Sunteți pe pagina 1din 3

Definitivat

SUBIECTELE 7-8
In lirica lui Arghezi un loc aparte il ocupa poezia pentru copii. El descrie universul marunt al
vietuitoarelor fara cuvant ( gze, furnici, flori, catei , pisici gini, rndunici, greieri si furnici)
continuand traditia lui Emil Garleanu si a lui George Topirceanu.
oeziile cuprinse in volumele !"rticic de sear#, !$tihuri pentru copii#, !%ore# sau proza
din volumele !"artea cu &ucrii#, !risaca# sunt doar cateva dintre creatiile indragite si
cunoscute de aproape toti copiii.
ZDREANT- Tudor Arghezi
'dreanta este una dintre cele mai frumoase poezii destinate copiilor.
Este o scurt povestire !egori"# (n versuri, in care autorul personifica un catel pentru a
satiriza deprinderea de a fura, prin urmare este o $%u!.
oezia are in structura o pri& prte) povestirea propriu)zis si o dou ) morala.
"onstructia poeziei are la *aza perso'i$i"re " $igur de sti!
TITLUL este o &et$or care sintetizeaza imaginea persona&ului principal.
C(NTINUTUL
I'"eputu! poeziei este o interogatie retorica si are scopul de a capta atentia copilului si a)l
implica sufleteste
+)ati v,zut cumva pe 'dreanta,
"el cu ochii de faianta-
.rmeaza des"riere "te!u!ui) frumos, cret, latos, cu parul care)I acopera ochii de faianta.
/atorita infatisarii catelului versurile sunt foarte atractive pentru copii0
E un cine zdrenturos
/e flocos, dar e frumos.
arca)i strans din petice,
"a s,)l tot impiedice,
1erfenitele)i atarna
$i pe ochi, pe nara carna,
$i se)ncurca si descurca,
arca)i scos din calti pe furca.
Are insa o ureche
/e pungas f,r, pareche.
oezia continua cu poz' lui 'dreanta. El isi propune sa fure un ou din cotetul gainilor, sta la
panda pana cand vede ca o gaina s)a ouat, intra in cotet, fura oul si)l mananca.
/a tarcoale la cotet,
"iufulit si)asa laiet,
Asteptand un ceas si doua
2 gaina s, se oua,
"are canta cotcodace,
roaspat oul cnd si)l face.
/e cnd e)n gospodarie
3ulte a)nvatat si stie,
$i, pe *ranci, taras, gra*is,
$e strecoara pe furis.
4
une la*a, ia cu *otul
$i)nghite oul cu totul.
Este insa prins de gospodina si pedepsit* "a sa)l dezvete de acest urat o*icei gospodina a pus
in cui*arul gainilor un ou fie*inte, iar 'dreanta cand a vrut sa)l manance s)a fript.
5.nde)i oul- a)ntre*at
Gospodina. ) 5+)a mancat65
5$tai nitel, ca te dezvat
1ara matura si *at.
Te invata mama minte.5
$i i)a dat un ou fier*inte.
/ar decum I)a im*ucat,
'dreanta l)a si lepadat
$i)a)n&urat cu un latrat.
+i'!u! poeziei este un monolog, din care rezulta ca metoda gospodinei de a)l pedepsi te
smercherul catei a dat roade.
"nd se uita la gaina,
"u culcusul lui, vecina,
'ice 'dreanta)n gandul lui
5$)a f,cut a dracului65
,es-u! $i'!u! poeziei este usor de re"eptt de copii si anume0 $urtu! se pedepseste.
C(,.(ZITIE
/esi foarte scurta poezia %u'd de $iguri de sti! si teh'i"i rtisti"e
de epitete la constructia portretul fizic al catelului0 de faianta, zdrenturos, flocos, carna,
ciufulit, laiet,
si "o&prtii) /arca)i scos din calti pe furca, !Are insa o ureche7 /e pungas f,r, pareche#
!itertii) / pe *ranci, taras, gra*is,#
perso'i$i"re) 'dreanta gandeste si vor*este in gand
di!ogu!)
interogatia retorica
0ersi$i"ti asigura muzicalitate
Rit&0 trohaic prima sila*a fiind accentuata, iar a doua neaccentuata
Ri&) imperecheata
,sur) 8) 9 sila*e

:
TAL1ARUL .EDE.SIT
Talharul pedepsit este o foarte scurt povestire !egori"#, 2' versuri3 (n care autorul,
personifica unul dintre animalele din universul incon&urator al copiilor (un soricel) si satirizeaz
deprinderea lui de a fura, cu scopul de a preveni manifestarea unui astfel de prost o*icei. rin
urmare are caracteristicile $%u!ei " spe"ie !iterr
oezia are i' stru"tur o prima parte) povestirea propriu)zis si o a doua ) morala.
"onstructia poeziei are la *aza perso'i$i"re " $igur de sti!
TITLUL este o &et$or care sugereaza deznodamantul intamplarii descriese in poezie
C(NTINUTUL
I'"eputu! poeziei fi;ea;a locul si timul actiunii0 ! Intr)o zi, prin asfintit, !
oezia descrie in "o'ti'ure isprava micului animalut0 facandu)si socoteala ca este mai mare si
prin urmare mai puternic decat o al*ina, soricelul a intrat intr)un stup sa fure miere.
$oaricele a)ndraznit
$a se creada in putere
A prada stupul de miere.
El intrase pe furis,
$trecurat pe urdinis,
$e gandea ca o al*ina )i
$la*a, mica si putina,
e cand el, hot si *orfas,
+anga ea)i un urias.
In stup insa, a dat ochii cu familia al*inei3 care a ta*arat pe el si drept pedeapsa l)a
im*racat tot in ceara
<u stiuse ca nerodul
=a da ochii cu norodul
$i)si pusese)n cap minciuna
"a da)n stup de cate una.
,es-u! $i'!u! poeziei este usor de re"eptt de copii si anume0 furtul se pedepseste si
unitatea familiei inseamna putere .
<u a&unge, vream sa zic,
$a fii mare cu cel mic,
"a puterea se aduna
/in toti micii impreuna
C(,.(ZITIE
de epitete la constructia portretul fizic al al*inei0 $la*a, mica si putina,
perso'i$i"re) sore"e!e gandeste
0ersi$i"ti asigura muzicalitate
Rit&0 trohaic prima sila*a fiind accentuata, iar a doua neaccentuata
Ri&) imperecheata
,sur) 8) 9 sila*e
>