Întrebări de examen la DLC - preșcolari

1. Care sunt obiectivele urmărite de Didactica Domeniului Limbă și

Comunicare?

- Stimularea comunicării verbale a copiilor

- Utilizarea limbajului oral
- Dezvoltarea gândirii

2. Pe ce pune accent Didactica Domeniului Limbă și Comunicare?

- Comunicare
- Dialog liber
- Formarea deprinderilor de exprimare ordonată a ideilor
- Însușirea treptată a structurii gramaticale a limbii materne
- Formarea primelor deprinderi de comunicare scrisă
-
3. Ce sunt obiectivele-cadru ale Didacticii Domeniului Limbă și
Comunicare?

- Obiectivele- cadru ale Didacticii Domeniului Limbă și Comunicare sunt țintele

urmărite pe tot parcursul învățământului preșcolar.

4. Prin ce se concretizează obiectivele-cadru ale Didacticii Domeniului

Limbă și Comunicare?

- Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a

semnificațiilor structurilor verbale orale
- Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical,
sintactic
- Dezvoltarea creativității și a expresivității limbajului
- Dezvoltarea capacității de a înțelege și a transmite intenții, gânduri, semnificații
mijlocite de limbaj scris.

5. Care sunt obiectivele operaționale ale activităților Domeniului Limbă și

Comunicare?
 1. Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, în calitate de
vorbitor și de autor.
2. Să înțeleagă și să transmită mesaje simple; să reacționeze la acestea.
3. Să asculte cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a
înțeles.
4. Să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corect.
5. Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, a activității
personale și a relațiilor cu ceilalți; să utilizeze un limbaj oral corect din punct de
vedere gramatical.
6. Să recepteze un text care i se citește sau i se povestește, înțelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și estetice ale acestuia.
7. Să poată să creeze el însuși structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici
dramatizări, utilizând intuitiv elemente expresive.
8. Să recunoască existența scrisului oriunde îl întâlnește.
9. Să înțeleagă că scrisul are un înțeles (o semnificație).
10. Să găsească ideea unui text urmărind indiciile urmate de imagini.
11. Să manifeste interes pentru citit
12.Să recunoască cuvinte simple și litere în contexte familiare.
13.Să recunoască literele alfabetului și alte convenții ale limbajului scris.
14.Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.
15.Să perceapă și să discrimineze între diferite forme, mărimi, culori, obiecte,
imagini, forme geometrice, tipuri de contururi.
16.Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice
elementare, necesare acestor instrumente.
17. Să utilizeze desene și simboluri cu semnificație.
18. Să descopere că scrierea îndeplinește anumite scopuri, cerințe sociale și să se
folosească de această descoperire.
19.Să înțeleagă semnificația cuvintelor, literelor, cifrelor, învățând să le traseze.

6. Care sunt categoriile de activități în grădiniță?

1. Activități pe domenii experiențiale

2. Jocuri și activități alese
3. Activități pentru dezvoltarea personală

7. Care sunt caracteristicile activităților pe domenii experiențiale?

1. Activitățile se desfășoară integrat sau pe fiecare domeniu în parte

2. Temele sunt mari și se fac proiecte de educatoare. Se pot planifica 3-5 activități
integrate pe săptămână.
3. Curriculumul este structurat pe nivele de vârstă (3-5 ani, 5-6/7 ani) și pe teme
anuale
 4. Unele activități urmăresc pregătirea pentru viitoarele activități preșcolare: Jocul
Eu spun una tu spui mai multe

8. Dați exemple de cunoștințe din cadrul disciplinei Limba și literatura

română, utile pentru domeniul Limbă și comunicare din preșcolar
1. Sunetul și cuvântul
2. Componenta sonoră a cuvintelor
3. Despărțirea în silabe a cuvintelor după auz (cuvinte fără excepții de la reguli; care
nu au grupurile de litere che, chi, ghe, ghi, ce, ci, ge, gi; care nu au diftongi,
triftongi, hiat, x sau vocale duble)
4. Propoziția (propoziția simplă pentru grupa mică, propozițiile dezvoltate pentru
grupa mijlocie, mai multe propoziții în text pentru grupa mare)
5. Numărul substantivelor
6. Diminutive (cuvinte alintate)
7. Antonime. Sinonime
8. Adjective (însușiri)
9. Semnele grafice. Scrierea semnelor grafice:
10. Folosirea instrumentelor și a suportului de scris
11. Poziția în timpul scrisului
12.Dezvoltarea mușchilor mici ai mâinii
13.Scrierea semnelor grafice pe caiet
14.Respectarea cerințelor
15.Jocul și regulile lui, respectarea regulilor
16.Personajele textelor (bune și rele)
17.Repovestirea textelor epice
18. Recitarea textelor lirice
19.Povestirile copiilor
20. Formularea de întrebări și răspunsuri
21.Prezentarea unor experiențe personale:
22. Ce spunem la început (introducere)
23. Ce povestim (cuprins)
24. Cum încheiem (încheiere)

9. Care sunt caraceristicile jocurilor și activitățiilor la alegere?

1. Pot fi separate sauintegrate cu un domeniu

2. Sunt alese de către copii
3. Se desfășoară pe sectoare (arii de stimulare/centre/ateliere/zone): bibliotecă, artă,
jocuri cu piese, construcții, joc de creașie, științe, apă și nisip.
4. Copii sunt grupați pe grupe mici, perechi sau individual
5. Educatoarea urmărește exesarea vocabularului în diverse situații de comunicare.
6. Activitățile se pot desfășura înainte și după cele integrate, în sala de clasă, curte,
parc etc.
10. Ce cuprind ADP-urile?

1. Rutine 3. Activități de după-amiază

2. Tranziții 4. Activitățiile opționale

11. Cum se desfășoară rutinele?

Rutinele se desfășoară zilnic, la intervale fixe de timp, având același conținut.

12. Ce sunt rutinele?

Sunt ocazii în care copilul:

a) deprinde obiceiuri bune,
b) asimilează cunoștințe,
c) își formează comportamente.

13. Când se desfășoară rutinele?

1. La sosirea copiilor în grădiniță

2. întâlnirea cu colegii și părinții lor
3. întâlnirea de dimineață
4. micul dejun, spălatul, toaleta, masa de prânz, somnul, gustările
5. plecarea acasă.

14. Când se desfășoară rutinele?

a) Tranzițiile realizează trecerea copiilor de la o activitate la alta, astfel încât să poată

încheia activitatea prezentă și să fie pregătiți pentru a trece la următoareaactivitate.

b) Se întâlnesc în diferite momente ale zilei și au o durată scurtă de timp

15. Ce pot fii tranzițiile?

1. Jocuri
2. Fragmente muzicale
3. Ghicitori, versuri

16. Ce rol au activitățile de după-amiază?

 Au scop educativ, urmărind consolidarea cunoștințelor asimilate sau transmiterea de
noi cunoștințe.

17. Ce sunt activitățile opționale?

Sunt activități educative în care se transmit cunoștințe și se formează deprinderi.

18. Câte activități opționale se recomandă să se desfășoare într-o
săptămână?

De obicei, se recomandă să se desfășoare o activitate opțională pe săptămână cu copiii de

3-5 ani și două activități cu cei de 5-6 ani.
19. Cum se desfășoară activitățile opționale?

Activitățile opționale se desfășoară cu 10-15 copii, sunt oferite de grădiniță și sunt

selectate de părinți.

20. Care sunt activitățile de educare a limbajului?

1. Memorizarea
2. Convorbirea
3. Povestirea
4. Lectura după imagini
5. Jocul didactic
6. Dramatizarea –activitate integratoare

21. Care este diferența dintre Memorare și Memorizare?

22. Ce este memoria?

23. Caracteristicile memoriei preșcolarilor:
1. Caracter concret-intuitiv
2. Mare plasticitate
3. Ușurința memorizării, păstrării și reproducerii lucrurilor cu rezonanță afectivă
pentru el
4. Tendința memorării pasive, involuntare

24. Care sunt tipurile de memorare?

25. Explicați cum ați desfășura o activitate de memorizare

 I. Organizarea activității asigurarea unui cadru adecvat, (curăţenie, aerisire, aşezarea
corespunzătoare a mobilierului, asigurarea materialului didactic).
II. Desfășurarea activității care cuprinde două secvenţe didactice:

A)Secvenţa I: îi conştientizăm pe copii că vor învăţa o poezie, li se spune

titlul poeziei şi autorul ei, li se spune scopul învăţării pentru crearea motivaţiei şi
pentru întreţinerea atenţiei lor voluntare. Această secvenţă are următoarele
momente organizatorice:
 Introducerea copiilor în tematica activităţii, prin reactualizarea şi precizarea
reprezentărilor şi a cunoştinţelor implicate în textul poeziei;
 Prin metode variate (povestire, conversaţie, dialog, lectură după imagini, etc.) copiii
trebuie să fie familiarizaţi cu conţinutul de idei al poeziei, cu sentimentele exprimate.
Aceasta se face în funcţie de vârsta de grupă şi de complexitatea poeziei. Se pot folosi
jucării, obiecte, accesorii care pot sugera tema poeziei, ilustraţii etc.

 Familiarizarea copiilor cu textul literar: se face în funcţie de accesibilitatea,

complexitatea textului.

 În cazul poeziilor simple sau al poeziilor descriptive, receptarea se poate asigura

printr-o convorbire scurtă pe bază de imagini, desene, tablouri adecvate, utilizându-se
cuvintele din text pentru a facilita înţelegerea textului.

 Pe lângă materialele didactice folosite, un rol deosebit îi revine recitării-model a

poeziei de către educatoare. Prima recitare-model creează emoţia necesară învăţării,
iar a doua recitare-model favorizează înţelegerea textului poeziei, descoperirea
trăirilor afective, a sentimentelor exprimate şi a muzicalităţii versurilor care-i
îndeamnă la memorizare.

 Recitarea-model trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

a. să fie clară
b. să fie expresivă
c. să fie însoţită de mimică şi gesticulaţie corespunzătoare
d. să creeze emoţie copiilor pentru a le motiva memorizarea.

 Expresivitatea recitării-model se realizează prin:

a. schimbarea tonului vocii
b. accente şi pauze logice, psihologice şi gramaticale
c. respectarea ritmului poeziei
d. utilizarea unei mimici şi gesticulaţii adecvate.
 B)Secvenţa a II-a: predarea – învăţarea propriu-zisă a poeziei este veriga
principală a activităţii, când se realizează audierea (ascultarea), fixarea şi
reproducerea poeziei.
 În funcţie de conţinutul şi gradul de dificultate al poeziei, aceasta se face în întregime
(învăţ areglobală) sau pe unităţi logice.
 Cele simple se memorizează global, cele complexe pe unităţi logice.
 Atenţie: nu întotdeauna o strofă conţine O unitate logică ! Învăţarea pe unităţi logice
se face în mod succesiv, numai după ce au fost recitate unităţile logice anterioare.
Această repetare a unităţilor anterioare contribuie la fixarea corectă a lor şi este
premisa memorizării logice a poeziei, contribuind totodată la dezvoltarea memoriei
logice a copiilor.

 După recitarea-model a educatoarei, urmează recitarea copiilor.

 În activităţile cu preşcolarii, această recitare se face numai individual, cu ajutorul

educatoarei, pentru a urmări pronunţia copiilor, fidelitatea reproducerii, gradul de
expresivitate şi gradul de înţelegere a poeziei.

 Recitarea colectivă nu permite acest control permanent Şi curent pentru fiecare copil
în parte, greşelile de pronunţie, fidelitatea reproducerii la fiecare copil nu pot fi
urmărite şi corectate.

 Recitarea colectivă se poate utiliza doar la încheierea activităţii, dacă poezia are
versuri-refren sau versuri care sugerează ecouri, onomatopee etc.

 În recitarea individuală, copilul trebuie să spună titlul, autorul poeziei, să reproducă

versuri cu ajutorul educatoarei pe baza materialului intuitiv. Cel care recită trebuie
stimulat prin aplauze, aprecieri pozitive individuale, prin înregistrarea vocii pentru
reascultare.

C) În activitatea de consolidare a memorării se pot utiliza procedee ca:

1. recitări pe roluri
2. îmbinarea recitării individuale cu
3. recitarea colectivă în condiţiile stabilite mai înainte
4. recitarea selectivă, ca posibilitate de verificare a înţelegerii textului şi a concretizării
memorării.

! Dicția copiilor. Pentru dezvoltarea dicţiei şi pentru evidenţierea frumuseţii

limbajului, se pot intreprinde următoarele demersuri:
 1. analiza, împreună cu copii, a unor versuri
2. folosirea unor elemente de joc pentru a releva ritmul şi rima poeziei
3. mimarea unor stări sufleteşti
4. reproducerea unor onomatopee sau sunete din natură, mişcări şi sunete ale
fenomenelor naturii

D) încheierea activităţii: obiectivuL prioritar este fixarea cunoştinţelor predate

prin diferite procedee care să susţin interesul copiilor pentru poezie:

 intonarea unui cântec cu temă asemănătoare

 redarea prin desen a unor momente din textul poeziei
 folosirea unui clip de pe youtube
 executarea unor mişcări imitative
 aprecieri individuale stimulative

Alt mod de a exemplifica memorarea la clasă. După modelul MOLAN.

26. Reguli referitoare la memorarea poeziilor de către copii:

1. Cu cât se începe mai devreme prezentarea poeziilor, cu atât copilul va deveni mai
receptiv și mai critic. Astfel, va ști ce îi place și ce nu îi place, chiar dacă nu va
putea, deocamdată, să explice de ce.
2. Un copil preșcolar nu poate fi obligat să memoreze un text care nu-i place sau pe
care nu-l înțelege.
3. În cazul poeziilor, scopul memorării este și unul estetic, ajutându-l să intuiască
frumosul exprimat în versuri. Altfel, copilul se îndepărtează de text și-l va memora
mecanic. ʺRimele și poeziile pentru copii sunt de fapt căile pe care copilul preșcolar
pătrunde în lumea cuvintelor frumoase, căile pe care acesta dobândește siguranță
în folosirea limbajuluiʺ.
4. Emoțiile nu se învață undeva, ci se descoperă înăuntrul propriei ființe.
5. Un copil poate învăța cam de la 5 ani să perceapă un text liric, fiindcă de la această
vârstă își poate imagina tablourile din natură redate prin cuvinte.
6. La grupa mică, i se poate da copilului să memoreze o strofă, iar la grupa mijlocie, 1-
2 strofe cu versuri scurte și cuvinte cunoscute; se insistă asupra pronunției clare.
7. Se folosesc texte aparținând genului liric din literatura română și universală.
8. Sarcina educatoarei ar trebui să fie aceea de a le forma copiilor o atitudine și o
motivație pozitivă față de poezie, născute din plăcerea de a asculta poezii.
9. Aportul educativ al poeziilor constă în faptul că le trezesc și le dezvoltă copiilor o
varietate de emoții și sentimente, învățându-i în felul acesta dragostea față de
părinți, față de educatoare, față de natură sau animale etc.
10. Datorită poeziilor memorate, limbajul lor se îmbogățește cu noi expresii literare
și sensuri neștiute până atunci, care vor deveni active în vocabularul lor.
11. Memorizarea are 2 etape: cunoașterea/înțelegerea textului și memorarea lui.

27. Ce memorează copilul mic?

 (prima dată) versificațiile din povești

 (apoi) numărătorile ritmate pentru eliminarea din joc
 (puțin mai tîrziu) poeziile scurte clasice: Cățeluș cu părul creț, Melc, melc, codobelc
etc.
 (în grupele mari) poezii mai complicate.

28. Care sunt condițiile alegerii unui text de memorat?

1) Să vorbească despre lucruri cunoscute copiilor

2) Să aibă cel mult 2-3 cuvinte noi
3) Să nu conțină exprimări excepționale
 4) Versurile scurte și imaginile ușor de imaginat
5) Versurile să transmită emoții și sentimente (grupa mare)

29. Ce este convorbirea, ca activitate de educare a limbajului?

 Convorbirea este o activitate prin care copiii preşcolari ajung în situaţia de a se

exprima în mod independent folosind cuvinte din vocabularul lor activ, în urma unor
activităţi de observare, povestire, jocuri didactice, lectură pe bază de imagini sau în
contactul lor direct cu obiectele şi fenomenele înconjurătoare.

 Este vorba despre un dialog între:

 educatoare – copil
 copil – copil
 copil – copii
 educatoare – copii

 Acest dialog are rolul de a trezi interesul pentru o anumită temă, prin întrebări.

 Aceste întrebări îi determină pe copii să facă anumite conexiuni între informații.

 Preșcolarul dobândește cunoștințe prin contactul direct cu lumea înconjurătoare,

aceste cunoștințe îmbogățindu-se pe măsură ce trece timpul și el cunoaște din ce în ce
mai mult realitatea.

 Convorbirea este o activitate ce se poate realiza fie ca una obligatorie, fie ca o

activitate liberă, cu un număr restrâns de copii.

30. În ce momente poate educatoarea să inițieze convorbiri cu

preșcolarii?

1) Când sosesc copii la grădiniță

2) În timpul jocurilor
3) În timpul lucrului individual
4) În cadrul activită
5) În cadrul activităților propriu-zise de convorbir

31. Enumerați obiectivelor activității de convorbire

1) Formarea deprinderii de pronunție corectă a cuvintelor limbii române

2) Dezvoltarea vocabularului prin însușirea de noi cuvinte
 3) Formarea deprinderii de exprimare corectă în limba română
4) Așadar: însușirea de cuvinte -˃ formarea de propoziții simple și dezvoltate -˃
ordonarea propozițiilor într-un enunț dezvoltat.

32. Care sunt condițiile necesare desfășurării unei activități de

convorbire eficiente?

1) planificarea activităţii din timp

2) alegerea temei, care trebuie să fie accesibilă şi atractivă, să corespundă
intereselor şi preferinţelor copiilor
3) crearea unor diverse situaţii de viaţă
4) accentuarea caracterului formativ
5) elaborarea unui plan de întrebări adecvat temei.

33. Care sunt condițiile unor întrebări adecvate?

1. Să vizeze realizare obiectivelor activității

2. Să contribuie la formarea deprinderilor și a comportamentelor stabilite
3. Să fie clar formulate și înțelese de copii
4. Să aibă în vedere nivelul exprimării copiilor
5. Să nu fie prea complicate
6. Să fie formulată în enunț o singură întrebare, nu două
7. Să se refere la materialul de sprijin
8. Să solicite răspunsuri în propoziții
9. Să stimuleze gândirea, imaginația, creativitatea copiilor.

34. Tematica întrebărilor:

1. Iarna, Primăvara, Vara, Toamna

2. Animalele care trăiesc pe lângă casa omului
3. Părțile corpului
4. Familia mea
5. Grădinița mea
6. Pe stradă
7. Ce știu despre orașul meu?
8. Ce muncesc părinții noștri?
9. Cum putem fi de folos grădiniței sau familiei?
10. Cum sărbătorim ziua copilului?,
11. Reguli de comportare în diferite situații
12.Jucăriile și păstrarea lor
13.Hărnicie
14.Prietenie etc.
35. Norme de educare

1. Prin întrebări, educatoarea urmărește și să le dezvolte copiilor sentimentul

încrederii în forțele lor proprii! Nu urmărește să le arate că nu știu suficient.

2. Dacă un copil răspunde greșit, se va cere răspunsul de la alt copil; însă copilul care
a răspuns greșit nu va fi pus să repete răspunsul corect, ci i se va cere din nou să
formuleze răspunsul corect, ca și cum ar fi rezultatul gândirii lui.

3. Corectarea exprimării necesită mult tact din partea educatoarei, altfel el va fi

reținut pe viitor de la a se implica în activitățile de convorbire.

36. Caracteristicile Convorbirii cu suport intuitiv/de sprijin

1. Pentru grupa baby (2-3 ani), activitatea de convorbire ține cont de particularitățile
vârstei și de nivelul vocabularului copiilor.

2. Pot fi folosite obiectele din jur (îmbrăcăminte, apoi cele de la bucătărie, din curte
etc.), care sunt arătate copiilor, cerându-li-se să le denumească și ei, așa cum pot.

3. Apoi li se poate cere să facă propoziții cu ele, în urma întrebării: Ce spui despre el?

37. Caracteristicile Convorbiri după desene

1. Antrenează mai mult imaginația și creativitatea copiilor decât un șir de ilustrații.

2. Etapele:

a) Organizarea sălii de grupă; așezarea copiilor în semicerc; pregătirea

materialelor
b) Introducerea în activitate
c) Anunțarea temei și a activității; motivarea pentru participare
d) Prezentarea materialelor de sprijin
e) Intuirea desenelor prin întrebări și variante de răspunsuri
f) Ordonarea propozițiilor în variante de texte
g) Concluziile activității
h) Evaluarea activității

38. Caracteristicile convorbirii după o ilustrație:

1. La grupele mijlocie și mare

 2. Copiii trebuie să observe ilustrația din plan apropiat spre plan îndepărtat, apoi să
facă propoziții despre fiecare acțiune și să le așeze logic pentru a construi diverse
texte coerente.
3. Procedeul acesta îl stimulează pe fiecare copil să formuleze varianta lui de text,
conform gândirii sale proprii.

39. Caracteristicile convorbirii generalizatoare

1. Constau în discuții cu copiii despre grupe mai mari de obiecte și se adresează în

special copiilor din grupa mare, care au o putere mai mare de generalizare.

2. Obiectele (de exemplu fructe și legume) se află pe masă amestecate, iar copiii le
grupează adecvat.

3. Educatoarea are pregătit setul de întrebări, în funcție de obiectivele urmărite.

4. Această activitate solicită mai mult deprinderile de exprimare a copiilor, fiindcă

sunt nevoiți să folosească un număr mare de cuvinte ce denumesc însușiri și să
generalizeze.

40. Caracteristicile Convorbirii libere/ pe teme date

1. temele sunt propuse de către copii sau de către educatoare și acceptate de copii.

2. Pregătirea: un set de întrebări în legătură cu tema, ordonate potrivit părților

unei compuneri (introducere, cuprins, încheiere). În introducere: locul și
timpul acțiunii și persoanele care participă la acțiune; cuprinsul: desfășurarea
acțiunii; încheierea: sfârșitul acesteia.

3. Pentru fiecare întrebare se cer variante de răspunsuri.

4. Apoi se ordonează propozițiile în variante de texte.

41. Ce este lectura după imagini

1. !!! Este un tip de activitate situată între convorbire și povestirea educatoarei.

Unii autori o încadrează la convorbire.

2. Sarcina copiilor este de a analiza imaginile, de a le descrie, a compara și

interpreta utilizând limbajul.
 3. Importanța lecturii după imagini nu este doar aceea de a-i deprinde pe
preșcolari să analizeze diverse imagini după anumite criterii, ci și de a le solicita
operațiile gândirii: analiza, sinteza, generalizarea, abstractizarea.

4. Totuși, în alegerea materialelor, educatoarea trebuie să țină cont de faptul că

atenția este de scurtă durată la această vârstă, percepția e nesistematică, iar
experiența de viață este redusă.

42. Ce este povestea?

1. Povestirea este una dintre cele mai îndrăgite activităţi dirijate din grădiniţă

2. Ca specie în proză, povestirea este cea mai veche specie epică cultă ce își are
originea în folclor, acțiunea dezvoltându-se pe un singur plan și fiind o întâmplare
neîntreruptă.

43. La ce ajută povestirea?

44. Care sunt condițiile de desfășurare oprimă a activității de povestire?

45. Enumerați criterile pentru alegerea textelor

46. Care este tematica povestirilor?

1. Lumea copiilor
2. Viața oamenilor
3. Lumea viețuiroarelor
4. Situații fantastice

47. Ce sunt povestirile educatoarei?

 Sunt expuneri ale unor opere literare (poveşti, povestiri) realizate de către educatoare
cu întreaga grupă, ca activitate obligatorie sau în timpul jocurilor sau activităţilor
alese de către copii.
 Prin conţinutul lor, aceste opere literare contribuie la lărgirea sferei de cunoştinţe ale
copiilor prin :
 1. urmărirea atentă a conţinutului operei respective
2. urmărirea şi descoperirea trăsăturilor şi comportamentelor personajelor
3. descoperirea relaţiilor dintre personaje.

48. Enumerați diferențierile povestirilor prezentate copiilor în funcție

de vârstă

1. La grupa mică, povestirile trebuie:

 să fie scurte, accesibile
 să dezvolte afectivitatea copiilor
 să dezvolte stări şi manifestări comportamentale pozitive.

2. La grupa mijlocie, povestirile îi pot familiariza pe copii cu diferite aspecte ale

vieţii.

3. La grupa mare, povestirile devin mai complexe, au ca scop:

 sesizarea diferenţelor dintre real şi ireal

 exersarea capacităţii de comunicare a copiilor.

49. Cum se pot realiza povestirilor?

1. Sub forma repovestirilor (grupa mică)

2. Sub forma povestirilor create de copii

50. Enumerați criterile povestirilor libere ale copiilor

1. Povestirea copiilor solicită mai mult exprimarea copiilor, contribuind și ea la

dezvoltarea gândirii, a imaginației, a creativității și a limbajului.

2. Cerința este ca preșcolarii să povestească întâmplări asemănătoare cu cele din

textele ascultate sau orice alte întâmplări cunoscute, povești auzite de la părinți
sau bunici, ori altele inventate de ei.

3. Reținem că aceasta este vârsta la care copiii, având o gândire ʺmagică/miticăʺ,

inventează cu ușurință lucruri netrăite în realitate, părând că nu fac distincția
dintre realitate și ficțiune.
 4. Educatoarea trebuie să urmărească nu veridicitatea celor povestite, ci forma în
care se prezintă acțiunea, personajele etc. Dacă sunt întrebați cât de adevărată e
povestea lor, s-ar putea să refuze ulterior să mai vorbească.

51. Povestirile mai pot fi (după modelul Marianei Norel)

1. Povestiri după modelul educatoarei – la grupele de vârstă mai mari. E

nevoie de expunerea-model a educatoarei (un subiect simplu, apropiat de
viața copiilor, cu valoare educativă) și apoi expunerea povestirii create de
copii (o întâmplare din viața lor). Povestirea după modelul educatoarei
urmărește orientarea copiilor spre o tematică adecvată vârstei lor (casa,
familia, grădinița, parcul etc.). Se recomandă educatoarei: să aleagă un
subiect simplu și clar, să-și nuanțeze vocea în funcție de subiectul povestirii
și de personaje; să creeze o stare afectivă plăcută; să stimuleze atenția
voluntară a copiilor; să-i antreneze pe copii să povestească liber, expresiv și
corect întâmplările auzite sau trăite la grădiniță, în familie, în excursie etc.

2. Povestiri create pe baza unui șir de ilustrații (3-5 imagini).

În cazul acestor povestiri important este numărul ilustraţiilor, care trebuie
să fie între 3 – 5, să fie necunoscute copiilor, să prezinte personajul principal
al povestirii, să prezinte momente esenţiale în succesiunea lor logică.

52. Ce trebuie să satisfacă ilustrațiile?

1. să fie simple şi accesibile copiilor,

2. să înfăţişeze aspecte cât mai apropiate de experienţa copiilor,
3. să aibă valenţe educative şi estetice,
4. să fie vizibile pentru toţi copiii.

53. Reguli de povestire

1. Povestirea trebuie să conţină evenimentele în succesiunea lor logică.

2. Regula esențială este ca imaginile să nu fie alese în așa fel încât să fie asociate cu o
povestire cunoscută deja de către copii.
3. Imaginile trebuie să ilustreze momentele subiectului (expoziția, intriga,
desfășurarea acțiunii, punctul culminant și deznodământul) sau părțile unei
compuneri (introducere, cuprins, încheiere)
4. Se încurajează libera exprimare a copiilor și prezentarea povestirii din pespectiva
fiecăruia.
54. Ce sunt povestirile cu începutul dat?

1. Începe educatoarea, iar copiii continuă firul evenimentului început.

2. În această activitate, li se solicită copiilor să realizeze, prin mijloacele lingvistice
proprii, o povestire al cărei început este dat de către educatoare.
3. Specificul acestei activităţi constă în schimbarea rolului copiilor: din ascultători ei
devin creatori ai povestirii, care trebuie să continue evenimentul început de
educatoare.
4. Începutul dat de educatoare trebuie:
 să trezească interesul copiilor;
 să le pună în mişcare imaginaţia;
 să sugereze subiectul pe care copiii trebuie să-l dezvolte în expunerea lor; de
aceea este bine să sugereze aspecte din viaţa copiilor, a adulţilor, a
animalelorcunoscute de copii.