Astfel, ! $oarele furios face vant +unei, iar pe copila o ia in palmasi o sadeste in gradina#, ca s)o ai*a aproape si ca sa se mai mangaie tatal ei.In finalul legendei cititorul este readus in planul concret, e;plicandu)se, cuma;ima precizie si simplitate, originea si metamorfoza florii) soarelui, trasaturile ei0#/e atunci, floarea)soarelui, cu fata ei gal*ena si infiorata de durere, isi intoarce chipulintristat inspre stralucirea craiului zilei, cerandu)i sarutarea mantuitoare.#.

Lege'd Cio" r!iei de 0 si!e A!e"s 'dri Din vremuri de demult n-a fost fata mai frumoasa ca Lia, fata de imparat. Fata ei alba, ochii albastri si parul balai, frumusetea trupului ei acoperit de haine scumpe, fermecau inimile tuturor celor care o priveau. Despre frumusetea Liei s-a dus vestea in lumea intreaga. De peste noua mari si noua tari au venit sa o peteasca feciori de imparati, mandri si viteji. Au venit imparatul Rosu si Alb imparat si Penes imparatul si altii, multi ca frunza si ca iarba ... Lia, insa, nu il voia pe niciunul dintre ei. Lia privea mereu cu drag la oare si mereu avea ochii plini de lacrimi. !imeni nu stia de ce, din cauza luminii oarelui sau din cauza vreunui dor ascuns. !u-i cunostea nimeni taina, nici cerul, nici pamantul, doar umbra ei stia. 4:

"and frumoasa fata de imparat ii spunea oarelui ca e singura ei dorinta, ca vrea sa il intalneasca si sa-i fie mireasa, umbra ei suspina si ii spunea ca isi cauta singura pierzania. Lia raspundea ca nu ii pasa, ca va umbla zi si noapte pana isi va gasi iubitul. #mbra zicea ca nu e bine, dar ca o va insoti oriunde se va duce. $ntr-o dimineata Lia sui pe %raur, calul ei care fugea ca vantul si ca gandul si porni la drum. &ersera pe sub soare, mersera pe sub stele, strabatura codri si poiene, trecura peste rauri, pana cand ajunsera la malul marii. Lia privi cu dor spre insula pe care se afla palatul oarelui si se planse umbrei ca %raur nu poate sa mearga si pe pamant si pe apa. "alul spuse ca el nu poate sa mearga pe apa, dar poate fratele lui, cel nascut in valurile marii. !echeza cu putere si din valuri iesi un cal cu solzi argintii pe spate si copite facute pentru a inota. Lia sari pe calul marii si porni pe ape, lasand pe mal umbra si pe %raur. Ajunse Lia pe insula si porni catre palatul minunat. e imbracase ea la plecare in haine de fecior, dar mersul ei o arata ca e fata. La palat ii iesi in cale mama oarelui. 'ra oarba, de la atata privit al stralucirii oarelui. oarta ei era sa mai vada numai atunci cand fiul ei ar fi intalnit iubirea. $ntreba drumetul daca e fecior sau fata si-i spuse ca, daca e fata, precum se aude pasul, sa plece iute de acolo. "um Lia nu stia ce sa faca, iata ca aparu oarele. ( zari pe Lia, ii ura bun-venit. Fata raspunse cu vorba duioasa si isi zambira dulce unul altuia. &ama oarelui simti si hotari sa afle de e fecior sau fata. Avea sa presare flori albe in patul drumetului, la noapte. Daca dimineata vor fi vestede, inseamna ca e barbat, daca vor fi mai inflorite, e fata. "ei doi iubiti petrecura in alinturi toata noaptea. Dimineata, mama oarelui vazu florile inflorite, caci vederea ii revenise ca prin farmec, si intelese ca oaspetele e fata. Privi pe cer si isi vazu fiul cu iubita la pieptul lui. #itase de toate, chiar si sa tina seama razelor de foc, iar lumea intreaga era cuprinsa de flacari arzatoare. &ama o blestema pe Lia si cazu moarta la pamant. )lestemul urca pana la cer si Lia se pravali si ea din ceruri, prefacandu-se in mica ciocarlie, pasarea care se inalta mereu catre oare, cantandu-i primavara cantece de dor. Asa spune legenda ciocarliei ... Lege'd .rivighetorii

(data ... imparatul pasarilor a fost foarte voios si bine dispus ... *oind sa stie care dintre supusii sai canta cel mai frumos, mai placut si mai fermecator, a dat porunca in toata imparatia, ca de indata, sa se adune la curtea imparateasca cei mai vestiti cantareti ca sa-i cante la masa. "um au auzit pasarile de aceasta porunca imparateasca, indata s-au adunat toate la un loc, au tinut o sedinta si au ales apoi din mijlocul lor pe trei reprezentanti. Pe acestia i-au trimis la curtea imparateasca. Au fost alese urmatoarele pasari: gangurul, mierla si privighetoarea . "ele alese nu au stat mult pe ganduri sa se sfatuiasca, ci se pornira in graba spre curtile imparatesti, fiindca timpul cand trebuiau sa se prezinte imparatului se apropiase. Gangurul, ca unul care are imbracamintea cea mai aleasa si cea mai frumoasa, fiind acoperit cu pene aurii, care stralucesc foarte frumos la lumina soarelui, fu lasat sa mearga inainte. Dar, nu numai ca il lasara, el singur se puse in fruntea celorlalte doua si nici pe una n-o lasa de fel sa mearga inaintea lui. Mierla mergea si ea in urma lui, zicand ca ea, ca una care are cioc auriu, ca si penele gangurului, si 4>

imbracamintea neagra si stralucitoare ca matasea, trebuie sa mearga in urma lui. Privighetoarea insa, fiind mai mica la faptura si avand imbracamintea cea mai simpla, ramase in urma si mergea cu capul plecat si umila spre curtea imparatului. "um ajunse gangurul la curtea imparateasca si intra inlauntru, imparatul, vazandu-l ca e asa de frumos aranjat si ca are o statura foarte impunatoare, il primi cu cea mai mare cinste, il puse apoi in fruntea mesei si-l pofti sa cante. %angurul, mandru si plin de fala, incepu a canta. $mparatul fu foarte multumit cu cantecul lui si-l lauda. $ntra apoi mierla. $mparatul, cum o vazu si pe aceasta, indata ii intinse si ei un scaun poftind-o sa stea langa masa si sa cante. $ncepand sa cante, mierla impresiona mult mai placut si canta mult mai frumos decat gangurul. La urma sosi si privighetoarea si se pleca plina de umilinta pana la pamant dinaintea imparatului. *azand-o ca e atat de mica, de prizarita, de umila si nebagata in seama, imparatul se mira ce cauta la curtea lui si de aceea o intreba, cam rastit, cu ce treburi a venit, fara insa sa o pofteasca sa stea, cum facuse cu ceilalti doi oaspeti care intrasera inaintea ei. - $naltate $mparate, zise privighetoarea umila de langa usa, unde ramasese de cand intrase inauntru , sa nu va fie cu suparare si cu banat, sunt aleasa si trimisa de catre neamurile mele la $naltimea voastra ca si eu sa va cant un cantec. - "anta-mi atunci, zise imparatul zambind, sa te vad si pe tine ce poti. Privighetoarea, necutezand macar sa-si indrepte privirea spre imparat, isi drese mai intai glasul si apoi incepu a canta cum stie ea sa cante, nu cum cantasera celelalte ... $mparatul, cand o auzi cantand, ramase uimit de frumusetea cantecului ei. #n glas asa de duios, dulce, placut si fermecator n-a mai auzit de cand s-a trezit el pe lume. Privighetoarea, prin cantecul ei, a bagat sub covata pe ceilalti doi cantareti de mai inainte. i dupa ce a sfarsit ea acuma de cantat, imparatul n-o mai lasa sa stea la usa, ci o puse pe dansa in locul gangurului, in fruntea mesei, totdeodata si +prima,, adica darul cel mai mare, mai frumos si mai pretios, care era menit pentru cel mai bun cantaret, iar dupa ce s-a sfarsit acuma masa, dupa ce toti oaspetii s-au sculat de la dansa, ea - privighetoarea - a fost aceea care a pornit prima in fruntea celorlalti doi cantareti, chiar daca imbracamintea ei e cu mult mai simpla decat a gangurului si a mierlei. Mierla, care cantase ceva mai frumos decat gangurul, s-a dus in urma privighetorii. Gangurul insa, cu toata statura lui cea domneasca, cu toata frumusetea imbracamintei sale, ramase indarat si, iesind umilit si rusinat de la imparatul, se duse acuma cel din urma. i de atunci, de cand au fost aceste trei pasari la imparatul lor ca sa-i cante la masa, a ramas privighetoarea cea mai renumita si maiastra cantareata dintre toate neamurile pasarilor. Fiecare pasare cantatoare trebuie sa-si plece capul si sa se inchine inaintea ei.

SUBIECTUL = .e'tru ti'e pri& v r - (ti!i C zi&ir 2tilia "azimir este pseudonimul literar al poetei Ale;andrina Gavrilescu, cunoscuta pentru poezia sa plina de sensi*ilitate si delicatete. +iteratura sa pentru copii este remarca*ila. oeziile sale adresate celor mici, au cateva caracteristici specifice liricii pentru copii0 se adreseaz afectivitLii copiilor, creand imagini frumoase despre universul incon&urator, au o tematica variat si produc mult plcere prin rim 4H

Ki muzicalitate. oeta o*serv minuLios anotimpurile, florile, viaLa ce tresare (n ier*uri, plante, micile fiinLe. oezia entru tine primavara este un pastel, o poezie descriptiva, in care autoarea isi e;prima trairile sufletesti. Ea este un cantec ce e;prima *ucuria pe care o traim in anotimpul primavara. "ompozitional, poezia este formata din : parti. .ri&e!e 7 stro$e care constituie partea intai sunt formate in principal de enumeratii, care denumesc aspecte, elemente semnificative ale anotimpului primavara0 siruri de cocoare, ghiocei, flori, crengi de flori pline, al*ine. Toate aceste elemente compun o imagine de sar*atoare, asa cum concluzioneaza ultimul vers al primei strofe. I' dou p rte, pe langa imaginile vizuale, ta*loul primaverii este completat de imagini auditive0 zumzet de al*ine, cantecul florilor /e aceasta data, strofa se incheie cu o intre*are, entru cine-, al carui raspuns este chiar titlul poeziei. oezia are " r "ter de od 3 inchinat frumusetii anotimpului in care natura se trezeste la viata, care auduce *elsug, flori pe pa&isti si cantecele vesele ale copiilor. Xiruri negre de cocoare, loi clduLe Ki uKoare, 1ir de ghiocel plpnd, "ntec (ngnat (n gnd, $r*toareT 'umzet viu prin zarzri. 2are "nt florile la soare" pe crengi de floare pline <u Ktii0 flori sunt, ori al*ineentru cine-... entru tine, primvar, "are)aduci *elKug (n Lar, "are vii, este cmpii, "u *nuLi de ppdii Xi cu cntec de copii6

LEGENDELE lui VASILE ALECSANDRI

"onsecvent promotor al cele*rei M IntroducLii# a /aciei literare (49HW), el (nsuKi fondator alturi de Yoglniceanu si <egruzzi , =asile Alecsandri a considerat ca folclorul si istoria naLionala ca surse de inspiraLie, dau nota de originalitate literaturii romane att prin su*iect, cat si prin e;presie. In poezia de inspiraLie istorica, poetul roman preia tehnici stilistice si motive de la romanticii francezi si le autohtonizeaz. relucrnd motive din legendele populare romaneKti, din care percepe o anumita sim*olistica, asumndu)si tehnici de configuraLie a persona&elor din literatura eroica populara, Alecsandri creeaz in M+egende# un univers medieval proiectat in mit. Qmpreuna cu ciclul M asteluri# , volumele M+egende# si M+egende noua# alctuiesc piatra 4I

de rezistenta estetica a liricii lui Alecsandri. u*licate succesiv, intre 498: si 498H, legendele au caracter istoric, fantastic sau etiologic. "hiar printre M/oinele# sale, poetul paKoptist introduce si cteva *alade( Andrii opa, Groza, Ttarul, Altarul monastirii utna , 3arioara 1lorioara), la care se adaug inca cinci in volumul M3rgritarele#. /in 49JI, este stpnit de ideea unui proiect epopeic, dup modelul M+egendei secolelor# de =ictor %ugo. ?alade ca M $tefan)=oda si codrul# sau M$tefan)=oda si /unrea#(498-) au pregtit marele poem istoric in 9 parLi M/um*rava roKie#. Aceasta legenda este Mcel mai important fragment de epopee din literatura romana, superior din toate punctele de vedere fragmentelor de acelaKi fel ale lui %eliade si ?olintineanu ( Al. iru, $urztorul Alecsandri.). Acestui poem istoric di eroic, Alecsandri i-a ad-ugat. Dan, c-pitan de plai/ "uza-*oda/ (da statuiei lui &ihai *iteazul / R-zbunarea lui tatu-palma/ %rui- anger/ 0oamna tesatoare/ Pohod na ibir/ Legenda cioc1rliei/ Legenda randunicai. Legenda randunicai crisa la &ircesti in 2345 si publicata in volumul +Pasteluri si legende, in 2346, este dedicata d-nei !78a Petre %radisteanu - Prelucreaz- un te9t folcloric referitor la metamorfoza unei tinere prin:ese in pasare pentru a respinge iubirea ;bur-torului. "a sa scape de imbratisarea nedorita a f-pturii demonice, fata si-a abandonat vesm1ntul protector si s-a transformat in floarea denumita +rochita-randunicii, '9plic1nd regresiunea pe scara biologica a unei fiin:e omene<ti intr-un element vegetal, legenda culta are un caracter etiologic, ca si basmele prelucrate de Al (dobescu si integrate in structura eseului erudit +Pseudo-8inegeti8os, =mbin1nd mitul folcloric propriu-zis cu cel al eroului supranatural si malefic, Alecsandri le-a integrat in splendide tablouri descriptive diurne si nocturne, >nrudite cu spectaculosul natural din pastelurile sale. Legenda este precedata de un moto, care reproduce un fragment de +c1ntic poporal, rezum1nd nucleul epic al intamplarii e9traordinare. Poemul legendar evoca, in 5 fragmente succesive, copil-ria , adolescenta si devenirea spectaculoasa a unei frumoase fete intr-o vietate destinata spa:iului celest. 'roina este o +copila dragalasa, av1nd un nume predestinat -R1ndunica. Perfec:iunea trasarurilor sale o face comparabila cu +z1mbetul de soare, cu +albul unui crin,, cu str-lucirea unei stele pe cer. #rsitoarea ii menise o soarta e9ceptionala, ca va ramane ve<nic t1n-ra si fericita, atr-g1ndu-i pe numero<ii muritori prin farmecele ei. $ s-a mai oferit o rochi:a alba, :esuta din razele lunii si brodata cu stele in forma de +alti:e,. "romatica subliniaz- castitatea si puritatea morala pe care copila le respecta. #rsitoarea a avertizat-o ca frumuse:ea ei va atrage si >ncercarea malefica a ;bur-torului de a-i castiga iubirea si de a o am-gi prin simularea unei afec:iuni reciproce. ;1na i-l descrie ca pe o f-ptura nestatornica, superficiala si infidela, care simuleaz- dragostea, incapabil s-o tr-iasc- de fapt. 'roul fantastic mim1nd doar condi:ia umana nu are preferin:e sentimentale, ne se poate d-rui unei iubiri unice, nu pretuieste feminitatea in sine, ci in stadiul ei primar, neprih-nirea. "opila asculta >ndemnurile protectoarei divine si nu se las- amgita de inflcarata declara:ie a personajului demonic. "uvintele lui de dragoste anticipeaz-, prin impetuozitatea lor romantica si bogata figura:ie retorica, dialogurile erotice din + "alin ?file din poveste@,. Respins de fata si av1nd un caracter r-zbun-tor, precum cel al zmeului din poveste, ;bur-torul pandeste momentul propice pentru a-i fura fetei ce se scalda in lac rochi:a protectoare. Pastelistul Alecsandri se vadeste in legendele sale, imagin1nd un seduc-tor tablou nocturn. Pentru prima oara in lirica romaneasca, un poet indrazneste sa picteze in cuvinte nudul feminin, trupul fetei fiind comparat cu +o dalba feerie, si ,divina >nc1ntare,. Apari:ia ei de vis treze<te elementele de natura personificate, care se comporta ca ni<te virtuali indragostiti. !atura >nzestrata cu atribute senzual-omene<ti ia parte la euforia erotizata. $e<ind la mal, infioarata de adierea nop:ii estivale, frumoasa copila se contempla ca !arcis in oglinda acvatica. !emaifiind ap-rata de haina vr-jita, prin:esa isi pierde unicitatea si +norocul, in lume, 4J -

incalcand promisiunea f-cuta z1nei bune. "1nd ;bur-torul, sigur de izb1nda apropiata, a vrut sa o cuprind- in bra:ele sale, fata s-a metamorfozat instantaneu intr-o r1ndunica, sc-p1nd imbratisarii fatale. ( data cu ea, se >nalta in v1nt si straiul fermecat din care au c-zut pe pamant florile ce vor purta de atunci numele pas-rii . +(doare-a primaverei. Rochiti de r1nduneleA,

.n pedagog de scoala noua de I.+."aragiale

Rezumat "onferin /omnul @ostogan, ,i)a nceput cariera de pedagog printr)o conferin ,unde a confirm at auditoriului c are un istem de predare deose*it. El pune ntre*ri de gramatic,apoi de matematic,la care elevii tre*uie s raspund corect./up prezentarea procedeului superior,auditoriu l)a aplaudat pe pedagog i n urmtoarea zi a devenit profesor. 2 inspeciune 'iua urmtoare,la or,a venit un inspector,i profesorul a nceput s asculte elevii. rimul a rspus *inisor,i inspectorul a fost impreionat,replica profesorului fiind ca acesta e doar mediocru.+a fel i cu ceilalti,i)a laudat,iar profesorul a sustinut ca aceia sunt de&a printre cei *unisori. In incheierea orei,inspectorul l)a apreciat pe profesor i a fost a*solut multumit de stilul acestuia,el le)a spus copiilor sa profite de metoda aceea,pentru ca a fost aplicata cu succes, i rezultatele au dat roade. E;amenul anual rofesorul i)a ascultat pe elevi.A fost foarte aspru.3amele elevilor au stat pe scaune uimite. /upa ce profesorul l)a ascultat pe Ionescu i pe opescu,a intrat doamna 1tiriadi cu *aiatul ei,care a raspuns corect la intre*arile profesorului i de aceea *aiatul a fost apreciat in fata clasei de acesta./oamna 1tiriadi a plecat cu copilul,in timp ce profesorul a fost laudat de dansa pentru metoda eficienta de predare. Citate Z !colerul :=om cuta s ne ros[im astzi ghespre metoda ghe a prda grma[ica (n &enre i apoi numai doar ghespre metoda intui[iv i ghespre rspunsurile neapra[e, ne ita[e ghe lo&ica lucrului, amsurat in[eli&inii colerului6# Z !Pedagogul :<o, acuma, spune)ne tu numai cum se (mpart su*stan[ivele- colerul, la (ntre*area aceasta a mea doar, musai s rspunz, ne sare, amsurat priceperii i r iunii sale0 colerul0 Qn su*stan[ive care se vd i su*stan[ive cari nu se vd ) re pec[ive concre[e i a*strac[e6# 48

Z#Pedagogul :Ai auzit voi, copii, ghespre &n- "e iate &nulcolerul rspunghe0 Nnul e cumu)i lucru0 masculin, femenin i e[ero&en au neutru, re pec[ive ghe *r*at, ghe femeie i ghe ce nu)i nici *r*at, nici femeie.# Z edagogul0 <eutru6 <eutru mai apoi, dac)i calul masculin i iapa femenin, neutru)i catrul, carele nu)i nici cal, nici iap, nici mgar, nici cal0 e catr, aghic cor itur, ghe (m*ele &enuri, i mai ghepar[e pentru aceea se conzult zoologhia, care)i o alt tiin naturale, i doar naturalia non sunt turpia6... Caracterizarea personajelor .ed gogu! din aceasta opera este persona&ul principal. Acesta se numeste 3arius "hico @ostogan.El este un distins pedagog,adic o persoan cu pregatire special,care se ocup teoretic si practic cu munca didactic si educativ. El i)a cstigat dreptul de a fi profesor imediat dupa conferinta tinut in fa a !aughitorului#.Acesta a dovedit la conferin c ntradevr metoda lui este o inova ie. /omnul @ostogan are un fel unic de a vor*i,acesta totdeauna (nainte de e i i, pronun pe0 n ca gn franuzesc, t ca k, d ca gh, g ca j, c ca ."teodata acesta le spune elevilor Mprostovan#sau#*ou#. Atitudinea scriitorului fata de acest persona& este partinitoare. E!evii din te;t sunt persona&e secundare. /in acest colectiv de elevi sau !scoleri#,dupa cum o*isnuieste domnul @ostogan copiilor,cunoastem doar doi dintre ei,acestia fiind Ionescu si opescu,doi elevi !mediocri#,asemenea tuturor celor din acea clasa. Do&' +tiri di este un persona& episodic,aceasta apare doar intr)o parte destul de mica din acest te;t. Aceasta era o doamna din inalta societate,care avea o voce cu un diapanzon foarte inalt.Ea avea un copil,dar ii se spune 3icul 1tiriadi. ,i"u! +tiri di este si el un persona& episodic. Acesta era fiul unor oameni importanti ai societatii.Acesta era destept,dar si sfios. Era un copil gras si mops,adica cu nasul turtit. El ia o nota mare de la profesor si este si laudat in fata !scolerilor#.

LEGENDELE lui VASILE ALECSANDRI

"onsecvent promotor al cele*rei M IntroducLii# a /aciei literare (49HW), el (nsuKi fondator alturi de Yoglniceanu si <egruzzi , =asile Alecsandri a considerat ca folclorul si istoria naLionala ca surse de inspiraLie, dau nota de originalitate literaturii romane att prin su*iect, cat 49

si prin e;presie. In poezia de inspiraLie istorica, poetul roman preia tehnici stilistice si motive de la romanticii francezi si le autohtonizeaz. relucrnd motive din legendele populare romaneKti, din care percepe o anumita sim*olistica, asumndu)si tehnici de configuraLie a persona&elor din literatura eroica populara, Alecsandri creeaz in M+egende# un univers medieval proiectat in mit. Qmpreuna cu ciclul M asteluri# , volumele M+egende# si M+egende noua# alctuiesc piatra de rezistenta estetica a liricii lui Alecsandri. u*licate succesiv, intre 498: si 498H, legendele au caracter istoric, fantastic sau etiologic. "hiar printre M/oinele# sale, poetul paKoptist introduce si cteva *alade( Andrii opa, Groza, Ttarul, Altarul monastirii utna , 3arioara 1lorioara), la care se adaug inca cinci in volumul M3rgritarele#. /in 49JI, este stpnit de ideea unui proiect epopeic, dup modelul M+egendei secolelor# de =ictor %ugo. ?alade ca M $tefan)=oda si codrul# sau M$tefan)=oda si /unrea#(498-) au pregtit marele poem istoric in 9 parLi M/um*rava roKie#. Aceasta legenda este Mcel mai important fragment de epopee din literatura romana, superior din toate punctele de vedere fragmentelor de acelaKi fel ale lui %eliade si ?olintineanu ( Al. iru, $urztorul Alecsandri.). Acestui poem istoric di eroic, Alecsandri i-a ad-ugat. Dan, c-pitan de plai/ "uza-*oda/ (da statuiei lui &ihai *iteazul / R-zbunarea lui tatu-palma/ %rui- anger/ 0oamna tesatoare/ Pohod na ibir/ Legenda cioc1rliei/ Legenda randunicai. Legenda randunicai crisa la &ircesti in 2345 si publicata in volumul +Pasteluri si legende, in 2346, este dedicata d-nei !78a Petre %radisteanu - Prelucreaz- un te9t folcloric referitor la metamorfoza unei tinere prin:ese in pasare pentru a respinge iubirea ;bur-torului. "a sa scape de imbratisarea nedorita a f-pturii demonice, fata si-a abandonat vesm1ntul protector si s-a transformat in floarea denumita +rochita-randunicii, '9plic1nd regresiunea pe scara biologica a unei fiin:e omene<ti intr-un element vegetal, legenda culta are un caracter etiologic, ca si basmele prelucrate de Al (dobescu si integrate in structura eseului erudit +Pseudo-8inegeti8os, =mbin1nd mitul folcloric propriu-zis cu cel al eroului supranatural si malefic, Alecsandri le-a integrat in splendide tablouri descriptive diurne si nocturne, >nrudite cu spectaculosul natural din pastelurile sale. Legenda este precedata de un moto, care reproduce un fragment de +c1ntic poporal, rezum1nd nucleul epic al intamplarii e9traordinare. Poemul legendar evoca, in 5 fragmente succesive, copil-ria , adolescenta si devenirea spectaculoasa a unei frumoase fete intr-o vietate destinata spa:iului celest. 'roina este o +copila dragalasa, av1nd un nume predestinat -R1ndunica. Perfec:iunea trasarurilor sale o face comparabila cu +z1mbetul de soare, cu +albul unui crin,, cu str-lucirea unei stele pe cer. #rsitoarea ii menise o soarta e9ceptionala, ca va ramane ve<nic t1n-ra si fericita, atr-g1ndu-i pe numero<ii muritori prin farmecele ei. $ s-a mai oferit o rochi:a alba, :esuta din razele lunii si brodata cu stele in forma de +alti:e,. "romatica subliniaz- castitatea si puritatea morala pe care copila le respecta. #rsitoarea a avertizat-o ca frumuse:ea ei va atrage si >ncercarea malefica a ;bur-torului de a-i castiga iubirea si de a o am-gi prin simularea unei afec:iuni reciproce. ;1na i-l descrie ca pe o f-ptura nestatornica, superficiala si infidela, care simuleaz- dragostea, incapabil s-o tr-iasc- de fapt. 'roul fantastic mim1nd doar condi:ia umana nu are preferin:e sentimentale, ne se poate d-rui unei iubiri unice, nu pretuieste feminitatea in sine, ci in stadiul ei primar, neprih-nirea. "opila asculta >ndemnurile protectoarei divine si nu se las- amgita de inflcarata declara:ie a personajului demonic. "uvintele lui de dragoste anticipeaz-, prin impetuozitatea lor romantica si bogata figura:ie retorica, dialogurile erotice din + "alin ?file din poveste@,. Respins de fata si av1nd un caracter r-zbun-tor, precum cel al zmeului din poveste, ;bur-torul pandeste momentul propice pentru a-i fura fetei ce se scalda in lac rochi:a protectoare. Pastelistul Alecsandri se vadeste in legendele sale, imagin1nd un seduc-tor tablou nocturn. Pentru prima oara in lirica romaneasca, un poet indrazneste sa picteze in cuvinte nudul feminin, trupul fetei fiind 4A -

comparat cu +o dalba feerie, si ,divina >nc1ntare,. Apari:ia ei de vis treze<te elementele de natura personificate, care se comporta ca ni<te virtuali indragostiti. !atura >nzestrata cu atribute senzual-omene<ti ia parte la euforia erotizata. $e<ind la mal, infioarata de adierea nop:ii estivale, frumoasa copila se contempla ca !arcis in oglinda acvatica. !emaifiind ap-rata de haina vr-jita, prin:esa isi pierde unicitatea si +norocul, in lume, incalcand promisiunea f-cuta z1nei bune. "1nd ;bur-torul, sigur de izb1nda apropiata, a vrut sa o cuprind- in bra:ele sale, fata s-a metamorfozat instantaneu intr-o r1ndunica, sc-p1nd imbratisarii fatale. ( data cu ea, se >nalta in v1nt si straiul fermecat din care au c-zut pe pamant florile ce vor purta de atunci numele pas-rii . +(doare-a primaverei. Rochiti de r1nduneleA,

/um*rava minuanta ed mihail sadoveanu Doamna Mia Vasilian, a doua soie a avocatului Jorj Vasilian, nu avea dect o suprare, pe Lizuca, fetia de ase ani rmas soului ei din prima cstorie. Dup moartea mamei, fetia fusese crescut de bunici, prinii mamei, care triau la mar inea tr ului. Dup ce s!a recstorit, tatl ei a luat!o de acolo i, fiind de acord cu a doua soie c fetia e prost crescut, nu a mai lsat!o la bunici. "n timp ce le spunea toate acestea unor musafire, fetia se strecurase #n salona i mama vitre porunci slujnicei s o scoat de acolo. $lujnica o scoase i o btu. %u era prima oar i fetia i se plnse lui &atrocle, un cel rocat, cu picioarele scurte i strmbe. %ecjit c tat!su nu vine mai repede de la 'ucureti i c nu!i mai vzuse pe bunici de mult timp, Lizuca (otr# s plece la bunici, #mpreun cu &atrocle. Lizuca i &atrocle trecur printre livezi i ajunser la pru, apoi #n dumbrava de la 'uciumeni. $e #nser i drumul nu se mai vedea. )sir o scorbur unde Lizuca se culc, se #nveli cu (inua, trase bereta cea roie pe cap, iar celul se (emui ln ea. "ncepur s cnte un reier, apoi o privi (etoare. *etia se ndi c pdurea seamn cu pdurile din povetile pe care i le spunea mama ei. Mai trziu aprur nite omulei mititei. "n fa mer eau un btrnel i o btrnic, apoi veneau patru omulei care purtau un ptu cu o domni blaie. Domnia #i spuse Lizuci c, noaptea, dumbrava aceea este o #mprie fermecat. 'trnelul #i povesti fetiei despre $tatu &alm i #i spuse c, dac oamenii nu mai spun poveti, atunci pier toi, i piticii i uriaii i znele. +poi zise c ei sunt fericii c au unde tri, fiindc tatl ei nu a ascultat!o pe mama vitre i nu a vndut pdurea. "ncepu s povesteasc i domnia. "n acea dumbrava minunata trise o zn frumoas de se dusese vestea, zna #nc(ipuirii. Veniser muli s o seasc, feciori de crai cu arme i oteni, dar nu au sit!o. *t *rumos veni i el i prinse a cnta din fluier pe malul apei. Lui i se art zna, cci el credea #n ea i o purta #n sufletul lui. ,a i!a druit iubirea ei, dar el a pierdut!o pn la urm, cci i!a ascultat pe ceilali oameni care s!au strduit s!i dovedeasc neaprat c ea nu e dect o #nc(ipuire. 'trnica povesti i ea despre o csu din apropierea dumbrvii, #n care triesc doi btrni. +colo fusese i fata lor, care avea i ea o feti. ,a #i spusese fetei c nu va mai tri prea mult i cnd va voi s o vad, doar s se ndeasc la ea i ea va veni. %umai s fie sin ur. Lizuca #i ddu seama c btrnica povestete c(iar despre ea i mama ei. -a trezit din somn, #l auzi pe &atrocle ltrnd, apoi zri in dumbrava minunata luminile unor felinare i doi btrni care semnau cu bunicii ei. *etia adormi la loc i cnd se trezi era #n pat, #n casa bunicilor ei. Din livad se auzeau lasurile mamei vitre e, al slujnicei ei i al bunicului. Mama vitre #l acuza pe bunic c a ascuns prezena :W

Lizuci la ei acas i voia s o ia pe feti imediat de acolo. 'unicul spuse c asta nu se va #ntmpla, c el #nele e c nzuiete la averea fetiei, dar s!o lase #n pace i s plece acas. Mama vitre , furioas, #ncepu s dea din mini i fu atacat de albine, cci bunicii aveau stupi #n livad. Lizuca se bucur i #i zise bunicuei c o s!i spun tatei c ea nu mai pleac de la ei.

LE>ENDA CI(CARLIEI de =asile Alecsandri "u predilectie la =asile Alecsandri intalnim preferinta sa pentru legendele etiologice. /in categoria lor autorul prefera sa vor*easca in versuri despre pasari, luandu)si de o*icei drept moto versuri populare, cum procedeaza si la Legenda ciocarliei0 ! +ie, +ie,7 "iocarlie7 '*ori in soare7 "antatoare7 $i revina 7 pe pamant7 "u dulce cant.# +a fel ca si in legenda randunicii si aici pasarea era la inceput o fata ! frumoasa +ia, fecioara)mparateasca#. Actiunea legendei se petrece in vremea cand !lupii erau pastori de oi#, iar ! ursii mancau cirezi de *oi#. 1rumusetea fetei este in concordanta cu frumustea naturii0 ! luceferii, vazand)o, mai viu au stralucit#. 1ata, o adevarata ! minune vie#, e descrisa folosind cu migala epitete si comparatii miscatoare. Ea are ! fata al*a#, ! ochi al*astri ca floarea de cicoare#, haine scumpe. .rmatoarele persona&e dau farmec si continuitate fireasca legendei0 sunt craiul @osu, Al*ul, enes, imparatul, ce au venit sa o vada auzind ca ea ! fura ochi si minti#. "a in *asm fata, desi e petita, nu se uita la nici un petitor, ci dimpotriva plange. Aici ni se pare ca insusi autorul nu stie motivul tristetii fetei. Totusi um*ra ei stie de ce e trista. Taina ei e iu*irea pentru astrul ceresc, soarele, fiind din acest motiv chiar geloasa pe el cand acesta !saruta o floare.# +ia doreste sa mearga catre soare, chiar daca acesta ii spune ca nu e *ine. Incalecata pe calul sau, Graur, +ia pleaca. Apare si aici, la fel ca in *asme, motivul caluluicare z*oara ! ca vantul si ca gandul#, motivul celor trei zile si trei nopti nedormite pentru iu*ire. "alul este aici !putin nepunticios#, pentru ca !nu poate sa calce si pamantul, si marile sa)noate#. /ar tot el, calul, o a&uta, avand un frate ce iese din unda apei . comuniunea om)natura)animal e prezenta prin tristetea despartirii +iei de calul sau Graur. A&unsa la palatul soarelui o intalneste pe mama acestuia, *atrana, care se mira cum de cineva a indraznit sa calce unde nu a mai fost nimeni. 1iindca nu
:4

poate vedea cu ochii, dar aude foarte *ine, ii ureaza necunoscutului de e fata sa fuga pentru ca soarele e fiul ei, fara pacate. /ar pana sa se gandeasca +ia apare $oarele, venindu)i vremea sa apuna. =ersurile ! /urerea omeneasca in veci sa nu te)a&unga7 si fie)ti scurt necazul si fericirea lunga.# amintesc de +uceafarul lui Eminescu. 3ama soarelui revine cu o incercare pentru +ia pentru a descoperi daca e fata sau *aiat ( ii pune flori al*e in pat care nu se ofilesc peste noapte, deci e fata). Atunci mama soarelui *lestemand pe +ia ca i)a rapit fiul moare. Insa *lestemul o a&unge pe +ia, transformand)o intr)o ! mica, voioasa ciocarlie# care cheama mereu soarele ! cu dulcea ei cantare#. +egenda, desi se incheie trist, e plina de semnificatii. Automat gandul cititorului z*oara la "atalina lui Eminescu, care iu*ea astrul noptii, luceafarul. =ersurile ! mare i)a fost visul7 $curta fericirea# duc cu gandul la marele poet roman. oetul a dezvoltat ideea din cantecul popular, imaginand o intamplare in care a introdus si elemente ireale pentru a e;plica modul in care a aparut ciocarlia si de ce z*orul si cantecele sale au particularitati cunoscute. +egenda contine o varietate de procedee stilistice, printer care epitete0 !anticii codri desi#, !micii "arpati uriesi#, ! vaile profunde#etcO comparatii0 codrii erau ! ca iar*a# si !mici ca musuroaie "arpatii#, iar vaile si valcelele apar !ca pe o apa lina usoare valurele#0 metafore0 parul, !fuior de aur#etc. =ersificatia se impune prin armonie si muzicalitate. =ersul este amplu, alcatuit din 4>)4H sila*e, grupate in unitati iam*ice, despartite prin cezura.

Ispravile lui Pa ala de Petre Dulfu $n volumul ,,$spravile lui PacalaB , autorul Petre Dulfu a reunit multe dintre intamplarile acestui personaj, pe nume Pacala, cel mai mic dintre cei trei frati. Pacala e un erou al snoavelor populare romanesti, un om poznas, care trece prin multe intamplari amuzante, fiind un dusman foarte mare al preotilor, care incearcau sa-i faca rau, Pacala contraataca prin istetimea sa, nefiind lacom, dar vrand sa fie respectat de cei din jur.

::

Prin multe intamplari de ale sale, el isi arata istetimea, fiind cea mai importanta arma, impotriva boierilor si ale popelor care vor sa-l chinuie, dar pierzand, atat averea, cat si demnitatea. Prin alte intamplari el si-a aratat prostia. cea mai cunoscuta fiind caratul usii, dar datorita lui Dumnezeu, care tine cu oamenii cinstiti, precum Pacala, aceste greseli reusesc sa fie de folos. La fel s-a intamplat si in intamplarea cu usa, deoarece prin acest fapt a scapat de moarte, castigand si niste bani. ( alta calitate a lui Pacala era si credinta sa in Dumnezeu, fara de care nu ar mai fi putut face niciuna din aceste peripetii, care distreaza din ce in ce mai tare cititorul de la capitol la capitol. $nspirati de acest volum, satenii unui sat din (lt, si-au numit satul Pacala. !umele satului P-cala vine de la un om om iste:, h1tru <i pus pe <otii, care, potrivit tradi:iei locale, ar fi tr-it, cu mul:i ani inainte, pe acele meleaguri <i, c-ruia, oamenii i-ar fi zis P-cal-. De aici, mai t-rziu, s-a tras <i numele satului. P-cala ?satul lui P-cal-@, este un fericit caz de asem-nare ?prin rela:ionare@ cu celebrul erou popular, personaj de legend- al snoavelor populare rom1ne<ti, cunoscut pentru umorul <i iste:imea sa, ascunse sub o masc- de naivitate <i simplitate.

Ti'erete $ r % tr 'ete si vi t $ r de &o rte

.etre Ispires"u ?asmul !Tinerete fara *atranete si viata fara de moarte# se incadreaza in genul epic,iar ca specie literara este un *asm popular cules si pu*licat de etre Ispirescu.Impletirea elementelor reale cu cele fa*uloase creeaza fantastical ca specific stravechi al *asmelor,insa si in aceasta creatie populara se manifesta idei filosofice din mitologia romaneasca referitoare la conditia omului in univers,la viziunea despre viata si moarte. ?asmul im*ina supranaturalul popular cu profunde conceptii filosofice si mitologice,de unde reiese originalitatea unica a acestei creatii. $eminificatia titlului !Tinerete fara *atra*ete si viata fara de moarte# releva sensuri pline de su*stanta ideatica,du*la negatie !fara# reliefand fermitata dorintei omului de a atinge idealuri superioare,anuland astfel adevaratul universal)vala*il ca nu e;ista nici *atranete fara tinerete si :>

nici moartea fara de viata,adica nu poti fi *atran daca nu ai fost mai intai tanar sin u poti muri daca nu ai fost viu. $u*tilitatile semnificatiei titlului se regasesc in cuvintele cu care il intampina zana, cu mila, in tinutul vremii uitate0 !)?ine ai venit,1at)1rumos#) si cele pe care i le spune 3oartea, dandu)i o palma0#) *ine ai venit ca de ami intarziai,si eu ma prapadeam.# Tema este atipica pentru *asm,lupta nu se maid a intre fortele *inelui si cele malefice,ci releva dreptul native al omului la fericire si refuzul de a accepta o viata *anala,marginita intre limitele umanului. $e pare ca motivul mitologic al copilului are nu accepta sa se nasca nu se regaseste in folclorul altor popoare. /eznodamantul constand in triumful legilor universal) vala*ile care guverneaza conditia de muritor a omului. $u*iectul ste asemanator *asmelor in ceea ce priveste eroii si motivele populare,incipitul fiind reprezentat de formula initiala tipica !a fost o data ca niciodana ca de n)ar fi nu s)ar mai povesti#. <eo*isnuita este continuarea cu elemente supranaturale ce prezinta relati imposi*ile intre elemntele universului,ceea ce at sugera faptul ca aceste inatamplari nu s)au petrecut nicicand si sunt de neconceput0#de cand facea plopusorul pere si rachita micsunele#,#de cand se *ateau ursii in coade#. Aceasta formula de inceput are menirea de a proiecta evenimentele narrate intr)un timp fa*ulos, intr)o ordine stranie,rasturnata a lumii si intr)un spatiu miraculous. ?asmul incepe cu motivul imparatului fara urmas intalnit adesea la aceaste createi populare. .n imparat si o imparateasa isi doreau copii dar degea*a au um*lat pe la vraci si filozofi pentru ca nu isi puteau indeplinii dorinta. =ra&itorul le da leacurile dar ii avertizeaza ca aceasta dorinta le va aduce intristare, ca vor avea un singur copil de care insa nu vor avea parte. "opilul este nazdravan inca de a se naste plangand si refuzand de a venii pe lume,desi imparatul ii fagaduia !toate *unurile din lume#. "and acesta ii va promite Tinerete fara *atranete si viata fara de moarte, copilul tace *rusc si se naste spre *ucuria tuturor. "opilul este istet si cura&os invata intr)o luna cat altii intr)un an atfel ca !imparatul murea si invia de *ucurie#iar imparatia era mandra ca o sa ai*a un conducator intelept ca $olomon. "and *aiatul implinea cinsprezece ani, i)a cerut tatalui sa)si respecte promisiunea, dar imparatul recunoaste ca n)are de unde sa)I dea tinerete fara *atranete si viata fara de moarte si ca fagaduiala avuse drept scop impacarea lui. Tanarul este hotarat sa plece in cautarea idealului pentru care se nascuse pe aceste pamant si toate rugaciunile si lacrimile parintilor sau ale curtenilor de a)l convinge sa renunte la acest scop supreme au fost in zadar. $e manifesta in aceasta secventa a *asmului mitul dorintei imposi*ile. Intamplarile urmatoare compun motivul pro*elor depasite fiind intalnit in ma&oritatea *asmelor cu scopul de a scoate in relief insusirile e;ceptionale ale eroului, fie pentru a)si gasi sotia potrivita,fie pentru a face ca adevaratul sa triumfe. 1at)1rumos isi allege din gra&durile imparatiei calul cel mai !rapciugos si *u*os si sla*# pe care il hraneste cu mana lui. $fatuit de cal, voinicul cere tatalui !palosul sulita,arcul, to*a cu sagetile si hainele ce le purta el cand era flacau, ceea ce sim*olizeaza intoarcerea la valorile traditionale ca e;perienta spirituala necesara in aceasta calatorie. A treia zii de dimineata voinicul si calul portesc in calatorie insotiti cu merinde si *ani si vreo doua sute de ostasi ,dupa cum poruncise imparatul. /upa ce ies din imparatia tatalui 1at) 1rumos imparte toata avutia soldatilor apoi o iau spre rasarit si dupa trei zile si trei nopti a&ung intr)o campie plina cu schelete umane. "alul il avertizeaza ca intrasera pe mosia lui unei Ghenoaie care era atat de rea incat omora pe orcine cuteza sa calce pe pamanturile ei de aceea tre*uia ca 1at)1rumos sa ai*a arcul si sageata pregatite iar palosul si sulita la indemana. Aceasta va fi prima pro*a pe care voinicul tre*uie sa o depaseasca. /upa ce au mers !cale lunga si mai lunga# au a&uns pe mosia $corpiri cu care era sora Ghenoaia dar fiind atat de rele nu puteau convietui. =oinicul trage cu arcul si sageata lovindu)I un cap din cele trei, la adoua sageata $corpia se roaga la 1at)1rumos sa o ierte acesta fiind cea de)a doua pro*a. Aflanduse foarte aproape de palatal Tinerete fara *atranete si viata fara de moarte,incon&urat de o padure deasa unde traiau o multime de fiara fioroase. entru ca prin padure era imposi*il :H

sa poata trece s)au hotarat sa z*oare deasupra padurii, asteptand momentul cand lighioanele primeau mancare in curtea palatului. Tocmai cand sa co*oare atinse cu piciorul varful unui copac si toate fiarele incep sa urle. /oamne care da de mancare puilor ei ii salveaza orind do*itoacele si trimitandu)le la locul lor, aceasta fiind a treia pro*a si ultima pe care o depaseste voinicul. 3otivul dorintei implinite incepe cu primirea entuziasta pe care le)o face !doamna palatului# o zana inalta pentru ca pana atunci nu mai vazuse un suflet de om pe la dansa. Ea il priveste cu mil ape voinic si ii ureaza !*un venit# si confirma faptul ca acolo se gasea tinerete fara *atranete si viata fara de moarte. $tapana mai avea doua surori mai mari, ii face cunostinta cu ele si cu animalele fioroase petru a se putea plim*a in voie. "u timpul s)au imprietenit iar 1at)frumos s)a casatorit cu fata cea mica. =a fi prevenit san u mearga in =alea langerii. Intr)o zi mergand la vanatoare si alergand dupa un iepure pe care nu)l putuse nimeri cu sageata 1at)1rumos nu *aga de seama si trece in =alea langerii facandu)i)se dor de casa. @evenirea memoriei si a dorului de parinti sugereaza reumanizarea eroului si redo*andirea conditiei de om muritor. Insa aceasta secventa se manifesta motivul dorului de parinti asa ca hotaraste sa mearga sa) si vada parintii apoi sa se intarca inapoi. In zadar sotia ii spune ca trecusera sute de ani si ca parintii nu ii mai traiau de mult ca va pieri si el daca va pleca dar rugamintile fetelor nu i)au putut ostoi dorul de casa. 3otivul rentoarcerii la conditia umana este si ultimul ce se destinge in acest *asm popular, calul se invoieste in cele sin urma sa)l dup ace 1at)1rumos dar numai pana la curtea imparateasca de unde se va intoarce imediat la palat fara sa)l mai astepte. 3eleagurile si oamenii sunt de nerecunoscut, in locul unde fusesera mosiile $corpiei si Gheonoaiei se ridicau orase iar locuitorii radea cand ii intre*a de ele ceea ce semnifica scurgerea ireversi*ila a timpului. =azand ruinile palatului peste care crescuse *uruienile, 1at)1rumos lacrimeza amintindu)si de copilaria petrecuta cu parintii. ?ar*a ii crescuse pana la genunchi ploapele ii cazusera incat tre*uia sa le ridice cu degetele casa vada ce se afla intr)o ladita de lemn, de unde !3oartea lui# se ridica si)I trage o palma spunandu)i cu !glas sla*anogit#0#?ine ai venit ca d emai intarziai si eu ma prapadeam.# 1at)1rumos cade mort si se preface in pamant. Accentuare ideii ca 3oartea !ui reliefeaza conceptia ca fiecare om are o singura moarte. In *asmul !Tinerete fara *atranete si viata fara de moarte# conflictul nu se manifesta intre fortele *inelui si ala raului intre adevar si mincina ci e;ista numai lupata omului cu sine insusi pentru a) si indeplini idealurile superioare. Este singurul *asm care nu poate avea ca formula finala acea zicere devenita cele*ra0#si au trait fericiti pana la adanci *atraneti..# deoarece protagonistul sim*olizeaza motivul reintoarcerii la conditia umana de muritor. ?asmul se termina cu o formula finala tipica0#iar eu incalecai pe o sa si va spusei dumneavoastra asa# =oinicul traieste intr)o aparenta fericire in aradis deoarece aceasta este provocata de amnezie si de incremeniea timpului se aceea e;ista si dilema daca nu cumva de fapt 1at) 1rumos si)a ratat viata reala. @evenindu)I memoria se intoarce la conditia de om muritor care se astfel nu poate intra in vesnicie decat prin moarte. $usitinand si dezvoltand aceasta id\e 3ircea Anghelescu remarca0#Aspiratia omului catre vesnicie in *asmul lui Ispirescu tre*uie vazuta ca aspitarie catre perfectiune catre purificarea individului fie si numai in sens moral inar neputinta pastrarii ei,dup ace a fost o*tinuta nu este martuirea unui esec, ci accpetarea destinului a conditiei umane, o data ce aceasta purificare sim*olica a fost realizata.#

:I

!"#I$A DI% &"D#' Ioan (la)ici "a Ki Eminescu Ki "reang, $lavici a cunoscut (nc din copilrie tezaurul folclorului Ki a (nLeles concepLia despre lume a poporului din rndurile cruia s)a ridicat. $lavici aprecia *asmul popular ca specia cea mai apropiat de (nclinaLiile spiritului spre fantastic, spre visare, dar care reprezint Ki chintesenLa (nLelepciunii Ki a nzuinLelor permanente ale poporului. AKadar, $lavici a gsit (n folclor izvoare nesecate de inspiraLie, dar el nu a prelucrat mecanic ceea ce i)a oferit modelul popular. $criitorul a adugat elemente noi, (m*ogLind, prelucrnd Ki dezvoltnd temele Ki tradiLiile folclorice Ki imprimnd poveKtilor o amprent personal. 2 not caracteristic a unora din poveKtile lui $lavici este Ki acordarea rolului de persona& principal fetei viteze Ki isteLe. 1igura fetei dotate cu calitLi deose*ite este pe primul plan (n poveKtile0 Ileana cea ireat, Limir-mprat, lori!a din codru" Qn povestea lori!a din codru, $lavici a a*ordat un motiv (ntlnit nu numai (n Transilvania, ci Ki (n folclorul unor popoare mult mai (ndeprtate, de unde a trecut apoi (n culegerile Ki prelucrrile multor creatori de *asme0 3untenia V #rmu$a , 3oldova V %ine-i mai frumoa&', .ngaria V %ea mai frumoa& femeie din lume, Al*ania V atime, ortugalia V (egina vanitoa&, Germania Ki @usia V )l* ca +pada. +a $lavici su*iectul apare localizat Ki apropiat de realitatea satului romnesc. 1loriLa nu este fat de Lar sau (mprat, ci o fat fr prinLi, gsit (n codru. .n crKmar a plecat (ntr)o dimineaL dup lemne (n pdure Ki pe o poian plin de flori a gsit o fetiL ce se &uca cu niKte pui de cprioar. "rKmarul a lsat lemnele Ki a luat fata (n *raLe, ducnd)o acas. 1ata cu ct creKtea, cu att se fcea mai frumoas. 2amenii i)au spus 1loare. /ar frumuseLea 1loriLei trezeKte gelozia mamei vitrege. Aceasta o pune pe 1loriLa la tot felul de munci peste puterile ei, spre a)i distruge frumuseLea0 s mture casa, crKma, curtea, s fiar* mncare, s taie lemne, de dimineaL pn noaptea. 2ri de cte ori se vestea trecerea fiului de (mprat pe la crKm, crciumreasa, dup ce se gtea, (Ki (ntre*a oglinda dac e frumoas. /ar, de fiecare dat, oglinda (i spunea c tot mai frumoas e 1loriLa. Qn cele din urm, pentru a scpa de ea, mama vitreg trimite pe vr&itoarea ?oanLa, s)o omoare (n codru. /ar viaLa 1loriLei este salvat. ?a*a ?oanLa ia ochii de cprioar care :J

czuser la 1loriLa (n poal, Ki)i duce crciumresei, spunnd c sunt ai 1loriLei. @mas (n codru, 1loriLa nu deznd&duieKte. A&uns la casa unor hoLi, (i socoteKte niKte oameni npstuiLi Ki caut s le uKureze viaLa0 le curL coli*a, le face mncare, le coase hainele, (i (ngri&eKte, Ki astfel, prin *untatea ei, reuKeKte s)i transforme. AceKtia se las de hoLie. 3ama vitreg o urmreKte pe 1loriLa Ki (ncearc s)o piard prin diferite o*iecte vr&ite0 inel, rochie, firul mor!ii. %oLii o scap de la moarte de dou ori, dar a treia oar ei nu mai reuKesc Ki rmn lng sicriul ei, priveghind)o pn mor toLi. AKa o gseKte fiul (mpratului, care o duce la palat. Aici, fetele care aveau gri& de ea, i)au despletit prul Ki i)au scos firul mor!ii. 1loriLa re(nvie Ki devine soLia fiului de (mprat. 1loriLa e persona&ul principal al *asmului, care reprezint sim*olul *inelui. $e afirm prin frumuseLe deose*it, prin hrnicie, Ktie s ia atitudine (n lupta cu viaLa, (nfruntnd greutLile, fiind plin de cura&. +a (nceput hoLii sunt persona&e (nfricoKtoare, dar, datorit 1loriLei, devin oameni cinstiLi. InfluenLa pozitiv pe care 1loriLa a e;ercitat)o asupra hoLilor, pune (n evidenL o (nsemnat idee etic Ki estetic, aceea a eficacitLii e;emplului *un, a *lndeLii Ki gingKiei (n reeducarea unor oameni nrvaKi. $lavici a adugat noi valori Ki semnificaLii su*stratului etic al creaLiei populare. $porirea semnificaLiilor etice se realizeaz Ki prin conturarea unui profil moral, precum Ki modul (n care concepe finalul *asmelor sale. /atorit profundului caracter etic, se vdeKte Ki valoarea educativ a poveKtii codru. /eose*itele sale calitLi morale sunt modele demne de urmat de cei mici. lori!a din

B s&u! S re i' %u" te

I ?asmul a fost cules de etre Ispirescu din popor. II 4)).n imparat avea trei fete si ramanand vaduv tre*uia sa le creasca singur. )Intr)o zi,imparatul fiind curios ,dori sa afle cum il iu*esc fetele sale. :))"ele doua fete mai mari ii raspunsera ca il iu*esc ca mierea si ca zaharul,dar cea mica ii raspunse ca il iu*este ca sarea in *ucate. >))Imparatul se supara foarte tare pe mezina si ca urmare o dadu afara din palat. )3ezina stra*atu drumul pana la un alt palat unde se anga&a ca a&utor al unei chelarese. )1iind foarte desteapta,harnica si cuminte,cu timpul deveni marele a&utor a[l imparatesei. )Imparatul tre*ui sa plece la raz*oi si il lua si pe fiul sau,pentru a deprinde mestesugul :8

raz*oiului. )/in pacate fiul imparatului fu ranit, iar mama sa incerca cu disperare sa)l vindece. )1iica imparatului il veghe zi si noapte si cu dragoste si *unatate i)l vindeca pe acesta. )"ei doi se indragostira,iar fiul de imparat dori sa o ia de nevasta,la care parintii lui se impotrivira. ) ana la urma isi indupleca parintii si imparatul ii logodi. H))+a nunta celor doi,din dorinta fetei fu chemat si tatal ei. )1ata pregati *ucatele pentru tatal sau,numai cu miere si zahar si porunci ca acestea sa)i fie puse in fata. )Tatal miresei gusta si din *ucatele celorlalti invitati si constata ca numai ale lui erau dulci,dupa care ceru socoteala imparatului. I))3ezina isi recunoscu fapta si le povesti tuturor mesenilor intamplarea pe cdare o traise. )Tatal sau dandu)si seama de greseala facuta,ii ceru iertare ficei si nunta avu loc cu si mai mare *ucurie si veselie. III ovestirea este un *asm educativ,deoarece ne invata ca fiecare om isi e;prima dragostea in felul sau si nu tre*uie &udecat inainte de a)l cunoaste mai *ine.

:9